HOTARARE   Nr. 447 din 10 aprilie 2003

pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 305 din  7 mai 2003

    In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 6 alin. (1) si (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a V-a - Zone de risc natural,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    (1) Se aproba Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren, prevazute in anexa nr. 1.
    (2) Se aproba Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la inundatii, prevazute in anexa nr. 2.
    Art. 2
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul lucrarilor publice,
                         transporturilor si locuintei,
                         Sergiu Sechelariu,
                         secretar de stat

                         Ministrul apelor si protectiei mediului,
                         Petru Lificiu

                         Ministrul administratiei publice,
                         Octav Cozmanca

                         Ministrul finantelor publice,
                         Mihai Nicolae Tanasescu

    ANEXA 1

                              NORME METODOLOGICE
privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren, denumite in continuare norme metodologice, prezinta cadrul general privind succesiunea operatiilor de intocmire a hartilor de risc natural la alunecari de teren si continutul acestora.
    Art. 2
    Harta de risc natural la alunecari de teren reprezinta sinteza datelor privind prognoza starii de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale si a pierderilor de vieti omenesti ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal si intr-un interval de timp dat.
    Art. 3
    (1) Harta de risc natural la alunecari de teren constituie parte componenta a documentatiei de amenajare a teritoriului judetean si se detaliaza in planurile de urbanism generale si in regulamentele locale de urbanism ale localitatilor fiecarui judet si municipiului Bucuresti si urmeaza acelasi regim juridic, de finantare si aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si documentatiile de urbanism.
    (2) Harta de risc natural la alunecari de teren este documentul pe baza caruia consiliul judetean poate declara un areal ca zona de risc la alunecari de teren.
    Art. 4
    Pe baza hartilor de risc natural la alunecari de teren, autoritatile administratiei publice locale:
    a) identifica, declara si monitorizeaza zonele de risc la alunecari de teren;
    b) asigura managementul situatiilor de criza in cazul producerii alunecarilor de teren;
    c) stabilesc, dupa caz, masurile de prevenire si atenuare a riscului natural la alunecari de teren, precum si conditiile de autorizare a executarii constructiilor in arealele respective;
    d) detaliaza exigentele minime de continut ale documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunecari de teren.
    Art. 5
    Terminologia specifica cu care se opereaza in elaborarea hartilor de risc la alunecari de teren este prezentata in anexa A la prezentele norme metodologice.

    CAP. 2
    Modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren

    Art. 6
    Elaborarea hartii de risc natural la alunecari de teren se realizeaza, de regula, intr-un sistem informational integrat, avand la baza banci de date informatizate si harti digitale.
    Art. 7
    Pentru elaborarea hartii de risc natural la alunecari de teren a fiecarui judet trebuie parcurse etapele prezentate in anexa B la prezentele norme metodologice.
    Art. 8
    (1) Banca de date aferenta hartii de risc natural la alunecari de teren se realizeaza prin colectarea, stocarea si prelucrarea informatiilor si datelor necesare referitoare la:
    a) baza topografica si cartografica (harti existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.);
    b) alunecarile de teren existente si lucrarile de remediere executate;
    c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.;
    d) interventiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural al acestora (defrisari, lucrari de terasamente, amplasarea constructiilor pe versanti sau la partea superioara a acestora etc.);
    e) utilizarea prezenta si de perspectiva a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafete agricole, paduri etc.);
    f) elementele expuse hazardului la alunecari de teren (constructii, terenuri).
    (2) Identificarea alunecarilor de teren si inventarierea acestora se fac de catre autoritatile publice locale prin completarea datelor cuprinse in fisa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publica Locala, secretar de stat, si al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N - 19.o/288 - 1.955/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998.
    Art. 9
    (1) Harta de risc natural la alunecari de teren a judetului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului judetean si/sau zonal, se elaboreaza, de regula, la scara 1:25.000. Documentatiile de urbanism - planurile de urbanism generale si regulamentele locale de urbanism aferente - detaliaza harta de risc natural la alunecari de teren prin planuri de risc la scari adecvate.
    (2) Baza topografica si cartografica pentru harta de risc natural la alunecari de teren utilizeaza sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m si nivel de referinta Marea Neagra.
    Art. 10
    Harta de hazard la alunecari de teren a judetului, componenta a hartii de risc natural la alunecari de teren, se intocmeste etapizat, incepand cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la alunecari de teren, precum si/sau in zonele in care s-au identificat fenomene de instabilitate.
    Art. 11
    (1) Harta de hazard la alunecari de teren se intocmeste pe baza planurilor si hartilor topografice, prin documentare, studii si cercetari de teren, avandu-se in vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existenta alunecarilor de teren si a lucrarilor de remediere a acestora, date referitoare la interventiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural si altele.
    (2) Harta de hazard la alunecari de teren se elaboreaza in conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor-cadru de interventie - GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 18/N/1997 si publicat in Buletinul constructiilor nr. 10/1998, si Ghidul de redactare a hartilor de risc la alunecare a versantilor, pentru asigurarea stabilitatii constructiilor - GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 80/N/1998 si publicat in Buletinul constructiilor nr. 6/2000.
    (3) Harta de hazard la alunecari de teren se actualizeaza periodic si ori de cate ori intervin modificari ale datelor initiale.
    Art. 12
    Pentru redactarea hartii de hazard la alunecari de teren este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:
    a) estimarea valorii si a distributiei geografice a coeficientilor de risc Ka-h pe baza criteriilor din anexa C la prezentele norme metodologice, in domeniul de variatie specific: litologic (Ka), geomorfologic (Kb), structural (Kc), hidrologic si climatic (Kd), hidrogeologic (Ke), seismic (Kf), silvic (Kg), antropic (Kh);
    b) stabilirea gradelor de potential (scazut, mediu, ridicat) carora le corespunde o anumita probabilitate de producere a alunecarilor (practic zero, redusa, medie, medie-mare, mare si foarte mare);
    c) impartirea arealului pe care se doreste intocmirea hartii de hazard la alunecari de teren in suprafete poligonale delimitate astfel incat sa reprezinte depozite cat mai omogene litologic si structural;
    d) evaluarea, pentru fiecare suprafata poligonala, a coeficientilor de risc Ka-h;
    e) calcularea coeficientului mediu de hazard Km, corespunzator fiecarei suprafete poligonale analizate, cu relatia:

