HOTARARE Nr. 54 din 16 ianuarie 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.
7/2001 privind impozitul pe venit
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 83 din 11 februarie 2003
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 81
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu completarile
ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.
7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 493/2002, cu completarile ulterioare, prevazute in anexa care face
parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit
Ordonanta:
CAP. 1
Dispozitii generale
SECTIUNEA a 2-a
Contribuabili
Art. 2
(1) Este subiect al impozitului pe venit, in conditiile prezentei
ordonante, persoana fizica rezidenta, denumita in continuare contribuabil:
a) persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, pentru veniturile
obtinute atat din Romania, cat si din strainatate;
b) persoana fizica romana fara domiciliu in Romania, pentru veniturile
obtinute din Romania prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul
Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice
perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat;
c) persoana fizica straina, pentru veniturile obtinute din Romania prin
intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada
ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau
sfarsind in anul calendaristic vizat.
(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, in conformitate cu prevederile
prezentei ordonante, persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania, precum
si persoanele fizice straine, care realizeaza venituri din Romania in alte
conditii decat cele mentionate la alin. (1) lit. b) si c) si potrivit
conventiilor de evitare a dublei impuneri, dupa caz.
Norme metodologice:
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta, persoanele fizice romane
cu domiciliul in Romania sunt rezidente in Romania in intelesul ordonantei si
se supun impunerii pentru veniturile pe care le obtin intr-un an fiscal, atat
din Romania, cat si din strainatate, cu exceptia veniturilor din salarii si
celor asimilate salariilor, realizate din strainatate, ca urmare a
activitatilor desfasurate in strainatate.
Persoanele fizice straine care isi stabilesc domiciliul in Romania potrivit
legislatiei in vigoare se supun impozitului in Romania numai pentru veniturile
realizate din Romania, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c)
din ordonanta.
Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonanta, persoanele
fizice romane fara domiciliu in Romania, precum si persoanele fizice straine,
rezidente ale unor state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a
dublei impuneri, care realizeaza venituri din Romania in urmatoarele conditii:
- veniturile sunt obtinute din activitati care nu se realizeaza prin
intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei;
- veniturile sunt obtinute intr-o perioada care nu depaseste in total 183
de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul
calendaristic vizat, in conditiile prevederilor conventiilor de evitare a
dublei impuneri.
Copilul minor care realizeaza venituri este contribuabil.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 3-a
Sfera de aplicare
Art. 4
(1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din dividende si dobanzi;
e) venituri din pensii, pentru suma ce depaseste 5.000.000 lei pe luna;
f) venituri din activitati agricole, definite potrivit prezentei ordonante;
g) alte venituri.
(2) In categoriile de venituri prevazute la alin. (1) se includ atat
veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura.
Norme metodologice:
Veniturile din activitati independente, inclusiv veniturile realizate de
persoanele fizice in cadrul unor asociatii fara personalitate juridica,
veniturile din salarii si din cedarea folosintei bunurilor sunt venituri care
se supun procedurii de globalizare si de determinare a impozitului pe venitul
anual global.
Veniturile din dividende si dobanzi, din activitati agricole, definite
potrivit ordonantei, precum si cele cuprinse in categoria "alte
venituri" se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, in cadrul
acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
Veniturile din pensii se supun impozitarii prin cumularea tuturor
veniturilor de aceasta natura, realizate intr-o luna, impozitul fiind final.
Ordonanta:
Art. 5
Nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza, potrivit prezentei
ordonante, urmatoarele:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie
speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice,
precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu exceptia
indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si
pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani,
care sunt venituri de natura salariala;
Norme metodologice:
In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de
persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de intretinere pentru fiecare copil incredintat sau dat in
plasament familial;
- ajutorul special lunar acordat pentru cei care sunt inapti de munca din
cauza handicapului;
- indemnizatia lunara acordata nevazatorilor cu handicap grav, potrivit
legii, care realizeaza si venituri salariale in baza unui contract individual
de munca;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor
de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi in
varsta de pana la 3 ani;
- alocatia suplimentara pentru familiile cu copii;
- ajutorul pentru incalzirea locuintei;
- alocatia pentru copii nou-nascuti, acordata pentru fiecare dintre primii
4 copii nascuti vii;
- ajutorul social care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de
necesitate ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum
si altor situatii deosebite stabilite prin lege, in limita fondurilor
existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin acordata cadrelor militare trecute
in rezerva, fara drept de pensie, apte de munca, care nu se pot incadra din
lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca, cu modificarile ulterioare;
- sume platite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru completarea
veniturilor persoanelor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de
somaj;
- prima de incadrare si prima de instalare acordate din bugetul
asigurarilor pentru somaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai
magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul
organelor autoritatii judecatoresti, care a decedat;
- echivalentul salariului acordat membrilor familiei functionarului public,
in caz de deces al acestuia;
- indemnizatia reparatorie lunara acordata persoanelor care si-au pierdut
total sau partial capacitatea de munca, marilor mutilati si urmasilor celor care
au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara acordata parintilor persoanelor care au
decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara acordata sotului supravietuitor al
persoanei care a decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie
1989 si care are in intretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;
- indemnizatia lunara de ingrijire acordata persoanelor incadrate in gradul
I de invaliditate, precum si marilor mutilati;
- indemnizatia lunara acordata persoanelor persecutate din motive politice
si etnice;
- indemnizatia lunara acordata magistratilor care in perioada anilor 1945 -
1952 au fost inlaturati din justitie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordata potrivit
legii;
- renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei
electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de
razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material acordat sotului supravietuitor si copiilor urmasi ai
membrilor Academiei Romane;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in
vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru
procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice acordate in baza
legislatiei de pensii;
- renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte
fonduri publice, potrivit legii;
- drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate,
potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru
asistentii personali si insotitorii acestora.
In sensul art. 5 lit. a) din ordonanta, prin terte persoane se intelege,
printre altii, si:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare,
medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;
- organizatiile umanitare, sindicat, crucea rosie, unitati de cult
recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau
sociale.
Ordonanta:
Art. 5 lit. b): contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai
angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor Craciunului sau a
altor sarbatori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege,
precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000
lei pentru fiecare persoana si eveniment;
Norme metodologice:
Prevederea se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in
bani.
Prevederea se aplica in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.
Ordonanta:
Art. 5 lit. c): ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi
insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si
in cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului;
Norme metodologice:
Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul
angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele
de munca sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt
acordate.
Ordonanta:
Art. 5 lit. d): sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand
despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea
rezervelor constituite din primele platite de asigurati;
Norme metodologice:
Sunt neimpozabile urmatoarele venituri:
- despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate
asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de
orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si
supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare;
- sume reprezentand rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, in
cazul in care contractantul asigurarii este aceeasi persoana care suporta
primele de asigurare si este beneficiarul sumei respective;
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele
platite de asigurati.
Ordonanta:
Art. 5 lit. h): contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului
individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor
si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a
muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;
Norme metodologice:
Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de
aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul
muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat
fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva
factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele
primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii
pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
- contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de
persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si
vatamatoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de
persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror
specific impune o igiena personala deosebita;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate,
sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul
echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de
gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite
si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de
aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in conditiile legii;
- altele asemenea.
Ordonanta:
Art. 5 lit. j): alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor
de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit
dispozitiilor legale;
Norme metodologice:
In aceasta categorie se cuprind:
- alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa,
primita de angajati si suportata integral de angajator, potrivit legii;
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta,
interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor
pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul
de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative
specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si
auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile
colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale
cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de
sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare
publice si altele asemenea.
Ordonanta:
Art. 5 lit. l): sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru
acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
Norme metodologice:
Prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile
cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al
bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate
decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de
angajator.
Ordonanta:
Art. 5 lit. m): sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura
celor de transport, cazare, indemnizatiei acordate pe perioada delegarii si
detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, precum si in cazul
deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu exceptia celor
acordate de persoanele juridice fara scop lucrativ peste limitele legale
stabilite pentru institutiile publice;
Norme metodologice:
In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile
cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in
tara si in strainatate, stabilita potrivit legii.
Ordonanta:
Art. 5 lit. n): indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la
incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de
domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui
salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare
acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si
celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate
stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;
Norme metodologice:
Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si
mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate
cu prevederile legilor speciale.
Ordonanta:
Art. 5 lit. p): bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de
scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat;
Norme metodologice:
Prin cadru institutionalizat se intelege orice institutie care are ca
obiect de activitate educatia scolara, universitara sau pregatirea
profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
Ordonanta:
Art. 5 lit. s): veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia
celor prevazute la cap. II subcap. B sectiunea a 7-a.
Norme metodologice:
In categoria veniturilor din agricultura si silvicultura considerate
neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea in stare
naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice,
proprietate privata sau luate in arenda;
- veniturile provenite din: cresterea animalelor si pasarilor, apicultura
si sericicultura;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare
naturala, prin unitati specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie,
a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.
Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare,
materialul lemnos pe picior sau transformat in busteni ori in bile, precum si
produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude si altele
asemenea, plante si animale din flora si fauna salbatica, cum ar fi: plante
medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele
asemenea.
Ordonanta:
Art. 6
Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonante,
urmatoarele:
...........................................................................
e) premiile si orice alte avantaje in bani si/sau in natura, obtinute de
elevi si studenti la concursuri interne si internationale;
Norme metodologice:
In aceasta categorie se cuprind:
- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe
meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice,
premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si
internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor
manifestari;
- altele asemenea.
Ordonanta:
Art. 6 lit. f): premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele
mondiale, europene si la jocurile olimpice;
Art. 6 lit. f^1): premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti la art.
62 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si
completarile ulterioare, in vederea realizarii obiectivelor de inalta
performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele
mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la campionatele europene, mondiale si
jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive;
Art. 6 lit. f^2): primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti la art. 62 din Legea
nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea pregatirii
si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative
ale Romaniei;
Norme metodologice:
In afara sportivilor, antrenorilor si tehnicienilor, beneficiaza de aceste
prevederi si urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenta sau de
absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane
calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica,
organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare potrivit
reglementarilor in materie.
Ordonanta:
Art. 6 lit. j): veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura
acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si
vaduvelor de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat,
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, celor deportate in strainatate ori constituite in
prizonieri, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanelor persecutate din motive
etnice de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie
1940 pana la 6 martie 1945;
Norme metodologice:
Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre
altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si
persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament
apartinand Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Apararii Nationale
si Ministerului de Interne;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in
comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub
incidenta prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor
pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- contravaloarea protezelor acordate gratuit marilor mutilati si
persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca;
- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod
gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul
spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si
pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament
intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate
persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- contravaloarea calatoriilor gratuite la clasa I pe calea ferata,
gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de
foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate
institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente
gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a
biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in
statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a
carucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor
moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea,
potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele
drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport in
comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii
personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit
cu trenul, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 si ale reglementarilor emise de
Ministerul Sanatatii si Familiei, cu avizul Secretariatului de Stat pentru
Persoanele cu Handicap, si altele asemenea, potrivit Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a
persoanelor cu handicap, aprobata si modificata prin Legea nr. 519/2002, cu
modificarile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
Persoanele fizice prevazute la art. 6 lit. j) din ordonanta nu beneficiaza
de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri
prevazute la art. 4 din ordonanta.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 4-a
Perioada impozabila si cotele de impunere
Art. 7
(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului
calendaristic.
(2) Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se considera venit
anual impozabil.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), perioada impozabila
este inferioara anului calendaristic in situatia in care decesul
contribuabilului survine in cursul anului.
Norme metodologice:
Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic
in care se realizeaza venituri. Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o
fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi
an se considera venit anual impozabil.
In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara
anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la
data decesului.
Ordonanta:
Art. 8
(1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si din
pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere in vigoare
se actualizeaza, prin ordin al ministrului finantelor publice, in functie de
rata inflatiei realizate pe perioada iunie - august 2001 comunicata de
Institutul National de Statistica.
(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculeaza prin aplicarea
asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obtinut pe baza
baremului prevazut la alin. (1), corectat cu rata inflatiei realizate pe
perioada septembrie - decembrie 2001, comunicata de Institutul National de
Statistica. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este urmatorul:
______________________________________________________________________________
| Venit anual impozabil | Impozitul anual |
| (lei) | (lei)
|
|_________________________|____________________________________________________|
| pana la 19.700.000 | 18%
|
| 19.700.001 - 49.900.000 | 3.546.000 + 23% pentru ceea ce depaseste suma de
|
| | 19.700.000 lei
|
| 49.900.001 - 78.800.000 | 10.492.000 + 28% pentru ceea ce depaseste suma de
|
| | 49.900.000 lei
|
| 78.800.001 - 110.400.000| 18.584.000 + 34% pentru ceea ce depaseste suma de
|
| | 78.800.000 lei
|
| peste 110.400.000 | 29.328.000 + 40% pentru ceea ce depaseste suma de
|
| | 110.400.000 lei
|
|_________________________|____________________________________________________|
(3) Incepand cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru
calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se in
calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la
baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie
- octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului
precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(4) Incepand cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului
pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului
finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin. (3), corectat cu
variatia ratei inflatiei realizate fata de cea prognozata pe perioada
impozabila.
Norme metodologice:
Baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul platilor anticipate cu
titlu de impozit, aplicabil in anul 2002, este stabilit prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1/2002 privind stabilirea baremului lunar
pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor
fixe, precum si a baremului anual pentru calculul platilor anticipate cu titlu
de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului
nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
La determinarea impozitului anual, cat si a platilor anticipate cu titlu de
impozit calculat pentru veniturile prevazute de art. 4 din ordonanta, bazele de
calcul ale impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin
neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.
Ordonanta:
CAP. 2
Determinarea veniturilor
SUBCAPITOLUL A
Reguli comune pentru categoriile de venituri
Art. 9
(1) In aplicarea prezentei ordonante, in categoriile de venituri prevazute
la art. 4 se cuprind si orice avantaje in bani si in natura primite de o
persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala, precum si folosirea in
scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii.
Avantajele acordate includ folosinta in scop personal a vehiculelor de orice
tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau
de tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru
salariatii proprii, gratuitatile de bunuri si servicii, inclusiv sumele
acordate pentru distractii sau recreere, precum si altele asemenea.
(2) Nu sunt avantaje:
a) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din
incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau
specificitatii activitatii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul
de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si
compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor
speciale;
b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre
localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla
locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile
in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.
