HOTARARE Nr.
547 din 21 mai 2008
pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 456 din 18 iunie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. II alin. (2) din Legea nr. 28/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de invenţie, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Legii
nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
541 din 8 august 2007, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 499/2003 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 348 din 22 mai 2003.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii
liberale,
Ştefan Imre,
secretar de stat
Directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
Gabor Varga
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXĂ
REGULAMENTUL
de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie
CAPITOLUL I
Procedura de depunere a cererilor de brevet de invenţie
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Protecţia invenţiilor prin brevet
Brevetarea invenţiilor se face conform dispoziţiilor
Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu respectarea
convenţiilor, tratatelor şi acordurilor la care România este parte.
ARTICOLUL 2
Definiţii
(1) In sensul prezentului regulament, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) lege - Legea nr.
64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată;
b) Birou Internaţional- Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale;
c) BOPI - Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială - Secţiunea invenţii;
d) Aranjamentul de la Strasbourg - Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaţională
a brevetelor de invenţie din 26 martie 1971, modificat la 28 septembrie 1979,
la care România a aderat prin Legea nr. 3/1998, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 10 din 14 ianuarie 1998;
e) Tratatul de la Budapesta - Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţionala a
depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare, semnat la 28
aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980, la
care România a aderat prin Legea nr. 75/1999;
f) Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor-Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la
Conferinţa diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat de România
prin Decretul nr. 81/1979;
g) examinator de stat în
domeniul proprietăţii industriale - specialistul
din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, denumit în continuare OSIM, având ca atribuţie de bază
examinarea cererilor de acordare a titlurilor de protecţie.
(2) In cuprinsul prezentului regulament, termenii şi
expresiile definite în lege au acelaşi înţeles.
ARTICOLUL 3
Termene
(1) Termenele sunt stabilite pe zile, luni sau ani.
(2) Termenul stabilit pe zile nu ia în calcul nici ziua
când a început să curgă şi nici ziua când el se sfârşeşte.
(3) Termenul stabilit pe luni sau ani se împlineşte în
ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare.
(4) Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii,
se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se socoteşte împlinit în
cea din urmă zi a lunii; termenul care expiră într-o zi de sărbătoare legală
sau când serviciul este închis pentru public se va prelungi până la sfârşitul
primei zile de lucru următoare.
(5) Termenul de răspuns acordat în notificările OSIM
transmise prin poştă se calculează începând cu ziua a 8-a de la data
comunicării, considerată ca fiind data la care notificarea a ajuns la
destinatar.
(6) In cazul în care persoana interesată aduce dovezi
că documentul OSIM a fost primit după mai mult de 8 zile de la data
comunicării, termenul prevăzut la alin. (5) se prelungeşte cu durata
întârzierii, dar nu mai mult de 3 luni.
(7) Comunicările trimise prin poştă la OSIM se
consideră primite în termen dacă au fost predate la oficiul poştal înainte de data împlinirii termenului.
(8) Prelungirea de termen acordată de OSIM conform
prevederilor art. 27 alin. (2) din lege este acceptată dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a) printr-o cerere semnată de solicitant sau de
titular şi transmisă, după caz, de mandatar se solicită motivat, înainte de
expirarea termenului, o prelungire a acestuia de cel puţin două luni;
b) dovada de plată a taxei legale este depusă odată cu
înregistrarea cererii la OSIM.
(9) OSIM notifică solicitantului,
titularului sau reprezentantului acestuia acceptarea sau respingerea cererii de
prelungire a termenului.
(10) Cererea de prelungire, conform prevederilor alin.
(8), nu poate fi respinsă înainte de a se notifica solicitantului, titularului
sau, după caz, mandatarului autorizat motivele respingerii şi de a se acorda un
termen de maximum două luni pentru a trimite observaţiile sale.
SECŢIUNEA a 2-a
Depozitul cererii de brevet de invenţie
ARTICOLUL 4
Depunerea cererii de brevet de invenţie
(1) Depunerea unei cereri de brevet de invenţie se poate face de către orice
persoană:
a) pe suport hârtie, direct la Registratura generală a
OSIM, ori prin poştă; sau
b) prin mijloace electronice, cu respectarea
prevederilor art. 5.
(2) OSIM înscrie în cerere data
depunerii, numărul de înregistrare şi numele persoanei care a făcut depunerea
şi confirmă primirea cererii
depuse, potrivit prevederilor alin. (1), şi documentele primite; un exemplar al
formularului cererii completat se returnează solicitantului sau, după caz,
mandatarului autorizat, pe suport hârtie.
(3) Depunerea cererilor de brevet de invenţie din
domeniul apărării şi siguranţei naţionale, create pe teritoriul României, se
face cu respectarea prevederilor legii speciale şi ale art. 7.
(4) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.
15 alin. (1) sau (8) din lege, cererii de brevet de invenţie i se alocă un
număr la care se asociază data de depozit; numărul alocat în ordine succesivă
şi data de depozit sunt înscrise în Registrul naţional al cererilor de brevet
de invenţie depuse şi ambele se înscriu pe formularul cererii de brevet de invenţie
şi pe fiecare pagină a descrierii, precum şi a revendicărilor şi desenelor,
chiar dacă acestea sunt depuse ulterior.
(5) Numărul din Registrul naţional al cererilor de
brevet de invenţie depuse va fi folosit în toate notificările OSIM şi în comunicările
solicitantului sau ale persoanei interesate, legate de procedurile pe care le
urmează cererea de brevet de invenţie.
(6) Taxa de înregistrare a cererii de brevet de invenţie este datorată de solicitant odată cu depunerea
cererii de brevet de invenţie la OSIM; dacă solicitantul a plătit taxa de
înregistrare înainte de depunerea cererii de brevet de invenţie, el va preciza
aceasta în cerere, anexând o copie a documentului de plată.
(7) Dacă la depunerea cererii de brevet de invenţie
solicitantul nu a plătit taxa de înregistrare, această taxă poate fi plătită în
termen de 3 luni de la data de depozit; în caz contrar, cererea de brevet de
invenţie este declarată ca fiind considerată retrasă conform prevederilor art.
28 alin. (4) lit. f) din lege.
(8) Orice comunicare sau document de plată primit la
OSIM trebuie să menţioneze datele de identificare ale petentului pentru
corespondenţă, precum şi numărul cererii sau al brevetului de invenţie; în
cazul în care OSIM nu poate identifica cererea sau brevetul, documentele se
clasează ca exemplar-martor, iar suma se restituie, cu diminuarea costului
serviciului bancar sau poştal, numai în cazul în care plătitorul poate fi identificat.
ARTICOLUL 5
Inregistrarea cererilor de brevet de invenţie depuse
prin mijloace electronice şi procesarea acestora
(1) Cerinţele referitoare la înregistrarea cererilor depuse prin
mijloace electronice şi procesarea acestora vor fi stabilite prin instrucţiuni
emise de directorul general al OSIM, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Instrucţiunile vor stabili condiţiile
referitoare la înregistrarea cererilor depuse prin mijloace electronice şi
procesarea acestora, cum ar fi:
a) condiţii materiale privind prezentarea părţilor
componente ale cererii de brevet de invenţie potrivit prevederilor art. 20;
b) mijloace de autentificare a documentelor şi a
identităţii părţilor care comunică cu OSIM;
c) confirmarea primirii.
(3) Atunci când prin Tratatul
de cooperare în domeniul brevetelor şi prin regulamentul de aplicare a
acestuia, prin Convenţia Brevetului European sau prin instrucţiuni se prevede
ca documente, notificări, comunicări sau corespondenţă să fie transmise în
format electronic către şi de la OSIM la un alt oficiu naţional ori la o
organizaţie interguvernamentală, acest mod de transmitere va fi agreat de
ambele părţi.
(4) In cazul în care cererea sau alte documente privind
cererea sunt înregistrate pe suport hârtie, OSIM poate
accepta ca o copie a acestora să fie transmisă de către solicitant şi în format
electronic.
ARTICOLUL 6
Limba oficială
(1) Limba oficială de lucru în cadrul OSIM este limba
română.
(2) Cererea de brevet de invenţie, precum şi rezumatul
se depun la OSIM în limba oficială, care este limba în care se desfăşoară toate
procedurile privind cererea sau brevetul de invenţie.
(3) In situaţia în care OSIM are calitatea de oficiu
receptor, în înţelesul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, se
aplică prevederile art. 29 alin. (5).
(4) Documentele şi materialele depuse, conform prevederilor
art. 27 alin. (4) şi, respectiv, art. 53 şi 54 din lege, în procedurile în faţa
OSIM, constând în general din publicaţii, pot fi înregistrate în orice limbă,
caz în care OSIM poate cere depunerea traducerii acestora în limba română.
(5) Când un nume, o denumire, o adresă sau un sediu
sunt scrise în formularul cererii cu alte caractere decât cele ale alfabetului
latin, acestea trebuie să fie, de asemenea, indicate cu litere ale alfabetului
latin, fie prin transliterare, fie prin traducere în limba română;
solicitantul, titularul sau orice persoană interesată va decide ce cuvinte vor
fi transliterate şi ce cuvinte vor fi traduse.
ARTICOLUL 7
Invenţia ca informaţie sau ca informaţie clasificată
(1) Informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţii create de
cetăţeni români ori de persoane fizice având domiciliul pe teritoriul României
şi înregistrate la OSIM ca cereri de brevet de invenţie, pe cale naţională sau
ca cereri internaţionale, în baza prevederilor Tratatului de cooperare în domeniul
brevetelor, nu sunt publice până la data publicării în BOPI sau până la data
prevăzută în tratat.