             ________________________________________
         _  |  Ka x Kb
    Km =  \ | --------- (Kc + Kd + Ke + Kf + Kg + Kh);
           \|     6

    f) intocmirea hartii cu distributia geografica a coeficientului mediu de hazard Km.
    Art. 13
    (1) Elaborarea hartii de risc natural la alunecari de teren se face pe baza hartii de hazard la alunecari de teren si pe baza analizei datelor privind elementele expuse hazardului la alunecari de teren si a vulnerabilitatii acestora, utilizandu-se pentru estimarea riscului la alunecari de teren relatiile de definitie prezentate in anexa A la prezentele norme metodologice.
    (2) Elaborarea hartii definite la alin. (1) se face cu precadere pentru zonele in care se afla un numar si/sau o categorie importanta de elemente supuse unui hazard ridicat al alunecarilor de teren.
    Art. 14
    Harta de risc natural la alunecari de teren cuprinde, in principal, delimitarea urmatoarelor zone:
    a) arealele declarate, potrivit legii, zone de risc la alunecari de teren;
    b) zonele construite expuse alunecarilor de teren si la care urmeaza sa se stabileasca masuri pentru atenuarea si/sau inlaturarea efectelor alunecarilor de teren;
    c) zonele unde frecventa si amploarea ridicata a alunecarilor de teren nu permit executarea de lucrari de remediere si impun instituirea interdictiei amplasarii constructiilor definitive.
    Art. 15
    Interpretarea hartii de risc natural la alunecari de teren permite adoptarea unor categorii de masuri pentru prevenirea producerii alunecarilor de teren si atenuarea efectelor acestora, constand, in principal, in:
    a) modificari in utilizarea terenurilor; restrictionarea si, dupa caz, interzicerea amplasarii constructiilor si/sau a utilizarii terenului, in functie de categoria de folosinta si de limitarile induse de riscul la alunecari de teren;
    b) schimbarea destinatiei terenurilor si adoptarea masurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul;
    c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor si persoanelor pentru cazuri de alunecari de teren;
    d) monitorizarea alunecarilor de teren in vederea instituirii sistemelor de prognoza si avertizare;
    e) alocarea judicioasa a fondurilor pentru aplicarea masurilor menite sa diminueze riscul la alunecari de teren;
    f) realizarea planurilor de interventie in caz de dezastru.

    CAP. 3
    Dispozitii finale

    Art. 16
    (1) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei initiaza elaborarea, avizeaza in comitetele tehnice de specialitate si aproba ghidurile, metodologiile si studiile-pilot necesare elaborarii hartilor de risc natural la alunecari de teren.
    (2) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 17
    Anexele A, B si C fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

    ANEXA A
    la normele metodologice

                             TERMINOLOGIE*)

    *) In conformitate cu Glosarul international al termenilor de baza, specific managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA) - Geneva 1992, 1993, 1996, sub egida O.N.U. si adoptat in legislatia tarilor membre U.E.

