HOTARARE   Nr. 362 din  2 iulie 1998

pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 247 din  3 iulie 1998

    In temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998,

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Art. 1
    Se aproba Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Ministerul Privatizarii, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Ministerul Turismului si Fondul Proprietatii de Stat vor aduce la indeplinire Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998.
    Art. 3
    Strategiile de privatizare a unor societati comerciale sau grupe de societati comerciale intre care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social si al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizarii.
    Art. 4
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 140/1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 7 aprilie 1998.
    Art. 5
    Programul de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998 va fi actualizat in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.

              PRIM-MINISTRU
               RADU VASILE

                    Contrasemneaza:
                    Ministrul privatizarii,
                    Sorin Dimitriu

                    p. Ministrul industriei si comertului,
                    Sorin Potanc,
                    secretar de stat

                    Ministrul agriculturii
                    si alimentatiei,
                    Dinu Gavrilescu

                    Ministrul comunicatiilor,
                    Sorin Pantis

                    Ministrul transporturilor,
                    Traian Basescu

                    Ministrul apelor,
                    padurilor si protectiei mediului,
                    Romica Tomescu

                    Ministrul cercetarii
                    si tehnologiei,
                    Horia Ene

                    Ministrul turismului,
                    Sorin Frunzaverde

                    Ministrul finantelor,
                    Daniel Daianu

                    p. Ministrul reformei,
                    presedintele Consiliului
                    pentru Reforma,
                    Adrian Ciocanea,
                    secretar de stat

    ANEXA 1

                          STRATEGIA
de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998

    CAP. 1
    Obiectivele privatizarii

    In conformitate cu prevederile din Programul de guvernare 1998-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 isi propune realizarea urmatoarelor obiective:
    - accelerarea procesului de privatizare prin aplicarea unor noi metode de vanzare a actiunilor si a activelor;
    - imbunatatirea calitativa a procesului prin:
    - crearea unui mediu concurential;
    - dezvoltarea pietelor de capital;
    - asigurarea transparentei tranzactiilor;
    - stabilirea pretului conform raportului dintre cerere si oferta;
    - protectia mediului inconjurator si a investitorului, in cazul producerii unor pagube datorate activitatii economice a respectivei societati comerciale, anterior privatizarii.
    Aplicarea strategiei si a programului de privatizare este influentata de:
    - marimea si structura pietei financiare;
    - atractivitatea si trendul pietei in domeniul in care functioneaza societatea comerciala care face obiectul privatizarii;
    - legislatia in vigoare;
    - politica fiscala, monetara si de credit;
    - programele de dezvoltare regionala.

    CAP. 2
    Evolutia privatizarii in Romania in anul 1997

    2.1. Cadrul legislativ
    Privatizarea a fost reglementata in Romania pana la sfarsitul anului 1997 prin trei legi de baza:
    - Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu modificarile ulterioare;
    - Legea nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societatilor comerciale care se privatizeaza, cu modificarile ulterioare;
    - Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, cu modificarile ulterioare.
    In cursul anului 1997, cele trei acte normative privind privatizarea au fost modificate si completate prin ordonante de urgenta ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea si impulsionarea procesului de privatizare. In aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultati cauzate atat de numarul mare de reglementari care vizau acelasi domeniu, cat si de aparitia unor dispozitii contradictorii.
    In consecinta, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta care sa ofere procesului de privatizare un cadru de reglementare unitar si flexibil.
    In cursul anului 1997, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, s-a reglementat procedura de reorganizare a regiilor autonome in societati comerciale, in vederea privatizarii acestora, iar prin Legea nr. 83/1997, cu modificarile ulterioare, procedura de privatizare a bancilor.
    2.2. Institutii implicate in procesul de privatizare
    In anul 1997 privatizarea s-a realizat prin urmatoarele centre de decizie:
    - Consiliul pentru Reforma;
    - Agentia Nationala pentru Privatizare;
    - Fondul Proprietatii de Stat;
    - Agentia Romana de Dezvoltare.
    Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, a fost infiintat Ministerul Privatizarii, cu rol in elaborarea strategiei de privatizare si control al procesului de privatizare, si a fost reorganizat Fondul Proprietatii de Stat, ca fond inchis de investitii atipic, cu rolul de a vinde actiunile detinute de stat la societatile comerciale, in conformitate cu politica aprobata de Guvern.
    2.3. Dimensiunea sectorului privat din Romania
    In anul 1997 au fost privatizate 1.163 de societati comerciale cu un capital social de 2.166 miliarde lei, care se grupeaza, in functie de marimea lor si de metoda de privatizare utilizata, astfel:

----------------------------------------------------------------------------
Societati     Numar    Licitatie     Negociere   Bursa de  RASDAQ
comerciale                                       valori
----------------------------------------------------------------------------
Mici           952      105            847         0         0
----------------------------------------------------------------------------
Mijlocii       165       82             78         0         5
----------------------------------------------------------------------------
Mari            46        4             40         1         1
----------------------------------------------------------------------------
 TOTAL:      1.163      191            965         1         6
----------------------------------------------------------------------------
    In anul 1997 a inceput procesul de privatizare a celor trei banci nominalizate de Guvern, respectiv Banc-Post- S.A., Banca Romana pentru Dezvoltare - S.A. si Banca Agricola - S.A. Procesul se deruleaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar, cu modificarile ulterioare.
    Privatizarea societatilor comerciale in anul 1997 evidentiaza gradul sporit de atractivitate a intreprinderilor mici si mijlocii din urmatoarele sectoare: agricultura (633), comert (215), industrie (179), constructii (50), transporturi (41), turism (22), prestari de servicii (17) si invatamant (6).
    Pentru un numar de 44 de societati comerciale s-au incheiat contracte de vanzare-cumparare a pachetelor de actiuni, detinute de Fondul Proprietatii de Stat, cu investitori straini din Franta, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia, Cipru etc.
    Evolutia numerica a societatilor comerciale aflate in procedura de dizolvare-lichidare la data de 1 ianuarie 1997 si, respectiv, la data de 31 decembrie 1997 se prezinta astfel:
----------------------------------------------------------------------------
                                          Numarul societatilor comerciale
                                          aflate in procedura de
                                          dizolvare-lichidare la:
                                          ----------------------------------
                                          1 ianuarie 1997  31 decembrie 1997
----------------------------------------------------------------------------
    Programul FESAL                              -              17
----------------------------------------------------------------------------
    Programul ASAL                               -              18
----------------------------------------------------------------------------
    Alte societati comerciale                    24             47
----------------------------------------------------------------------------
                   TOTAL:                        24             82
----------------------------------------------------------------------------
    Analiza derularii procesului de privatizare in anul 1997 conduce la urmatoarele aprecieri sintetice:
    - cantitative:
    - a crescut valoarea capitalului social privatizat de 1,6 ori in anul 1997 fata de anul 1996, respectiv capitalul social privatizat in anul 1997 reprezinta 40% din totalul capitalului social privatizat;
    - oferta de privatizare a fost aproape dubla fata de anul anterior, dar numarul societatilor comerciale privatizate nu a crescut proportional;
    - s-a majorat numarul societatilor comerciale mari, respectiv ponderea lor in capitalul social privatizat;
    - evolutia lunara a numarului contractelor de vanzare-cumparare de actiuni ale societatilor comerciale mari, incheiate cu investitori straini, desi in crestere semnificativa, a inregistrat diferente de ritm, datorate, in principal, modificarilor legislative;
    - a crescut numarul activelor vandute, solutie benefica atat pentru redresarea societatilor comerciale, cat si pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (840 in anul 1997, 754 in anul 1996, 273 in anul 1995 si 382 in anul 1994);
    - au fost constituite 17 societati comerciale cu capital mixt (capital social, circa 81 miliarde lei, din care, aport de capital strain, 14 milioane dolari S.U.A.);
    - calitative:
    - a crescut ritmul privatizarii in sectoare considerate lipsite de atractivitate, de exemplu industria si agricultura devansand chiar sectoare foarte atractive, cum sunt turismul si comertul;
    - a fost finalizata sau se apropie de finalizare privatizarea unor subsectoare - confectii textile, ambalaje alimentare, prelucrarea maselor plastice, materiale de constructii, ciment, recuperarea si reciclarea materialelor etc.;
    - a crescut valoarea contractelor in valuta de 30 de ori fata de anul 1996;
    - au crescut incasarile de 1,7 ori in lei si de 25 de ori in valuta;
    - a crescut volumul investitiilor angajate prin contractele de vanzare-cumparare de circa doua ori in anul 1997 fata de intreaga perioada 1992-1996.