Norme metodologice:
1. Avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase
primite de contribuabil de la terti sau ca urmare a unei relatii contractuale
intre parti, precum contractul de munca, conventia civila de prestari de
servicii si altele, dupa caz.
2. In aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din ordonanta, la stabilirea
venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de catre persoana
fizica, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii in scop
personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc,
carbuni, energie electrica, termica si altele;
c) abonamentele de radio si televiziune, de transport, abonamentele si
costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;
d) permise de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) bilete de tratament si odihna;
f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art.
5 lit. b) din ordonanta;
g) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a
cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa,
consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor
prevazute in mod expres de art. 9 alin. (2) din ordonanta;
h) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau
de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti
beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei
in materie. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea
primelor de asigurare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor
de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu
veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de
asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri
salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare,
acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 43 din ordonanta;
- pana la data aplicarii prezentelor norme metodologice, in situatia in
care suportatorul primelor de asigurare le-a inregistrat si le-a suportat drept
cheltuieli nedeductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fiscal de mai
sus.
Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si
servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit in aceeasi maniera ca
si pentru categoria de venituri in care este incadrat, potrivit prevederilor
cap. II din ordonanta.
Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt
impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
4. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind
neimpozabile sau scutite, in limitele si conditiile prevazute la art. 5 si 6
din ordonanta.
5. Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu
gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului.
Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul
pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
6. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop
personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se
un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In
cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este
evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la
nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat.
Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere
si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si
locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe
unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
7. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul
afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 6 lit. a), iar avantajul
se determina proportional nu numarul de kilometri parcursi in interes personal,
justificat cu foaia de parcurs;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 6 si
avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru
interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
8. Nu sunt considerate avantaje:
- folosinta locuintei sau contravaloarea chiriei, acordata in cazul in
care, prin repartitia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitatii
activitatii, se asigura angajatilor o resedinta in localitatea sau incinta unde
se afla locul de munca si care presupune prezenta permanenta in acel loc.
Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege
acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri
izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice,
sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru
supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea;
- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre
localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla
locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile
in care nu se asigura locuinta si nu se suporta contravaloarea chiriei;
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru
angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul
localitatii;
- cheltuieli efectuate de angajator privind pregatirea profesionala sau
perfectionarea angajatului, legata de activitatea desfasurata de acesta pentru
angajator;
- reduceri de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia
clientii persoane fizice;
- sumele cu care se diminueaza obligatiile de intretinere ale
proprietarilor/locatarilor ca urmare a veniturilor din cedarea folosintei unor
spatii comune ale asociatiei de proprietari/locatari;
- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate
in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
- contravaloarea folosintei in scop personal a autoturismului de serviciu
sau a telefonului atribuit pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci
cand angajatul suporta aceasta suma.
9. Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile
telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil,
in conditiile art. 9 din ordonanta, si se va impozita prin cumulare cu
veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In
acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente
sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce
depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in
care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
Pentru angajatii institutiilor publice reprezinta avantaj partea care
depaseste limita convorbirilor telefonice stabilita potrivit legii.
10. La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din
patrimoniul afacerii cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se
ia in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca,
evidentiata in foaia de parcurs.
Ordonanta:
Art. 10
(1) In vederea determinarii venitului net ca diferenta intre venitul brut
si cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplica urmatoarele
reguli:
a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate in
cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii acestuia, justificate
prin documente;
b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau
al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;
c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, in
limitele prevazute de legislatia in vigoare, dupa caz. Cheltuielile de reclama
si publicitate sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de
legislatia in vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind
amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se efectueaza
conform legislatiei in materie;
d) cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe
teritoriul Romaniei sau in strainatate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite
de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;
e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonante, precum si impozitul
pe venitul realizat in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile;
f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate si in scop
personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului
sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile in limitele
stabilite prin hotarare a Guvernului.
(2) Veniturile si cheltuielile in natura se evalueaza potrivit metodelor
stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante.
Norme metodologice:
Cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate
pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in
baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor
necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se
efectueaza prin mijloace proprii.
Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile
care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea
produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri
acordate cu scopul stimularii vanzarilor.
In vederea evaluarii cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul personal cu
folosinta mixta, pentru afacere si in scop personal, precum si a cheltuielilor
cu bunurile din patrimoniul afacerii utilizate si in scop personal se vor avea
in vedere regulile prevazute la pct. 7 din normele metodologice date in
aplicarea art. 9 din ordonanta, iar cheltuielile deductibile se determina
proportional cu:
- numarul de kilometri parcursi in interes de afacere;
- numarul de metri patrati folositi in interes de afacere;
- numarul de unitati de masura specifice, cum ar fi: kW/h, metri cubi,
impulsuri telefonice si altele asemenea, utilizate in interes de afacere, in
alte cazuri.
Ordonanta:
Art. 11
Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel,
detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari,
uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial,
si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea
proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.
Norme metodologice:
1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala detinute in comun ca
urmare a unor creatii comune se repartizeaza intre coautori conform
reglementarilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
In lipsa unor astfel de reglementari, repartizarea veniturilor se face
proportional cu contributia fiecarui autor la creatia respectiva.
Daca aceasta contributie nu este determinata, repartizarea se face in mod
egal intre coautori.
2. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe
cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute
de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor
detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii
comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in
conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca
partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari.
In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va
anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.
Ordonanta:
Art. 12
(1) Contribuabilii prevazuti la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la
deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala
de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a
perioadei impozabile.
(2) Deducerea personala de baza incepand cu luna ianuarie 2000 este fixata
la suma de 800.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri
de familie, aflati in intretinere, este de 0,5 inmultit cu deducerea personala
de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare in
functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara
sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) si (3), astfel:
a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I
si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul
II si persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere acele persoane ale
caror venituri (impozabile, neimpozabile si scutite) depasesc sumele
reprezentand deduceri personale conform alin. (3) si (4). In cazul in care o persoana
este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea
personala a acesteia se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptand
cazul in care ei se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. Copiii
minori (in varsta de pana la 18 ani impliniti) ai contribuabilului sunt
considerati intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara
se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului pentru acea
perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute.
Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
- persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de
peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele
montane;
- persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea
florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in
acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a
ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de
suprafata.
(7) Veniturile agricole, obtinute din cresterea animalelor de persoanele
fizice aflate in intretinere, vor fi evaluate de autoritatile locale pe baza
limitelor minime ale veniturilor care se pot obtine din cresterea si
valorificarea animalelor si pasarilor, precum si din valorificarea altor bunuri
realizate in gospodarie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social,
precum si a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale in acest scop.
(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea
inclusiv.
(9) Deducerile personale prevazute la alin. (2), (3) si (4) se insumeaza.
Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi
de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se
acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit
legii.
Norme metodologice:
Incepand cu luna ianuarie 2002 deducerea personala de baza lunara potrivit
art. 12 alin. (2) din ordonanta pentru calculul impozitului anticipat pentru
veniturile din salarii este de 1.600.000 lei, stabilita prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1/2002.
1. Determinarea coeficientilor si a sumei reprezentand deduceri personale
de baza si suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueaza astfel:
a) de catre angajatorii cu sediul sau domiciliul in Romania pentru
veniturile din salarii realizate pe teritoriul Romaniei, la functia de baza;
b) de catre organul fiscal pentru contribuabilii care realizeaza venituri
din salarii, altele decat cele prevazute la lit. a), pentru contribuabilii care
realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei
bunurilor, precum si in alte situatii aparute in aplicarea prevederilor ordonantei.
2. Deducerile personale de baza se acorda contribuabilului automat pentru
fiecare luna a perioadei impozabile, in cursul sau la sfarsitul anului,
potrivit pct. 1, dupa caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele
aflate in intretinere se acorda o singura data numai pe lunile in care
persoanele se afla in intretinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de
invaliditate/handicap, numai pentru perioada existentei acestei stari, atestata
prin documente justificative. In cazul in care perioada impozabila este
inferioara anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului in
cursul anului, acesta beneficiaza de un numar de deduceri personale de baza
lunare si de deduceri personale suplimentare corespunzator numarului de luni
ale anului calendaristic pana in luna decesului, inclusiv.
3. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in
intretinere se acorda numai pentru acele persoane care sunt efectiv in
intretinerea contribuabilului, chiar daca acestia nu au domiciliul comun.
Coeficientul de deducere personala suplimentara este de 0,5 pentru fiecare
persoana valida aflata in intretinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a
persoanei aflate in intretinere coeficientul de deducere personala suplimentara
se majoreaza corespunzator. Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta
trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata
in intretinere;
- incadrarea in plafon.
Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia
contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la
gradul al doilea inclusiv.
In sensul art. 12 alin. (8) din ordonanta, in categoria "alt membru de
familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale
sotului/sotiei acestuia, pana la gradul al doilea inclusiv.
Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel:
- rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.
Sunt considerate persoane in intretinere militarii in termen, militarii cu
termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant
militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt sub
plafonul stabilit de ordonanta.
Nu sunt considerate persoane in intretinere persoanele majore condamnate
care executa pedepse privative de libertate.
Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, indiferent daca se afla
in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea,
precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de
intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri
obtinute de copilul minor nu se au in vedere la acordarea deducerii personale
suplimentare.
Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui
deducerea personala suplimentara se acorda integral unuia dintre parinti,
conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare dreptul la
coeficientul de deducere personala suplimentara pentru copilul aflat in
intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia
dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia,
indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii
firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de
intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la deducere
personala suplimentara parintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori
unei familii dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru
acest copil se acorda:
- persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat
copilul;
- unuia dintre soti care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau
i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia.
Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii deducerea personala
suplimentara va fi acordata parintilor, conform intelegerii dintre acestia. Nu
se va fractiona intre parinti deducerea personala suplimentara pentru fiecare
copil aflat in intretinere. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai
multi copii aflati in intretinere, deducerile personale suplimentare se pot
acorda unuia dintre parinti pentru toti copiii sau fiecarui parinte pentru un
numar de copii, conform intelegerii dintre parinti. In aceste situatii
angajatii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaratie pe
propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de
angajatorul acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si
identitatea copiilor pentru care beneficiaza de deduceri personale
suplimentare.
Nu se acorda deducere personala suplimentara urmatorilor:
- parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei
familii ori persoane;
- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui
serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub
interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
Copilul minor cu varsta intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile
Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala de
baza, situatie in care parintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii
personale suplimentare, intrucat deducerea personala se acorda o singura data.
Contribuabilul beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru
persoanele aflate in intretinere potrivit art. 12 alin. (3) din ordonanta, daca
persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub
plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personala
suplimentara la deducerea personala de baza.
Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in plafonul determinat
se realizeaza comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in
intretinere cu plafonul.
In cazul persoanelor fizice aflate in intretinere, care realizeaza venituri
din pensii, se va lua in considerare pensia din care s-a scazut contributia de
asigurari sociale de sanatate.
In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul, obtine venituri la
functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare
pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de
persoana aflata in intretinere cu plafonul lunar, astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri
lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea,
venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor
drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri
de noroc, prime si premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele
asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se
determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la
sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare,
cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, angajatorul va
proceda dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care persoana aflata in intretinere, pentru care
contribuabilul - angajatul - beneficiaza de deducerea personala suplimentara,
obtine in cursul anului un venit lunar mai mare decat plafonul lunar,
angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru
persoana in intretinere, incepand cu luna urmatoare celei in care a fost
realizat venitul;
b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii
personale suplimentare pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a
situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul
va incepe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana in
intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care angajatul a
depus solicitarea.
Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste plafonul
deducerii personale suplimentare, ea nu este considerata intretinuta.
Pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare
contribuabilul va depune la angajator o declaratie pe propria raspundere, care
trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
- date de identificare a salariatului (numele si prenumele, domiciliul,
codul numeric personal);
- date de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si
prenumele, codul numeric personal), precum si situatia invaliditatii sau
handicapului, daca este cazul.
In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie
salariatul va anexa si adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau
declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere
personala suplimentara pentru acel copil.
Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere trebuie
sa cuprinda urmatoarele informatii:
- date de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi:
numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- date de identificare a contribuabilului care beneficiaza de coeficientul
de deducere personala suplimentara, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul,
codul numeric personal;
- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa beneficieze de
coeficientul de deducere personala suplimentara;
- nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv
mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si
declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de:
cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii
amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative,
ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;
- angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie
la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri
personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.
Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal si
documentele justificative care sa ateste situatia proprie si a persoanelor
aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de
nastere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicala sau decizia
de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei
intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi
prezentate in original si in copie, angajatorul sau organul fiscal, dupa caz,
pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii
care depun declaratia de venit global prin posta si care solicita acordarea
deducerilor de catre organul fiscal vor anexa la aceasta declaratie copii
legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri
personale suplimentare.
Daca la un angajat intervine o schimbare care are influenta asupra
deducerilor personale suplimentare acordate si aceasta schimbare duce la
diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa
instiinteze angajatorul in termen de 15 zile calendaristice de la data la care
s-a produs evenimentul care a generat modificarea.
In situatia in care solicitarea si/sau depunerea documentelor justificative
privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior aparitiei
evenimentului care da nastere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va
acorda deducerile cuvenite o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii
in care angajatul a depus toate documentele justificative.
Situatia definitiva a deducerilor personale suplimentare se va stabili o
data cu determinarea venitului anual impozabil si cu calculul impozitului
anual.
In situatia in care depunerea documentelor justificative se face dupa
calcularea impozitului si regularizarea anuala potrivit prevederilor art. 27
din ordonanta, corectiile se fac de catre organul fiscal, pe baza cererii
contribuabilului, la care se anexeaza toate documentele justificative care
atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. In cerere se va
mentiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, in
termenul legal de prescriptie.
Ordonanta:
Art. 13
(1) Deducerea personala de baza lunara, precum si celelalte sume fixe,
exprimate in lei, din cuprinsul prezentei ordonante, acordate in trimestrul IV
al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevazute la art. 8 alin. (1).
(2) Incepand cu anul fiscal 2002 deducerea personala de baza se stabileste
conform procedurii prevazute la art. 8 alin. (3) si (4).
(3) Incepand cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate in lei, din
cuprinsul prezentei ordonante, altele decat deducerea personala de baza si
limitele amenzilor si penalitatilor prevazute la art. 72 alin. (2), respectiv
la art. 72^1, se stabilesc conform procedurii prevazute la art. 8 alin. (3).
(4) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Sumele exprimate in valuta se transforma in lei, potrivit normelor de
aplicare a prezentei ordonante, la cursul de schimb al pietei valutare
comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
(6) Sumele si transele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin
rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 50.000 lei
inclusiv nu se iau in calcul, iar ceea ce depaseste 50.000 lei se majoreaza la
100.000 lei.