    Dezastrele naturale sunt fenomene naturale distructive, generatoare de pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (ploi abundente, viituri, inundatii, depuneri masive de zapada si gheata, alunecari de teren, cutremure de pamant etc.).
    Hazardul natural reprezinta posibilitatea de aparitie intr-o zona si pe o perioada determinata a unui fenomen ce poate genera distrugeri. Masura hazardului este probabilitatea de depasire a marimii caracteristice a respectivului fenomen natural intr-un areal si intr-un interval de timp dat.
    Hazardul antropic (generat de om) se refera la acele fenomene, de regula naturale, a caror variatie aleatoare este modificata ca urmare a actiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte larga, plecand de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a incalzirii atmosferei terestre (influenta antropica usoara) si terminand cu exploziile nucleare (influenta antropica totala).
    Zonele expuse hazardului natural sunt arealele delimitate geografic in care valori semnificative ale intensitatii marimilor ce caracterizeaza fenomenele naturale au probabilitati de depasire ridicate, fara a produce insa in mod expres pagube.
    Zonele expuse hazardului alunecarilor de teren sunt arealele cu valori ridicate ale probabilitatii de alunecare.
    Zonele expuse riscurilor naturale sau zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in care intensitatea marimilor ce caracterizeaza fenomenele naturale distructive are probabilitati de depasire ridicate, conducand in mod obligatoriu la pagube materiale si/sau pierderi de vieti omenesti.
    Elementele expuse hazardului natural reprezinta totalitatea persoanelor si bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea fenomenului natural.
    Elementele expuse hazardului alunecarilor de teren reprezinta totalitatea persoanelor si bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea alunecarilor de teren.
    Caracteristica distructiva a unui fenomen natural generator de pagube reprezinta acea marime specifica a fenomenului care prin interactiune cu structurile constructiilor le produce acestora daune. De exemplu, inundatiile au doua caracteristici distructive: inaltimea coloanei de apa si campul de viteze; alunecarile de teren lente au campul de deplasari diferentiate.
    Caracteristica distructiva a unei alunecari de teren reprezinta acea marime specifica a fenomenului care prin interactiune cu structurile constructiilor le produce acestora daune: campul de deplasari diferentiate pentru alunecarile lente, deplasari de subsidenta pentru dezvoltarile retrogresive, energia cinetica a masei alunecatoare pentru alunecarile rapide.
    Vulnerabilitatea reprezinta gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane si materiale.
    Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezinta gradul de afectare al acestora la actiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube. Vulnerabilitatea este un numar adimensional subunitar, avand valoarea 0 pentru elementele neafectate si 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieti omenesti si pagube de ruina).
    Vulnerabilitatea la alunecari de teren reprezinta gradul de afectare al elementelor expuse la actiunea hazardului alunecarilor de teren.
    Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta (viitoare) si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane si pagubele materiale si valoarea acestora.
    Riscul asociat alunecarilor de teren reprezinta pagubele materiale si pierderile umane potentiale cauzate de aparitia acestor fenomene naturale.
    1. In cazurile in care pagubele materiale si pierderile umane sunt asociate direct alunecarii versantilor, riscul va fi definit ca produs intre probabilitatea de alunecare si valoarea pagubelor materiale si pierderile umane dupa relatiile:
                __
               \
    Rm = Pal x  >  PM (lei/an)
               /__
                __
               \
    Ru = Pal x  >  PU (morti/an),
               /__

    in care:
    Pal - probabilitatea de alunecare;
    V - vulnerabilitatea elementelor expuse;
    PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totala a tuturor elementelor expuse;
    PU - pierderile de vieti omenesti;
    Rm - rata anuala a pierderilor materiale;
    Ru - rata anuala a pierderilor umane.
    2. In cazul alunecarilor de teren lente primare sau reactivate, pagubele, atat materiale, cat si umane, nu mai sunt maximale. Vulnerabilitatea structurilor afectate de acest tip de alunecari de teren se poate exprima in functie de intensitatea caracteristicii distructive. Tinandu-se cont ca aceasta este o variabila aleatoare ce depinde de variatia campului de solicitari S si rezistente R din versant, se vor determina curba probabilitatilor de depasire si vulnerabilitatile aferente. In acest caz relatiile de definitie a riscului vor fi:

                  n
                 ___
                \
    Rm = Pdep x  >   Vi x PMi
                /___
                 i=l

                  n
                 ___
                \
    Ru = Pdep x  >   Vj x PUj,
                /___
                 j=l

    in care:
    Pdep - probabilitatea de depasire a caracteristicii distructive;
    PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totala a tuturor elementelor expuse;
    PU - pierderile de vieti omenesti;
    Rm - rata anuala a pierderilor materiale;
    Ru - rata anuala a pierderilor umane.
    Suma se refera la totalitatea elementelor expuse hazardului de alunecare.
    Hartile de hazard natural reprezinta izolinii privind distributia geografica plana a valorilor probabilitatilor de producere a fenomenelor naturale generatoare de pagube, fiind specifice fiecarui fenomen natural si fiecarei caracteristici distructive.
    Hartile de risc natural reprezinta izolinii privind distributia geografica plana a valorilor pagubelor materiale si pierderilor umane cauzate de aparitia fenomenelor naturale generatoare de pagube. Pentru arealele expuse simultan mai multor fenomene naturale distructive valorile riscului se pot aditiona.
    Hartile de hazard la alunecare reprezinta izolinii privind distributia geografica plana a valorilor probabilitatilor de alunecare sau ale probabilitatilor de depasire pentru diferite caracteristici distructive specifice, generatoare de pagube.
    Hartile de risc asociat alunecarilor de teren reprezinta distributia plana a valorilor pagubelor materiale si pierderilor umane anuale potentiale, cauzate de producerea alunecarilor de teren.