    PRIVATIZAREA SECTORIALA - STADIUL ACTUAL
    1. Industrie si comert
    Legislatia in vigoare a permis vanzarea contra numerar a actiunilor si a partilor sociale emise de societatile comerciale din domeniul industrial catre persoane fizice sau juridice, romane sau straine, utilizand, cu precadere, una dintre urmatoarele metode clasice:
    - licitatie deschisa sau cu participanti preselectionati;
    - negociere directa;
    - M.E.B.O.;
    - combinatii de metode.
    Analizand procesul de privatizare desfasurat pana in prezent, rezulta ca numarul societatilor comerciale privatizate in sectorul industrial este redus si neuniform, orientarea capitalului privat fiind preponderenta catre sectorul industriei textile, sticlariei, ceramicii fine, cimentului si lemnului, inclusiv catre productia de mobilier.
    1.1. Sectorul energetic
    1.1.1. Energia electrica si termica
    In anul 1990, in conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990, sectorul energiei electrice si termice a fost organizat in:
    - Regia Autonoma de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate producerea, transportul si distributia energiei electrice, precum si producerea energiei termice;
    - mai multe regii autonome de interes local, avand activitati legate de producerea, transportul si distributia energiei termice (dintre care unele, de exemplu R.A.D.E.T., se ocupa, practic, exclusiv de aceste probleme, iar alte regii autonome aveau si alte servicii publice in domeniul lor de activitate);
    - mai multe societati comerciale care prestau activitati conexe serviciului energetic (constructii-montaj, reparatii etc.).
    In perioada 1992-1996 au fost infiintate 63 de societati comerciale prin restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel". Aceste societati comerciale desfasoara activitati conexe celei de baza (reparatii, proiectare, constructii-montaj etc.). De asemenea, au fost infiintate mai multe societati comerciale apartinand acestui sector ("Cet" Braila - S.A.; "Enmec" - S.A. Sighetu Marmatiei etc.), in urma actiunilor de divizare a unor mari societati comerciale.
    In anul 1997 a fost desprinsa din Regia Autonoma de Electricitate "Renel" Filiala Electrocentralei Govora, care s-a transformat in Societatea Comerciala "Cet" Govora - S.A. si a fost preluata de Fondul Proprietatii de Stat.
    Din cele 71 de societati comerciale din acest sector, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt partial privatizate, iar 6 au actiuni detinute preponderent de stat, dintre care 4 se afla in negociere pentru privatizare.
    1.1.2. Petrol si gaze
    Sectorul petrol si gaze cuprinde urmatoarele societati nationale si societati comerciale:
    - Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, infiintata in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 70/1998, prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" Bucuresti si fuzionarea prin absorbtie a 45 de societati comerciale cu activitate de prelucrare a titeiului (2), de transport (2) si de distributie a produselor petroliere (41);
    - Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, al carei program de restructurare este in curs de elaborare;
    - 56 de societati comerciale care desfasoara activitati conexe (foraj, sonde de cercetare si de productie, operatiuni speciale, constructii-montaj, executie si intretinere instalatii electrice, transport si reparatii material tubular etc.).
    Dintre aceste societati comerciale: 10 sunt privatizate integral, la 8 statul este actionar minoritar, iar la 14 Fondul Proprietatii de Stat nu mai este actionar. Restructurarea din acest sector este sprijinita de Proiectul pentru subsectorul petrolier, finantat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii si de PHARE.
    1.2. Sectorul minier
    Situatia intreprinderilor din sectorul minier este urmatoarea:
    - in baza Legii nr. 15/1990 s-au constituit 19 societati comerciale cu profil de prospectiune, exploatare, cercetare - extractie - prelucrare - comercializare substante nemetalifere, imbuteliere ape minerale;
    - in perioada 1992-1996, prin actiuni succesive de restructurare, din cadrul regiilor autonome s-au desprins 49 de societati comerciale cu activitati conexe (informatica, cercetare, baze de aprovizionare, transporturi, reparatii, constructii-montaj; exploatare-prelucrare substante nemetalifere etc.), preluate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat;
    - in anul 1997, in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile ulterioare, unele regii autonome au fost restructurate si transformate in companii/societati nationale (Compania Nationala a Lignitului Oltenia-Targu Jiu, Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase "Remin" Baia Mare, Compania Nationala a Uraniului Bucuresti, Societatea Nationala a Sarii Bucuresti, Societatea Nationala a Apelor Minerale Bucuresti);
    - sunt in curs de transformare in societati/companii nationale Regia Autonoma a Huilei Petrosani si Regia Autonoma a Cuprului Deva;
    - in anul 1997, o data cu transformarea unor regii autonome in societati/companii nationale (mentionate anterior), s-au desprins 27 de societati comerciale cu activitati auxiliare (transporturi, constructii-reparatii utilaj minier, constructii-montaj in domeniul minier etc.), in curs de preluare de catre Fondul Proprietatii de Stat.
    Stadiul privatizarii celor 68 de societati comerciale aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat:
    - au fost privatizate 13 societati comerciale (din domeniile: informatica, minier, cercetare-proiectare, extractie-prelucrare-comercializare substante nemetalifere si produse rezultate din nisipuri bituminoase, imbuteliere ape minerale, aprovizionare, constructii-montaj, productie si reparatii transporturi);
    - la 8 societati comerciale Fondul Proprietatii de Stat nu mai detine pachetul majoritar.
    1.3. Chimie si petrochimie
    Industria chimica si petrochimica cuprinde mai multe sectoare de activitate, a caror situatie este evidentiata astfel:
    - sectorul de rafinarii si petrochimie - au fost privatizate 4 societati comerciale, din care 2 societati mari si 2 societati mici, dintr-un total de 18 societati comerciale;
    - sectorul de ingrasaminte chimice - au fost privatizate 6 societati comerciale, din care 5 societati mari si o societate mica, dintr-un total de 12 societati comerciale, iar 2 societati mari se afla in proces de lichidare;
    - sectorul de produse chimice anorganice - a fost privatizata o societate comerciala din 9 societati, dovedindu-se un sector mai putin atractiv;
    - sectorul de mase plastice - au fost privatizate 15 societati comerciale dintr-un total de 18 societati;
    - sectorul de fire si fibre sintetice si artificiale s-a dovedit mai putin atractiv, nefiind finalizat procesul de privatizare la nici o societate pana la sfarsitul anului 1997; se afla in proces de lichidare o societate comerciala mare.
    1.4. Constructii de masini
    Industria constructoare de masini include societati comerciale cu o valoare ridicata a capitalului social, unele cu semnificatie strategica in dezvoltarea economica a tarii. Ponderea sectorului privat in aceasta ramura reprezinta 35%, fiind inca sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului in cursul anului 1998.
    1.5. Electrotehnica si electronica
    Din cele 122 de societati comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au fost privatizate in totalitate. La 3 societati comerciale, respectiv "Icos" - S.A. Sibiu, "Mefin" - S.A. Bucuresti si "Ius" - S.A. Brasov, statul a devenit actionar minoritar.
    1.6. Bunuri de consum
    Societatile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de proprietate, se prezinta astfel:
----------------------------------------------------------------------------
     Sectorul industrial        Totalul        Numarul       Numarul
                                societatilor   societatilor  societatilor
                                comerciale     comerciale    comerciale
                                supuse         privatizate   partial
                                privatizarii   (1993-1997)   privatizate
----------------------------------------------------------------------------
Lemn                                180            108           72
----------------------------------------------------------------------------
Celuloza si hartie                   23             10           13
----------------------------------------------------------------------------
Sticla si ceramica fina              43             33           10
----------------------------------------------------------------------------
Materiale de constructii             90             63           27
----------------------------------------------------------------------------
Textile si pielarie                 355            231          124
----------------------------------------------------------------------------
Industria alimentara                 25              6           19
----------------------------------------------------------------------------
              TOTAL: 716            451          265
----------------------------------------------------------------------------