Norme metodologice:
Sumele fixe calculate prin rotunjirea la suta de mii de lei sunt cele
prevazute la art. 4 alin. (1) lit. e), art. 5 lit. b), art. 12 alin. (2) si
art. 39 din ordonanta.
Rotunjirea la suta de mii de lei potrivit art. 13 alin. (6) din ordonanta
se refera si la transele de venituri din baremele de impunere. Atat sumele
fixe, cat si baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului
finantelor publice si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
Ordonanta:
Art. 14
(1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt
obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu
respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, completand
Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente
contabile stabilite prin norme.
(2) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina
pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta
contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a
drepturilor de proprietate intelectuala, la care venitul net se determina prin
deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligatia,
pentru activitatea respectiva, sa completeze Registrul-jurnal de incasari si
plati.
(4) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente
desfasurarii activitatii.
Norme metodologice:
Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, precum si
cei care realizeaza venituri din activitati agricole definite potrivit art. 46
din ordonanta si care au optat pentru determinarea venitului in sistem real
sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla,
cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila,
completand Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte
documente contabile stabilite prin norme.
Contribuabilii pentru care venitul net se determina pe baza de norme de
venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida
simpla pentru activitatea respectiva.
In aplicarea art. 14 alin. (3) din ordonanta contribuabilii vor completa
numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari.
Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot
indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de
platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa
pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de
prescriptie prevazut de lege.
Ordonanta:
SUBCAPITOLUL B
Reguli speciale de determinare a veniturilor
SECTIUNEA 1
Venituri din activitati independente
1. Definirea venitului
Art. 15
(1) In intelesul prezentei ordonante, veniturile din activitati
independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si
veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod
individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale
contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la
alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din
exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil
autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor
profesii asemanatoare, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de
proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele,
mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi
de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Norme metodologice:
1. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente
persoanele fizice romane si straine care realizeaza aceste venituri in mod
individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea
desfasurarii de activitati producatoare de venit, asociere care se realizeaza
potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.
2. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia
in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre
criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente
sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a
locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma
intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;
activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de
intreprinzator.
3. Persoanele fizice romane care nu au domiciliul in Romania si persoanele
fizice straine sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute
din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente,
printr-o baza fixa.
Prin baza fixa se intelege locul prin intermediul caruia activitatea unei
persoane fizice romane care nu are domiciliul in Romania sau a unei persoane
fizice straine pe teritoriul Romaniei se desfasoara, in totalitate sau numai
partial, in scopul obtinerii de venit.
Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru
de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considera baza fixa
spatiul pentru acordarea de consultanta pe diverse domenii, detinut in
proprietate sau inchiriat, precum si sediul unitatii beneficiare a serviciului
prestat. In aceasta notiune se cuprinde si biroul pentru exercitarea unei
profesii independente.
4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de
comert de catre persoane fizice sau asociatii fara personalitate juridica, din
prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum
si cele obtinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activitati de productie;
- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele
asemenea;
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii
comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat,
de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in
conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru
care a fost incheiat contractul;
- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul
revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica
folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte activitati definite in Codul comercial.
5. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei
persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit
contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra
venitului net distribuit.
6. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din
prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau
in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic si
educativ, cum ar fi: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti,
experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in
valori mobiliare, auditori, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori,
sportivi, precum si alte profesii asemanatoare.
7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri
realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai
putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele
asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate,
precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de
autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru
veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile
respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare,
cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin
succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie
directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa, tantieme si altele
asemenea. Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari
tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi
de proprietate intelectuala.
In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unui raport
de munca, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de
proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta
venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in
contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit
prevederilor art. 24 din ordonanta.
Persoanele fizice angajate la o persoana juridica, precum si cele care
incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de
munca, si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a persoanei
juridice, in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee
tehnice, opere stiintifice, literare si artistice, obtin venituri de natura
salariala.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala
prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri
din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in
categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile
din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de
cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
Sunt considerate venituri din activitati independente si veniturile
obtinute de agentii de asigurare persoane fizice, precum si de sportivii
profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au
relatii contractuale de munca cu cluburile sau cu asociatiile sportive.
Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 16
(1) Venitul net din activitati independente se determina in sistem real, pe
baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
(2) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre
venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.
(3) Venitul brut cuprinde sumele incasate si echivalentul in lei al
veniturilor in natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul
afacerii, ramase dupa incetarea definitiva a activitatii. Nu sunt considerate
venituri brute sumele primite sub forma de credite.
(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile, altele decat cele de
natura contractuala;
b) donatiile de orice fel;
c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depasesc limitele
prevazute de lege;
d) cheltuielile pentru protocol, care depasesc limita de 0,25% aplicata
asupra bazei calculate conform alin. (5);
e) ratele aferente creditelor angajate;
f) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de
imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este
cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor
legale;
g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a
drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau
degradate si neimputabile;
i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii
dispozitiilor legale in vigoare;
j) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul
beneficiarilor de venit;
k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizatiei
zilnice de delegare sau de detasare, acordate pe perioada delegarii si
detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul
serviciului, care depasesc limitele stabilite pentru societatile comerciale;
l) cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor care depasesc nivelul
taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei si publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
m) alte sume care depasesc limitele cheltuielilor prevazute prin legislatia
in vigoare.
(5) Baza de calcul la care se aplica limitele de cheltuieli prevazute la
alin. (4) lit. c) si d) se determina prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face
calculul plafonului.
(6) Venitul net din activitati independente, realizat de persoanele fizice
in cadrul unor asociatii intre persoane fizice, fara personalitate juridica, se
calculeaza la nivelul asociatiei, conform prevederilor prezentului articol, cu
respectarea regulilor prevazute la cap. IV.
(7) Venitul net din activitati independente, realizat de persoanele fizice
in cadrul unor asociatii dintre persoane fizice si persoane juridice, care nu
dau nastere unei persoane juridice, se calculeaza la nivelul asociatiei, cu
respectarea regulilor prevazute la cap. IV.
Norme metodologice:
1. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum
sunt: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de
servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea
bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din
exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci
pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati
adiacente si altele asemenea.
Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura
cu obiectul de activitate autorizat.
In cazul incetarii definitive a activitatii sumele obtinute din
valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in
Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele
asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si
marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.
In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul
personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o
instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include in
venitul brut al afacerii.
In toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau
stabilite prin expertiza tehnica.
Nu constituie venit brut urmatoarele:
- aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura
facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la
persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau
donatii.
2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care
sunt aferente realizarii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile
conduse de contribuabili, cu respectarea regulilor prevazute in normele
metodologice date in aplicarea art. 10 din ordonanta.
Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile
aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu
documente;
c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in
cursul caruia au fost platite.
Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar si marfuri;
- cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si
prestarea de servicii pentru clienti;
- chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta
utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza
unui contract de inchiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice,
utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre
parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale
si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de
asigurare pentru boli profesionale si risc profesional si impotriva
accidentelor de munca;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul
personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate
in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
- cheltuielile cu reclama si publicitatea;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii
si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
- cheltuielile cu energia si apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare; cheltuielile
reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in tara si in strainatate sunt
deductibile in limitele prevazute de legislatia privind impozitul pe profit,
respectiv in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice;
- cheltuieli de natura salariala;
- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale,
pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile
sociale de sanatate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil
si angajatii acestuia;
- cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii
datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
- cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile in
vigoare;
- valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile
instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii
incluse pe costuri in cursul exploatarii, in limita venitului realizat din
instrainare;
- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria in cazul
contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si
dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu
prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
- cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si
salariatii lor;
- cheltuieli ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu
caracter profesional;
- cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac
obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru
partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit
legii;
- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.
Cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile in limitele
stabilite prin legislatia in vigoare.
3. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin
vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate
in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate
venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita
documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia
de functionare.
Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
Ordonanta:
Art. 17
(1) Pentru contribuabilii care realizeaza venituri din activitati
independente si isi desfasoara activitatea individual, venitul net se determina
pe baza de norme de venit. Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al
ministrului finantelor publice, stabileste nomenclatorul activitatilor
independente pentru care venitul net se poate determina pe baza de norme de
venit.
(2) Normele de venit si coeficientii de corectie ai acestora, stabiliti in
functie de conditiile specifice de desfasurare a activitatii, se aproba de
directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice pana cel tarziu in ultima zi a lunii decembrie a anului
fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliti.
(3) Organul fiscal competent va comunica contribuabilului pana la data de
15 aprilie a anului fiscal suma reprezentand venitul net si nivelul platilor
anticipate in contul impozitului anual.
(4) In cazul contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza
de norme de venit si care isi desfasoara activitatea pe perioade mai mici de un
an normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata.
(5) Norma de venit, comunicata contribuabilului potrivit alineatelor
precedente, reprezinta venit net si intra in componenta venitului anual global
impozabil.
(6) Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati la care
impunerea se face pe baza de norme de venit, impozitul se stabileste in functie
de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfasoara atat activitati
impuse pe baza de norme de venit, cat si activitati care nu se regasesc in
nomenclatorul prevazut la alin. (1) se impun in sistem real.
(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe baza de norme de venit,
inclusiv in situatia in care aceasta activitate se desfasoara in cadrul unor
agenti economici, in baza unor intelegeri, altele decat contractul individual
de munca sau conventia civila de prestari de servicii.
(8) Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care
si cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul
net nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru activitatea de
taximetrie.
Norme metodologice:
1. In sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care
realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara activitati
cuprinse in nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor
publice, individual, fara angajati, venitul net se poate determina pe baza de
norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea in
vedere si caracterul sezonier al unor activitati, precum si durata concediului
legal de odihna.
Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si
cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul net
din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de
venit, stabilita pentru aceasta activitate.
Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele
proprietate personala in baza unor contracte, altele decat contractele de munca
sau conventiile civile de prestari de servicii, incheiate cu agenti economici
care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitarii in aceleasi
conditii cu taximetristii care isi desfasoara activitatea in mod independent,
pe baza de norme de venit.
2. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea
in vedere urmatoarele criterii:
- vadul comercial si clientela;
- varsta contribuabililor;
- timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute
la pct. 3 si 4;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului
sau inchiriat;
- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu
material propriu sau al clientului;
- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta
motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta
a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a
implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor
de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd
aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii
contractului individual de munca.
3. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme
anuale de venit, se reduce proportional cu:
- perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul
inceperii activitatii;
- perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii
activitatii, la cererea contribuabilului.
4. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate
unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, dovedite cu documente
justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la
cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului,
respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile
fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare
si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror
raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa,
in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.
5. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi
exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 3 si 4,
venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea
normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul
zilelor de activitate.
In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va
cuprinde date si informatii privind:
- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi:
inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 4, si
altele asemenea;
- perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform pct. 5.
6. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de
venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de
amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile
realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in
patrimoniul personal, in caz de incetare a activitatii, majoreaza norma de venit
proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
7. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe
perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii
care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea
acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora
norma de venit.
8. Contribuabilii care in cursul anului fiscal nu mai indeplinesc
conditiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi in sistem real
de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin
insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza
de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.
Ordonanta:
Art. 18
(1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala reprezinta
totalitatea incasarilor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in
natura realizate din drepturi de proprietate intelectuala.
(2) Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de
cheltuieli de 40%, aplicata la venitul brut, precum si a contributiilor
obligatorii, datorate potrivit legii.
(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala
se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%,
aplicata la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate
potrivit legii.
Norme metodologice:
1. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat
sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor
anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute
de platitorii de venituri.
In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate
intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista
obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate
aferente venitului.
2. Cheltuielile forfetare prevazute de ordonanta includ si comisioanele si
alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de
venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de
catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
3. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:
- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de
mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal,
lemn, piatra, marmura si altele asemenea;
- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de
spatii publice;
- lucrari de restaurare a acestora.
4. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din
strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, astfel
cum acestea sunt prevazute in sectiunea "Aspecte internationale",
indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul
entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala,
potrivit legii.
5. Cotele de cheltuieli forfetare prevazute la art. 18 alin. (2) si (3) din
ordonanta nu cuprind contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate si
contributia la asigurarile sociale.
6. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele
fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de
proprietate intelectuala.
Ordonanta:
Art. 19
In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate
intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si
al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina
prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la art. 18 alin. (2) si (3).
Norme metodologice:
1. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate
intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit
organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au
atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de
drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin
succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
2. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de
arta plastica de a primi o cota de 5% din pretul de revanzare al operei
respective, daca revanzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui
agent comisionar ori de catre un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari
si comerciantii au obligatia sa retina si sa plateasca autorului suma
corespunzatoare cotei de 5% din pretul de vanzare.
3. Remuneratia compensatorie pentru copia privata este o suma stabilita
printr-o dispozitie expresa a legii drept compensatie pecuniara pentru
prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de catre
diverse persoane, in scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii
si prestatii cuprinse intr-o fixare comerciala.
Aceasta remuneratie este platita de catre fabricantii sau importatorii de
aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile
pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din pretul de vanzare sau
din valoarea inscrisa in documentele vamale pentru aceste aparate sau
suporturi.
Remuneratia compensatorie pentru copia privata se colecteaza prin intermediul
organismelor de gestiune colectiva, care repartizeaza sumele astfel colectate
fiecarui beneficiar.
Ordonanta:
Art. 20
(1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi
pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de
proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net
in sistem real, potrivit art. 16.
(2) Optiunea se face pe baza de cerere adresata organului fiscal competent
pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o data cu depunerea declaratiei
privind venitul estimat si este obligatorie pentru contribuabil pe perioada
anului fiscal. Optiunea se considera reinnoita pentru un nou an fiscal in cazul
in care contribuabilul nu depune o cerere de renuntare la optiunea privind
impunerea in sistem real.
Norme metodologice:
1. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 17 alin. (1) din ordonanta,
care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de
norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a
cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei
privind venitul estimat;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 17 alin. (1) din ordonanta,
care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin depunerea in termen de 15
zile de la inceperea activitatii a declaratiei privind venitul estimat,
insotita de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.
Fac exceptie persoanele fizice care exercita activitate de taximetrie.
2. Contribuabilii impusi in sistem real au dreptul de a renunta la optiune
pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
3. Cererea depusa, cuprinzand optiunea pentru sistemul real, precum si
cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere si
inregistrare la organul fiscal.