    ANEXA B*)
    la normele metodologice

    *) Anexa B la normele metodologice este reprodusa in facsimil.

           ETAPELE ELABORARII HARTILOR DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN

            ___                              __________________________________
             ^                          --->|a) Folosinte teren                |
             |                         |    |__________________________________|
             |                         |     __________________________________
             |                         | -->|b) Date arhiva                    |
             |                         ||   |__________________________________|
             |   ___________________   ||    __________________________________
             |  |1. STABILIREA      |<- | ->|c) Cartare de suprafata           |
             |  |   TERITORIULUI DE |<-- |  |__________________________________|
             |  |   STUDIAT SI      |<---    __________________________________
             |  |   CREAREA BAZEI   |<----->|d) Inventariere manifestari locale|
             |  |   DE DATE         |<--    |   de pierdere a stabilitatii     |
             |  |___________________|<- |   |__________________________________|
             |            |            ||    __________________________________
             |            |            ||   |e) Masuri de stabilizare existente|
             |   _________v_________   | -->|__________________________________|
             |  |2. REDACTAREA      |  |     __________________________________
ETAPA I      |  |   HARTII DE HAZARD|  |    |f) Studierea climei (temperaturi, |
(calitativa) |  |   Scara 1:25.000  |  |    |   precipitatii, vant), a         |
             |  |___________________|   --->|   vegetatiei si a solurilor      |
             |            |                 |__________________________________|
             |            |                  __________________________________
             |            |                 |a) Evidentierea litologiei zonei  |
             |            |             --->|   prin foraje geotehnice         |
             |            |            |    |__________________________________|
             |            |            |     __________________________________
             |   _________v_________   |    |b) Aflarea nivelului apei         |
             |  |3. EFECTUAREA DE   |<-     |   subterane prin foraje          |
            _v_ |   INCERCARI       |<----->|   piezometrice                   |
             ^  |   IN-SITU         |<-     |__________________________________|
             |  |___________________|  |     __________________________________
             |            |            |    |c) Cunoasterea eventuala a        |
             |            |            |    |   posibilelor suprafete de cedare|
             |            |             --->|   prin metode electrometrice     |
             |            |                 |__________________________________|
             |   _________v_________         __________________________________
             |  |4. INCERCARI       |       |Proprietati fizice si mecanice ale|
             |  |   LABORATOR       |<----->|pamanturilor                      |
             |  |   GEOTEHNIC       |       |__________________________________|
             |  |___________________|        __________________________________
             |            |                 |a) Prelucrari date geotehnice de  |
             |            |              -->|   laborator                      |
             |            |             |   |__________________________________|
             |   _________v_________    |    __________________________________
ETAPA a II-a |  |5. PRELUCRAREA     |<--    |b) Prelucrari date obtinute din   |
(de detaliu) |  |   DATELOR         |<----->|   masuratori in-situ             |
             |  |___________________|<--    |__________________________________|
             |            |             |    __________________________________
             |            |             |   |c) Calcule de verificare a        |
             |            |              -->|   stabilitatii versantilor       |
             |   _________v_________        |__________________________________|
             |  |6. REDACTAREA      |
             |  |   HARTII DE HAZARD|
             |  |   DE DETALIU      |
             |  |   Scara 1:5.000   |
             |  |   sau mai mare    |
             |  |___________________|
             |            |
             |   _________v_________
             |  |7. EVALUAREA       |
             |  |   VULNERABILITATII|
             |  |   ELEMENTELOR     |
             |  |   EXPUSE,         |
             |  |   PAGUBELOR       |
             |  |   MATERIALE SI    |
             |  |   PIERDERILOR     |
             |  |   UMANE           |
             |  |___________________|        __________________________________
             |            |                 |Suprapunerea tuturor datelor si   |
             |            |<----------------|informatiilor acumulate           |
             |            |                 |__________________________________|
             |   _________v_________         __________________________________
             |  |8. REALIZAREA      |       |PROPUNERI SOLUTII DE REDUCERE A   |
             |  |   HARTILOR DE RISC|------>|RISCULUI                          |
            _v_ |___________________|       |__________________________________|

    ANEXA C*)
    la normele metodologice

    *) Anexa C la normele metodologice este reprodusa in facsimil.