(2) La depunerea la OSIM a unei cereri de brevet
pentru invenţiile create de persoane fizice române pe teritoriul României,
solicitantul va face o declaraţie pe propria răspundere privind folosirea în
documentaţia cererii a unor informaţii clasificate.
(3) In conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din
lege, sarcina atribuirii caracterului de secret de
stat informaţiilor conţinute în documentele privind invenţiile din domeniul
apărării sau siguranţei naţionale, pentru care Ministerul Apărării, Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative şi Serviciul Român de Informaţii şi-au
manifestat interesul, revine acestora, în termen de 60 de zile de la data de
depozit a cererii de brevet.
(4) La recomandarea reprezentanţilor Ministerului
Apărării, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau ai Serviciului
Român de Informaţii privind atribuirea caracterului de secret de stat unor
cereri de brevet care nu intră în domeniul apărării sau siguranţei naţionale,
OSIM va invita reprezentanţii instituţiilor în drept să se pronunţe asupra
caracterului informaţiilor din cererea de brevet. In situaţia în care, în
termen de 30 de zile de la data expedierii invitaţiei, reprezentanţii
instituţiilor în drept nu se pronunţă, se va considera că aceste informaţii nu
sunt clasificate.
(5) In cazul în care informaţiile referitoare la o
invenţie sunt clasificate de către instituţiile abilitate, cererea de brevet de invenţie este supusă procedurilor
prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor dispoziţiilor legale privind
informaţiile clasificate.
(6) Reprezentanţii Ministerului Apărării, Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, Serviciului Român de Informaţii sau ai
altor instituţii în drept au obligaţia să asigure transmiterea, transportul şi
stocarea documentelor care cuprind astfel de informaţii, în baza angajamentelor
semnate cu OSIM şi a dispoziţiilor legale privind informaţiile clasificate.
(7) Informaţiile clasificate ca secrete de stat,
referitoare la sau în legătură cu cereri de brevet depuse la OSIM, vor fi
protejate conform nivelului de secretizare atribuit de către emitent, acesta
fiind obligat să notifice la OSIM orice modificare a nivelului de clasificare
şi a duratei pentru care acestea au fost clasificate.
(8) Instituţia care a clasificat ca secret de stat
informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia, în termen de 60 de
zile de la data atribuirii nivelului de secretizare, va plăti în contul OSIM
taxa anuală de menţinere a cererii de brevet de invenţie la nivelul de
secretizare atribuit şi, în acelaşi termen, va notifica solicitantului nivelul
de secretizare atribuit şi durata pentru care acestea au fost clasificate;
solicitantul poate face contestaţie la autoritatea care a clasificat
informaţiile respective. Hotărârea privind contestaţia va fi comunicată OSIM de
către persoana interesată, în termen de 30 de zile de la luarea hotărârii.
(9) Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii în
drept vor putea păstra exemplarul din descrierea, revendicările şi desenele
cererii de brevet de invenţie anexat notificării pe care OSIM, ca urmare a
clasificării informaţiilor, conform prevederilor alin. (8), l-a transmis, pe
întreaga perioadă pentru care au achitat taxa anuală corespunzătoare menţinerii
informaţiilor din invenţie în clasa „secret de
stat".
(10) Instituţia în drept care a clasificat informaţiile
referitoare la sau în legătură cu invenţia notifică la OSIM declasificarea ori
trecerea la un nivel inferior de secretizare, iar OSIM va trata invenţia
conform noului nivel de secretizare sau, după caz, ca informaţie neclasificată.
(11) In conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2)
din lege, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, Serviciul Român de Informaţii sau o altă instituţie în drept
trebuie să acorde o compensaţie materială echitabilă solicitantului cererii sau
titularului brevetului care conţine informaţii clasificate la nivel de secret
de stat, stabilită prin contract, pe toată perioada menţinerii ei în această
categorie; orice litigiu privind contractul se soluţionează de către instanţele
judecătoreşti.
(12) In cazul invenţiilor proprii, Ministerul Apărării,
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii
sau o altă instituţie în drept, în calitate de solicitant, va clasifica
informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia înainte de transmiterea
şi înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM.
(13) OSIM va asigura condiţiile necesare pentru
evidenţa, păstrarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate ca
secrete de stat, conţinute într-o invenţie, sau a celor care fac referire la
ele, în funcţie de nivelul de secretizare atribuit, în conformitate cu
prevederile reglementărilor speciale.
(14) In cazul în care o cerere de brevet de invenţie din domeniul biotehnologiei conţine informaţii clasificate
ca secret de stat, acelaşi nivel de secretizare îl va avea şi microorganismul
aferent, aflat la o autoritate de depozit internaţională, în vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art.
18 alin. (2) din lege.
(15) In vederea clasificării ca secret de stat a
informaţiilor cuprinse într-o invenţie obiect al unei cereri de brevet
înregistrate la OSIM, declasificării ori trecerii la un nivel de clasificare
inferior, reprezentanţii instituţiilor abilitate au acces la toate informaţiile
privind invenţia, iar în situaţia unei invenţii din domeniul biotehnologiei au
acces şi la microorganismul sau la eşantionul din microorganismul respectiv,
depus la o autoritate de depozit internaţională.
(16) Oricărei persoane din
cadrul OSIM care are cunoştinţă despre informaţii care au fost clasificate
conform prevederilor art. 40 alin. (2) din lege sau care efectuează lucrări
folosind aceste informaţii trebuie să i se aducă la cunoştinţă nivelul de
secretizare atribuit.
(17) Dacă solicitantul declară, potrivit prevederilor
art. 27, că divulgarea invenţiei care face obiectul cererii de brevet de
invenţie a avut loc în condiţiile prevederilor art. 11 din lege, iar
informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia sunt clasificate, OSIM
notifică emitentului şi solicitantului în legătură cu necesitatea
declasificării informaţiilor.
(18) Dacă informaţiile clasificate ca secret de stat
din cererea de brevet de invenţie nu au fost declasificate cu respectarea
prevederilor art. 25 alin. (2) din lege, cererea de brevet de invenţie este
declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 alin. (4)
lit. f) din lege.
(19) Atunci când informaţiile referitoare la sau în
legătură cu invenţia care face obiectul unei cereri de brevet de invenţie au
fost clasificate ca secret de serviciu, conducătorul persoanei juridice care
are calitatea de solicitant, în vederea publicării cererii, va declasifica
informaţiile şi va solicita în scris la OSIM publicarea.
(20) In lipsa declasificării
informaţiilor prevăzute la alin. (19), cererea de brevet de invenţie este
declarată ca fiind considerată retrasă, iar informaţiile vor fi menţinute la
OSIM ca fiind clasificate „secret de serviciu" până la declasificarea lor
de către emitent.
ARTICOLUL 8
Data de depozit
(1) In vederea acordării datei de depozit, în
aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) din lege, partea cererii prevăzută la
lit. c) a acestui alineat este înregistrată în limba română sau într-o limbă
străină, în condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din lege.
(2) Descrierea conform prevederilor art. 15 alin. (1)
lit. c) din lege poate fi şi o referire în limba română la o cerere de brevet
depusă anterior la un oficiu şi această referire trebuie să cuprindă:
a) numărul cererii depuse
anterior;
b) denumirea oficiului la care a fost depusă cererea;
c) data de depozit a cererii.
(3) In cazul în care conform prevederilor art. 15 alin.
(1) lit. b) din lege este posibilă contactarea de către OSIM a solicitantului,
dar documentele prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi/sau c) din lege nu au
fost înregistrate, OSIM notifică solicitantului lipsurile constatate şi acordă
pentru depunerea documentelor lipsă un termen de două luni de la data la care
cel puţin unul din aceste documente a fost înregistrat.
(4) In situaţia prevăzută la alin. (3) data de depozit
a cererii de brevet de invenţie este data la care sunt depuse la OSIM
documentele solicitate în notificare.
(5) Dacă în termenul acordat în notificarea prevăzută
la alin. (3) documentele lipsă nu au fost depuse, cererea de brevet de invenţie
este considerată a nu fi fost depusă şi se notifică despre aceasta persoanei
care a depus documentele, indicând şi motivele pentru care cererea este astfel
tratată.
(6) In situaţia prevăzută la
alin. (5) OSIM restituie documentaţia, păstrând o copie de pe aceasta,
considerată exemplar martor, care nu se publică şi poate fi consultată la
sediul OSIM de persoana care a depus documentele, în urma unei solicitări
scrise.
(7) In cazul în care la
stabilirea datei de depozit OSIM constată lipsa unei părţi din descriere,
conform prevederilor art. 15 alin. (2) din lege, se notifică solicitantului
aceasta, cerându-i să depună partea lipsă în termen de două luni de la data
expedierii notificării, dar nu mai mult de 4 luni de la data la care cel puţin un
document dintre cele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege a fost înregistrat
la OSIM.
(8) Partea lipsă din descriere poate fi depusă la OSIM
şi din proprie iniţiativă de către solicitant, într-un termen de 4 luni de la
data la care cel puţin un document dintre cele prevăzute la art. 15 alin. (1)
din lege a fost înregistrat la OSIM.
(9) Dacă solicitantul depune partea lipsă în limba
română în termenul prevăzut la alin. (7) sau (8), OSIM o consideră inclusă în
descriere; data de depozit a cererii va fi data înregistrării părţii lipsă, iar
aceasta se notifică solicitantului.