    1.7. Sectorul productiei de aparare
    Sectorul productiei de aparare cuprinde, in prezent, 77 de societati comerciale si 3 regii autonome cu 26 de sucursale, grupate astfel:
    - Regia Autonoma "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;
    - Regia Autonoma "Rami-Dacia" - o sucursala;
    - Regia Autonoma pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil" - 16 sucursale;
    - societati comerciale - 77.
    2. Agricultura
    In prezent, 80% din terenurile agricole sunt in proprietate privata. Cu toate acestea, reforma funciara nu este finalizata, datorita mentinerii in trecut a unor restrictii in ceea ce priveste circulatia libera a terenurilor si fragmentarii suprafetei agricole in terenuri avand, in medie, o suprafata de 2,5-3 hectare.
    La inceputul anului 1997 a fost lansat un program de reforma in acest sector, cu sprijinul Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, potrivit Acordului ASAL. Masurile intreprinse includ:
    - privatizarea fermelor de stat;
    - lichidarea fermelor de porci si de pasari, nerentabile;
    - restructurarea intreprinderilor care depoziteaza sau care au ca obiect de activitate productia de cereale sau de ulei comestibil, in scopul privatizarii;
    - restructurarea Agentiei Nationale a Produselor Agricole - R.A.;
    - divizarea si privatizarea intreprinderilor de comercializare a inputurilor pentru agricultura;
    - eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura intr-o maniera transparenta, prin subventii (au fost eliminate creditele directionate, bugetul de stat prevazand fonduri pentru sprijinirea agricultorilor);
    - liberalizarea preturilor pentru toate produsele agricole (din luna februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole si reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).
    Situatia privatizarii in principalele sectoare ale agriculturii se prezinta astfel:
    a) intreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societati comerciale s-au privatizat 1.032;
    b) societatile comerciale de tip "Comcereal", infiintate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un numar total de 41 s-a privatizat o singura societate comerciala, iar pentru 18 societati comerciale s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare;
    c) societati comerciale din sectorul industriei alimentare, bauturilor si tutunului: dintr-un total de 534 au fost privatizate 350;
    d) societati comerciale tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod", care au ca obiect de activitate cresterea si valorificarea porcilor si pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexe sunt in lichidare potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, sau Legii nr. 64/1995, cu modificarile ulterioare;
    e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un numar total de 490 nici una nu a fost privatizata;
    f) societati comerciale piscicole: dintr-un numar total de 38 nici una nu a fost privatizata.
    3. Transporturi
    In acest sector s-au parcurs etapele pregatitoare transformarii, dupa reorganizare, a 17 regii autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor in companii/societati nationale sau societati comerciale pe actiuni, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Programului de reorganizare a regiilor autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
    Societatile comerciale din portofoliul Fondului Proprietatii de Stat, din domeniul transporturilor, erau, initial, in numar de 383 si insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. In urma privatizarii unui numar de 106 societati comerciale, reprezentand un capital social de 179.329.756 lei, in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat a mai ramas un numar de 277 societati comerciale cu un capital social de 3.187.667.413 lei.
    A. Transporturi auto
    In anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania" (A.N.D.), in scopul comercializarii serviciilor, astfel incat 8 mari antreprize ale regiei autonome au fost transformate in societati comerciale.
    B. Cai ferate
    "Societatea Nationala a Cailor Ferate" (S.N.C.F.R.) este in curs de reorganizare in companie nationala, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Legea nr. 129/1996 privind transportul pe caile ferate romane, completata prin ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 si nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea ferata si realizeaza conditiile pentru reechilibrarea financiara a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru:
    - transparenta politicii tarifare, subventiile tarifare fiind suportate de catre bugetul de stat;
    - stabilirea unor unitati de contabilitate separate, in cadrul S.N.C.F.R., pentru operatiuni si infrastructura.
    C. Transporturi aeriene
    S-au descentralizat serviciile aeroportuare, prin transferarea sub autoritatea consiliilor judetene a 13 aeroporturi regionale.
    D. Transporturi fluviale
    S-a elaborat documentatia pentru infiintarea a 6 societati comerciale pe actiuni, prin reorganizarea si divizarea regiilor autonome "Administratia Fluviala a Dunarii de Jos" Galati si "Administratia Canalelor Navigabile" Constanta.
    4. Turism
    In turism, dintr-un total de 272 societati comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, pana la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societati comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.
    Actiunile aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat insumeaza, pentru un numar de 159 de societati comerciale, 806.000 milioane lei, din care: 514.000 milioane lei reprezinta capitalul social al societatilor comerciale la care statul mai detine peste 50% din actiuni, iar 292.000 milioane lei reprezinta capitalul social al societatilor la care Fondul Proprietatii de Stat detine 40% din actiuni.
    In societatile comerciale in care Fondul Proprietatii de Stat este actionar majoritar, unele active sunt administrate direct de catre societatile comerciale respective, iar altele se afla in locatie de gestiune. O parte din activele societatilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate actiuni in revendicare in justitie de catre fostii proprietari sau mostenitorii acestora.

    CAP. 3
    Perfectionarea cadrului legislativ si institutional

    1. Perfectionarea cadrului legislativ
    Eficientizarea si accelerarea procesului de privatizare se vor asigura si prin actualizarea si completarea cadrului legislativ.
    De asemenea, se are in vedere modificarea si a altor prevederi legislative care reglementeaza domeniile conexe procesului de privatizare, in scopul atragerii investitorilor romani si straini.
    Totodata se are in vedere compensarea persoanelor fizice sau juridice care au detinut in proprietate intreprinderi, ateliere, unitati de comert, unitati farmaceutice si sanitare si altele, cu titluri de valoare (actiuni si/sau parti sociale).
    Compensarea cu titluri de valoare are un caracter exceptional si nu prezinta avantaje economice imediate, intrucat presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare, negociabile sau nenegociabile, catre persoanele care au suferit un prejudiciu prin actele normative adoptate de autoritatile publice ale statului roman in perioada 1948-1949.
    Prin lege speciala va fi reglementata aceasta compensare cu titluri de valoare, luandu-se in considerare situatia bunurilor cu destinatie comerciala nationalizate, valoarea de circulatie la data actului de nationalizare, valoarea actuala de circulatie a bunurilor, inclusiv investitiile neamortizate.
    2. Perfectionarea cadrului institutional
    2.1. Grupul interministerial
    Legatura dintre ministerele economice si Ministerul Privatizarii se va asigura prin intermediul Grupului interministerial, infiintat prin decizie a primului-ministru, care va armoniza si monitoriza politicile sectoriale, restructurarea regiilor autonome si privatizarea societatilor comerciale si a companiilor/societatilor nationale rezultate.
    2.2. Descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat
    Activitatea Fondului Proprietatii de Stat se va descentraliza, in principal, prin:
    - transferul deciziilor referitoare la privatizarea societatilor comerciale mici si mijlocii catre sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietatii de Stat;
    - mandatarea firmelor de avocatura cu reputatie nationala sau internationala, a societatilor de valori mobiliare, a agentiilor de brokeraj, a bancilor de investitii, a societatilor de investitii financiare si a societatilor de administrare a fondurilor de investitii sa negocieze si sa perfecteze contracte de privatizare;
    In acest sens, se va actiona, in principal, in urmatoarele directii:
    a) privatizarea societatilor comerciale mari, atractive, prin metode noi de privatizare, respectiv certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital internationala (G.D.R. sau E.D.R.), oferta publica de vanzare, cu sprijinul bancilor de investitii, al societatilor de valori mobiliare sau al societatilor de administrare a fondurilor de investitii, si prin licitatie sau negociere directa;
    b) privatizarea societatilor comerciale mari, neatractive, prin orice metoda de privatizare, inclusiv prin oferta publica de vanzare pe pietele de capital organizate;
    c) privatizarea societatilor comerciale mici si mijlocii, cu prioritate la sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietatii de Stat, prin negociere directa sau prin licitatie, inclusiv pe pietele de capital organizate.

    CAP. 4
    Metode si tehnici de privatizare

    Vanzarea actiunilor gestionate de Fondul Proprietatii de Stat catre persoane fizice si juridice de drept privat, romane sau straine, se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
    Totodata se are in vedere posibilitatea conversiei datoriilor societatilor comerciale in actiuni sau reesalonarea cu acordul creditorilor si posibilitatea conversiei datoriei publice in actiuni emise de societatile comerciale, in cazul in care statul a emis obligatiuni convertibile.
    Vanzarea actiunilor societatilor comerciale catre salariatii si/sau membrii conducerii acestora se va realiza prin urmatoarele metode:
    - E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans);
    - M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out).
    Transferul dreptului de proprietate asupra activelor detinute de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar se face prin vanzare sau prin leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare.