                                 CRITERII
pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren

    Semnificatia coloanei S din tabelul de mai jos este urmatoarea:
    S - SIMBOL
 ______________________________________________________________________________
|    | |             |      POTENTIALUL DE PRODUCERE A ALUNECARILOR (p)        |
|    | |             |_________________________________________________________|
|    | |             |       SCAZUT       |      MEDIU      |     RIDICAT      |
|    | |             |____________________|_________________|__________________|
|    | |             | PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECARILOR (P) SI       |
|Nr. |S|  CRITERIUL  | COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZATOR (K)                  |
|crt.| |             |_________________________________________________________|
|    | |             |PRACTIC ZERO|REDUSA|  MEDIE | MEDIE - |  MARE   | FOARTE |
|    | |             |            |      |        | MARE    |         | MARE   |
|    | |             |____________|______|________|_________|_________|________|
|    | |             |      0     |< 0,10| 0,10 + | 0,31 +  | 0,51 +  | > 0,80 |
|    | |             |            |      | 0,30   | 0,50    | 0,80    |        |
|____|_|_____________|____________|______|________|_________|_________|________|
|  0 |1|      2      |      3     |  4   |   5    |    6    |    7    |   8    |
|____|_|_____________|____________|______|________|_________|_________|________|
|  1 |a|LITOLOGIC    |Roci stancoase,    |Majoritatea       |Roci sedimentare  |
|    | |             |masive, compacte   |rocilor           |detritice         |
|    | |             |sau fisurate,      |sedimentare care  |neconsolidate -   |
|    | |             |nealterate.        |fac parte din     |necimentate, de   |
|    | |             |                   |formatiunea       |tipul argilelor   |
|    | |             |                   |acoperitoare      |si argilelor      |
|    | |             |                   |(deluvii, coluvii |grase, saturate,  |
|    | |             |                   |si depozite       |plastic moi -     |
|    | |             |                   |proluviale) si din|plastic           |
|    | |             |                   |categoria rocilor |consistente, cu   |
|    | |             |                   |semistancoase     |umflari si        |
|    | |             |                   |(roci pelitice    |contractii mari,  |
|    | |             |                   |stratificate, cum |argile            |
|    | |             |                   |sunt sisturile    |montmorillonitice,|
|    | |             |                   |argiloase, marnele|puternic          |
|    | |             |                   |si marnocalcarele,|expansive, prafuri|
|    | |             |                   |cretele s.a.,     |si nisipuri mici  |
|    | |             |                   |rocile            |si mijlocii       |
|    | |             |                   |metamorfice,      |afanate, in stare |
|    | |             |                   |indeosebi         |submersata, brecia|
|    | |             |                   |sisturile de      |sarii etc.        |
|    | |             |                   |epizona si mai    |                  |
|    | |             |                   |putin cele de     |                  |
|    | |             |                   |mesozona, puternic|                  |
|    | |             |                   |alterate si       |                  |
|    | |             |                   |exfoliate, unele  |                  |
|    | |             |                   |roci de natura    |                  |
|    | |             |                   |magmatica puternic|                  |
|    | |             |                   |alterate s.a.).   |                  |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  2 |b|GEOMORFOLOGIC|Relief plan        |Relief de tip     |Relief            |
|    | |             |orizontal afectat  |colinar,          |caracteristic     |
|    | |             |de procese de      |caracteristic     |zonelor de deal si|
|    | |             |eroziune           |zonelor piemontane|de munte, puternic|
|    | |             |nesemnificative,   |si de podis,      |afectat de o retea|
|    | |             |vaile care         |fragmentat de     |densa de vai      |
|    | |             |constituie reteaua |retele            |tinere cu versanti|
|    | |             |hidrografica fiind |hidrografice      |inalti si puternic|
|    | |             |intr-un avansat    |cu vai ajunse     |inclinati,        |
|    | |             |stadiu de          |intr-un anumit    |majoritatea vailor|
|    | |             |maturitate.        |stadiu de         |fiind subsecvente |
|    | |             |                   |maturitate,       |(paralele cu      |
|    | |             |                   |marginite de      |directia          |
|    | |             |                   |versanti cu       |stratelor).       |
|    | |             |                   |inaltimi medii si |                  |
|    | |             |                   |inclinari in      |                  |
|    | |             |                   |general, medii si |                  |
|    | |             |                   |mari.             |                  |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  3 |c|STRUCTURAL   |Corpuri masive de  |Majoritatea       |Structuri         |
|    | |             |roci stancoase de  |structurilor      |geologice         |
|    | |             |natura magmatica,  |geologice cutate  |caracteristice    |
|    | |             |roci sedimentare   |si faliate        |ariilor           |
|    | |             |stratificate, cu   |afectate de clivaj|geosinclinale in  |
|    | |             |strate in pozitie  |si fisuratie,     |facies de flis si |
|    | |             |orizontala, roci   |structurile       |formatiunilor de  |
|    | |             |metamorfice cu     |diapire, zonele   |molasa din        |
|    | |             |suprafete de       |ce marcheaza      |depresiunile      |
|    | |             |sistuozitate       |fruntea panzelor  |marginale,        |
|    | |             |dispuse in plane   |de sariaj.        |structuri         |
|    | |             |orizontale.        |                  |geologice         |
|    | |             |                   |                  |stratificate,     |
|    | |             |                   |                  |puternic cutate si|
|    | |             |                   |                  |dislocate,        |