(10) In cazul în care este revendicată o prioritate a
unei cereri anterioare, iar partea lipsă este cuprinsă în cererea anterioară a
cărei prioritate este revendicată, în scopul acordării datei de depozit,
solicitantul trebuie să depună:
a) partea lipsă, în limba română, în termen de 4 luni
de la data la care cel puţin un document dintre cele prevăzute la art. 15 alin.
(1) din lege a fost înregistrat la OSIM;
b) o copie a cererii de brevet de invenţie
anterioare, conţinând partea lipsă, cu indicarea precisă a acesteia, în
termenul prevăzut la lit. a);
c) o copie a cererii anterioare, certificată de oficiul
la care a fost depusă cererea, şi data de depozit a cererii a cărei prioritate
este revendicată, în termen de 4 luni de la notificare, dar nu mai mult de 16
luni de la data de prioritate revendicată;
d) o traducere în limba română a cererii anterioare,
dacă aceasta nu este depusă în limba română.
(11) In aplicarea prevederilor alin. (10) se vor
respecta următoarele:
a) partea lipsă din descriere trebuie să se regăsească
integral în cererea anterioară;
b) atunci când cererea anterioară a fost deja
înregistrată la OSIM, solicitantul va înregistra numai partea lipsă, în
termenul prevăzut la alin. (10) lit. a);
c) documentele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege
trebuie să conţină referiri exprese la cererea anterioară a cărei prioritate a
fost revendicată în cererea de brevet de invenţie.
(12) In condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele
prevăzute la alin. (10), data de depozit a cererii este data stabilită conform
prevederilor art. 15 alin. (1) din lege.
(13) Dacă partea lipsă a descrierii a fost
înregistrată în termenele prevăzute la alin. (7) sau (8), dar OSIM constată că
aceasta nu face parte din cererea de brevet de invenţie anterioară, a cărei
prioritate este revendicată, data de depozit a cererii va fi data la care a fost înregistrată partea lipsă şi
notifică solicitantului aceasta, cu indicarea
motivelor.
(14) Dacă în termen de o lună de la data notificării
privind atribuirea datei de depozit, conform prevederilor alin. (9) sau (13),
solicitantul comunică la OSIM că doreşte retragerea părţii care a fost
considerată a lipsi iniţial, data de depozit a cererii va fi data la care erau
îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege.
(15) Copia cererii anterioare prevăzută la alin. (10)
lit. b) trebuie să conţină: descrierea, revendicările şi, dacă este cazul,
desenele; în situaţia în care cererea anterioară nu conţine revendicări şi
desene, acestea trebuie depuse în termenul prevăzut la alin. (10) lit. a).
(16) Cererea de depunere a părţii lipsă sau de
retragere a părţii lipsă înregistrate este considerată a fi înregistrată numai
după plata taxei de depunere a părţii lipsă a descrierii invenţiei în scopul
stabilirii datei de depozit sau, după caz, a taxei de retragere a părţii lipsă
depuse.
(17) Data de depozit a unei cereri de brevet,
rezultată în urma divizării unei cereri iniţiale, este aceeaşi cu data de
depozit a cererii iniţiale.
(18) In cazul în care se aplică prevederile art. 66
alin. (2) lit. b) din lege, noua cerere de brevet de invenţie va avea aceeaşi
dată de depozit cu cea a cererii iniţiale.
ARTICOLUL 9
Depozitul naţional reglementar
(1) Toate documentele prevăzute la art. 14 alin. (1),
depuse la OSIM, constituie depozitul naţional reglementar al cererii de brevet.
(2) Depozitul cererii prevăzut la alin. (1) produce
efectele unui depozit naţional reglementar, prevăzut la art. 4 din Convenţia de
la Paris.
(3) In cazul în care sunt îndeplinite cerinţele
prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege şi sunt depuse documentele prevăzute la
art. 14 alin. (1) lit. d) şi e) din lege, OSIM notifică solicitantului că
depozitul cererii produce efectele unui depozit naţional reglementar.
(4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi cererilor
de brevet de invenţie care au rezultat în urma divizării unei cereri ce nu
respectă dispoziţiile art. 19 alin. (1) din lege.
(5) In cazul solicitanţilor străini care depun,
conform prevederilor art. 16 alin. (1), descrierea, revendicările şi/sau
desenele într-o limbă străină, depozitul cererii produce de la data de depozit
efectele unui depozit naţional reglementar, cu condiţia ca, în termen de două
luni de la această dată, să fie depusă în 3 exemplare şi traducerea conformă în
limba română a documentelor respective; în cazul nedepunerii traducerii sau
neplăţii taxei de depunere a acesteia, cererea se respinge, conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. a) din lege.
(6) In aplicarea prevederilor art. 15 alin. (7) din
lege, dacă la data de depozit nu au fost depuse revendicările şi, dacă este
cazul, desenele, acestea pot fi înregistrate la OSIM în termen de două luni de
la această dată, cu plata taxei legale, caz în care depozitul cererii produce
efectele unui depozit naţional reglementar de la data de depozit.
(7) Dacă revendicările nu sunt depuse în termenul
prevăzut la art. 15 alin. (7) din lege, cererea este declarată ca fiind
considerată retrasă, potrivit prevederilor art. 28 alin. (4) lit. e) din lege.
(8) In cazul în care în descrierea invenţiei şi în
revendicări se face referire la desene, dar acestea nu au fost depuse la OSIM
la data de depozit sau în termenul prevăzut la alin. (6), OSIM notifică solicitantului,
cerându-i ca:
a) orice referire din descriere şi din revendicări, cu
privire la desene, să fie considerată ca fiind eliminată, cu condiţia să
înregistreze la OSIM, în termen de două luni de la notificare, dar nu mai mult
de 4 luni de la data de depozit, descrierea şi revendicările din care au fost
eliminate referirile la desene; sau
b) OSIM să dea curs procedurii de examinare numai
pentru acele părţi din descriere în care nu se face referire la desene, caz în
care, în aceleaşi termene prevăzute la lit. a), solicitantul va înregistra la
OSIM descrierea şi revendicările modificate.
(9) Dacă solicitantul nu răspunde în termenul acordat
la notificarea prevăzută la alin. (8), cererea de brevet este declarată ca
fiind considerată retrasă.
ARTICOLUL 10
Prioritatea convenţională şi revendicarea acesteia
(1) Condiţiile şi efectele revendicării unei priorităţi
sunt cele prevăzute de Convenţia de la Paris.
(2) Prin declaraţia prevăzută la art. 20 alin. (4) din
lege se revendică prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare naţionale,
regionale sau internaţionale, înregistrate în sau pentru orice stat parte la
Convenţia de la Paris ori pentru orice stat membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului.
(3) Declaraţia prevăzută la
alin. (2) trebuie să indice:
a) data la care a fost depusă cererea anterioară;
b) numărul cererii anterioare;
c) în cazul în care cererea anterioară este o cerere
naţională, denumirea statului parte la Convenţia de la Paris sau a statului
membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului în care cererea anterioară a fost
depusă;
d) în cazul în care cererea anterioară este o cerere
regională, denumirea autorităţii care acordă brevetul regional, în conformitate
cu prevederile tratatului de brevet regional;
e) în cazul în care cererea anterioară este o cerere
internaţională, denumirea oficiului receptor la care a fost depusă.
(4) In situaţia în care cererea anterioară, conform
prevederilor alin. (2), este o cerere regională sau o cerere internaţională,
revendicarea priorităţii poate să indice şi unul sau mai multe state părţi la
Convenţia de la Paris pentru care a fost depusă cererea anterioară.
(5) In situaţia în care cererea anterioară depusă în
baza unei convenţii de brevet regional provine dintr-un stat care nu este nici
parte la Convenţia de la Paris şi nici membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, revendicarea priorităţii trebuie să cuprindă cel puţin un stat
parte la Convenţia de la Paris sau un stat membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului pentru care a fost depusă cererea anterioară.
(6) într-o cerere de brevet de invenţie pot fi
revendicate mai multe priorităţi ale unor cereri anterioare, care pot proveni
şi din ţări diferite, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (5) din lege.
(7) Taxa pentru revendicarea fiecărei priorităţi
trebuie plătită:
a) în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii,
dacă revendicarea priorităţii a fost făcută la această dată; sau
b) odată cu deschiderea fazei naţionale.
(8) Neplata taxei pentru
revendicarea unei priorităţi, în cuantumul legal şi în termenul prevăzut la
alin. (7), conduce la nerecunoaşterea priorităţii.
(9) Intr-o cerere de brevet de invenţie care revendică
una sau mai multe priorităţi ale unor cereri anterioare, conform prevederilor
alin. (1) sau (6), revendicarea oricăreia dintre aceste priorităţi este
recunoscută şi în condiţiile în care cererea conţine una sau mai multe
caracteristici care nu erau cuprinse în cererea sau în cererile a căror
prioritate este revendicată, cu condiţia să existe o unitate a invenţiei,
conform prevederilor art. 19 alin. (1) din lege.
(10) Când într-o cerere sunt revendicate una sau mai
multe priorităţi, recunoaşterea se face conform prevederilor alin. (9) numai
pentru acea parte din depozitul cererii ulterioare conţinute în depozitul
primei cereri sau în cele ale primelor cereri; pentru părţile care nu sunt
cuprinse în cererea sau cererile a căror prioritate este revendicată, depozitul
cererii ulterioare dă naştere unui drept de prioritate în condiţiile legii.