Ordonanta:
Art. 21
(1) Beneficiarii de venit datoreaza in cursul anului un impozit retinut la
sursa, reprezentand plati anticipate, stabilit in situatiile si in cuantumurile
urmatoare:
a) 15% din venitul brut incasat, in cazul veniturilor din drepturi de
proprietate intelectuala;
b) 10% din venitul brut incasat, ca urmare a valorificarii de bunuri in
regim de consignatie;
c) 10% aplicat la venitul brut incasat, ca urmare a unor activitati
desfasurate in baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial;
d) 10% din venitul brut incasat, in cazul activitatilor de expertiza
contabila, tehnica judiciara si extrajudiciara.
(2) Platitorii veniturilor prevazute la alin. (1) au obligatia sa
calculeze, sa retina si sa vireze impozitul la bugetul de stat pana la data de
10 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata venitului.
(3) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice
pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana,
care nu da nastere unei persoane juridice, reprezinta plata anticipata in
contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind
impozitul pe profit revine persoanei juridice romane.
Norme metodologice:
1. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au
obligatia de a calcula si de a retine in cursul anului fiscal o suma
reprezentand 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de
proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective.
Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de
contribuabili.
2. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora
le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa
caz:
- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia
in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate
intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de
drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform
dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate
intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In
aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de
titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza
drepturile respective.
3. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea
drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme
de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii
si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza
plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
4. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in
conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) si c) din ordonanta
pentru veniturile realizate pe baza contractelor de consignatie, agent,
comision sau mandat comercial si care realizeaza venituri comerciale si in alte
conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in
contabilitate separat si sa plateasca in cursul anului plati anticipate trimestriale,
in conformitate cu art. 66 din ordonanta.
5. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul platii
sumelor reprezentand venituri comerciale si din exploatarea drepturilor de
proprietate intelectuala catre titularul de drepturi.
6. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 10 a
lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 2-a
Venituri din salarii
1. Definirea veniturilor din salarii
Art. 22
Sunt considerate venituri din salarii, denumite in continuare salarii,
toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce
desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui
statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de
denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv
indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru
concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani.
Art. 23
In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica, stabilite potrivit legii;
a^1) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii
alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
b) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile
si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
c) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar, precum si la regiile autonome;
d) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale
constituite prin subscriptie publica;
e) veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei
conventii civile de prestari de servicii;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in
consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in
declaratia de asigurari sociale;
i) alte drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.
Norme metodologice:
1. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 22 si 23 din ordonanta,
denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati
dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
- partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator
si angajat, stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si
locul desfasurarii activitatii;
- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti
mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare,
imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
- persoana care activeaza contribuie numai cu forta ei fizica sau cu
capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de
deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de
delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta
natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru
concediu medical, in caz de boala;
- persoana care activeaza lucreaza sub indrumarea unei alte persoane si
este obligata sa respecte indrumarile acesteia.
2. In scopul determinarii impozitului pe veniturile din salarii, se
considera angajator persoana juridica sau persoana fizica si orice alta
entitate la care isi desfasoara activitatea una sau mai multe persoane fizice
care presteaza munca in schimbul unei plati.
Angajatul este persoana fizica care isi desfasoara activitatea la un
angajator in baza unei relatii contractuale de munca, cum ar fi: contract
individual de munca, conventie civila de prestari de servicii, sau in baza unor
legi speciale, in schimbul unei plati.
3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea
sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si
orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent
de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual
de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de
numire:
a^1) salariile de baza;
a^2) sporurile si adaosurile de orice fel;
a^3) indemnizatiile de orice fel;
a^4) recompensele si premiile de orice fel;
a^5) sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit
legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele
din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici
dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;
a^6) sumele primite pentru concediul de odihna;
a^7) sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca si in caz de
maternitate;
a^8) sumele primite pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de
pana la 2 ani;
a^9) sumele primite pentru concediul de ingrijire a copilului cu handicap,
pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani;
a^10) sumele primite pentru concedii medicale de ingrijire a copiilor cu
handicap accentuat sau grav, pana la implinirea de catre copii a varstei de 18
ani;
a^11) orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori
de catre angajati, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din
cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie potrivit
legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, stabilite
potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa
functii de demnitate publica;
c) drepturile cadrelor militare in activitate si ale militarilor angajati
pe baza de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda
de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi
stabilite potrivit legislatiei speciale;
d) drepturile administratorilor, obtinute in baza contractului de
administrare incheiat cu companiile/societatile nationale, societatile
comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii,
cum ar fi indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul
net al societatii;
e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale
constituite prin subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul
net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislatiei in vigoare;
f) veniturile realizate din activitati desfasurate in baza unei conventii
civile de prestari de servicii, platite de agenti economici, institutii publice
si de alte entitati;
g) sumele primite de reprezentantii numiti in adunarea generala a
actionarilor si sumele primite de membrii consiliului de administratie si ai
comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
h) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
i) sumele primite de catre persoanele fizice agreate de Ministerul
Finantelor Publice sa efectueze certificarea bilantului contabil si a contului
de executie bugetara la institutiile publice care nu au compartiment propriu de
audit intern si care nu isi desfasoara activitatea in cabinete individuale
inregistrate la organele fiscale teritoriale;
j) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi
ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte
organizatii neguvernamentale, asociatii de locatari/proprietari si altele
asemenea;
k) indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete,
consilii si altele asemenea, constituite conform legii;
l) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de
munca;
m) sumele platite sportivilor amatori, ca urmare a participarii in
competitii sportive oficiale, precum si sumele platite sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu de catre cluburile
sau asociatiile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca,
indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia
celor prevazute la art. 6 lit. f^1) si f^2) din ordonanta;
n) compensatii banesti individuale acordate persoanelor disponibilizate
prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor
prevazute in contractul de munca;
o) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii
sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de
munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la
art. 5 lit. l), m) si n) din ordonanta;
p) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala sau asimilate
salariilor.
Ordonanta:
2. Determinarea venitului din salarii
Art. 24
(1) Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de
salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
(2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut,
determinat potrivit prevederilor alin. (1), a urmatoarelor cheltuieli, dupa
caz:
a) contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protectia
sociala a somerilor, pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia
individuala de asigurari sociale, precum si alte contributii obligatorii
stabilite prin lege, dupa caz;
b) o cota de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de
cheltuieli profesionale, o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc
de munca.
(3) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar
reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de
catre platitorii de venituri.
(4) Impozitul lunar prevazut la alin. (3) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar
prevazut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre
venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale acordate
pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului
lunar prevazut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre
venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc
de realizare a acestuia.
(5) Abrogat.
(6) In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor
hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel
de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa
de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile
obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi
salariale ale lunii in care se platesc.
(7) Sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de
concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor
legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in
concediu, se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in
care se platesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile
sociale de sanatate. Veniturile se supun procedurii prevazute la art. 27.
(8) In cazul veniturilor incasate in avans in cursul anului pentru plata
indemnizatiilor de concediu de odihna, acestea se cuprind in baza de calcul a
lunilor la care se refera.
Norme metodologice:
1. Venitul brut din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate
conform art. 22 si 23 din ordonanta, precum si a avantajelor primite conform
art. 9 din ordonanta de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare,
indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
2. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul
Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele
primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de
la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este
primita suma.
3. Pentru persoanele fizice straine si cele romane care nu au domiciliul in
Romania, astfel cum sunt prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin.
(2) din ordonanta, se impoziteaza numai salariul obtinut din Romania.
4. Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza lunar
impozit reprezentand plati anticipate in contul impozitului pe venitul anual,
calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
5. Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate
angajatilor se evalueaza conform prevederilor art. 9 din ordonanta si se
impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la
calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat
se vor anexa la statul de plata.
6. Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta,
reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a lunii
pentru care se face plata acestor drepturi. In situatia in care veniturile din
salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de
munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a
Romaniei, in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata.
7. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul
lunar de impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scaderea din
venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a sumei reprezentand
cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza si
suplimentare, acordate in luna respectiva, dupa caz, pentru veniturile din
salarii la functia de baza;
b) asupra venitului net calculat ca diferenta intre venitul brut realizat
intr-o luna si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc
de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la
functia de baza. Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma
indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de natura
salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii
raporturilor de munca.
8. In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul
unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc
inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit
reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) in cazul cumulului de functii, locul ales de persoanele fizice.
9. Suma care depaseste nivelul salariului de baza din luna anterioara
acordarii primei de vacanta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale
lunii in care se plateste aceasta prima. Contributiile obligatorii datorate
asupra primei de vacanta in limita salariului brut sunt deductibile la calculul
venitului net al drepturilor salariale platite in luna respectiva.
In situatia in care prima de vacanta se acorda in mai multe transe, daca si
concediul de odihna se acorda fractionat sau in alte conditii prevazute in mod
expres in contractul de munca, in vederea impozitarii separate se compara
cuantumul fractionat al primei de vacanta acordate cu salariul de baza din
fiecare luna anterioara plecarii in concediu.
10. In cazul persoanelor care desfasoara activitati exclusiv pe baza de
conventii civile de prestari de servicii, deductibilitatea contributiilor
individuale la asigurarile sociale si de somaj, datorate si achitate de
contribuabili, se face o data cu determinarea impozitului anual pe venit, pe
baza documentelor emise de institutiile beneficiare ale acestor contributii.
11. Indemnizatiile aferente concediilor de odihna nu se cumuleaza cu
veniturile lunii in care se platesc, urmand sa fie impuse in lunile la care se
refera, cumulat cu veniturile platite in aceste luni.
Ordonanta:
3. Obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor
Art. 25
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a
calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data
efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.
Norme metodologice:
1. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar, pe
baza statelor de salarii, de angajatorii care au sediul sau domiciliul in
Romania.
2. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor
salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor
in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi
luna.
3. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se
efectueaza de angajatori astfel:
a) in situatia in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe
luna sau sub forma de avans si lichidare, calculul si retinerea se fac la data
ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni, conform
prevederilor art. 24 din ordonanta;
b) in situatia in care in cursul unei luni angajatorii efectueaza plati de
venituri, altele decat cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de
orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat
si altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculeaza si se
retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului
lunar asupra platilor intermediare cumulate pana la data ultimei plati
intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de retinut la fiecare
plata intermediara reprezinta diferenta dintre impozitul calculat si suma
impozitelor retinute la platile intermediare anterioare.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul
se calculeaza, potrivit art. 24 din ordonanta, asupra veniturilor totale
obtinute prin cumularea drepturilor respective cu platile intermediare.
Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul
calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile
intermediare.
4. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salariu la functia
de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului
se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale si
cheltuielile profesionale se acorda numai de primul angajator, in limita
veniturilor realizate pentru acea luna, pana la data lichidarii, recalcularea
urmand sa se efectueze o data cu calculul impozitului anual.
5. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste
venituri.
6. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate
se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu
acestia.
In situatia in care plata venitului salarial se face de unitatea la care
salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica angajatorului
la care acestia sunt detasati date referitoare la coeficientii de deducere,
precum si eventualele modificari ale acestora aparute in cursul anului.
Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati
intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii
de la care au fost detasati informatii privind venitul net si impozitul retinut
pentru fiecare angajat, in scopul completarii fisei fiscale.
Pentru angajatii permanenti care nu au alta sursa de venit angajatorul de
la care au fost detasati efectueaza regularizarea conform art. 27 din ordonanta
si transmite unitatii la care salariatii au fost detasati informatii privind
diferentele de impozit pentru restituirea sau retinerea prin statele de plata.
7. Contributiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente
veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale in materie.
Ordonanta:
Art. 26
(1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor
cuprinse in fisa fiscala.
(2) Platitorii de venituri au obligatia sa solicite organului fiscal, pe
baza de cerere, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator,
formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele
fizice care obtin venituri asimilate salariilor.
(3) Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venituri cu datele
personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale,
veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut si virat in cursul anului,
precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub
forma de salarii. Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale
necesare acordarii deducerilor personale suplimentare salariatii vor beneficia
de deducerea personala de baza, urmand ca angajatorii sa efectueze
regularizarea veniturilor salariale.
(4) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele
prevazute la alin. (1) pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor, sa
recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii.
(5) Platitorul este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intreaga durata a
angajarii si sa transmita organului fiscal competent si angajatului, sub
semnatura, cate o copie pentru fiecare an pana in ultima zi a lunii februarie a
anului curent pentru anul fiscal expirat.
(6) Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe baza de
documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele
aflate in intretinere se acorda pe baza de declaratie pe propria raspundere a
contribuabilului, insotita de documente justificative.
Norme metodologice:
1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla
functia de baza se face pe baza informatiilor cuprinse in Fisa fiscala 1, care
are regim de declaratie de impozite si taxe. In Fisa fiscala 1 se inscriu
sumele cuprinse in statele de salarii aferente perioadei impozabile si platite
salariatilor pana la data de depunere a fiselor fiscale.
2. In cazul incetarii activitatii in timpul anului, angajatorul va elibera
angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidarii, iar organului
fiscal in a carui raza teritoriala angajatorul isi are sediul ii va transmite
fisa fiscala respectiva dupa incheierea anului fiscal, in perioada 1 ianuarie -
28/29 februarie a anului fiscal urmator.
3. Fisa fiscala se depune la organul fiscal la care angajatorul este
inregistrat ca platitor de impozit pe venit din salarii.
4. In situatia in care, in cursul anului, ca urmare a unor masuri
organizatorice, are loc reorganizarea unei entitati, cu preluarea in totalitate
a unor structuri si a personalului aferent acestora, noua structura va
indeplini obligatiile legale prevazute la art. 26 alin. (4) si (5) din ordonanta.
Pentru personalul preluat in conditiile de mai sus fosta entitate nu mai
are obligatia sa transmita fisele fiscale organului fiscal si angajatilor.
Ordonanta:
Art. 27
(1) Platitorii de venituri de natura salariala au obligatia sa determine
venitul anual impozabil din salarii si sa stabileasca diferenta dintre
impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat
in cursul anului fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a
anului fiscal urmator, precum si sa efectueze regularizarea acestor diferente
in termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele fizice care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au fost angajatii permanenti ai platitorului in cursul anului, cu
functie de baza;
b) nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global
impozabil.
(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare
influenteaza obligatia de plata pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul
din salarii, a angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea,
rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate in
cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale
acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului
anual pe venit.
Norme metodologice:
1. Pentru angajatii care obtin venituri din salarii numai la functia de
baza impozitul anual pe veniturile din salarii se calculeaza prin aplicarea
baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil,
prevazut la art. 8 alin. (4) din ordonanta, asupra bazei de impozitare anuale,
determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de
cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an.