|    | |             |                   |                  |afectate de o     |
|    | |             |                   |                  |retea densa de    |
|    | |             |                   |                  |clivaj, fisuratie |
|    | |             |                   |                  |si stratificatie. |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  4 |d|HIDROLOGIC SI|Zone in general    |Cantitati         |Precipitatii lente|
|    | |CLIMATIC     |aride, cu          |moderate de       |de lunga durata cu|
|    | |             |precipitatii medii |precipitatii.     |posibilitati mari |
|    | |             |anuale reduse.     |Vaile principale  |de infiltrare a   |
|    | |             |Debitele scurse pe |din reteaua       |apei in roci.     |
|    | |             |albiile raurilor,  |hidrografica au   |La ploi rapide,   |
|    | |             |ale caror bazine   |atins stadiul de  |viteze mari de    |
|    | |             |hidrografice se    |maturitate in timp|scurgeri cu       |
|    | |             |extind in zone de  |ce afluentii      |transport de      |
|    | |             |deal si de munte,  |acestora se afla  |debite solide.    |
|    | |             |in general sunt    |inca in stadiul   |Predomina         |
|    | |             |controlate de      |de tinerete. In   |procesele de      |
|    | |             |precipitatiile din |timpul viiturilor |eroziune          |
|    | |             |aceste zone.       |se produc atat    |verticala.        |
|    | |             |Pe albiile raurilor|eroziuni verticale|                  |
|    | |             |predomina procesele|cat si laterale.  |                  |
|    | |             |de sedimentare,    |Importante        |                  |
|    | |             |eroziunea          |transporturi si   |                  |
|    | |             |producandu-se numai|depuneri de debite|                  |
|    | |             |lateral in timpul  |solide.           |                  |
|    | |             |viiturilor.        |                  |                  |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  5 |e|HIDROGEOLOGIC|Curgerea apelor    |Gradienti de      |Curgerea apelor   |
|    | |             |freatice are loc la|curgere a apei    |freatice are loc  |
|    | |             |gradienti          |freatice moderati.|sub gradienti     |
|    | |             |hidraulici foarte  |Fortele de        |hidraulici mari.  |
|    | |             |mici.              |filtratie au      |La baza           |
|    | |             |Fortele de         |valori care pot   |versantilor,      |
|    | |             |filtratie sunt     |influenta sensibil|uneori si pe      |
|    | |             |neglijabile.       |starea de         |versanti, apar    |
|    | |             |Nivelul liber al   |echilibru a       |izvoare de apa.   |
|    | |             |apei freatice se   |versantilor.      |Exista o curgere  |
|    | |             |afla la adancime   |Nivelul apei      |din interiorul    |
|    | |             |mare.              |freatice, in      |versantilor catre |
|    | |             |                   |general, se       |suprafata acestora|
|    | |             |                   |situeaza la       |cu dezvoltarea    |
|    | |             |                   |adancimi mai mici |unor forte de     |
|    | |             |                   |de 5 metri.       |filtratie ce pot  |
|    | |             |                   |                  |contribui la      |
|    | |             |                   |                  |declansarea unor  |
|    | |             |                   |                  |alunecari de      |
|    | |             |                   |                  |teren.            |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  6 |f|SEISMIC      |Intensitate        |Intensitate       |Intensitate       |
|    | |             |seismica pe scara  |seismica de gradul|seismica mai      |
|    | |             |M.S.K. mai mica    |6 - 7.            |mare de gradul 7. |
|    | |             |de gradul 6.       |                  |                  |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  7 |g|SILVIC       |Gradul de acoperire|Gradul de         |Gradul de         |
|    | |             |cu vegetatie       |acoperire cu      |acoperire         |
|    | |             |arboricola mai mare|vegetatie         |cu vegetatie      |
|    | |             |de 80% .           |arboricola cuprins|arboricola mai mai|
|    | |             |Paduri de foioase  |intre 20% si 80% .|mic de 20% .      |
|    | |             |cu arbori de       |Paduri de foioase |                  |
|    | |             |dimensiuni mari.   |si conifere, cu   |                  |
|    | |             |                   |arbori de varste  |                  |
|    | |             |                   |si dimensiuni     |                  |
|    | |             |                   |variate.          |                  |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|
|  8 |h|ANTROPIC     |Pe versanti nu sunt|Pe versanti sunt  |Versanti afectati |
|    | |             |executate          |executate o serie |de o retea densa  |
|    | |             |constructii        |de lucrari        |de conducte de    |
|    | |             |importante,        |(platforme de     |alimentare cu apa |
|    | |             |acumularile de apa |drumuri si cale   |si canalizare,    |
|    | |             |lipsesc.           |ferata, canale de |drumuri, cai      |
|    | |             |                   |coasta, cariere   |ferate, canale de |
|    | |             |                   |s.a.) cu extindere|coasta, cariere,  |
|    | |             |                   |limitata si pentru|supraincarcarea   |
|    | |             |                   |care s-au executat|acestora in partea|
|    | |             |                   |lucrari           |superioara cu     |
|    | |             |                   |corespunzatoare de|depozite de halda,|
|    | |             |                   |protectie a       |constructii grele |
|    | |             |                   |versantilor.      |s.a.              |
|    | |             |                   |                  |Lacuri de         |
|    | |             |                   |                  |acumulare care    |
|    | |             |                   |                  |umezesc versantii |
|    | |             |                   |                  |in partea         |
|    | |             |                   |                  |inferioara.       |
|____|_|_____________|___________________|__________________|__________________|