(11) In situaţia în care unele caracteristici ale
invenţiei dintr-o cerere ulterioară în care este revendicată o prioritate nu
figurează în nicio revendicare formulată în cererea anterioară, prioritatea
poate fi totuşi recunoscută dacă din ansamblul cererii anterioare rezultă
evident aceste caracteristici.
(12) Solicitantul cererii se poate prevala de dreptul
de prioritate născut dintr-un prim depozit al unei cereri de brevet neunitare,
indiferent dacă cererea a fost sau nu divizată în ţara de origine.
(13) Solicitantul unei cereri de brevet rezultate în
urma divizării unei cereri beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în
cererea care a fost divizată.
(14) Revendicarea mai multor priorităţi în cascadă nu
este recunoscută.
(15) Datele din declaraţia
prevăzută la alin. (2) pot fi corectate doar în situaţia în care:
a) o cerere semnată de solicitant sau de mandatarul
autorizat, prin care se solicită în mod expres corectarea datelor, este depusă
în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni de la data
priorităţii;
b) taxa de publicare a corectării datelor referitoare
la revendicarea priorităţii este plătită în termen de 4 luni de la data
depunerii cererii de brevet de invenţie sau a deschiderii fazei naţionale.
(16) Intr-o cerere de brevet de
invenţie cu data de depozit cuprinsă în termenul de 12 luni de la data la care
ar fi putut fi revendicată prioritatea unei cereri anterioare, conform
prevederilor art. 22 alin. (1) din lege, această prioritate poate fi
revendicată în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni
calculat de la data de depozit a cererii celei mai vechi a cărei prioritate a
fost revendicată.
(17) Prioritatea revendicată în condiţiile prevederilor
alin. (16) poate fi recunoscută doar în situaţia în care:
a) o cerere semnată de solicitant sau de mandatar, prin
care se solicită expres adăugarea revendicării priorităţii, este depusă cel mai
târziu în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni;
b) odată cu revendicarea priorităţii este plătită şi
taxa pentru revendicarea priorităţii după data înregistrării cererii de brevet.
(18) In aplicarea prevederilor art. 20 alin. (7) din
lege, prioritatea poate fi recunoscută doar în situaţia în care:
a) există o cerere semnată de solicitant sau de
mandatarul autorizat, prin care se solicită expres repunerea în situaţia
anterioară; atunci când la data de depozit nu s-a revendicat prioritatea
cererii anterioare, cererea va fi însoţită de documentele privind revendicarea
priorităţii;
b) cererea prevăzută la lit. a)
este depusă în termen de două luni de la expirarea termenului de prioritate;
c) cererea prevăzută la lit. a) prezintă motivele
pentru care cererea de brevet de invenţie nu s-a depus în termenul de
prioritate şi o declaraţie sau o altă dovadă poate fi anexată pentru susţinerea
motivelor;
d) este plătită taxa de revendicare a unei priorităţi
odată cu depunerea cererii prevăzute la lit. a).
(19) Prevederile alin. (17) sau (18) se aplică dacă
cererea prevăzută la alin. (17) lit. a) sau la alin. (18) lit. a) este înregistrată
înainte ca solicitantul să ceară publicarea cererii, conform art. 23 alin. (3)
din lege, sau înainte ca OSIM să dea curs unei cereri de retragere ori să ia o
hotărâre de respingere.
(20) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la
alin. (18), OSIM hotărăşte nerecunoaşterea priorităţii conform prevederilor
art. 22 alin. (4) din lege.
ARTICOLUL 11
Prioritatea internă
(1) Solicitantul cererii de brevet ulterioare trebuie să depună la OSIM
actul de prioritate internă în termen de 12 luni de la
data de depozit a cererii.
(2) La cererea solicitantului şi cu plata taxei de
eliberare a unui certificat de prioritate, actul de prioritate internă este
emis şi anexat de OSIM la cererea de brevet ulterioară în care este revendicată
prioritatea internă a cererii anterioare.
(3) Taxa pentru revendicarea priorităţii interne
trebuie plătită în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii ulterioare.
(4) Nerevendicarea priorităţii interne în cererea
ulterioară, nedepunerea actului de prioritate sau neachitarea taxei pentru
revendicarea priorităţii interne conduce la nerecunoaşterea priorităţii
revendicate.
SECŢIUNEA a 3-a
Obiectul invenţiei
ARTICOLUL 12
Produsul
(1) Produsul este obiect al unei invenţii, conform
prevederilor art. 7 alin. (1) din lege, în măsura în care constituie soluţia
tehnică a unei probleme.
(2) Produsul reprezintă un obiect cu caracteristici
determinate, definite tehnic prin părţile sale constructive şi, după caz,
constitutive, prin elementele de legătură dintre acestea, prin forma sa
constructivă sau a părţilor constitutive, prin materialele din care este
realizat, prin relaţiile constructive, de poziţie şi funcţionare dintre părţile
constitutive sau prin rolul funcţional al acestora.
(3) Produse în sensul
prevederilor alin. (1) şi (2) pot fi:
a) dispozitive, instalaţii, echipamente, maşini-unelte,
aparate sau ansambluri de aparate care funcţionează împreună sau care se referă
la mijloace de lucru pentru realizarea unui procedeu de fabricaţie ori de lucru;
b) circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
c) substanţe chimice, inclusiv produse intermediare,
definite prin elementele componente şi legăturile dintre ele, simbolizate prin
formule chimice, semnificaţia radicalilor substituenţi, structura moleculară,
izometrie sterică, greutate moleculară sau prin alte caracteristici care le
individualizează sau le identifică;
d) mijloace sau agenţi, substanţe chimice cărora li se
indică scopul pentru care sunt utilizate; sau
e) amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente, raportul cantitativ
dintre acestea, structura, proprietăţile fizico-chimice sau alte proprietăţi
care le individualizează şi care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei
probleme tehnice.
(4) In situaţia în care produsul nu poate fi definit
conform prevederilor alin. (2), acesta poate fi definit prin procedeul său de
fabricaţie.
(5) Produsul prevăzut la art. 7 alin. (1) din lege,
obiect al unei invenţii biotehnologice, este definit la art. 68 alin. (2) şi
(7).
(6) Produsul ca obiect al
unei invenţii în legătură cu calculatorul este definit în prevederile art. 44
alin. (12).
ARTICOLUL 13
Procedeul
(1) Procedeul este obiect al unei invenţii, conform
prevederilor art. 7 alin. (1) din lege, în măsura în care constituie soluţia
tehnică a unei probleme.
(2) Procedeul, conform prevederilor alin. (1),
reprezintă o succesiune logică de etape, faze sau paşi, definite prin ordinea
de desfăşurare, prin condiţii iniţiale, cum ar fi materia primă aleasă, prin
parametri, prin condiţii tehnice de desfăşurare şi/sau mijloace tehnice
utilizate.
(3) Procedeul, potrivit prevederilor alin. (1), constă
în:
a) o activitate tehnologică de natură mecanică,
fizică, chimică, care are ca efect obţinerea sau modificarea unui produs;
b) o metodă de lucru
caracterizată prin etape de operare; sau
c) o nouă utilizare a unui produs sau procedeu
cunoscut.
(4) Procedeul prevăzut la art. 7 alin. (1) din lege,
obiect al unei invenţii biotehnologice, este definit în art. 68 alin. (3).
SECŢIUNEA a 4-a
Cererea de brevet
ARTICOLUL 14
Părţile componente ale cererii de brevet de invenţie
(1) In aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din
lege, cererea de brevet de invenţie cuprinde un formular de solicitare a
acordării unui brevet de invenţie însoţit de o descriere a invenţiei, una sau
mai multe revendicări şi, după caz, desenele la care se face referire în
descriere şi/sau revendicări.
(2) Cererea de brevet va fi însoţită de alte
documente: rezumatul cererii, procura de desemnare a mandatarului autorizat,
actul de prioritate, autorizaţia privind transmiterea drepturilor de
prioritate, documentul de certificare a depunerii materialului biologic la o
autoritate de depozit internaţională, documentul privind desemnarea
inventatorilor, actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de
invenţie, certificatul de expoziţie.
ARTICOLUL 15
Formularul cererii de brevet
(1) In aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) lit. a)
din lege, solicitarea acordării unui brevet se poate face la OSIM pe un formular imprimat care cuprinde:
a) solicitarea explicită a acordării unui brevet de
invenţie;
b) titlul invenţiei, într-o formulare clară şi concisă
a obiectului invenţiei;
c) toate indicaţiile necesare pentru stabilirea
identităţii solicitantului sau, după caz, a solicitanţilor;
d) desemnarea inventatorului, dacă acesta nu este
acelaşi cu solicitantul, cu indicarea locului său de muncă la data realizării
invenţiei.
(2) Formularul prevăzut la alin. (1) va conţine o listă
indicând:
a) numărul său total de pagini şi numărul de pagini
anexate ale descrierii, revendicărilor, desenelor şi rezumatului, precum şi
numărul de revendicări;
b) denumirea altor documente anexate formularului, cum
ar fi: procura în original sau o copie a unei procuri generale, acte de prioritate, lista de secvenţe de nucleotide, prezentată într-un
format care poate fi citit cu ajutorul unui calculator, documentul referitor la
plata taxelor, actul referitor la depozitul microorganismului sau altui
material biologic, documentul prin care solicitantul desemnează inventatorii,
documentul prin care solicitantul dovedeşte că este îndreptăţit la
înregistrarea cererii şi la acordarea brevetului de invenţie, autorizaţia
privind transmiterea dreptului de prioritate, precum şi numărul de pagini al
fiecărui document;
c) numărul figurii din desene, indicată de solicitant
să însoţească rezumatul la publicare; motivat, solicitantul poate cere să se
publice două figuri, caz în care va indica numerele acestora.