    CAP. 5
    Politici de privatizare sectoriale

    Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate in Programul de guvernare 1998 - 2000, in baza strategiilor de dezvoltare elaborate de catre Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Turismului, Ministerul Sanatatii si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, avand ca sistem de referinta, in principal, urmatoarele elemente:
    - dezvoltarea infrastructurilor;
    - dimensiunea, forta de munca si situatia financiara a unei societati comerciale;
    - mediul concurential si cazuri de pozitii de monopol;
    - obiectivele de dezvoltare a ramurii;
    - ponderea societatii comerciale in domeniu, precum si impactul acesteia, pe verticala, in sectorul respectiv;
    - gradul de satisfacere a cererii pietei interne si internationale.
    Strategiile de privatizare pentru unele societati comerciale sau grupe de societati comerciale intre care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social si al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizarii.
    1. Industrie
    Vanzarea actiunilor gestionate de Fondul Proprietatii de Stat la societatile comerciale din industrie se va face prin utilizarea, in ordinea preferintei, a urmatoarelor metode:
    - oferta publica de vanzare/G.D.R./E.D.R.;
    - licitatia cu strigare sau in plic;
    - negocierea directa.
    Principalele obiective ale privatizarii in industrie sunt urmatoarele:
    - privatizarea, cu precadere, a societatilor comerciale din sectoarele: metalurgie, constructii de masini, chimie si petrochimie;
    - transformarea regiilor autonome din sectorul energetic in societati comerciale si privatizarea lor;
    - identificarea activelor neutilizabile si vanzarea lor, in cash, in rate ori utilizarea in sistem de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare. In caz de insucces, se vor lua masuri pentru lichidarea acestora;
    - conversia datoriilor societatilor comerciale in titluri de valoare.
    Privatizarea societatilor comerciale din industrie se va face prin luarea, dupa caz, a urmatoarelor masuri:
    - pastrarea obiectului de activitate, daca societatea comerciala si-a castigat sau poate castiga prin vanzare, prin produsele sau serviciile pe care le realizeaza, o pozitie pe piata interna sau internationala;
    - protectia marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu;
    - includerea in contractul de vanzare de actiuni sau de parti sociale a unor obiective de mediu minim acceptate;
    - protejarea fortei de munca;
    - obligativitatea realizarii unor programe investitionale.
    A. Sectorul energetic
    A.1. Energie electrica si termica
    In acest domeniu, accentul va fi pus pe reorganizarea si restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", in primul rand prin transformarea acesteia in societate/companie nationala, cu separarea, in interiorul acesteia, a componentelor functionale (producere, transport-dispecer, distributie si energetica nucleara).
    In aceeasi etapa vor avea loc desprinderi ale unor centrale electrice de termoficare, de platforma, care vor fi transformate in societati comerciale destinate privatizarii, si va fi demarata privatizarea efectiva a acestora.
    In continuare, vor fi transformate componentele transport-dispecer national si energetica nucleara in societati nationale, iar componentele de productie, respectiv de distributie, in societati comerciale, si va fi demarata privatizarea/concesionarea acestora.
    Se va infiinta Autoritatea de reglementare, cu rol de arbitru pe piata de energie, care va acorda licente, va aproba tarife si va colabora la finalizarea cadrului legislativ specific (Legea privind dreptul de proprietate publica si regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei si Legea serviciilor publice). Aceste actiuni vor permite separarea capitalului public de cel privat, determinarea capitalului social al societatilor comerciale rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", reglementarea relatiilor societatilor comerciale care opereaza cu bunurile publice si presteaza servicii publice cu autoritatile.
    Totodata va avea loc restructurarea regiilor locale care presteaza activitati cu specific energetic (producerea, transportul si distributia energiei termice), transformarea acestora in societati comerciale si inceperea privatizarii lor.
    Politica de privatizare va avea in vedere caracteristicile specifice ale pietei energiei (simultaneitatea productiei si consumului, imposibilitatea stocarii, imposibilitatea substitutiei cu alte forme de energie in faza de consum, dependenta tuturor sectoarelor vietii economice si sociale de consumul de energie electrica si termica), alinierea la legislatia Uniunii Europene, interconectarea cu sistemele energetice ale acesteia si urmarirea tendintelor inregistrate pe plan mondial.
    A.2. Petrol si gaze
    In acest domeniu este necesara continuarea activitatii de restructurare a Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti prin desprinderea activitatilor-suport (mecano-energetice, exploatare si intretinere linii si instalatii electrice, reparatii si intretinere material tubular etc.) din cadrul acesteia, prin infiintarea de societati comerciale ale caror actiuni vor fi oferite spre vanzare.
    Pentru societatile comerciale prestatoare de servicii din sector (forajul sondelor de cercetare si extractie, constructii-montaj, transport, mecano-energetice etc.), vanzarea actiunilor detinute de Fondul Proprietatii de Stat se va face prin negociere directa, pentru atragerea de investitori strategici (mai ales in cazul societatilor comerciale cu o pozitie semnificativa - unic prestator de servicii si operatiuni speciale) sau prin oferta publica de vanzare, licitatie, utilizarea pietelor de capital organizate.
    Privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti trebuie precedata de urmatoarele actiuni:
    - stabilirea unei echivalente a actiunilor Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti cu actiunile subscrise in cadrul Programului de privatizare in masa la societatile care au fuzionat prin absorbtie cu Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti;
    - infiintarea de societati mixte cu parteneri strategici pentru realizarea principalelor proiecte privind retehnologizarea, cresterea factorilor de recuperare, investitii etc.;
    - cotarea la Bursa de valori a actiunilor emise de Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti.
    Corporatizarea efectiva a Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti se va incheia in luna iulie 1998. Pana la sfarsitul anului se va elabora studiul de fezabilitate pentru privatizarea partiala a societatii comerciale.
    Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias va fi, intr-o prima etapa, transformata in societate nationala, in interiorul careia vor fi separate componentele functionale.
    Ulterior vor avea loc externalizari si transformari in societati comerciale ale unor componente, precum si transformarea in societate nationala a sistemului de transport.
    Va fi derulata privatizarea/concesionarea societatilor comerciale rezultate din actuala structura.
    B. Sectorul minier
    Se va finaliza actiunea de reorganizare a regiilor autonome din sector, in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile ulterioare, prin transformarea in societati/companii nationale a Regiei Autonome a Huilei Petrosani si a Regiei Autonome a Cuprului Deva.
    Programul de restructurare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului, coordonat de Ministerul Industriei si Comertului si inceput in cursul anului 1997, va fi accelerat, principalele obiective urmarite fiind:
    - finalizarea studiilor-diagnoze complexe ale fiecarui obiectiv, pentru a se stabili o reala ierarhizare a exploatarilor miniere;
    - stabilirea unui program gradual privind conservarea si inchiderea exploatarilor miniere nerentabile. Acest program va fi coordonat de Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie din Zonele Miniere;
    - externalizarea exploatarilor miniere eficiente si transformarea lor in societati comerciale pe actiuni, in vederea privatizarii acestora;
    - retehnologizarea exploatarilor, cu conditii geologico-miniere favorabile, in vederea eficientizarii lor;
    - stabilirea, in functie de interesul national, a exploatarilor miniere si a substantelor minerale utile, pentru care se vor acorda subventii, urmarindu-se scaderea continua a cuantumului acestora.
    Programul de privatizare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului va avea in vedere urmatoarele:
    - stabilirea unui program de restructurare-privatizare pentru fiecare societate/companie nationala din domeniul mineritului, care sa tina seama de specificul fiecareia, de caracterul strategic al unora dintre acestea, pentru a se stabili cea mai adecvata metoda de privatizare;
    - privatizarea, in prima etapa, a societatilor/companiilor nationale cu activitate profitabila, care nu necesita subventii de la bugetul de stat si pentru care s-ar gasi relativ usor investitori strategici. In aceasta categorie intra Societatea Nationala a Sarii Bucuresti, pentru care se va realiza corporatizarea si se va elabora studiul de fezabilitate in vederea privatizarii. Se are in vedere si posibilitatea armonizarii privatizarii Societatii Nationale a Sarii Bucuresti cu cea a societatilor comerciale din domeniul chimiei, care sunt beneficiare ale produselor miniere;
    - privatizarea, in principal, prin negociere directa cu investitori straini, a minelor, avand in vedere capitalurile sociale mari, necesitatea unor investitii substantiale pentru retehnologizarea si cresterea nivelului de valorificare a materiei prime;
    - atragerea de investitori strategici pentru retehnologizarea exploatarilor miniere care pot deveni astfel eficiente.