    ANEXA 2

                            NORME METODOLOGICE
privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la inundatii

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la inundatii, denumite in continuare norme metodologice, prezinta cadrul general privind succesiunea operatiilor de intocmire a hartilor de risc natural la inundatii si continutul acestora.
    Art. 2
    Harta de risc natural la inundatii constituie documentatia ce cuprinde (in forma scrisa si grafica) zonele inundabile la diverse probabilitati de producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale si umane potentiale, pentru unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii.
    Art. 3
    (1) Harta de risc natural la inundatii constituie parte componenta a documentatiei de amenajare a teritoriului judetean si se detaliaza in planurile de urbanism generale, zonale si locale ale localitatilor fiecarui judet si municipiului Bucuresti si urmeaza acelasi regim juridic, de finantare si aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si documentatiile de urbanism.
    (2) Harta de risc natural la inundatii este documentul pe baza caruia consiliul judetean poate declara un areal ca zona de risc la inundatii.
    Art. 4
    Pe baza hartilor de risc la inundatii autoritatile administratiei publice locale impreuna cu unitatile teritoriale apartinand Administratiei Nationale "Apele Romane":
    a) identifica, declara si monitorizeaza zonele de risc la inundatii;
    b) asigura managementul situatiilor de criza in cazul producerii inundatiilor;
    c) stabilesc, dupa caz, masurile de prevenire si atenuare a riscului natural la inundatii, precum si conditiile de autorizare a executarii constructiilor in arealele respective;
    d) detaliaza exigentele minime de continut ale documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la inundatii.