(3) Lista prevăzută la alin. (2) este completată de
către solicitant, iar OSIM verifică şi consemnează prezenţa documentelor
declarate ca fiind depuse.
(4) Formularul prevăzut la alin. (1) este redactat în
limba română şi se completează în 3 exemplare, prin imprimare, dactilografiere
sau de mână.
(5) Indicaţiile la care fac referire prevederile alin.
(1) lit. c) sunt:
a) în cazul în care solicitantul este o persoană
fizică, numele, prenumele, domiciliul şi statul al cărui cetăţean este;
b) în cazul în care solicitantul este o persoană
juridică, denumirea oficială completă, sediul acesteia, statul a cărui
naţionalitate o are, precum şi alte date oficiale privind existenţa legală a
persoanei juridice.
(6) Dacă sunt mai mulţi solicitanţi, iar aceştia nu
sunt reprezentaţi în faţa OSIM printr-un mandatar, în cerere se va indica unul
dintre solicitanţi, care este desemnat pentru corespondenţa cu OSIM; în caz
contrar, OSIM va purta corespondenţa cu primul solicitant înscris în formular.
(7) La cererea solicitantului, corespondenţa poate fi
expediată de OSIM la o altă adresă indicată de către acesta.
(8) In conţinutul formularului prevăzut la alin. (1)
mai pot fi incluse, după caz:
a) datele de identificare a mandatarului autorizat;
b) revendicarea unei priorităţi, conform prevederilor
art. 10;
c) o referire, în limba română,
la o cerere de brevet depusă anterior la un oficiu, conform prevederilor art. 8
alin. (2);
d) indicarea procedurilor pe care solicitantul doreşte
să le urmeze cererea, dintre care, în mod expres: publicarea cererii de brevet
conform prevederilor art. 23 alin. (3) din lege,
întocmirea unui raport de documentare conform prevederilor art. 24 alin. (1)
din lege, examinarea de fond conform prevederilor art. 25 din lege;
e) indicarea numărului şi datei de depozit ale cererii
iniţiale din care cererea a rezultat prin divizare.
(9) Identificarea prin domiciliu sau sediu conform
prevederilor alin. (5), (6) şi alin. (8) lit. a) trebuie să satisfacă cerinţele
obişnuite pentru livrarea prin poştă; pentru comunicare rapidă, este recomandabil să fie indicate în plus
şi numărul de telefon, fax sau datele necesare altor tipuri de comunicare.
(10) Formularul prevăzut la alin. (1) trebuie semnat de
către solicitant sau de mandatarul autorizat desemnat de acesta; în situaţia
mai multor solicitanţi, formularul va fi semnat de cel puţin unul dintre
aceştia, cu acordul celorlalţi.
(11) Dacă formularul nu este semnat conform
prevederilor alin. (10), un exemplar din cele aflate la OSIM va fi returnat cu
o notificare solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, pentru ca
acesta, în termen de două luni de la data de depozit, să returneze la OSIM
formularul semnat; în caz contrar, cererea nu va fi tratată ca o cerere de
brevet de invenţie şi se aplică prevederile art. 8 alin. (5).
ARTICOLUL 16
Descrierea invenţiei
(1) Descrierea invenţiei, conform prevederilor art. 14
alin. (1) lit. c) din lege, va conţine următoarele:
a) titlul invenţiei, aşa cum acesta a fost indicat în
cererea de brevet de invenţie, într-o formulare clară şi concisă a invenţiei
revendicate, fără să o divulge şi fără a conţine denumiri fanteziste;
b) precizarea domeniului tehnic la care se referă
invenţia;
c) prezentarea stadiului tehnicii, considerat de
solicitant a fi necesar pentru înţelegerea, cercetarea documentară şi
examinarea cererii de brevet, cu indicarea documentelor care îl fundamentează;
se prezintă cel puţin o soluţie considerată cea mai apropiată de invenţia
revendicată; în situaţia în care stadiul tehnicii cuprinde şi cunoştinţe
tradiţionale, acestea vor fi indicate explicit în descriere, inclusiv sursa
acestora, dacă este cunoscută;
d) prezentarea problemei tehnice pe care solicitantul
şi-a propus să o rezolve invenţia; problema tehnică constă în formularea
obiectivului prin a cărui soluţionare se obţine un succes în domeniul tehnic la
care se referă invenţia;
e) expunerea invenţiei, aşa cum este revendicată,
astfel încât problema tehnică, chiar dacă nu este prezentată explicit, şi mijloacele
prin care aceasta a fost rezolvată să poată fi înţelese de către o persoană de
specialitate în domeniu; în cazul în care descrierea cuprinde un grup de
invenţii care respectă condiţia de unitate a invenţiei, expunerea fiecărei
invenţii din grup se efectuează în mod distinct;
f) prezentarea avantajelor invenţiei în raport cu
stadiul tehnicii;
g) prezentarea, pe scurt, a figurilor din desene, dacă
acestea există;
h) prezentarea în detaliu a cel puţin unui mod de
realizare a invenţiei revendicate, utilizând exemple acolo unde este cazul şi
cu referire la desene, dacă acestea există; în cazul unor variante de
realizare, se prezintă cel puţin un exemplu de realizare pentru fiecare
variantă;
i) indicarea, dacă nu rezultă în mod evident din
prezentarea în detaliu conform lit. h) sau din natura invenţiei, a modului în
care invenţia este susceptibilă a fi aplicată industrial.
(2) In descrierea conform prevederilor alin. (1) pot
fi prezentate modele şi formule chimice, fizice ori matematice, algoritmi,
linii de programe, subrutine sau programe de calculator, tabele, fără ca
prezentarea obiectului invenţiei, în exemplul de realizare, să se bazeze
exclusiv pe acestea.
(3) Descrierea va fi prezentată în maniera şi cu
succesiunea capitolelor prevăzute la alin. (1), exceptând situaţiile în care,
prin natura invenţiei, o
prezentare diferită ar conduce la o mai bună înţelegere a invenţiei.
(4) Descrierea invenţiei, conform prevederilor alin.
(1), trebuie să conţină termenii tehnici din limba română; în cazul în care în
limba română nu există termeni echivalenţi, pot fi utilizaţi termeni tehnici
uzuali într-o limbă străină, în special din domeniul prelucrării datelor.
ARTICOLUL 17
Descrierea unei invenţii din domeniul programelor de
calculator
(1) Descrierea invenţiei din domeniul programelor de calculator
respectă prevederile art. 16.
(2) Pentru mai buna înţelegere
a invenţiei, descrierea, potrivit prevederilor alin. (1), poate să fie însoţită
de reprezentări grafice care să prezinte etapele sau paşii operaţionali ai
procesării datelor, cum ar fi organigrame, grafuri sau altele asemenea.
(3) In cadrul descrierii se
pot prezenta într-un limbaj de programare uzual scurte fragmente dintr-un
program pentru unităţile de procesare a datelor, dacă ele clarifică modul de realizare
a invenţiei.
ARTICOLUL 18
Revendicările
(1) In aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) lit. d) din lege, revendicările trebuie să
definească obiectul pentru care se solicită protecţie prin caracteristicile
tehnice ale invenţiei.
(2) Revendicările, potrivit prevederilor alin. (1),
trebuie să fie clare şi concise, atât individual, cât şi în ansamblul lor, şi
să se bazeze pe descrierea conform prevederilor art. 16.
(3) Revendicările, potrivit prevederilor alin. (1),
se redactează, de regulă, în două părţi şi vor conţine:
a) un preambul desemnând obiectul invenţiei şi
caracteristicile tehnice care sunt necesare pentru definirea sa şi care,
combinate între ele, fac parte din stadiul tehnicii; şi
b) o parte caracteristică, precedată de expresia
„caracterizat(ă) prin aceea că", în care sunt expuse acele caracteristici
tehnice care, în combinaţie cu caracteristicile prezentate în preambul,
definesc protecţia solicitată.
(4) Totuşi, revendicările pot fi redactate şi într-o
singură parte, care conţine prezentarea unei caracteristici tehnice sau a unei
combinaţii de mai multe caracteristici tehnice care defineşte obiectul pentru
care se solicită protecţia.
(5) O cerere de brevet de invenţie poate conţine una
sau mai multe revendicări independente, în funcţie de caracteristicile tehnice
esenţiale ale invenţiei; o astfel de revendicare poate fi urmată de una sau mai
multe revendicări dependente subordonate.
(6) Revendicarea independentă, potrivit prevederilor
alin. (5), va preciza în mod clar toate caracteristicile tehnice esenţiale
necesare pentru definirea obiectului invenţiei.
(7) Revendicarea dependentă,
potrivit prevederilor alin. (5), va conţine în mod implicit toate
caracteristicile revendicării independente căreia i se subordonează şi, după
caz:
a) dezvoltă sau explicitează caracteristicile tehnice
esenţiale ale invenţiei care au fost deja enunţate în revendicarea
independentă; sau
b) se referă la exemple particulare de realizare a
invenţiei; sau
c) conţine şi alte caracteristici tehnice decât cele
din revendicarea independentă, dar care nu reprezintă caracteristici esenţiale
pentru definirea obiectului protecţiei solicitate.