2. Angajatii permanenti care au realizat si alte venituri de natura celor
care se globalizeaza, respectiv venituri din salarii, altele decat cele de la
functia de baza, venituri din activitati independente, venituri din cedarea
folosintei bunurilor, sunt obligati sa instiinteze in scris angajatorul despre
acest fapt in perioada 1 - 15 ianuarie a anului urmator celui pentru care se
face regularizarea. Sunt angajati permanenti, in sensul ordonantei, persoanele
fizice care pe intreaga perioada a anului fiscal si-au desfasurat activitatea
la acelasi angajator.
3. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care
nu l-au instiintat ca realizeaza si alte venituri.
4. In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat
calculul impozitului anual nu mai are calitatea de angajat la data efectuarii
regularizarii diferentelor de impozit, angajatorul va comunica organului fiscal
de domiciliu al persoanei fizice diferentele rezultate, in vederea luarii
acestuia in evidenta organului fiscal.
In acest caz angajatorul depune la organul fiscal pachetul cu fisele
fiscale completate pentru persoana respectiva, insotite de o situatie
centralizatoare/borderou.
Ordonanta:
Art. 28
(1) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in Romania si obtin
venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanele fizice
romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate
in Romania au obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa
calculeze impozitul conform art. 24, sa il declare si sa il plateasca in termen
de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.
(2) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania,
precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele
societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine autorizate,
potrivit legii, sa isi desfasoare activitatea in Romania pot opta ca pentru
angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania,
sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului
pe veniturile din salarii, prevazute in prezenta ordonanta.
(3) Persoana juridica sau fizica la care contribuabilul isi desfasoara
activitatea potrivit alin. (1) este obligata sa ofere informatii organului
fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de
catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de
la data producerii evenimentului.
Norme metodologice:
1. Contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri
sub forma de salarii din strainatate care, potrivit ordonantei, se impun in
Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice
si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu
indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe
salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
Organul fiscal competent este:
- organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are
domiciliul - pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania;
- organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are
resedinta - pentru persoanele fizice romane care nu au domiciliul in Romania si
pentru persoanele fizice straine.
2. In vederea solicitarii formularelor de declaratii, contribuabilii
trebuie sa depuna la organul fiscal competent o cerere. La cerere se va anexa o
copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca sau, dupa caz, o
traducere legalizata a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea.
3. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea
contribuabilii prevazuti la art. 28 alin. (1) din ordonanta au obligatia sa
depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor
contribuabili.
Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza
teritoriala isi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridica la care
isi desfasoara activitatea contribuabilul, ori de cate ori apar modificari de
natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de
munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 3-a
Venituri din cedarea folosintei bunurilor
1. Definirea venitului
Art. 29
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau
in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile,
obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal.
Norme metodologice:
1. In aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri
de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor
agricole, din patrimoniul personal.
2. Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile
sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor,
terenurilor si altele asemenea, a caror folosinta este cedata in baza unor
contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea,
inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si
publicitate.
Ordonanta:
Art. 30
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza
contractului incheiat intre parti, in forma scrisa, si inregistrat la organul
fiscal competent in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.
Norme metodologice:
1. Cedarea folosintei bunurilor obliga la incheierea intre parti a unui
contract in forma scrisa si la inregistrarea acestuia la organul fiscal in a
carui raza teritoriala este situat bunul generator de venit, in cazul bunurilor
imobile, sau in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contribuabilul, in
cazul bunurilor mobile.
2. Obligatia de a inregistra la organul fiscal contractul de cedare a
folosintei, in forma scrisa, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui
detinator legal, dupa caz.
Ordonanta:
2. Determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
Art. 31
(1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul
in lei al veniturilor in natura, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt
detinator legal.
(2) Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform
dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui
detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
(3) Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe
baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru
fiecare an fiscal, indiferent de momentul platii chiriei sau a arendei.
(4) In situatia in care chiria/arenda reprezinta echivalentul in lei al
unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare
evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a
Romaniei, din ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de
impunere.
Norme metodologice:
1. In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria
sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se
adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform
dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului,
uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta
parte contractanta.
In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a
efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei
inchiriate, ca de exemplu:
- intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a
cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi:
acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul
cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;
- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii,
respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare,
instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii
electrice si de gaze;
- repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de
functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.
In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad
in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu
diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
2. In cazul in care arenda se achita in natura, evaluarea in lei se va face
pe baza preturilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotarari ale
consiliilor judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, hotarari ce trebuie emise
inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul
aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a
municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din
subordine. Preturile medii sunt folosite pentru stabilirea platilor anticipate
ale anului fiscal urmator. Pentru anul 2003 aceste hotarari se emit pana la
finele lunii februarie.
Ordonanta:
Art. 32
Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determina prin deducerea
din venitul brut a urmatoarelor cote de cheltuieli reprezentand cheltuieli
deductibile aferente venitului, astfel:
a) 50%, aplicata la venitul brut, in cazul constructiilor;
b) 30%, aplicata la venitul brut, in celelalte cazuri.
Norme metodologice
1. Venitul net se determina ca diferenta dintre sumele reprezentand
chiria/arenda in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura,
prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara
de 50%, respectiv 30%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
In cazul contractelor care au ca obiect atat inchirierea/arendarea de
constructii, cat si de terenuri si in care nu se mentioneaza distinct
chiria/arenda aferenta constructiei si cea aferenta terenului, se va aplica
cota de cheltuiala forfetara de 30% .
2. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar
proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente
justificative.
Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse in cotele forfetare
de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate
si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si
taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de
intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta,
respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate
de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii,
incendii si altele asemenea.
Constructiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea si
duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 4-a
Venituri din dividende si dobanzi
1. Definirea venitului
Art. 33
(1) Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica, in
bani si/sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul
stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi.
(2) Se cuprind in aceasta categorie de venit, in vederea impunerii, si
sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile
inchise de investitii.
Norme metodologice:
In cazul fondurilor inchise de investitii se vor supune impunerii
veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma de dividende.
Ordonanta:
Art. 34
Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de
creante de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor
imprumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de
investitii pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de
cumparare.
Norme metodologice:
Sunt considerate venituri de aceasta natura:
- dobanzi obtinute din obligatiuni;
- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele
de depozit;
- suma primita de detinatorul de titluri de participare la fondurile
deschise de investitii, stabilita ca diferenta intre pretul de rascumparare si
pretul de cumparare;
- suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
- alte venituri obtinute din titluri de creanta.
Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 36
(1) Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum si sumele
prevazute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cota de 5% din suma acestora.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi se impun cu o cota de 1% din suma
acestora.
(3) Veniturile obtinute potrivit alin. (1) si (2) nu se supun globalizarii.
Norme metodologice:
Pentru veniturile realizate sub forma de dobanzi ca urmare a detinerii de
titluri de participare la fondurile deschise de investitii, baza de calcul se
determina ca diferenta intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare.
Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la
retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net din
ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad
comisioanele de rascumparare.
Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitor, persoana
fizica, si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga
comisionul de cumparare, daca este cazul.
Ordonanta:
Art. 37
(1) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile
sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor
catre actionari sau asociati. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au
fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a
aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este
pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Pentru veniturile sub forma de dobanzi impozitul se calculeaza si se
retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul calculului
acestora si se vireaza de catre acestia, lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei in care se face calculul dobanzii.
(3) Impozitul retinut conform prezentului articol este impozit final.
Norme metodologice:
1. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de
participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calcularii, retinerii
si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
- societatii de investitii, in cazul in care nu are incheiat un contract de
administrare;
- societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are
incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
2. Pentru veniturile sub forma de dobanzi impozitul se calculeaza, se
retine si se vireaza de catre platitorii de astfel de venituri, cum ar fi:
banci, societati de administrare si altele.
3. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, in cazul produselor bancare,
impozitul se calculeaza si se retine de platitorii de astfel de venituri in
momentul calculului, considerat momentul inregistrarii in contul curent sau in
contul de depozit al titularului, in cazul dobanzilor capitalizate, respectiv
momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, cum sunt
certificatele de depozit.
4. In cazul sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile
acordate in baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se
efectueaza in momentul platii dobanzilor.
5. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de
participare la fondurile deschise de investitii, obligatia calcularii,
retinerii si virarii revine societatii de administrare.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 5-a
Alte venituri
1. Definirea venitului
Art. 38
In aceasta categorie se cuprind:
a) veniturile obtinute din jocuri de noroc;
b) veniturile sub forma de castiguri din transferul dreptului de
proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale;
c) veniturile sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de
valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest
gen;
d) veniturile sub forma de premii in bani si/sau in natura, altele decat
cele prevazute la art. 6, 22 si 23;
e) diverse venituri care nu se regasesc mentionate in mod expres in
prezenta ordonanta, precum si veniturile cu caracter intamplator.
Norme metodologice:
1. In aceasta categorie se cuprind venituri, ca de exemplu:
- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip
cazino, din jocuri tip bingo si keno in sali de joc, pronosticuri si pariuri
sportive, jocuri-concurs cu castiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile
de orice fel, in bani sau in natura, precum si veniturile obtinute din
organizarea de tombole;
- venituri sub forma de premii de orice fel in bani si/sau in natura,
altele decat cele prevazute la art. 6 lit. f^1) si f^2) din ordonanta, pentru
sportivi, antrenori si tehnicieni, acordate, cu exceptia celor care sunt
generate de o relatie contractuala de munca sau a celor obtinute pe cont
propriu, potrivit art. 16 din ordonanta;
- venituri sub forma de premii de orice fel, in bani si/sau in natura,
acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane,
festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau
profesii si orice alte castiguri de aceeasi natura;
- venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor
mobiliare si partilor sociale;
- castiguri acordate persoanelor fizice de societatile de asigurari ca
urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de
amortizare.
2. Valori mobiliare pot fi: actiunile, obligatiunile, precum si orice alte
instrumente financiare, calificate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
in aceasta categorie.
Ordonanta:
Art. 39
Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc si din
premii, in bani si/sau in natura, prevazute la art. 38, sub valoarea sumei
neimpozabile, stabilita conform procedurii prevazute la art. 13 alin. (3),
pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor, intr-o
singura zi.
Norme metodologice:
1. Incepand cu luna ianuarie 2002 suma fixa neimpozabila prevazuta la art.
39 din ordonanta este stabilita la 6.000.000 lei, conform Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 1/2002, si se actualizeaza potrivit procedurii prevazute
la art. 13 din ordonanta.
2. Beneficiarii de venituri realizate din premii si indemnizatii sportive
in conditiile prevazute de Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare, sunt scutiti de impozit pe venit
incepand cu data intrarii in vigoare a acesteia.
Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 40
(1) Veniturile obtinute din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura,
prevazute la art. 38, se impun prin retinere la sursa cu o cota de 20% aplicata
asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentand venitul scutit
potrivit art. 39.
(2) Veniturile din premii, in bani si/sau in natura, prevazute la art. 38,
se impun prin retinere la sursa cu o cota de 10% aplicata asupra diferentei
dintre venitul brut si suma reprezentand venitul scutit potrivit art. 39.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine
platitorilor de venituri, impozitul fiind final.
Norme metodologice:
Contribuabilii persoane fizice care realizeaza venituri din jocuri de
noroc, din premii in bani si/sau in natura, indiferent de forma sub care sunt
acordate, datoreaza un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenta intre castigul realizat si suma
reprezentand venitul scutit, care, incepand cu data de 1 ianuarie 2002, este de
6.000.000 lei pentru fiecare castig realizat de la acelasi organizator sau
platitor intr-o singura zi.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv cota de impozit aplicabila
asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre castigul realizat si suma
reprezentand venitul scutit, din jocuri de noroc, precum si din trageri de
amortizare, este de 20% .
Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze
evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana
fizica la sfarsitul zilei. In caz contrar se considera castig venitul realizat
la sfarsitul zilei.
In cazul cazinoului reprezinta castig diferenta dintre valoarea jetoanelor
decontate in cursul unei zile si valoarea jetoanelor cumparate, asa cum rezulta
din evidenta pe jucator. In cazul in care nu exista aceasta evidenta,
reprezinta castig totalitatea jetoanelor decontate in cursul unei zile.
Ordonanta:
Art. 41
(1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor
mobiliare sunt castigurile de capital obtinute ca urmare a operatiunilor de
vanzare-cumparare de valori mobiliare.
(2) Castigul de capital reprezinta diferenta obtinuta in plus dintre pretul
de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de valori mobiliare, diminuata,
dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.
(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale,
venitul supus impunerii este castigul obtinut ca urmare a vanzarii partilor
sociale. Castigul din vanzarea partilor sociale se determina ca diferenta intre
valoarea de vanzare si valoarea nominala.
(4) Impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra
castigului de capital din vanzarea valorilor mobiliare, precum si asupra
castigului din vanzarea partilor sociale.
(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile
sub forma de castiguri de capital revine intermediarilor sau altor platitori de
venit, dupa caz, potrivit legii.
(6) In cazul castigului obtinut ca urmare a transferului dreptului de
proprietate asupra partilor sociale si al castigului de capital obtinut din
operatiunile de vanzare-cumparare de valori mobiliare in cazul societatilor
inchise, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobanditorului de
parti sociale sau de valori mobiliare in momentul incheierii tranzactiei, pe
baza contractului incheiat intre parti. Termenul de plata a impozitului pentru
platitorii de venituri catre bugetul de stat este pana la data la care se depun
documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor
sociale sau valorilor mobiliare la registrul comertului sau in registrul
actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea
virarii impozitului la bugetul de stat.
(7) Pentru veniturile reprezentand castig de capital din tranzactii pe
piata de capital, impozitul se calculeaza si se retine in momentul
inregistrarii castigului la data efectuarii tranzactiei.
(8) Impozitul calculat, retinut si varsat conform prevederilor de mai sus,
este final.
(9) In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu
gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, valoarea nominala a
acestora va fi asimilata cu pretul de cumparare, la prima tranzactionare.
(10) Pierderile inregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra
valorilor mobiliare si partilor sociale nu se compenseaza cu castigul realizat
din astfel de operatiuni de vanzare-cumparare.
(11) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme
privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital
obtinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Norme metodologice:
In cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare,
obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine societatii de
servicii de investitii financiare.
In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale,
cand dobanditorul acestora nu este o persoana fizica romana cu domiciliul in
Romania, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului revine persoanei
fizice romane cu domiciliul in Romania, care realizeaza venitul. In situatia in
care dobanditorul isi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania, acesta
indeplineste toate obligatiile fiscale in contul dobanditorului.