    CAP. 2
    Modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la inundatii

    Art. 5
    Elaborarea hartii de risc natural la inundatii se realizeaza intr-un sistem integrat, avand la baza banci de date informatizate si harti digitale.
    Art. 6
    Pentru elaborarea hartii de risc natural la inundatii a fiecarui judet trebuie parcurse urmatoarele etape:
    a) intocmirea hartii cu limitele zonelor inundabile pentru diverse asigurari de producere a viiturilor;
    b) determinarea obiectivelor potential a fi afectate;
    c) evaluarea vulnerabilitatii obiectivelor expuse riscului;
    d) estimarea pagubelor materiale (exprimate valoric) si a pierderilor de vieti omenesti (exprimate numeric) in functie de vulnerabilitatea elementelor expuse si de valoarea riscului la care sunt expuse;
    e) constituirea bancii de date judetene;
    f) redactarea hartii de risc natural la inundatii;
    g) detalierea hartii de risc natural la inundatii la nivelul localitatilor.
    Art. 7
    (1) Banca de date aferenta hartii de risc natural la inundatii se realizeaza prin colectarea, prelucrarea si stocarea informatiilor si datelor necesare referitoare la:
    a) baza topografica si cartografica (harti existente, fotograme, imagini satelitare si reambulari ale acestora, profile transversale si profile longitudinale prin albiile raurilor, relevee la statiile hidrometrice, la constructiile hidrotehnice si lucrarile de arta etc.);
    b) zone in care s-au produs inundatii la cea mai mare viitura cunoscuta (viitura istorica), lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor si de protectie a malurilor executate;
    c) caracterizarea bazinului hidrografic de receptie din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.;
    d) interventiile asupra morfologiei cursului de apa de natura sa schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatari si eroziuni regresive ale talvegului cursului de apa, defrisari in albiile minore si majore, impaduriri ale versantilor, lucrari de terasamente, amplasarea constructiilor in albia major inundabila etc.);
    e) utilizarea prezenta si de perspectiva a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafete agricole, paduri, captari si retele de alimentare cu apa, canalizari, statii de pompare, sosele si cai ferate, linii electrice si telefonice, diguri si alte obiective care pot fi afectate);
    f) nominalizarea institutiilor responsabile cu gestionarea crizei (primarii, inspectorate de protectie civila, pompieri, jandarmerie, unitati de gospodarire a apelor), precum si a zonelor de refugiu si cailor de acces la acestea;
    g) elementele expuse hazardului la inundatii (constructii, terenuri etc.).
    (2) Identificarea zonelor inundabile si inventarierea acestora se fac de catre autoritatile publice locale impreuna cu unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale "Apele Romane", tinandu-se seama si de datele cuprinse in fisa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publica Locala, secretar de stat, si al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N - 19.o/288 - 1.955/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998.
    Art. 8
    (1) Harta de risc natural la inundatii a judetului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului judetean si/sau zonal, se elaboreaza, de regula, la scara 1:25.000. Documentatiile de urbanism - planurile de urbanism generale si regulamentele locale de urbanism aferente - detaliaza harta de risc natural la inundatii prin planuri de risc la scari adecvate.
    (2) Baza topografica si cartografica pentru harta de risc natural la inundatii utilizeaza sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m si nivel de referinta Marea Neagra.
    Art. 9
    Harta de risc la inundatii a localitatii se intocmeste etapizat, incepand cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la inundatii pe cursuri de apa si pe torenti, precum si/sau in zonele in care s-au identificat fenomene de inundatii.
    Art. 10
    (1) Harta de risc natural la inundatii se intocmeste numai de institutii specializate autorizate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, pentru probabilitatile de depasire a debitelor maxime de: 20%, 10%, 5%, 2%, 1% si 0,1%, in functie de importanta obiectivelor aflate in zona de risc si incadrarea in clasele si categoriile de importanta corespunzatoare ale acestora.
    (2) Harta de risc la inundatii se actualizeaza periodic si ori de cate ori intervin modificari ale datelor initiale.
    Art. 11
    Pentru redactarea hartii de risc la inundatii este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:
    a) procurarea planurilor care sa contina curbe de nivel si cote de teren in zona potential inundabila a localitatii;
    b) delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa, dupa caz, de catre unitatile de gospodarire a apelor impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane;
    c) efectuarea calculelor hidraulice pentru delimitarea zonelor potential inundabile;
    d) trasarea pe planurile de situatie a benzilor inundabile si stabilirea clasei si categoriei de importanta a obiectivelor sociale si economice potential afectate;
    e) trasarea pe planurile de urbanism general a limitei de inundabilitate corespunzatoare clasei de importanta stabilite;
    f) evaluarea pagubelor potentiale (fizic si valoric);
    g) avizarea hartilor privind zonele de risc la inundatii de catre organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, competente potrivit legii;
    h) aprobarea hartilor privind zonele de risc la inundatii de catre consiliile judetene.
    Art. 12
    Harta de risc natural la inundatii cuprinde, in principal, delimitarea urmatoarelor zone:
    a) zone in care se impune instituirea interdictiei de amplasare a constructiilor definitive, unde frecventa inundatiilor, adancimea apei, viteza acesteia si durata inundatiilor fac din acestea o cale de scurgere a apelor mari;
    b) zone construite care prezinta risc major la inundatii - zone care urmeaza sa fie aparate prin masuri structurale si nestructurale, conform legislatiei si reglementarilor in vigoare.
    Art. 13
    Interpretarea hartii de risc natural la inundatii permite adoptarea unor categorii de masuri pentru prevenirea producerii de inundatii si atenuarea efectelor acestora, constand, in principal, in:
    a) modificari in utilizarea terenurilor; restrictionarea si, dupa caz, interzicerea amplasarii constructiilor si/sau a utilizarii terenului, in functie de categoria de folosinta si de limitarile induse de riscul la inundatii;
    b) adoptarea masurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul;
    c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor si persoanelor pentru cazuri de inundatii;
    d) monitorizarea inundatiilor in vederea instituirii sistemelor de prognoza si avertizare;
    e) alocarea judicioasa a fondurilor pentru aplicarea masurilor menite sa diminueze riscul la inundatii;
    f) realizarea planurilor de aparare impotriva inundatiilor.

    CAP. 3
    Dispozitii finale

    Art. 14
    (1) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului initiaza elaborarea, avizeaza in comitetele tehnice de specialitate si aproba ghidurile, metodologiile si studiile-pilot necesare elaborarii hartilor de risc natural la inundatii.
    (2) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (3) Ordinul comun al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publica Locala, secretar de stat, si al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 62/N   19.o/288   1.955/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998, va fi actualizat conform prevederilor prezentelor norme metodologice.