(8) Revendicarea dependentă, potrivit prevederilor
alin. (5), va cuprinde o trimitere la revendicarea căreia i se subordonează,
fără ca la începutul acesteia să se facă o referire la stadiul tehnicii.
(9) Revendicările dependente,
potrivit prevederilor alin. (5), pot fi urmate de una sau mai multe revendicări
dependente subordonate acestora şi reprezintă revendicări cu dependenţă
multiplă.
(10) Revendicările dependente, potrivit prevederilor
alin. (5) sau (9), subordonate uneia sau mai multor revendicări anterioare
trebuie să fie grupate şi plasate în cel mai potrivit mod posibil.
(11) Numărul revendicărilor, potrivit prevederilor
alin. (1), va fi rezonabil, luând în considerare natura invenţiei revendicate,
numerotarea fiind făcută cu cifre arabe consecutive.
(12) Cererea de brevet care se referă la un grup de
invenţii care formează un singur concept inventiv general trebuie să conţină
cel puţin o revendicare independentă, potrivit prevederilor alin. (5), pentru
fiecare invenţie.
(13) Fără a aduce atingere prevederilor art. 19 din
lege, o cerere de brevet de invenţie poate să conţină mai mult de o revendicare
independentă de aceeaşi categorie (produs, procedeu, instalaţie sau utilizare)
doar dacă obiectul cererii de brevet se referă la:
a) mai multe produse interdependente; sau
b) diferite utilizări ale unui produs ori ale unei
instalaţii; sau
c) soluţii alternative pentru o anumită problemă când
acestea nu pot fi cuprinse într-o singură revendicare.
(14) Pentru redactarea
revendicărilor, conform prevederilor alin. (1) se mai au în vedere următoarele:
a) denumirile caracteristicilor tehnice din
revendicări şi semnele de referinţă vor corespunde celor din descriere şi,
respectiv, din desene;
b) redactarea se face într-o
singură frază;
c) dacă cererea de brevet de invenţie conţine desene,
caracteristicile tehnice menţionate în revendicări, în măsura în care acest lucru
uşurează înţelegerea revendicării, vor fi urmate de semnele de referinţă ale
acestor caracteristici, indicate între paranteze; semnele de referinţă nu vor
fi interpretate ca o limitare a revendicării;
d) revendicările nu vor conţine desene ori grafice,
linii de program, subrutine sau programe de calculator, dar pot conţine formule
chimice ori matematice sau tabele, dacă acestea sunt esenţiale pentru definirea
obiectului protecţiei solicitate;
e) revendicările nu vor conţine trimiteri ca, de
exemplu, „aşa cum este prezentat în... din descriere" sau „aşa cum este
ilustrat în fig. ..."; totuşi, în cazurile în care este absolut necesar,
revendicarea poate face trimitere, în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice
ale invenţiei, la descriere sau desene.
(15) Revendicările în cazul invenţiilor din domeniul
programelor de calculator se redactează astfel încât:
a) noile caracteristici ale unui produs pot fi
realizate cu ajutorul unui program de calculator într-un sistem care cuprinde
mijloace adaptate să realizeze un procedeu echivalent;
b) procedeul poate fi realizat într-un sistem dacă
programul care determină realizarea procedeului poate fi rulat într-un sistem.
ARTICOLUL 19
Desenele
(1) Desenele, conform prevederilor art. 14 alin. (1)
lit. e) din lege, sunt necesare în măsura în care contribuie la înţelegerea
invenţiei şi a caracteristicilor tehnice ale acesteia.
(2) Desenele, conform prevederilor alin. (1), vor
conţine semne de referinţă, constând în cifre şi/sau litere care să indice
elementele componente ale figurii pe care o reprezintă, corespunzătoare
prezentării din descrierea prevăzută la art. 16.
(3) O filă cu desene, conform prevederilor alin. (1),
poate să includă mai multe figuri, realizate conform normelor de desen tehnic.
(4) Fila cu desene, conform prevederilor alin. (3),
este de format A4 sau, în cazuri excepţionale, A3 şi poate fi din calc, carton
alb sau alt suport, cu condiţia ca desenul să aibă contrastul necesar pentru
reproducerea prin metode electrostatice; filele nu vor avea chenar sau alte
linii care să delimiteze desenele; marginile minime libere ale filelor trebuie
să fie pe fiecare latură de 2,5 cm.
(5) Sunt considerate desene, conform prevederilor alin. (1), schemele şi diagramele, dar nu şi
tabelele.
(6) Desenele, conform prevederilor alin. (1), nu vor
conţine texte, cu excepţia unui cuvânt sau a unor cuvinte izolate, strict
necesare, cum sunt: „apă", „abur", „deschis", „închis", iar
pentru schemele şi diagramele ce ilustrează etapele unui procedeu,
cuvinte-cheie absolut necesare înţelegerii acestora.
(7) Semnele de referinţă, conform prevederilor alin.
(2), vor corespunde celor menţionate în descriere şi revendicări şi invers.
ARTICOLUL 20
Condiţii materiale privind modul de prezentare a
părţilor componente ale cererii de brevet de invenţie
(1) Formularul de cerere, descrierea, revendicările şi desenele care
constituie părţile componente ale cererii de brevet, conform prevederilor art.
14 alin. (1) din lege, se vor prezenta pe hârtie albă, netedă, mată, tare,
subţire şi durabilă, de format A4, fiecare filă fiind utilizată astfel încât
laturile mici să fie poziţionate sus şi jos, şi se depun la OSIM în 3
exemplare, conform prevederilor art. 4.
(2) Unul dintre cele 3 exemplare de descriere, revendicări
şi desene depuse conform prevederilor alin. (1) va fi semnat, pe fiecare filă,
de către solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat şi reprezintă
exemplarul original.
(3) Toate filele cererii de brevet de invenţie vor fi
completate pe o singură faţă a filei şi în aşa fel încât să poată fi separate
în vederea reproducerii lor într-un număr nelimitat de exemplare; filele nu vor
fi rupte, încreţite sau îndoite.
(4) Filele fiecărui document al cererii de brevet se
numerotează cu cifre arabe, în ordine crescătoare, poziţionate în partea
superioară, la mijlocul filei.
(5) Descrierea şi revendicările vor fi tehnoredactate
sau dactilografiate la 1,5-2 rânduri, iar marginile libere ale fiecărei file
trebuie să fie pe fiecare latură de 2,5 cm.
(6) Simbolurile şi caracterele grafice, precum şi
formulele chimice sau matematice din cererea de brevet pot fi scrise şi de mână
sau desenate.
(7) Filele descrierii şi revendicărilor nu vor conţine
desene.
(8) Pe filele cererii de brevet de invenţie nu se admit
ştersături, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau rânduri intercalate; dacă totuşi acestea există,
solicitantul va semna în dreptul modificării făcute, pe exemplarul original.
(9) Fiecare parte componentă a cererii de brevet va
începe pe o nouă filă, iar filele vor fi legate în aşa fel încât să permită
uşor identificarea, răsfoirea, separarea şi reunirea lor.
(10) In cererea de brevet se
vor utiliza termeni, semne şi simboluri tehnice, acceptate în domeniul de
aplicare al invenţiei.
(11) Unităţile de măsură trebuie să fie exprimate, de
regulă, în sistemul de unităţi internaţional.
(12) Terminologia şi semnele de referinţă din
descriere, revendicări şi desene trebuie să fie folosite uniform pe tot
cuprinsul acestora.
(13) Nu pot face parte din depozitul unei cereri de
brevet de invenţie şi se restituie solicitantului următoarele: produsul
realizat conform invenţiei, machetele, proiectele de execuţie privind invenţia,
alte suporturi decât hârtia care conţin părţile componente ale cererii şi
altele asemenea.
(14) Depozitul unei cereri de brevet de invenţie pe
baza descrierii, revendicărilor şi desenelor depuse în formă electronică sau
prin mijloace electronice se face numai după aplicarea prevederilor art. 5
alin. (1); documentele depuse înainte de această dată pe alt suport decât
hârtia se restituie solicitantului.
(15) Titlul şi revendicările nu vor conţine denumiri
comerciale, mărci de produs, denumiri fanteziste sau altele asemenea.
ARTICOLUL 21
Rezumatul cererii de brevet de invenţie
(1) In aplicarea prevederilor art. 14 alin. (8) din lege, rezumatul
serveşte atât ca mijloc de selecţie a informaţiilor tehnice pentru specialişti,
cât şi la luarea unei decizii privind necesitatea consultării cererii de brevet
de invenţie.
(2) Rezumatul, conform prevederilor art. 14 alin. (7)
din lege, care însoţeşte cererea de brevet se redactează utilizând aproximativ
150 de cuvinte:
a) va indica titlul invenţiei şi domeniul tehnic căruia
îi aparţine invenţia sau grupul de invenţii;
b) va conţine o scurtă prezentare a invenţiei,
dezvăluită în cerere, care să permită înţelegerea problemei tehnice, esenţa
soluţiei de rezolvare a problemei şi utilizarea principală a invenţiei, iar
acolo unde este cazul, acea formulă chimică aleasă dintre formulele conţinute
în cererea de brevet, ce caracterizează cel mai bine invenţia;
c) nu va conţine consideraţii asupra unor pretinse
merite sau aprecieri ale invenţiei ori ale unor aplicări speculative;
d) va fi însoţit de o indicare a figurii sau în mod
excepţional a figurilor din desenele propuse spre publicare.