In cazul in care partile sociale vandute au fost dobandite prin mai multe
tranzactii de cumparare succesive, valoarea nominala va fi inlocuita cu costul
de achizitie pe baza contractului incheiat intre parti si a documentelor
justificative.
Incepand cu a doua tranzactie a partilor sociale, valoarea nominala va fi
inlocuita cu costul de achizitie, care include si cheltuieli privind
comisioanele, taxe aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare,
justificate cu documente.
Cursul de schimb necesar pentru transformarea in lei a sumelor exprimate in
valuta, in cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor
mobiliare si partilor sociale, este cursul de schimb al pietei valutare
comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua anterioara efectuarii
platii venitului.
In situatia in care partile contractante convin ca plata partilor sociale
sa se faca esalonat, in rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua anterioara
efectuarii fiecarei plati.
Ordonanta:
Art. 41^1
(1) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de
vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice
alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile
rezultate din aceste operatiuni si se impun prin aplicarea unei cote de impozit
de 1%, in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului,
iar virarea impozitului se efectueaza pana la data de 25 a lunii urmatoare
celei in care a fost retinut.
(2) Impozitul calculat, retinut si varsat conform prevederilor alin. (1)
este final.
(3) Pierderile inregistrate nu se compenseaza cu castigul realizat din
astfel de operatiuni.
Norme metodologice:
Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv impozitul pe veniturile
realizate din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de
contract, se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra bazei de
calcul, reprezentand castigurile realizate din diferentele de curs favorabile
din astfel de operatiuni.
Ordonanta:
Art. 43
(1) Veniturile care nu se regasesc in mod expres mentionate in prezenta
ordonanta se supun impunerii cu o cota de 10%, impozitul fiind final.
(2) Impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de
venituri si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare
realizarii venitului. In functie de natura venitului care se incadreaza in aceasta
categorie, Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor
publice, poate stabili alte termene de plata.
Norme metodologice:
1. In aceasta categorie se includ urmatoarele venituri realizate de
persoanele fizice:
- remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand
Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de
detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse
privative de libertate;
- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru
participarea la sedintele senatului universitar;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele
de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea si care
nu provin din gospodaria proprie;
- sumele platite persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte
manifestari scolare, de catre organizatori;
- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale,
statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru
executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale,
parlamentare si locale;
- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de
filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.
Veniturile enumerate se supun impunerii cu o cota de 10% aplicata asupra
veniturilor brute, impozitul fiind final.
Pentru aceste venituri obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului revine platitorului de venit, in cazul in care platitorul este o
persoana juridica, o asociatie fara personalitate juridica, o persoana fizica
care desfasoara o activitate independenta sau alte entitati.
Impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de
venituri si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare
celei in care a fost realizat venitul.
2. Diferentele de curs favorabile, rezultate din operatiuni de
vanzare-cumparare de valuta efectuate de clientii bancilor comerciale -
persoane fizice, se supun impunerii cu o cota de impozit de 10% aplicata asupra
veniturilor brute, impozitul fiind final.
Venitul brut reprezinta diferenta de curs favorabila, rezultata din
efectuarea de operatiuni de vanzare-cumparare de valuta pe baza de contract.
Pierderile rezultate din astfel de operatiuni nu sunt recunoscute din punct
de vedere fiscal, necompensandu-se cu veniturile de aceasta natura si
reprezentand pierderi definitive ale contribuabilului.
Obligatia de calcul si de retinere a impozitului revine platitorului de
astfel de venituri in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii lor in
contul clientului. Virarea impozitului la bugetul de stat se efectueaza pana la
data de 25 a lunii urmatoare realizarii venitului. Platitorii veniturilor cu regim
de retinere la sursa a impozitului, respectiv bancile comerciale, sunt obligati
sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului, la organul
fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finantelor Publice conform
prevederilor art. 68 - 70 din ordonanta. Reglementarile cuprinse in prezentul
punct raman in vigoare pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv. Incepand cu
data de 1 ianuarie 2003 inclusiv, impunerea veniturilor rezultate din
operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, intra
sub incidenta art. 41^1 din ordonanta.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 6-a
Venituri din pensii
Art. 45
(1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza lunar de unitatile
platitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art.
8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44
alin. (4).
(2) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se
vireaza la bugetul de stat la unitatea fiscala pe raza careia isi au sediul
platitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei
pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.
(3) Drepturile de pensii restante se defalca pe lunile la care se refera,
in vederea calcularii impozitului datorat.
Norme metodologice:
1. Venitul net din pensii se determina prin insumarea tuturor drepturilor
cu titlu de pensie de asigurari sociale de stat si cele de serviciu, finantate
de la bugetul de stat, din care se deduc contributiile obligatorii pentru
asigurarile sociale de sanatate, aferente acestor venituri.
2. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin
aplicarea baremului lunar de impunere prevazut la art. 8 alin. (3) din
ordonanta asupra venitului net din pensii, determinat potrivit pct. 1, din care
se scade suma fixa neimpozabila prevazuta la art. 44 din ordonanta.
3. Sunt impozabile veniturile realizate din pensii de catre contribuabili
ca urmare a unor contributii obligatorii la un sistem public de pensii, alte
sisteme proprii de asigurari sociale, precum si cele finantate de la bugetul de
stat.
4. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de
catre administratorii fondurilor de pensii si se vireaza de catre unitatile
platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei
pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au
sediul platitorii de venituri.
5. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice
privind aplicarea prevederilor pct. 4.
6. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii,
retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea
viramentelor efectuate cu ocazia platilor din luna urmatoare.
7. Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de
numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite
fiecarui urmas.
Ordonanta:
CAP. 3
Aspecte fiscale internationale
Art. 47
Venitul este considerat din Romania, in intelesul prezentei ordonante, daca
locul de provenienta a veniturilor persoanei fizice, al exercitarii activitatii
sau locul de unde aceasta obtine venit se afla pe teritoriul Romaniei,
indiferent daca este platit in Romania sau din/in strainatate.
Norme metodologice:
Venitul este considerat din Romania, in intelesul ordonantei, daca:
- platitorul venitului isi are sediul sau domiciliul pe teritoriul
Romaniei, in cazul dobanzilor platite unei persoane fizice de catre o banca
situata pe teritoriul Romaniei, al salariilor platite unor persoane fizice de
catre un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul Romaniei si
altele asemenea;
- bunul generator de venituri se afla pe teritoriul Romaniei, in cazul
veniturilor din inchirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul Romaniei,
si altele asemenea;
- prestarea activitatii se desfasoara pe teritoriul Romaniei, in cazul
veniturilor din salarii realizate ca urmare a desfasurarii unei activitati
dependente, platite din strainatate, al veniturilor obtinute din reparatii sau
intretineri efectuate, asistenta tehnica, studiul pietei, precum si din orice
alte prestatii efectuate, platite din strainatate.
Ordonanta:
Art. 49
(1) Contribuabilii prevazuti la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru
acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile sunt supusi
impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au
dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului
platit in strainatate, in limitele prevazute in prezenta ordonanta, denumit in
continuare credit fiscal extern.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ,
urmatoarele conditii:
a) impozitul aferent venitului realizat in strainatate a fost platit direct
sau prin retinere la sursa, lucru dovedit cu documente care atesta plata;
b) impozitul datorat si platit in strainatate este de aceeasi natura cu
impozitul pe venit datorat in Romania.
Norme metodologice:
1. Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania sunt supuse
impozitarii in Romania pentru veniturile din Romania si din strainatate. Fac
exceptie veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din
strainatate ca urmare a activitatii desfasurate in strainatate, conform
prevederilor art. 76 din ordonanta. In situatia in care pentru venitul din
strainatate statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste
persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania
impozitul pe venit platit in strainatate pentru acel venit, in conditiile
prevazute de ordonanta.
2. Creditul fiscal extern se acorda daca:
a) impozitul platit in strainatate pentru venitul obtinut in strainatate a
fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau
legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata
impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ.
Autoritatea fiscala romana accepta ca document atestand plata impozitului in
strainatate urmatoarele:
- documentul eliberat de autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
- documentul eliberat de angajator, in cazul veniturilor din salarii, sau
de alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre
categoriile de venituri prevazute la art. 4 din ordonanta.
3. Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania, cu exceptia celor prevazute la art. 76 din ordonanta, se
declara in Romania, in conformitate cu procedura de declarare prevazuta la art.
62 din ordonanta.
Creditul fiscal extern nu va fi acordat in lipsa anexarii la declaratia de
venit global a documentului care atesta plata in strainatate a impozitului care
se solicita sa fie recunoscut.
Daca documentul care atesta plata nu se depune o data cu declaratia de
venit global la termenul stabilit prin ordonanta, la momentul prezentarii
acestui document organele fiscale romane vor declansa procedura de regularizare
a impozitului pe venitul anual, ramas de achitat in Romania.
Ordonanta:
Art. 50
(1) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in
strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai
mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, potrivit prezentei
ordonante, aferenta venitului din strainatate.
(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile
realizate pe fiecare tara, cu respectarea prevederilor alin. (3).
(3) In cazul veniturilor a caror impunere in Romania este finala, creditul
fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania, potrivit
prezentei ordonante.
(4) In vederea calculului creditului fiscal extern sumele in valuta se
transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de
Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului.
Norme metodologice:
1. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venitul
anual global datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit
datorat in Romania, calculat astfel:
venit din sursa
credit fiscal din strainatate impozit pe venit
extern = ----------------- X anual global
venit mondial
Prin venit mondial se intelege suma veniturilor din Romania si din
strainatate din categoriile de venituri din activitati independente, salarii si
cedarea folosintei bunurilor, realizate de o persoana fizica romana cu
domiciliul in Romania.
Veniturile din salarii si asimilate salariilor, realizate din strainatate
ca urmare a activitatii desfasurate in strainatate de persoanele fizice romane
cu domiciliul in Romania, nu se iau in calcul la determinarea venitului
mondial.
2. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat
impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta care se deduce este la
nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma
reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in
strainatate, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este
la nivelul sumei calculate conform pct. 1.
3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat
pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.
In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate
din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in
Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de
venit si pe fiecare tara.
4. Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania, a caror impunere in Romania este finala, se supun impozitarii
in Romania, recunoscandu-se impozitul platit in strainatate, sub forma
creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat in
Romania.
5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror
impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat
cea prevazuta in ordonanta pentru un venit similar, creditul fiscal extern este
limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in
ordonanta;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat
cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern
este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual
ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit
calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta in ordonanta si impozitul pe
venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
6. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania, precum si impozitul aferent, a carui plata in
strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea
fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate
in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul
de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de
realizare a venitului respectiv.
Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati
monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala
a Romaniei, se vor transforma in lei prin intermediul unei valute de circulatie
internationala, cum ar fi: dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de
schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din
anul de realizare a venitului respectiv.
7. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate,
pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa
completeze si sa depuna o declaratie speciala, respectiv "Declaratie
privind veniturile din strainatate a caror impunere in Romania este
finala". Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea
baremului anual de impunere asupra venitului brut anual de aceasta natura.
Plafonul lunar de venit neimpozabil se acorda si in acest caz.
8. Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, care desfasoara
activitate salariala in strainatate si sunt retribuite pentru activitatea
salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in
Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in
strainatate.
In situatia in care persoanele in cauza desfasoara o activitate salariala
in strainatate ce depaseste o perioada de 183 de zile in cursul anului fiscal
vizat, dreptul de impunere revine statului in care se desfasoara activitatea.
In vederea globalizarii la sfarsitul anului fiscal vizat persoana in cauza
va prezenta angajatorului roman sau organului fiscal in a carui raza
teritoriala isi are domiciliul documentul justificativ privind venitul realizat
si impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara in care a desfasurat
activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal in conditiile
stabilite prin prezentele norme metodologice.
Cu ocazia acordarii creditului fiscal se va realiza regularizarea
impozitului datorat de persoana in cauza.
Ordonanta:
Art. 51
(1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevazuti la art. 2 alin.
(1) lit. b) si c) si la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplica in mod
corespunzator, aceste venituri necumulandu-se in vederea impunerii in Romania.
(2) Contribuabilii prevazuti la art. 2 alin. (2), care realizeaza venituri
din Romania in calitate de artisti de spectacol, cum sunt: artistii de teatru,
de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca
sportivi, din activitatile lor personale desfasurate in aceasta calitate,
precum si cei care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala
se impun cu o cota de 15% aplicata la venitul brut, prin retinere la sursa,
impozitul fiind final. Impozitul retinut la sursa de catre platitorii venitului
se varsa la bugetul de stat in aceeasi zi in care se efectueaza plata venitului
supus impunerii.
(3) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri
beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din Romania certificatul
de rezidenta fiscala, in original, eliberat de organul fiscal din tara de
rezidenta, prin care sa se ateste ca este rezident al statului respectiv si ca
ii sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
(4) Cand nu se face dovada rezidentei potrivit alin. (3) sau persoana
fizica apartine unui stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de
evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonante se aplica pentru
veniturile impozabile, altele decat cele supuse impunerii potrivit legislatiei
privind impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si
persoane juridice nerezidente.
Norme metodologice:
1. Veniturile din Romania, indiferent de categoria din care fac parte si de
locul de realizare, obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 2 alin. (1)
lit. b) si c) si alin. (2) din ordonanta, se impoziteaza separat pe fiecare
categorie de venit.
Pentru veniturile prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) si c) din
ordonanta impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra
venitului net aferent fiecarui loc de realizare a fiecarei categorii de
venituri, astfel:
- pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar, sumele
reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit;
- pentru calculul impozitului pe venituri obtinute din cedarea folosintei
bunurilor, din activitati comerciale, din profesii libere, altele decat cele
prevazute la art. 21 si la art. 51 alin. (2) din ordonanta, sumele reprezentand
plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre
organul fiscal in conditiile art. 66 din ordonanta.
Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual
pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 8 alin. (4) din ordonanta, va
emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa si categorie de venit si va
elibera documentul care sa ateste venitul realizat si impozitul platit.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara activitatea in
Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare
a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state, au obligatia sa
depuna declaratia speciala pentru veniturile realizate ca urmare a activitatii
desfasurate in Romania, pentru intervalul de timp ce depaseste perioada de
scutire, la termenul si in conditiile prevazute de ordonanta.
2. La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de
zile care incep sau sfarsesc in anul calendaristic vizat.
Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice romane care nu au
domiciliul in Romania sau de persoanele fizice straine pentru activitatea
desfasurata in Romania, vor fi impozitate astfel:
a) daca persoana fizica este prezenta in Romania o perioada ce depaseste in
total 183 de zile in orice perioada de 12 luni incepand sau sfarsind in anul
calendaristic vizat, veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi
de la data sosirii acesteia, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe
pasaport. Organele fiscale romane vor elibera documentul care atesta plata
impozitului in Romania, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal;
b) daca persoana fizica este prezenta in Romania o perioada mai mica de 183
de zile in orice perioada de 12 luni incepand sau sfarsind in anul
calendaristic vizat, dar este rezidenta intr-un stat cu care Guvernul Romaniei
a incheiat o conventie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile
din salarii vor fi impozitate in strainatate daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
- persoana fizica care beneficiaza de salariu sta in Romania o perioada sau
perioade care nu depasesc in total 183 de zile intr-o perioada de 12 luni
calendaristice incepand sau sfarsind in anul fiscal vizat;
- salariul este platit de un angajator care nu este rezident al Romaniei;
- salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe
care angajatorul o are in Romania.
3. Contribuabilii prevazuti la pct. 2 lit. b) sunt obligati ca in termen de
15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a
carui raza teritoriala isi au resedinta, in vederea stabilirii regimului fiscal
aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor si
acordurilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu
alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal urmatoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea
legalizata a acestuia;
- certificatul de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatea fiscala
competenta a statului al carui rezident este, si traducerea legalizata a
acestuia;
- documentul care atesta dreptul de munca pe teritoriul Romaniei, respectiv
permisul de munca.
Daca persoanele fizice straine si persoanele fizice romane care nu au
domiciliul in Romania nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la
alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din
prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele
respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua
regularizarea impozitului platit.
4. In cazul in care contribuabilii prevazuti la pct. 2 lit. b) isi
prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente
repetate in Romania, totalizeaza peste 183 de zile, sunt obligati sa
instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen,
caz in care se aplica regimul fiscal prevazut la pct. 2 lit. a).
In aceasta situatie impozitul pe veniturile din salarii platite din
strainatate pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu
prima zi de sosire in Romania. In acest caz contribuabilul depune la organul
fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile
lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in
termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma
globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile,
sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare,
respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din
acea perioada.
5. Persoanele fizice straine care realizeaza venituri din Romania cu
rezidenta intr-un alt stat contractant cu care Romania are incheiata conventie
de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform ordonantei, atunci
cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala, pentru veniturile, altele
decat cele supuse impunerii potrivit legislatiei privind impunerea unor
venituri realizate din Romania de persoane fizice si persoane juridice
nerezidente.
In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si
persoanele fizice straine care realizeaza venituri din Romania si sunt
rezidenti ai unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a
dublei impuneri.
6. In situatia in care exista conventii internationale de evitare a dublei
impuneri, persoana fizica cu dubla cetatenie - romana si a unui stat cu care
Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri - cu domiciliul in
Romania se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de
evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de
evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor
fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea
fiscala a celuilalt stat, precum si traducerea legalizata a acestuia. Pentru a
stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va
face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta
organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile
obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si
autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera
rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz in care
impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile
din Romania. Prin documente necesare se intelege copiile declaratiilor de
impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia
copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele
asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul
care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea
fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru globalizarea
veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile in
Romania si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romana si din
celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
7. Certificatul de rezidenta fiscala se depune la organul fiscal de
domiciliu sau la platitorul de venit, dupa caz, in original, tradus in limba
romana si autentificat de un notar public, inainte sau la prima plata efectuata
in anul fiscal vizat, si este valabil pana la data de 31 decembrie a anului
respectiv.
8. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si
care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania in acelasi mod ca si
persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta, iar obligatiile
fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc
obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit
art. 71 alin. (2) din ordonanta, pentru veniturile realizate atat din Romania,
cat si din strainatate.
9. Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit
autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe
teritoriul Romaniei.
10. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate de persoanele
fizice din strainatate ca urmare a inchirierii/darii in arenda a proprietatilor
din Romania se declara si se impun si prin procedura desemnarii unui
reprezentant fiscal care achita impozitele datorate de contribuabil, raspunzand
solidar cu acesta.
11. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda
zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi
referitoare la prezenta sa pe baza datelor din documentele de transport,
pasaport si alte documente prin care atesta intrarea in Romania. In calculul
celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte
zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care
contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul
celor 183 de zile.
Ordonanta:
CAP. 4
Reguli privind asociatiile fara personalitate juridica
Art. 53
(1) In aplicarea prezentei ordonante, pentru fiecare asociatie fara
personalitate juridica constituita potrivit legii asociatii au obligatia sa
incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care
sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau
pierderile din cadrul asociatiei;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor
asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii.
(2) Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal teritorial in
raza caruia isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data
incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor
in cazul in care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).
Norme metodologice:
1. Sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de
asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si
functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii
familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate
civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de
avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite
potrivit legii, precum si orice asociere fara personalitate juridica
constituita in baza Codului civil.
2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 53 alin. (1) lit. e) din
ordonanta are si urmatoarele obligatii:
- sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei,
precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
- sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la
termenele prevazute de ordonanta, la organul fiscal teritorial in a carui raza
isi are sediul asociatia;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a
acestuia la organul fiscal teritorial in a carui raza isi are sediul asociatia,
in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia;
- sa reprezinte asociatia in controalele efectuate de organele fiscale,
precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri
asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind
asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de
asociatie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului
distribuit;
- alte obligatii ce decurg din aplicarea ordonantei.
Ordonanta:
Art. 55
Asociatiile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent declaratii
anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice,
care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati, pana la
data de 15 martie a anului urmator.
Norme metodologice:
Asociatia, prin asociatul desemnat, depune pana la data de 15 martie a
anului urmator, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul, o
declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe
asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui
asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde in declaratia de venit
global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.
Ordonanta:
Art. 56
Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asociatiei, se
distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare, conform
contractului de asociere.
Norme metodologice:
1. Venitul net/pierderea asociatiei se distribuie asociatilor in functie de
cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit si daca acesta
ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
2. In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru
distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la
sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a
cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui
asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii
acestora;
c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce
venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca
asociatilor in functie de cotele de participare ulterioare modificarii
acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui
asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare
determinate potrivit lit. b) si c).
Ordonanta:
Art. 58
(1) Prevederile art. 53 - 57 se aplica in cazul asocierilor dintre persoane
fizice, care nu dau nastere unei persoane juridice.
(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplica fondurilor de investitii
constituite ca asociatii fara personalitate juridica.
(3) In cazul asociatiilor constituite intre persoane fizice si persoane
juridice romane, care nu dau nastere unei persoane juridice, sunt aplicabile
regulile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit.
(4) Profitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica romana, care nu da nastere unei persoane juridice, determinat cu
respectarea regulilor stabilite in legislatia privind impozitul pe profit, este
asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din
activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea
obtinerii venitului net.
Norme metodologice:
Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfasurata in
asociere cu o persoana juridica romana, care nu da nastere unei persoane
juridice, incepand cu anul fiscal 2003, au obligatia sa asimileze acest profit
venitului brut din activitati independente. Venitul net se determina prin
deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevazute de lege,
datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual
global.
Ordonanta:
CAP. 5
Procedura de globalizare a veniturilor, de determinare si de plata a
impozitului pe venit si sanctiuni
SECTIUNEA 1
Determinarea venitului global impozabil si regimul pierderilor
Art. 59
Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a
categoriilor de venituri prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) - c),
determinate conform prevederilor cap. II, si a veniturilor de aceeasi natura,
obtinute de persoanele fizice romane din strainatate, din care se scad, in
ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale.
Norme metodologice:
1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:
- venituri din activitati independente, pentru care venitul net anual se
determina potrivit prevederilor art. 16 - 21 din ordonanta;
- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit art.
24 din ordonanta;
- venituri din cedarea folosintei bunurilor, pentru care venitul net se
determina potrivit art. 32 din ordonanta.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri exclusiv din conventii
civile de prestari de servicii se va avea in vedere deducerea contributiilor
obligatorii, platite de catre persoanele fizice, pe baza documentelor
doveditoare ale platii.
Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeaza pentru veniturile
din Romania si/sau din strainatate, pe care o persoana fizica romana cu
domiciliul in Romania le realizeaza in cursul aceluiasi an calendaristic.
2. Urmatoarele venituri nu se cuprind in venitul anual global impozabil:
- veniturile din pensii;
- veniturile din dividende si dobanzi;
- veniturile din activitati agricole;
- veniturile obtinute din jocuri de noroc;
- veniturile sub forma de castiguri din transferul dreptului de proprietate
asupra valorilor mobiliare si partilor sociale;
- veniturile sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de
valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest
gen;
- veniturile sub forma de premii in bani si/sau in natura, altele decat
cele prevazute la art. 6, 22 si 23 din ordonanta;
- diverse venituri care nu se regasesc mentionate in mod expres in
ordonanta;
- veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strainatate
ca urmare a activitatii desfasurate in strainatate de persoanele fizice romane
cu domiciliul in Romania.
3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeaza
astfel:
a) se determina venitul net/pierderea fiscala pentru activitatea
desfasurata in cadrul fiecarei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit
regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea
anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului anual global impozabil
este venitul net/pierderea distribuita;
b) se insumeaza veniturile nete, avandu-se in vedere si pierderile admise
la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obtinut se deduc,
in ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentand venitul anual
global. Daca pierderile sunt mai mari decat suma veniturilor nete, rezultatul
reprezinta pierdere de reportat;
c) din venitul anual global se scad deducerile personale determinate
potrivit art. 12 din ordonanta, rezultand venitul anual global impozabil.
In cazul in care la globalizarea anuala a veniturilor se cuprind si
venituri din salarii realizate la functia de baza prin prezenta Fisei fiscale
1, venitul net din salarii va fi corectat cu diferenta de cheltuiala
profesionala efectiva.
Ordonanta:
Art. 60
(1) Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se
poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri
cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate
salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care ramane necompensata
in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata.
(2) Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice romane se
compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, din strainatate, pe fiecare tara,
inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal, sau se reporteaza pe urmatorii 5
ani asupra veniturilor realizate din tara respectiva.
Norme metodologice:
1. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente
deductibile, inregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de
venituri, reprezinta pierdere fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a
activitatii pentru acea categorie de venit.
2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeaza astfel:
a) pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati
independente se poate compensa cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare
a unei activitati independente. Daca pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de
desfasurare a unei activitati independente se compenseaza numai partial cu
venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente,
suma ramasa necompensata reprezinta pierdere fiscala anuala din activitati
independente;
b) pierderea fiscala anuala din activitate independenta din Romania nu se
poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile
nete din cedarea folosintei bunurilor obtinute, in cursul aceluiasi an fiscal;
c) pierderea fiscala anuala din activitati independente inregistrata de un
contribuabil in Romania nu poate fi compensata cu veniturile realizate de
acesta din strainatate;
d) pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile din
strainatate, de aceeasi natura si din aceeasi tara, in cursul aceluiasi an
fiscal. Pierderea anuala necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani si se
compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si din aceeasi tara, obtinute in
perioada respectiva.
Ordonanta:
Art. 61
Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in
urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la
lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueaza numai din veniturile
prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si c).
Norme metodologice:
1. Daca in urma compensarilor admise pentru anul fiscal ramane o pierdere
necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori
pana la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscala inregistrata in anul
2002 poate fi reportata, daca nu a putut fi compensata cu veniturile obtinute
in anul 2002, pana in anul 2007. Daca aceasta pierdere nu va fi compensata cu
veniturile realizate pana in anul 2007, diferenta de pierdere care nu a putut
fi compensata in limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitiva. Pierderile
fiscale inregistrate in anii fiscali 2000 si 2001 sunt recunoscute din punct de
vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite
prin ordonanta.
2. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, incepand cu pierderea cea
mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii
contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte
persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si
reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 2-a
Obligatii declarative
Art. 62
(1) Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul
fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale
pana la data de 30 aprilie a anului urmator celui de realizare a venitului.
(2) Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit
si pe fiecare loc de realizare a acestuia.
(3) Organul fiscal competent prevazut la alin. (1) se stabileste prin
hotarare a Guvernului.
(4) Contribuabilii care realizeaza venituri dintr-o singura sursa, sub
forma de salarii, la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru care
angajatorul a efectuat operatiunile prevazute la art. 27, nu au obligatia sa
depuna declaratiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care
realizeaza venituri din Romania, a caror impunere este finala si pentru care
exista obligatia retinerii la sursa a impozitului anual datorat, nu au obligatia
sa depuna declaratia speciala pentru aceste venituri.
Norme metodologice:
1. Declaratia de venit global este documentul prin care contribuabilii
declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare, in vederea calcularii
de catre organul fiscal a venitului anual global impozabil si a impozitului pe
venitul anual global.
2. Declaratia de venit global se depune de catre contribuabilii, persoane
fizice romane cu domiciliul in Romania, care obtin, atat din Romania, cat si
din strainatate, venituri care, potrivit art. 59 din ordonanta, se
globalizeaza.
3. Nu depun declaratie de venit global:
a) contribuabilii care obtin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de
salarii, de la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru activitati desfasurate
in Romania, in situatia in care angajatorul a efectuat operatiile de
regularizare prevazute la art. 27 din ordonanta;
b) contribuabilii care obtin numai venituri din Romania de natura
dividendelor, dobanzilor, pensiilor, veniturilor din activitati agricole,
precum si de natura celor prevazute la art. 38 din ordonanta, a caror impunere
este finala;
c) contribuabilii prevazuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2)
din ordonanta.
4. Declaratia se depune pana la data de 30 aprilie a anului urmator celui
de realizare a venitului, la organul fiscal competent.
5. Contribuabilii, cu exceptia celor pentru care deducerile personale
suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligatia de a anexa la
declaratia de venit global si documentele justificative care atesta dreptul la
deduceri personale suplimentare.
6. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara
veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si
pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor
anticipate.
7. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii prevazuti la art.
2 alin. (1) din ordonanta, care realizeaza, individual sau dintr-o forma de
asociere, venituri din activitati independente, precum si venituri din cedarea
folosintei bunurilor.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere venitul declarat va
fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
Nu se depun declaratii speciale pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor.
Pentru aceste venituri informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care
au regim de declaratii de impozite si taxe si care se depun de platitorul de
venit pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal
expirat, sau in declaratii lunare depuse de contribuabilii prevazuti la art. 28
din ordonanta;
b) venituri de natura dividendelor, dobanzilor, precum si veniturile de
natura celor prevazute la art. 38 din ordonanta, a caror impunere este finala;
c) venituri din pensii, astfel cum sunt definite la art. 44 din ordonanta;
d) venituri din cedarea folosintei bunurilor pentru care chiria/arenda este
stabilita in lei, iar contractul nu contine clauze care sa prevada obligatia
suportarii de catre chirias/arendas a cheltuielilor ce cad, conform
dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui
detinator legal ori clauze care nu sunt evaluabile la momentul incheierii
contractului;
e) venituri din activitati independente pentru care venitul net se
determina pe baza de norme de venit.