    Referitor la societatile comerciale din domeniul cercetarii geologice, la care procesul de privatizare se afla intr-un stadiu mai avansat, se va avea in vedere oferirea spre vanzare a unor pachete de actiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori sau, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii de actiuni prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. In cadrul acestui domeniu trebuie acordata o atentie speciala modului de privatizare a societatilor comerciale care, prin specificul activitatii, au caracter strategic (Societatea Comerciala "Prospectiuni" - S.A. Bucuresti, Societatea Comerciala "Minexfor" - S.A. Deva).
    C. Sectorul productiei de aparare
    Privatizarea agentilor economici din sectorul productiei de aparare, in perioada 1998-2000, se va face, in baza hotararii Consiliului Suprem de Aparare al Tarii, astfel:
    - Regia Autonoma "Arsenalul Armatei", Regia Autonoma "Rami-Dacia" si Regia Autonoma "Rasirom" vor ramane in proprietatea statului;
    - agentii economici din cadrul Regiei Autonome pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil" pot fi privatizati partial;
    - ceilalti agenti economici pot fi privatizati in totalitate.
    Agentii economici supusi procesului de privatizare au obligatia de a pastra capacitatile de productie cuprinse in Inventarul sectorului productiei de aparare, in conditiile reglementate prin lege.
    D. Bunuri de consum
    Accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin:
    - divizarea, inainte de privatizare, a societatilor comerciale din categoria intreprinderilor mari, cu amplasare geografica raspandita in mai multe localitati, si vanzarea actiunilor acestora prin negociere directa;
    - vanzarea prin licitatie cu strigare, in cazul societatilor comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;
    - oferta publica de vanzare, la societatile comerciale care nu se privatizeaza prin alte metode;
    - scoaterea la vanzare pe piata extrabursiera;
    - conversia datoriilor societatilor comerciale cu datorii mari catre diversi creditori;
    - vanzarea activelor aflate in conservare;
    - declansarea procedurii de lichidare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, cu modificarile ulterioare, pentru societatile comerciale cu datorii si fara posibilitati de redresare, sau conversia datoriilor in actiuni.
    In sectorul celuloza si hartie se va privatiza cel putin 20% din capitalul social detinut de Fondul Proprietatii de Stat.
    Pentru societatile comerciale mari, cu grad redus de atractivitate si care detin in patrimoniu capacitati de productie oprite, fara posibilitatea repornirii, sau investitii in curs de realizare ce nu pot fi finalizate din lipsa de resurse, strategia de privatizare va avea in vedere separarea acestor capacitati inactive de capacitatile viabile, ale caror actiuni se vor oferi la vanzare prin oricare metoda.
    In sectorul societatilor comerciale cu profil de prefabricate, strategia va avea in vedere vanzarea de active independente sau privatizarea cu posibilitatea schimbarii obiectului de activitate.
    E. Electrotehnica si electronica
    Pentru societatile comerciale din acest sector, privatizarea trebuie initiata cu acele societati comerciale care au inregistrat rezultate economico-financiare pozitive si care au activitate de export.
    Sunt considerate prioritati de privatizare:
    - industria de motoare, generatoare si transformatoare, care participa la modernizarea productiei si distributiei energetice;
    - industria de cabluri si conductoare electrice, care are un rol important in dezvoltarea programului de telecomunicatii;
    - calculatoare si alte echipamente electrice pentru programul national de informatizare;
    - aparatura si instrumente medicale necesare programului de sanatate;
    - materiale electrice pentru productia de motoare si vehicule necesare dezvoltarii industriei de autoturisme;
    - industria de automatizare.
    In ceea ce priveste privatizarea societatilor comerciale cu profil de informatica, aceasta se va face in baza unei strategii specifice, care sa asigure cu precadere atragerea de investitori strategici, recunoscuti pe plan mondial, astfel incat sa se pastreze obiectul de activitate si sa se diversifice sfera serviciilor informatice.
    F. Constructii de masini
    Strategia de privatizare a sectorului constructiilor de masini comporta doua aspecte:
    a) privatizarea societatilor comerciale la care statul este principalul actionar;
    b) crearea unui sector privat prin, stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.
    In sectoarele: tractoare si masini agricole, autovehicule, echipament energetic, se are in vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmand sa se desfasoare paralel cu restructurarea tehnologica a acestora.
    Pentru anumite societati comerciale, aflate in procesul de privatizare, se va avea in vedere atragerea de investitori strategici sau pastrarea unui pachet de actiuni de control.
    G. Siderurgie, metalurgie
    Privatizarea societatilor comerciale din sectorul metalurgic se va realiza prin aplicarea unor metode combinate, justificata de necesitatea efectuarii unor investitii semnificative pentru modernizarea si retehnologizarea acestora.
    Prin metode combinate, se are in vedere vanzarea de actiuni prin negociere directa, plasarea de actiuni prin G.D.R., oferta publica.
    Procesul de privatizare pentru societatile comerciale mari se va realiza cu consultanta de specialitate din strainatate.
    Programul de privatizare va trebui sa prevada perioade corespunzatoare, in vederea asigurarii calitatii procesului de privatizare a unor societati comerciale cu capital social foarte mare.
    Avand in vedere importanta acestor societati comerciale in economie, se va analiza oportunitatea pastrarii actiuni nominative de control.
    Intrucat interesul pentru societatile comerciale din sectorul metalurgic este restrans, urmare si a unei politici de preturi practicate de regiile autonome pentru livrarea de energie electrica si gaze, se va definitiva strategia de ramura, care va trebui sa solutioneze problemele privind nivelul productiei, restructurarea si retehnologizarea, precum si reconversia personalului si solutionarea problemelor sociale.
    H. Chimie, petrochimie
    Prin infiintarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti si prin existenta, in afara acesteia, a celor 8 rafinarii independente s-au creat bazele unui mediu concurential real al acestui sector de activitate.
    Strategia de privatizare are in vedere urmatoarele obiective principale:
    - cresterea ponderii societatilor comerciale mari privatizate in totalul societatilor comerciale existente in sector;
    - atragerea capitalului strain, inclusiv prin intermedierea vanzarii unor societati comerciale mari de catre banci de investitii pe piata de capital internationala ("Rafo" - S.A. Onesti, "Solventul" - S.A. Timisoara);
    - imbunatatirea managementului societatilor comerciale si realizarea unui management performant;
    - crearea unor societati comerciale flexibile si dinamice, adaptabile mediului concurential.
    In ramura industriei chimice si petrochimice se va urmari privatizarea a cel putin 50% din capitalul social ramas de privatizat, prin toate metodele de privatizare prevazute de lege.
    In sectorul de rafinarii si petrochimie se prevede privatizarea rafinariilor mari, cu prioritate a Societatii Comerciale "Petromidia" - S.A. Navodari, a rafinariilor mici si a principalelor combinate petrochimice.
    In sectorul ingrasamintelor chimice se are in vedere privatizarea integrala a societatilor comerciale producatoare si finalizarea procesului de lichidare a doua societati comerciale.
    In sectorul de produse anorganice se are in vedere privatizarea societatilor comerciale mari cu consumuri energetice mari, cum sunt: "Chimcomplexa - S.A. Borzesti, "Uzinele Sodice" - S.A. Govora si "Upsom" - S.A. Ocna Mures.
    La societatile comerciale strategice: "Conpet" - S.A. Ploiesti, "Oil Terminal" - S.A. Constanta, "Petromidia" - S.A. Constanta, Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti si la cele care au capacitati pentru productia de aparare se va pastra actiunea nominativa de control.
    2. Agricultura
    In acest sector se intentioneaza sa se promoveze dezvoltarea pietei funciare, in special prin aplicarea cadrului legal existent in ceea ce priveste proprietatea asupra pamantului si stabilirea unui sistem de inregistrare funciara si pregatirea cadastrului.
    In paralel se va dezvolta cadrul institutional. In acest sens, prioritatile includ modernizarea comercializarii cerealelor si a capacitatilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate si a unor standarde la nivel international, dezvoltarea cercetarii agricole, implementarea si aplicarea normelor de control veterinar si fitosanitar, prin extinderea si modernizarea retelei de laboratoare pentru combaterea daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal si animal, precum si prin dezvoltarea unui sistem de finantare rurala.
    Totodata se vor reface unele sisteme de irigatii, alaturi de transferul gestionarii acestora catre asociatiile utilizatorilor de apa si de intensificarea politicii de recuperare a costurilor.
    Se considera oportuna prevederea finantarii din surse externe a unui proiect de realizare a unei retele de distributie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezinta o atractivitate deosebita pentru privatizare.
    In vederea obtinerii suportului financiar pentru proiectele mentionate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: finalizarea restructurarii sectorului de exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare, crearea unui cadru institutional adecvat, definitivarea strategiei acestui sector.
    In vederea realizarii reformelor in acest sector Programul de investitii publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea si finalizarea urmatoarelor programe, considerate ca fiind prioritare:
    - dezvoltarea rurala a unor zone-pilot: montana, colinara si de campie;
    - protectia mediului-conservarea resurselor naturale de sol si apa-, exploatarea durabila a fondului funciar agricol;
    - refacerea si completarea sistemului de aparare impotriva inundatiilor a populatiei, localitatilor si terenurilor din Lunca Dunarii, inclusiv a sistemului de monitorizare in scopul asigurarii sigurantei in exploatare, urmand a se stabili:
    - reabilitarea irigatiilor in sistemele viabile;
    - modernizarea si redefinirea retelei de laboratoare specifice agriculturii si industriei alimentare, care deservesc activitati de interes public in domeniile: protectia plantelor, fitosanitar, controlul calitatii semintelor, reproductia si selectia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc.;
    - restructurarea distributiei marfurilor in Romania, prin crearea sistemului national al pietelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se va apela la sprijin financiar extern.
    Privatizarea societatilor comerciale din agricultura are in vedere finalizarea vanzarii actiunilor sau activelor, precum si aplicarea metodelor de conversie a datoriilor in actiuni pentru societatile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura de tip "Agromec", a celor de crestere a pasarilor si porcilor, a celor din industria alimentara, precum si pentru societatile de tip "Comcereal" si "Cerealcom".
    Se va avea in vedere totodata crearea cadrului legislativ pentru privatizarea societatilor comerciale care detin terenuri agricole (foste I.A.S. si altele); vor fi, de asemenea, privatizate si unele activitati din domeniul sanitar-veterinar.
    Societatile comerciale din sectorul agroalimentar vor fi oferite la privatizare, avandu-se in vedere privatizarea cu prioritate a celor atractive.
    Pentru rambursarea datoriilor unor societati comerciale din domeniul agriculturii, industriei alimentare si din comertul cu cereale se va proceda la vanzarea prin licitatie a activelor acestora. Va fi stimulat acest mod de privatizare, prin acordarea de facilitati la vanzarea activelor in conservare, a celor nefolosite si a celor care nu afecteaza activitatea de baza a societatii comerciale.
    Va fi finalizat, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmand ca societatile comerciale rezultate sa intre in procesul de privatizare.
    3. Transporturi
    In perspectiva integrarii in piata interna europeana, Romania este interesata sa valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: Autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunare, legaturile feroviare, rutiere si maritime cu Asia.
    Strategia de dezvoltare a infrastructurii in acest sector urmareste:
    - stoparea deteriorarii sistemului, prin reabilitarea drumurilor si a mijloacelor de transport;
    - incurajarea concurentei dintre sectoarele de transport, pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si a costurilor, cu o recuperare sporita a costurilor de la beneficiari;
    - modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare, astfel incat acestea sa devina compatibile cu normele europene;
    - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor si vehiculelor, pentru integrarea graduala in sistemul Uniunii Europene;
    - lansarea programelor de autostrazi si cai ferate, situate pe marile coridoare de transport nord-sud si est-vest;
    - dezvoltarea sistemelor de transport combinat;
    - stimularea dezvoltarii accelerate a transporturilor containerizate de marfuri;
    - cresterea participarii sectorului privat in operatiunile si managementul serviciilor de transport;
    - stimularea dezvoltarii activitatilor comerciale in zonele libere, deja existente in porturi si aeroporturi;
    - atragerea finantarii externe pentru constructia si concesionarea pe termen lung a exploatarii de autostrazi, canale navigabile, dezvoltari portuare si aeroportuare;
    - incredintarea unor agenti economici cu capital de stat sau privat, specializati, a unor activitati auxiliare obiectului de activitate al regiilor autonome;
    - infiintarea unor agenti economici, societati comerciale cu capital initial de stat, prin desprinderea unor activitati din cadrul regiilor autonome.
    In sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va actiona pentru separarea utilitatilor publice in segmente care sunt monopoluri naturale si in segmente pentru care concurenta este posibila si se va urmari ca managementul monopolurilor naturale sa se realizeze pe principii comerciale, fixandu-se obiective financiare si raspunderi clare.
    Pentru perioada 1998-2000, Programul de investitii publice in sectorul transporturi prevede realizarea urmatoarelor obiective considerate ca fiind prioritare:
    - reabilitarea si modernizarea cailor ferate romane pe traseul coridorului IV;
    - realizarea autostrazii de legatura pe coridorul IX;
    - lucrari de completare a digului de nord in Portul Constanta-Sud.
    In acest context privatizarea societatilor comerciale din transporturi va avea in vedere corelarea cu investitiile in infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea si realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeana.
    Privatizarea societatilor comerciale din transporturi va fi efectuata, cu precadere, prin vanzarea integrala a pachetului de actiuni, prin licitatie sau prin vanzarea actiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, bursiera sau extrabursiera, dupa caz. Actiunile societatilor comerciale de reparatii si constructii feroviare vor fi vandute pe pietele secundare de capital. Totodata se va proceda la privatizarea societatilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Bucuresti-Baneasa".
    In domeniul transportului maritim se vor avea in vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare si privatizare a companiilor de navigatie. Pe de o parte, mentinerea unei capacitati de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor romanesti, iar pe de alta parte, mentinerea unui control al statului numai pentru realizarea nevoilor strategice si de aparare a tarii si pentru valorificarea potentialului porturilor romanesti.
    Restructurarea actualelor trei companii de navigatie se va face prin infiintarea unei companii nationale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" si "Romline", a unei companii specializate in transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", si a unei agentii de personal navigant. Compania nationala urmeaza a se privatiza ulterior, cu pastrarea actiunii nominative de control.
    Patrimoniul ramas la cele trei companii va fi privatizat in totalitate, in mai multe etape. Initial se va proceda la transformarea contractelor de inchiriere (bare-boat) a navelor in contracte de vanzare, intr-un termen de maximum un an. In urmatoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor si la privatizarea societatilor comerciale rezultate din aceasta.
    Companiile formate prin restructurarea celor trei companii actuale vor putea sa-si protejeze navele, prin infiintarea unor filiale si transferarea navelor acestor filiale. In acest sens, se va elabora o metodologie care urmeaza sa fie aprobata, prin ordin comun, de catre ministerele cu atributii in acest domeniu.
    Pentru protejarea navelor si intarirea pozitiei pe piata a companiilor nou-formate, a filialelor acestora sau a subsidiarelor, precum si a companiilor private care au preluat nave in procesul de privatizare, va fi adoptat cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim international.
    4. Comunicatii
    Dezvoltarea economiei de piata presupune crearea unui sistem de telecomunicatii competitiv, in concordanta cu cererea manifestata in acest domeniu.
    Tinand seama de existenta, in prezent, a 3 milioane de linii, partial uzate fizic si tehnic, si de necesitatea largirii retelei la peste 5 milioane de linii pana in anul 2005, Romania are nevoie de investitii, in urmatorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., in conditiile in care cresterea economica va depinde in mod critic de modernizarea si de largirea retelei de telecomunicatii.
    Luand in considerare investitiile foarte mari, necesare pentru indeplinirea acestor obiective, este esentiala participarea sectorului privat, care sa permita atat largirea sistemelor de operare existente, cat si crearea unui mediu competitiv.
    In acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicatii consta in:
    - privatizarea Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. si a Regiei Autonome "Radiocomunicatii";
    - definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor si stabilirea reglementarilor pentru licente;
    - infiintarea unei agentii de reglementare independenta pentru acest sector.
    Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor in zona rurala, pentru a promova sectorul privat in furnizarea de servicii de telecomunicatii in aceste zone, pe baza de concesionari.
    Pentru a asigura tuturor cetatenilor tarii accesul echitabil si nediscriminatoriu la informatie, Programul de investitii publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare si extindere a statiilor de transmisie radio si TV si programul de diversificare si modernizare a serviciilor postale.
    Privatizarea in acest domeniu va avea in vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vanzare pachete de actiuni foarte mici, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii acestora in conditii preferentiale.
    Pentru prima faza a privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vanzarea a 35% din actiuni catre un investitor strategic, iar in a doua faza, vanzarea restului de actiuni prin metode combinate.