(3) OSIM poate hotărî publicarea împreună cu rezumatul
prevăzut la alin. (2) a unei alte figuri sau a unor alte figuri din cererea de
brevet de invenţie, în cazul în care consideră că aceasta sau acestea
caracterizează mai bine invenţia; fiecare dintre caracteristicile principale
menţionate în rezumat şi ilustrate prin desen va fi urmată de un semn de
referinţă pus între paranteze.
ARTICOLUL 22
Procura
(1) Desemnarea mandatarului autorizat care îl
reprezintă pe solicitant, titular, cesionar sau orice altă persoană se face
printr-o procură care se depune la OSIM odată cu cererea de brevet de invenţie şi va conţine numele şi
semnătura persoanei reprezentate.
(2) Dacă procura, conform prevederilor alin. (1), nu
este depusă la data de depozit a cererii de brevet sau la data deschiderii
fazei naţionale, aceasta poate fi înregistrată în termen de două luni de la
data la care OSIM notifică solicitantului cu privire la remedierea lipsei
acesteia ori în termen de 4 luni de la data de depozit sau de la data la care a
fost deschisă faza naţională, luându-se în considerare data care expiră cel mai
târziu.
(3) In cazul în care
solicitantul nu are domiciliul sau sediul pe teritoriul României şi nu a fost
îndeplinită cerinţa prevăzută la alin. (2), cererea de brevet de invenţie se
respinge.
(4) In cazul în care persoana reprezentată are
domiciliul sau sediul pe teritoriul României şi nu a fost îndeplinită cerinţa
prevăzută la alin. (2), OSIM nu înscrie în registre mandatarul autorizat.
(5) O procură care se referă la proceduri
corespunzătoare mai multor cereri de brevet de invenţie sau brevete ale
aceleiaşi persoane reprezentate, numită procură generală, se înscrie în
registrul procurilor generale ţinut la OSIM, cu condiţia ca:
a) toate cererile de brevet de invenţie sau brevetele
de invenţie să fie identificabile în cuprinsul procurii sau, după caz, să se
specifice cele pentru care nu se face reprezentarea;
b) să se înregistreze la OSIM pentru fiecare cerere de
brevet de invenţie şi brevet de invenţie o copie a procurii certificate de OSIM
cu numărul acesteia din registrul procurilor generale şi semnătura mandatarului
autorizat; şi
c) să fie achitată taxa pentru certificarea şi
eliberarea copiei procurii.
(6) Dacă procura nu este redactată în limba română,
aceasta va fi însoţită de o traducere conformă cu originalul documentului.
ARTICOLUL 23
Actul de prioritate
(1) In aplicarea prevederilor
art. 20 alin. (4) din lege, solicitantul care revendică o prioritate a unei
cereri de brevet anterioare va depune la OSIM, în termen de 16 luni de la data
priorităţii revendicate, o copie a cererii anterioare, împreună cu data sa de
depozit certificată de autoritatea la care a fost depusă cererea anterioară şi
care reprezintă actul de prioritate.
(2) In cazul cererilor internaţionale, pentru care a
fost deschisă faza naţională, o copie de pe actul de prioritate este cerută de
OSIM de la Biroul Internaţional.
(3) Când într-o cerere internaţională este revendicată
prioritatea unei cereri anterioare şi a fost deschisă faza naţională, iar actul
de prioritate nu a fost depus la Biroul Internaţional în termenul prevăzut de
Regula 17 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul
brevetelor, acesta poate fi depus, în vederea recunoaşterii priorităţii
revendicate, la OSIM:
a) în termen de 4 luni de la data de deschidere a
fazei naţionale, dacă se aplică prevederile art. 30
alin. (3); sau
b) în termen de 2 luni de la data de deschidere a
fazei naţionale, dacă se aplică prevederile art. 30 alin. (4).
(4) La cererea solicitantului, OSIM poate obţine actul
de prioritate în forma electronică dintr-o bibliotecă digitală a unui stat
parte la Convenţia de la Paris sau a unui stat membru al Organizaţiei Mondiale
a Comerţului, în condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (3).
(5) OSIM nu recunoaşte prioritatea în următoarele
situaţii:
a) nedepunerea actului de prioritate, neînregistrarea
unei cereri la OSIM, conform prevederilor alin. (4); sau
b) neplata taxei pentru revendicarea unei priorităţi.
(6) Actul de prioritate poate confirma depozitul
cererii anterioare de brevet de invenţie sau cel al cererii de înregistrare a
unui model de utilitate.
(7) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (3) din
lege, OSIM poate cere prin notificare solicitantului depunerea unei traduceri
conforme în limba română a actului de prioritate, în vederea recunoaşterii
priorităţii revendicate. Nedepunerea la OSIM a traducerii actului de prioritate
în termenul acordat, care nu poate depăşi două luni de la data notificării,
conduce la nerecunoaşterea priorităţii revendicate.
(8) Atunci când se revendică una sau mai multe
priorităţi şi OSIM solicită, printr-o notificare, traducerea actelor de
prioritate, solicitantul sau succesorul său în drepturi va indica şi pasajele
din descriere, revendicări şi, dacă este cazul, desenul ori desenele care
corespund fiecărui act de prioritate.
(9) Persoana care a depus o
cerere de brevet sau de model de utilitate în străinătate şi are dreptul să
revendice în acea cerere prioritatea unei cereri anterioare depuse în România
poate solicita eliberarea actului de prioritate care confirmă depozitul cererii
din România.
(10) OSIM eliberează persoanei
îndreptăţite la revendicarea priorităţii actul de prioritate solicitat conform
prevederilor alin. (9), cu condiţia depunerii la OSIM a unei copii de pe
cererea de protecţie depusă în străinătate şi a plăţii taxei legale.
ARTICOLUL 24
Autorizaţia privind transmiterea drepturilor de
prioritate
(1) Autorizaţia la care se face referire în prevederile art. 20 alin.
(8) şi (9) din lege se depune la OSIM de către cesionarul dreptului de
prioritate şi va menţiona dreptul acestuia de a revendica
prioritatea primului depozit.
(2) Termenul de înregistrare la OSIM a autorizaţiei în
cazurile revendicării priorităţii prevăzute la art. 20 alin. (1) sau (7) din
lege este de maximum 17 luni de la data priorităţii; în caz contrar, [conform
prevederilor art. 22 alin. (4) din lege], OSIM hotărăşte nerecunoaşterea
priorităţii revendicate.
(3) Dacă în intervalul de prioritate au avut loc
transmiteri prin cesiuni succesive ale dreptului de prioritate, acestea trebuie
înregistrate la OSIM în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) In cazul în care se aplică prevederile alin. (2)
sau ale art. 30 alin. (13), autorizaţia se înregistrează la OSIM în termen de 3
luni de la data deschiderii fazei naţionale; în caz contrar, în termen de 6
luni de la data deschiderii fazei naţionale, OSIM hotărăşte nerecunoaşterea
priorităţii revendicate.
ARTICOLUL 25
Documentul de certificare a depunerii materialului
biologic la o autoritate de depozit internaţională
(1) Documentul prevăzut la art. 18 alin. (2) din lege
se depune la OSIM în termenul prevăzut la art. 73 alin. (3) şi va conţine:
a) denumirea materialului biologic;
b) denumirea şi sediul autorităţii de depozit
internaţionale la care a fost constituit depozitul de material biologic;
c) numărul de ordine atribuit depozitului;
d) data de depozit a materialului biologic la
autoritatea de depozit.
(2) Din documentul la care se face referire la
prevederile alin. (1) trebuie să rezulte că materialul biologic a fost depus la
autoritatea de depozit internaţională la o dată anterioară datei de depozit sau
datei priorităţii recunoscute a cererii de brevet de invenţie.
(3) Dacă invenţia din cererea de brevet se referă la
un microorganism, în lipsa documentului de certificare menţionat la alin. (1)
cererea se respinge.
ARTICOLUL 26
Documentul privind desemnarea inventatorilor
(1) In aplicarea prevederilor
art. 14 alin. (2) din lege, dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul
sau nu este singurul inventator, desemnarea inventatorului va fi efectuată pe
un document separat, anexat cererii de brevet.
(2) Documentul de desemnare, conform prevederilor alin.
(1), va stabili numele, prenumele şi adresa completă a inventatorului; aceste
date trebuie să fie identice cu cele care sunt conţinute în documentul din care
reiese că solicitantul a dobândit dreptul la acordarea
brevetului.
(3) OSIM nu verifică exactitatea desemnării
inventatorului.
(4) Dacă solicitantul nu are şi calitatea de inventator
sau nu este singurul inventator, OSIM publică datele cu privire la inventatorul
desemnat conform prevederilor alin. (2) împreună cu alte date prevăzute la art.
35 pentru publicarea cererii de brevet.
(5) Solicitantul şi inventatorul nu pot invoca
omisiunea unei notificări privind prevederile alin. (3), cu referire la erorile
conţinute în documentul în care este desemnat
inventatorul.
(6) In aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din
lege, în cazul în care inventatorul renunţă în scris la dreptul său de a fi
menţionat, inventatorul trebuie să înregistreze la OSIM o declaraţie cel mai
târziu cu o lună înainte de data publicării cererii de brevet.
(7) In situaţia în care o persoană interesată
înregistrează la OSIM o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care se
stabileşte, conform prevederilor art. 63 din lege, că are calitatea de
inventator, aceasta va depune la OSIM actul prin care
transmite solicitantului dreptul la acordarea brevetului. In caz contrar,
cererea de brevet se respinge conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. g)
din lege.