8. Declaratiile speciale se depun, in functie de tipul venitului si de
forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileste
dupa cum urmeaza:
a) pentru venituri din activitati independente - organul fiscal in a carui
raza teritoriala se afla sediul desfasurarii activitatii.
In cazul persoanelor fizice care au si puncte de lucru situate in raza teritoriala
a altor organe fiscale, declaratiile speciale se depun la organul fiscal in a
carui raza teritoriala se afla sediul principal.
Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sursa venitului
este considerata domiciliul contribuabilului;
b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul
fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul;
c) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal
in a carui raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului;
d) pentru veniturile din strainatate - organul fiscal in a carui raza
teritoriala se afla domiciliul contribuabilului sau resedinta, in cazul
persoanelor fizice straine;
e) pentru veniturile obtinute dintr-o forma de asociere - organul fiscal in
a carui raza teritoriala se afla sediul asociatiei.
9. In cazul in care sediul principal si domiciliul contribuabilului se afla
in raza teritoriala a aceluiasi organ fiscal, contribuabilul va depune atat
declaratia de venit global, cat si declaratia speciala la organul fiscal de
domiciliu.
10. Contribuabilul care obtine venituri din mai multe surse sau categorii
de venituri va depune cate o declaratie speciala pentru fiecare sursa sau
categorie de venit.
11. Contribuabilii care, potrivit legislatiei in vigoare, beneficiaza de
scutiri de la plata impozitului pe venit au obligatia sa depuna atat declaratia
anuala de venit global, cat si declaratiile speciale corespunzatoare
activitatii desfasurate.
12. Contribuabilii persoane fizice romane cu domiciliul in Romania, care
realizeaza venituri din strainatate a caror impunere in Romania este finala, au
obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 30
aprilie a anului urmator celui de realizare a venitului.
Ordonanta:
Art. 63
(1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care
incep o activitate in cursul anului fiscal, sunt obligate sa depuna la organul
fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile
estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data
producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat
contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin
retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care au realizat pierderi si cei care au inceput
activitatea in cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai
mici decat anul fiscal, precum si cei care din motive obiective estimeaza ca
vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior
depun o data cu declaratia speciala si declaratia estimativa de venit.
(3) Contribuabilul care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania are
obligatia sa depuna la organul fiscal competent o declaratie a veniturilor
impozabile cuprinzand veniturile realizate pana la acel moment.
Norme metodologice:
1. Declaratiile privind venitul estimat cuprind informatii despre
veniturile si cheltuielile estimate a se realiza in anul la care se refera
declaratia.
Declaratiile privind venitul estimat se depun de contribuabili si de
asociatiile fara personalitate juridica, in cazul realizarii unei categorii sau
surse noi de venit in cursul anului sau in cazurile prevazute la art. 66 alin.
(6) din ordonanta.
2. Contribuabilii care incep o activitate independenta in vederea obtinerii
de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligatia sa
depuna o declaratie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se afla
sursa venitului, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Aceasta obligatie revine atat contribuabililor care determina venitul net
in sistem real, pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla, cat
si celor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
In cazul in care contribuabilul obtine venituri de aceasta natura intr-o
forma de asociere, fiecare asociat va completa si va depune, individual, o
declaratie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net
estimat al asociatiei.
Contribuabilii care sunt impusi pe baza de norme de venit si care solicita
trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real, o data cu
cererea de optiune, vor depune si declaratia privind venitul estimat.
3. Asociatiile fara personalitate juridica ce incep o activitate
independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul la organul
fiscal in a carui raza teritoriala isi au sediul, in termen de 15 zile de la
incheierea contractului de asociere, o data cu inregistrarea acestui contract
la organul fiscal.
4. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din
patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul
estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.
Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la
organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
Organul fiscal la care se inregistreaza contractul intre parti si se depune
declaratia privind venitul estimat este:
a) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul
fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul;
b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal
in a carui raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului.
5. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania vor
depune la organul fiscal de domiciliu o declaratie de venit global, insotita de
declaratii speciale. Declaratia se depune o data cu cererea pentru eliberarea
certificatului de atestare fiscala. Baremul de impunere folosit pentru plati
anticipate de impunere este folosit si pentru determinarea impozitului pe venit
in cazul contribuabililor care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania in
cursul anului fiscal.
6. Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului
fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in
Romania.
7. In termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal de
domiciliu va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului
eventualele sume de plata sau de restituit.
8. Certificatul de atestare fiscala va fi eliberat numai dupa plata
integrala a impozitului datorat de contribuabil.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 3-a
Determinarea impozitului pe venitul anual global
Art. 65
(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul
fiscal in raza caruia isi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe
stabilite prin hotarare a Guvernului, dupa caz, pe baza declaratiei de venit
global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global
impozabil, determinat in conditiile prezentei ordonante.
(2) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent
si emite o decizie de impunere in intervalul stabilit anual prin ordin al
ministrului finantelor publice.
(3) In aceasta decizie organul fiscal stabileste si diferentele de impozit
anual ramase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina
prin scaderea din impozitul anual datorat a obligatiilor reprezentand plati
anticipate cu titlu de impozit si a creditelor fiscale externe pentru
veniturile realizate din categoriile de venituri prevazute la art. 59.
(4) Organul fiscal va emite o noua decizie de impunere in cazul in care
apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.
(5) Pentru constructiile de locuinte proprietate personala se acorda o
reducere a impozitului pe venit in cuantum de 20% din valoarea materialelor
folosite. Se excepteaza de la prevederile acestui alineat cei care construiesc
locuinte prin Agentia Nationala pentru Locuinte sau beneficiaza de alte
facilitati prevazute de lege.
Norme metodologice:
In situatia in care angajatorul a efectuat operatiunile de regularizare
prevazute la art. 27 din ordonanta, iar la impunerea anuala organul fiscal
constata ca salariatul respectiv a mai realizat si alte venituri in afara celor
din salarii de la functia de baza, se va considera ca plata anticipata
impozitul anual calculat de angajator si inscris la cap. VI din Fisa fiscala 1.
Ordonanta:
SECTIUNEA a 4-a
Plata impozitului pe venit
Art. 66
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si
din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sa efectueze in cursul anului
plati anticipate cu titlu de impozit, in baza deciziei de impunere emise de
organul fiscal competent, exceptandu-se cazul retinerilor la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza caruia se
afla sursa de venit, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare,
luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in
anul precedent, dupa caz. La impunerile efectuate dupa expirarea termenelor de
plata prevazute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se
stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenta dintre
impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si
suma reprezentand plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior
se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal.
Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai
stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului
urmand sa fie supus impozitarii finale. Platile anticipate pentru veniturile
din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza
chiriei sau a arendei din contractul incheiat intre parti. In cazul in care,
potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezinta echivalentul in
lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza
cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe
veniturile din arendare, care se plateste in doua rate egale, pana la 1
septembrie inclusiv si, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.
(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu platile anticipate,
in urmatoarele cazuri:
a) contribuabilul nu a depus declaratia de venit global pentru anul fiscal
incheiat;
b) contribuabilul nu conduce o evidenta contabila sau datele din
contabilitatea condusa nu sunt certe;
c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau
daca exista documente potrivit carora datele furnizate sunt incorecte.
(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plata anticipata,
emisa conform alin. (1), si de a stabili alte plati anticipate fie in baza unui
control ulterior, fie in baza unor date detinute, referitoare la activitatea
contribuabilului.
(6) Contribuabilul are dreptul sa solicite emiterea unei noi decizii de
plata anticipata cu titlu de impozit, daca prezinta organului fiscal noi acte
justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfasurata.
Aceasta modificare a platilor anticipate se poate solicita numai daca venitul
se modifica cu mai mult de 20% fata de venitul luat in calculul impozitului, o
singura data pe an, in cursul semestrului II. In cazul diferentelor de impozit
in plus fata de impozitul stabilit initial, acestea se repartizeaza pe
termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal, iar in cazul
diferentelor de impozit in minus se diminueaza sumele reprezentand plati
anticipate proportional, pe urmatoarele termene de plata, stabilite initial
prin "Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de
impozit" sau, dupa caz, cand acestea nu sunt suficiente se diminueaza
sumele reprezentand plati anticipate, pentru perioadele anterioare aferente
termenelor de plata, incepand cu cele mai apropiate.
Norme metodologice:
1. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si
din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu
titlu de impozit. Prevederile art. 66 din ordonanta nu se aplica
contribuabililor pentru care platile anticipate se calculeaza potrivit art. 21
din ordonanta.
Platile se vor efectua la organul fiscal in a carui raza teritoriala
contribuabilul isi are domiciliul, indiferent de locul unde obtine venitul
respectiv si pentru care a intocmit si a depus declaratia speciala prevazuta la
art. 62 alin. (2) din ordonanta.
Pentru stabilirea platilor anticipate organul fiscal va lua ca baza de
calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o
declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din
declaratia speciala pentru anul fiscal precedent, dupa caz.
In acest caz, pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza baremul
anual de impunere prevazut la art. 8 alin. (3) din ordonanta.
2. Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la
data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 sumele reprezentand plati anticipate
aferente impozitului pe veniturile din arendare se platesc in doua rate egale,
la urmatoarele termene: pana la 1 septembrie inclusiv si, respectiv, 15
noiembrie inclusiv.
In cazul in care arenda se achita in natura, la stabilirea platilor
anticipate se va folosi evaluarea prevazuta la pct. 2 din normele metodologice
pentru aplicarea art. 31 din ordonanta.
3. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea
platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de
impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
4. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art.
66 alin. (6) din ordonanta, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei
declaratii privind venitul estimat.
5. Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor
fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
6. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru
care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin
retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se
exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza
prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor
brute.
Ordonanta:
Art. 67
(1) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere
anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii
deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza
majorari de intarziere.
(2) In cazul in care din decizia de impunere rezulta diferente de impozit
de restituit de la bugetul de stat, sumele platite in plus se compenseaza cu
obligatii neachitate in termen, din anul fiscal curent, iar diferenta se
restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de
impunere.
Norme metodologice:
1. Decizia de impunere anuala se stabileste, in baza documentelor necesare,
de catre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul
fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul.
2. Diferentele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile
de impunere, se platesc la organul fiscal de domiciliu.
3. Pentru neplata la termen a acestor diferente contribuabilul datoreaza
majorari de intarziere si penalitati de intarziere calculate conform legii.
Daca impozitul anual stabilit in decizia de impunere este inferior sumei
datorate cu titlu de plati anticipate in contul impozitului pe venitul global,
majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere calculate la sumele
inscrise in decizia de plati anticipate se recalculeaza pentru impozitul
inscris in decizia de impunere, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator
celui de impunere, iar data la care compensarea este posibila va fi data de 31
decembrie a anului pentru care se efectueaza globalizarea.
4. Daca sumele platite anticipat cu titlu de impozit, stabilite prin
decizia de impunere pentru plati anticipate, sunt mai mari decat sumele
datorate de contribuabil ca urmare a emiterii deciziei de impunere anuala,
sumele platite in plus se compenseaza cu impozite, taxe sau alte venituri ale
bugetului de stat, inclusiv majorari de intarziere aferente si penalitati de
orice fel, datorate de acesta, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
5. Diferentele ramase dupa compensarea din oficiu se restituie de organul
fiscal daca in urma analizei fiselor de cont personal nu rezulta alte obligatii
de plata fata de bugetul de stat, in termen de 60 de zile de la data
comunicarii deciziei de impunere anuala.
6. In situatia in care organul fiscal competent constata diferente de
venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuala
prin care se stabilesc diferente de impozite de plata, situatie in care
majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere se vor calcula de la
termenul de plata stabilit in decizia de impunere initiala comunicata.
Ordonanta:
CAP. 6
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 73
Prevederile prezentei ordonante intra in vigoare la data de 1 ianuarie
2002, cu exceptia prevederilor art. 8 si 13, care se aplica incepand cu data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Norme metodologice:
Prezentele norme metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.
7/2001 privind impozitul pe venit, cu exceptia prevederilor referitoare la art.
6 lit. f^1) si f^2) din ordonanta, intra in vigoare cu data de 1 ianuarie 2003.
Incepand cu anul fiscal 2003 isi inceteaza aplicabilitatea normele
metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.066/1999, publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000.
Ordonanta:
Art. 75
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute in actele
normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor
colective, pentru personalul disponibilizat, raman valabile pana la data
expirarii lor.
(2) Scutirile de la plata impozitului, in cazul serviciilor turistice
prestate in mediul rural, potrivit legii, raman in vigoare pana la data de 31
decembrie 2004.
(3) Pierderile inregistrate in perioada de scutire de contribuabilii care
beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2) nu se compenseaza cu veniturile obtinute
din celelalte categorii de venituri in anii respectivi si nu se reporteaza,
reprezentand pierderi definitive ale contribuabililor.
Norme metodologice:
Scutirile de impozit pe venit prevazute in legislatia privind
disponibilizarile colective si cele aferente serviciilor turistice prestate in
mediul rural raman in vigoare neconditionat, pana la data expirarii lor,
respectiv pana la data de 31 decembrie 2004.
Ordonanta:
Art. 76
Veniturile din salarii si cele asimilate salariilor realizate din
strainatate ca urmare a activitatilor desfasurate in strainatate de persoanele
fizice romane cu domiciliul in Romania nu se supun procedurii de globalizare.
Norme metodologice:
Veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strainatate,
incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei, de catre persoanele fizice
romane cu domiciliul in Romania nu se supun procedurii de globalizare, inclusiv
procedurii de impunere anuala pentru veniturile de aceeasi natura.
In acest sens, veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din
strainatate dupa data de 1 ianuarie 2002 de catre persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania, cu exceptia celor realizate intr-o perioada mai mica de
183 de zile, nu se supun impozitarii in Romania, fiind excluse din procedura de
globalizare.
Ordonanta:
Art. 78
Apatrizii sunt supusi impozitarii, potrivit prezentei ordonante, pentru
veniturile obtinute din Romania.
Norme metodologice:
Persoanele fizice apatride primesc tratamentul fiscal al persoanelor fizice
straine, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonanta.
Veniturile obtinute din Romania de catre persoanele fizice apatride se
impoziteaza separat pe fiecare categorie de venit, potrivit regulilor stabilite
in cap. III din ordonanta.