    Regia Autonoma "Posta Romana" se va transforma in companie nationala, iar in vederea privatizarii se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. si la oferta publica de vanzare. Se preconizeaza ca salariatilor sa li se vanda 5% din pachetul de actiuni.
    In ceea ce priveste restructurarea si privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are in vedere transformarea acesteia intr-un nucleu al viitoarei competitii in domeniul telefoniei de baza.
    Regia Autonoma "Inspectoratul General al Comunicatiilor" se va transforma in Agentia Nationala de Comunicatii.
    5. Sectorul bancar si de asigurari
    In Romania opereaza 42 de banci, din care 5 banci comerciale, la care statul detine actiuni, deruleaza aproape 70% din creditele comerciale si din depozitele la termen. Obiectivele privatizarii sistemului bancar vizeaza cresterea implicarii bancilor in economia reala, a sigurantei si eficientei sistemului bancar, in vederea sprijinirii cresterii economice si a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Actiunile principale care urmaresc indeplinirea acestor obiective sunt:
    - imbunatatirea si intarirea capacitatii de reglementare, supraveghere si control al bancilor de catre Banca Nationala a Romaniei;
    - privatizarea bancilor comerciale;
    - extinderea si modernizarea retelei informationale, in scopul dezvoltarii si diversificarii serviciilor.
    Pentru anul 1998, Guvernul intentioneaza sa privatizeze doua banci: "Banc-Post" - S.A. si Banca Romana de Dezvoltare - S.A. Banca Agricola - S.A. parcurge un program de restructurare in conformitate cu prevederile ordonantelor de urgenta ale Guvernului nr. 43/1997 si nr. 48/1997, fiind demarat si procesul de privatizare. Banca Romana de Comert Exterior - S.A. si Banca Comerciala Romana - S.A. se afla in proces de pregatire in vederea privatizarii in cursul anului 1999.
    In ceea ce priveste cele doua societati de asigurare-reasigurare, la care statul detine actiuni, acestea vor parcurge un proces de majorare a capitalului social, urmat de privatizare prin oferta publica.
    6. Cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica
    Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economica, bazat pe inovare, in care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica (C-D), prioritatile imediate si de perspectiva, in plan national si sectorial, care se vor urmari prin politica in domeniul C-D, vor fi in directa concordanta cu urmatoarele obiective strategice majore:
    - dezvoltarea unei infrastructuri institutionale, cu rol de interfata intre cercetare si invatamant, la nivel national si regional;
    - cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor in domeniu si corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;
    - stimularea inovarii si promovarea acesteia, crearea de mecanisme si instrumente institutionale si financiare, menite sa asigure absorbtia inovarii;
    - stimularea implicarii organizatiilor neguvernamentale in implementarea diverselor programe;
    - dezvoltarea parteneriatului international in domeniu, in special prin participarea la programele europene;
    - sporirea ofertei de informatii si initierea unei retele de informatii.
    Masurile principale, prevazute pentru realizarea obiectivelor in domeniul cercetarii, sunt:
    - dotarea institutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica la nivelul obiectivelor si performantelor urmarite;
    - abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare, de importanta nationala;
    - cooperarea stiintifica internationala;
    - dezvoltarea resurselor umane.
    Programul de investitii in domeniul cercetarii pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiara de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilitatile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigura realizarea programelor in acest sector se impune atragerea de surse externe, in completarea necesarului.
    Privatizarea in domeniul cercetarii-dezvoltarii va avea in vedere oferirea spre vanzare a unor pachete de actiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii de actiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luata in considerare si posibilitatea gruparii unei societati comerciale din domeniul cercetarii cu o societate comerciala cu care intretine raporturi contractuale in domeniul cercetarii aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea gruparii unor societati comerciale din domeniul cercetarii cu alte societati comerciale care proiecteaza infiintarea de parcuri tehnologice.
    Avand in vedere caracterul strategic al activitatii de cercetare-dezvoltare si conditiile specifice in care se reorganizeaza acest domeniu, vanzarea actiunilor societatilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea urmatoarelor prevederi, care vor fi cuprinse in contractul de vanzare-cumparare de actiuni:
    - pastrarea in custodia societatii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizeaza, a rezultatelor cercetarii, definite prin Ordonanta Guvernului nr. 58/1997, realizate de societatea comerciala pana la data privatizarii din fondurile publice, cu obligatia ca, la solicitarea Ministerului Cercetarii si Tehnologiei sau a altor solicitanti care au avizul Ministerului Cercetarii si Tehnologiei, sa fie puse la dispozitie acestora;
    - pastrarea profilului de cercetare stiintifica al societatii comerciale pentru o perioada de minimum 5 ani de la data privatizarii.
    7. Mediu
    Strategia in acest domeniu prevede integrarea cerintelor de mediu in strategiile de dezvoltare, astfel incat proiectele de dezvoltare si de privatizare, indiferent de sector, sa includa componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectarii reglementarilor si standardelor de mediu.
    Planul national de actiune pentru protectia mediului prevede obiectivele si masurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu si lung in fiecare dintre sectoarele economice si sociale.
    Avand in vedere ca strategia de dezvoltare a Romaniei implica si asigurarea protectiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale in procesul de restructurare si retehnologizare trebuie sa acopere, concomitent, realizarea cerintelor de mediu, in conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achizitionarea tehnologiilor performante, precum si reconsiderarea modelelor de productie si de consum, potrivit tendintelor pe plan mondial.
    Costul estimat al promovarii prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrala a masurilor din Planul national de actiune pentru protectia mediului vor fi necesare resurse substantiale de la partenerii internationali.
    Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, in mod deosebit cele cu aport extern, sa fie mai bine corelate si focalizate pe obiective prioritare si de importanta majora, sub aspect economic, ecologic si de sanatate publica.
    Pentru perioada 1998-2000, urmatoarele proiecte sunt de importanta deosebita, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:
    - reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, in perimetrele Zlatna si Copsa Mica;
    - atenuarea fenomenelor de seceta si de desertificare din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protectie pentru ameliorarea conditiilor de mediu;
    - alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica;
    - Acumularea Azuga, judetul Prahova;
    - Acumularea Ogrezeni, judetul Giurgiu;
    - Canal Siret - Baragan, etapa I, judetul Vrancea.
    Pentru diminuarea problemelor de mediu, care ar ingreuna privatizarea unor societati comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investitii prevazute in Programul national de actiuni pentru protectia mediului.
    Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intentioneaza sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonoma "Apele Romane" si Regia Nationala a Padurilor.
    Restructurarea celor doua regii autonome va permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa si paduri, o exploatare rationala a apelor si, in limitele posibilitatilor, a padurilor, precum si protectia si conservarea acestor resurse, pentru a asigura o dezvoltare durabila a societatii.
    Regia Autonoma "Apele Romane" se va reorganiza, pornind de la necesitatea separarii activitatilor de reglementare de cele economice, mentinandu-se, totodata, principiul gospodaririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel vor fi infiintate 11 companii bazinale de gospodarire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa, spatiul Banat, Dobrogea-Litoral si Ialomita-Buzau si Crisuri, in coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile si obligatiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Romane" si filialelor sale teritoriale, in ceea ce priveste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa si aplicarea mecanismului economico-financiar in domeniul apelor. Apele apartinand domeniului public, bunurile proprietate publica a statului, reprezentand baraje, diguri, lucrari de regularizare, cladiri, alte lucrari de gospodarire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, aflate in prezent in administrarea Regiei Autonome "Apele Romane", se vor concesiona, de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, companiilor bazinale de gospodarire a apelor. Aceste companii vor fi singurele in drept de a incasa, in calitate de unic furnizor, pretul apei brute de suprafata si subterane, pretul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni si externi, precum si de a incasa tarifele pentru serviciile de gospodarire a apelor. Dat fiind caracterul lucrarilor de gospodarire, si anume de interes public, finantarea programului de investitii si de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare si, in completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Regia Nationala a Padurilor se va restructura, in mai multe etape, ultima, dupa finalizarea aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, se va realiza actiunea de privatizare a unor activitati care nu sunt legate de lucrarile silvotehnice specifice gospodaririi durabile a padurilor (ateliere de impletituri, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare si valorificare a fructelor de padure si a ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vanatului).
    8. Comert
    Privatizarea societatilor comerciale din domeniul comertului va continua prin aplicarea combinata a vanzarii de actiuni cu vanzarea de active.
    Societatile comerciale cu capital social mai mare de 18 miliarde lei se vor privatiza prin negociere directa, indiferent de marimea pachetului de actiuni detinut de Fondul Proprietatii de Stat la aceste societati.
    Avand in vedere caracterul social al activitatii desfasurate de societatile comerciale din domeniul comertului cu carte si cu produse de papetarie (librarii), acestea se vor privatiza, cu prioritate, prin negociere directa cu asociatiile salariatilor si membrii conducerii din aceste societati, prin vanzarea de active cu prioritate catre locatari sau asociati sau transformarea contractelor de inchiriere, locatie de gestiune sau asociere in participatiune, in leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare.
    In situatia in care unele active ale societatilor comerciale nu sunt in administrare directa, Fondul Proprietatii de Stat va analiza optiunile exprimate de cei care folosesc activele si va decide vanzarea acestora catre locatari sau asociati ori incheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare.
    Privatizarea societatilor comerciale farmaceutice se va realiza prin aplicarea combinata a vanzarii de actiuni cu vanzarea de active. Vanzarea pachetului de actiuni se va realiza prin metoda negocierii directe. Vanzarea activelor - farmacii se va efectua cu prioritate catre locatarii care le administreaza in prezent, in baza unor contracte de inchiriere, de locatie de gestiune sau de asociere in participatiune.
    In contractele de vanzare-cumparare de actiuni sau de active, precum si in contractele de leasing imobiliar cu clauza ferma de cumparare pentru societatile comerciale din domeniul comertului cu carte si cu produse de papetarie (librarii) si pentru societatile comerciale farmaceutice, se vor include clauze privind mentinerea profilului de activitate.
    9. Turism
    Privatizarea societatilor comerciale din turism se va realiza prin metode combinate, in functie de marimea si potentialul acestora, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activitatii, existenta bunurilor nationalizate, urmarindu-se atragerea de investitori strategici, recunoscuti pe plan international.
    In acest scop, se va avea in vedere aplicarea urmatoarelor masuri:
    1. Pentru societati comerciale din turism, la care Fondul Proprietatii de Stat detine peste 50% din capitalul social:
    a) societati comerciale mici (capital social pana la 2,5 miliarde lei):
    - vanzarea actiunilor, prin licitatie sau negociere directa. In caz de insucces, se vor oferi spre vanzare active;
    - vanzarea catre locatar sau asociat, dupa caz, fara licitatie sau incheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, pentru societatile comerciale cu contracte de locatie, inchiriere sau asociere in participatiune. Daca nu se concretizeaza nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietatii de Stat va oferi spre vanzare, prin licitatie, actiunile sau activele societatii comerciale respective;
    b) societati comerciale mijlocii (capital social de la 2,5 pana la 18 miliarde lei):
    - vanzarea actiunilor, prin licitatie, cu respectarea conditiilor de publicitate, in conformitate cu prevederile legale. In caz de insucces, se va declansa divizarea societatii comerciale in cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmand sa fie oferite la vanzare ori sa se constituie societati mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere);
    - transformarea contractelor de locatie a gestiunii, inchiriere, asociere in participatiune in contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare;
    c) societati comerciale mari (capital social peste 18 miliarde lei):
    - vanzarea actiunilor prin negociere directa. In caz de insucces, se va declansa divizarea societatii in cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmand a fi oferite la vanzare;
    - transformarea contractelor de locatie a gestiunii, de inchiriere, asociere in participatiune in contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare. Daca sistemul nu este fezabil, se va proceda la vanzarea prin licitatie a actiunilor sau a activelor societatilor comerciale respective.
    La societatile comerciale mari si mijlocii, care detin in patrimoniu active (hoteluri si restaurante), in orasele mari sau pe litoral, se poate declansa procedura de divizare pe structura unui activ sau a unor grupuri de active, inainte de initierea vanzarii actiunilor acestor societati comerciale.
    2. Pentru societatile comerciale la care Fondul Proprietatii de Stat detine sub 50% din capitalul social se va proceda la vanzare prin oferta publica, negociere directa sau licitatie, dupa caz.
    3. Situatii speciale:
    a) societatile comerciale cu profil balneoclimateric, care functioneaza in statiunile balneare, se vor privatiza prin vanzarea intregului pachet de actiuni detinut de Fondul Proprietatii de Stat, indiferent de marimea acestuia, prin negociere directa, in vederea valorificarii factorilor terapeutici naturali si mentinerii integritatii statiunilor balneoclimaterice;
    b) societatile comerciale care detin in patrimoniu cabane de creasta vor oferi aceste active spre vanzare, prin negociere directa, sau vor incheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, care vor contine prevederi contractuale privind mentinerea profilului de activitate. Lista activelor-cabane de creasta se va stabili de catre Fondul Proprietatii de Stat si Ministerul Turismului.
    10. Administratie publica locala (societati comerciale infiintate in baza deciziilor consiliilor locale si judetene)
    Apartenenta sau neapartenenta activelor societatilor comerciale la Patrimoniul national si muzeistic trebuie sa fie reglementata cu claritate prin acte normative, pentru corectarea capitalului social, urmand ca activele ce nu apartin Patrimoniului national si muzeistic sa se poata privatiza prin licitatie cu strigare, negociere directa sau prin vanzare pe pietele de capital organizate.
    Se va delimita domeniul public in cazul societatilor comerciale care detin terenuri agricole si al societatilor comerciale care detin retele edilitare (foste intreprinderi de gospodarie oraseneasca sau comunala - I.G.O, I.G.C.) si apoi se vor privatiza prin licitatie cu strigare sau prin vanzare pe pietele de capital organizate.
    In vederea privatizarii societatilor comerciale care exploateaza zacaminte naturale, se va urgenta aparitia legii concesiunilor.
    11. Sanatate
    In ceea ce priveste strategia de privatizare, vor fi avute in vedere modalitatile referitoare la furnizorii de serviciu, la modalitatea de organizare si de finantare.
    11.1. Privatizarea la nivelul furnizorilor de servicii medicale
    Acesta se refera la:
    a) schimbarea statutului proprietatii unitatilor medicale (cabinete, dispensare, spitale), care se poate realiza doar dupa aparitia legii proprietatii publice, care sa reglementeze natura patrimoniului de stat, inchirierea sau concesionarea unitatilor medicale, inclusiv a spitalelor; acest lucru este posibil si in cadrul legislativ existent, insa necesita o procedura speciala;
    b) desfasurarea de activitati medicale private in unitati publice este posibila si in actualul cadru legislativ, urmand a fi facilitata de alte acte normative propuse de catre Ministerul Sanatatii; ca prima etapa, se preconizeaza privatizarea la nivelul unor sectii si servicii medicale (laborator, radiologie);
    c) privatizarea la nivelul serviciilor de intretinere (spalatorie, cantina, intretinere/reparatii) este reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 266/1997, fiind insa putin dezvoltata din motive ce tin atat de alte prevederi legislative ce o limiteaza, cat si de slaba dezvoltare a sectorului privat in acest domeniu; este prima etapa in domeniul privatizarii;
    d) dotarea cu echipamente si aparatura medicala, prin operatiuni de leasing;
    e) privatizarea serviciilor de salvare medicala aeriana.
    11.2. Privatizarea la nivelul finantarii
    Aceasta se refera la posibilitatea data de Legea asigurarilor sociale de sanatate, legea leasingului si de prevederile contractului-cadru de atragere de noi resurse financiare rezultate din:
    a) coplati pentru anumite servicii medicale;
    b) plati de tarife;
    c) obtinerea de fonduri din asigurarile private suplimentare;
    d) aparitia platilor deductibile (in special in procesul compensarii medicamentelor);
    e) finantare combinata a operatiunilor de leasing (stat-privat).
    In plus, sunt propuse in strategia de reforma a Ministerului Sanatatii o serie de alte masuri aflate in diferite stadii de legiferare, care pot duce la sporirea fondurilor private in sistemul sanitar, precum:
    a) crearea de facilitati fiscale pentru companiile platitoare de asigurari suplimentare de sanatate;
    b) diminuarea fiscalitatii prin scutirea sau diminuarea impozitului cu sume proportionale cu cele cheltuite pentru plata de bunuri si servicii medicale.
    11.3. Privatizarea activitatii de management in sistemul de sanatate
    Aceasta se poate realiza prin posibilitatea legala de a contracta servicii specifice atat de catre spitale, cat si de catre fondurile de asigurari (management privat al unitatilor si fondurilor publice), fiind propusa de altfel in legislatia promovata de catre Ministerul Sanatatii introducerea pe scara larga a contractului de management pentru conducerea unitatilor sanitare si a caselor de asigurari sociale de sanatate.