(8) In cazul în care desemnarea prevăzută la alin. (1)
conţine erori, rectificarea acestora se face la cerere, motivat şi numai cu
consimţământul persoanei desemnate.
(9) Dacă cererea de rectificare a datelor privind
desemnarea inventatorului este înregistrată de un terţ, este necesar şi
consimţământul solicitantului cererii de brevet.
(10) In cazul în care desemnarea inventatorului este
înregistrată incorect în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie
depuse şi, după caz, s-a publicat în BOPI, rectificarea sau anularea acesteia
se va înregistra, de asemenea, în registru şi, după caz, se va publica în BOPI.
(11) In cazul în care, în baza prevederilor art. 35
alin. (3), numele inventatorului nu se publică, precum şi în cazul
înregistrării unei cereri de rectificare sau de anulare a menţiunii privind
desemnarea inventatorului, solicitantul sau, după caz, titularul brevetului de
invenţie datorează la OSIM taxa de nepublicare a numelui inventatorului şi,
respectiv, taxa de modificare a situaţiei juridice.
(12) Dacă inventatorii nu au fost desemnaţi, la
depunerea cererii de brevet, solicitantul este obligat să îi declare în
termenul prevăzut de art. 28
alin. (4) lit. a) din lege; în cazul cererilor de brevet de invenţie care se
încadrează în prevederile art. 40 alin. (2) din lege, desemnarea inventatorilor
se va face până la declasificarea informaţiilor în vederea publicării sau până
la luarea unei hotărâri cu privire la cerere.
(13) In cazul în care solicitantul este notificat de
OSIM cu privire la desemnarea inventatorilor în termenele prevăzute anterior şi
nu răspunde la notificare, cererea de brevet de invenţie este declarată ca
fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. a) din
lege.
(14) In cazul în care solicitantul sau titularul cere la
OSIM modificarea colectivului de inventatori, acesta
trebuie să depună o declaraţie autentificată, din care să rezulte acordul
inventatorilor desemnaţi. In situaţia includerii unor inventatori, declaraţia
trebuie să conţină şi acordul lor pentru transmiterea drepturilor către
solicitant.
(15) In situaţiile prevăzute la
alin. (14) se dă curs solicitării numai dacă sunt achitate taxele legale pentru
modificarea colectivului de inventatori şi pentru transmiterea de drepturi.
(16) Depunerea la OSIM a declaraţiei conform
prevederilor alin. (14) poate fi făcută cel mai târziu până la luarea hotărârii
de acordare a brevetului de invenţie; în caz contrar, OSIM nu ia în considerare
cererea solicitantului de modificare a colectivului de inventatori.
ARTICOLUL 27
Actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie
(1) In aplicarea prevederilor
art. 14 alin. (2) din lege, dacă inventatorul ori inventatorii a/au cedat
dreptul la brevetul de invenţie unei persoane fizice sau juridice înainte de
depunerea cererii de brevet de invenţie, solicitantul va depune la OSIM actul
din care rezultă această transmitere, pentru a face dovada că este persoana
îndreptăţită la acordarea brevetului.
(2) Actul prevăzut la alin. (1) în original sau în
copie autentificată, va putea fi înregistrat la OSIM până la luarea unei
hotărâri cu privire la cererea de brevet de invenţie.
(3) In cazul în care din cererea de brevet de invenţie
nu rezultă că solicitantul este îndreptăţit la acordarea brevetului de
invenţie, OSIM îl va notifica, cerând depunerea actului prevăzut la alin. (1).
(4) Dacă solicitantul nu a depus actul prevăzut la alin.
(2) până la data luării unei hotărâri cu privire la cererea de brevet de
invenţie, OSIM îi va acorda un termen de 6 luni pentru a-l depune; nedepunerea
actului conduce la respingerea cererii de brevet de invenţie conform
prevederilor art. 28 alin. (2) lit. g) din lege.
(5) Dacă după data de depozit se transmite dreptul la
acordarea brevetului de invenţie, actul de transmitere trebuie depus, în
original sau în copie autentificată, şi taxa aferentă va fi plătită până la
luarea unei hotărâri de către OSIM; în caz contrar, brevetul de invenţie se
acordă pe numele solicitantului.
ARTICOLUL 28
Certificatul de expoziţie
(1) In termen de 4 luni de la data de depozit a cererii
de brevet, solicitantul va depune la OSIM certificatul
de expoziţie, care constituie documentul la care se face referire în
prevederile art. 11 alin. (2) din lege şi care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul administraţiei responsabile
pentru protecţia proprietăţii industriale la expoziţia în care a fost expusă
invenţia şi care a emis certificatul;
b) denumirea expoziţiei, locul unde s-a desfăşurat şi
data deschiderii acesteia;
c) numele şi adresa persoanei fizice, respectiv
denumirea şi sediul persoanei juridice care a depus obiectul invenţiei la
administraţia expoziţiei şi care îl expune;
d) constatarea că invenţia a fost în fapt expusă în
expoziţie;
e) data la care a fost făcută prima divulgare a
invenţiei;
f) numărul şi data eliberării certificatului;
g) o copie a descrierii
obiectului expus, redactată în limba română, certificată de către administraţia
prevăzută la lit. a), din care să rezulte că obiectul expus este identic cu cel
descris.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e), atunci
când prima divulgare a invenţiei este ulterioară datei deschiderii expoziţiei,
certificatul va menţiona data când a avut loc prima divulgare.
(3) Certificatul poate fi însoţit de un document
privind identificarea inventatorului, autentificat de administraţia prevăzută
la alin. (1) lit. a) privind identificarea
inventatorului.
(4) In cazul în care certificatul prevăzut la alin. (1)
nu este depus în limba română, în urma notificării OSIM, solicitantul va depune
o traducere conformă a acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a
Cereri internaţionale depuse la OSIM
ARTICOLUL 29
Primirea şi prelucrarea cererilor internaţionale
(1) OSIM este oficiul receptor pentru cererile
internaţionale ale solicitanţilor români, persoane fizice sau juridice, ale
solicitanţilor rezidenţi în România sau care au întreprinderi industriale ori
comerciale, reale şi serioase în România, astfel cum este prevăzut la art. 3
din Convenţia de la Paris.
(2) Dacă o cerere internaţională este depusă de mai
mulţi solicitanţi, este suficient ca unul dintre aceştia să îndeplinească
prevederile alin. (1).
(3) In calitate de oficiu receptor, OSIM primeşte,
verifică şi transmite la Biroul Internaţional cererile internaţionale conform
Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor şi regulamentului de aplicare a
acestuia.
(4) Cererea internaţională se
întocmeşte de solicitant în 3 exemplare şi va respecta condiţiile prevăzute de
Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi regulamentul de aplicare a
acestuia, formularul cererii fiind cel elaborat de Biroul Internaţional.
(5) Descrierea, revendicările
şi rezumatul vor fi redactate în una dintre limbile română, franceză, engleză,
germană sau rusă, la alegerea solicitantului.
(6) In cazul în care descrierea, revendicările şi
rezumatul sunt redactate în limba română, solicitantul va folosi un formular de
cerere internaţională redactat în una dintre celelalte limbi indicate la alin.
(5).
(7) Solicitantul poate alege ca autoritate de
cercetare documentară internaţională unul dintre oficiile desemnate în
conformitate cu prevederile art. 16 din Tratatul de
cooperare în domeniul brevetelor.
(8) Dacă descrierea, revendicările şi desenele au fost
depuse într-o altă limbă decât una dintre limbile acceptate de autoritatea de
cercetare documentară internaţională care a fost aleasă de solicitant, acesta
trebuie să depună, în termen de o lună de la data de înregistrare a cererii, o traducere a documentelor în limba
acceptată.
(9) In cazul în care nu sunt îndeplinite prevederile
alin. (1), (2) sau (4), cererea internaţională se consideră ca fiind primită de
OSIM în numele Biroului Internaţional, ca oficiu receptor, şi întreaga
documentaţie se va transmite la Biroul Internaţional, cu condiţia achitării de
către solicitant, în beneficiul OSIM, a unei taxe având cuantumul taxei de
transmitere.
(10) Solicitantul va plăti
următoarele taxe la OSIM, în calitate de oficiu receptor:
a) taxa de transmitere la Biroul Internaţional datorată
OSIM, ca oficiu receptor, la care face referire regula 14 din Regulamentul de
aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul
brevetelor;
b) taxa de înregistrare internaţională la care face
referire regula 15 din acelaşi regulament;
c) taxa de documentare internaţională la care face
referire regula 16 alin. (1) din acelaşi regulament.
(11) Taxele prevăzute la alin. (10) lit. b) şi c) sunt
încasate de OSIM în beneficiul Biroului Internaţional şi în cel al autorităţii
de documentare internaţională şi sunt transmise acestora.
(12) Dacă una dintre taxele prevăzute la alin. (10) nu
a fost plătită în termen sau a fost plătită parţial până la expirarea
termenului-limită, se aplică regula 16 bis din Regulamentul de aplicare a
Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor.
(13) Dovada de plată a taxelor prevăzute la alin. (10)
şi (12) se depune de către solicitant la OSIM imediat după efectuarea plăţii.
(14) Dacă traducerea nu a fost depusă în termenul
prevăzut la alin. (8), aceasta poate fi depusă într-un termen de o lună de la
notificare, dar nu mai târziu de două luni de la înregistrarea cererii
internaţionale, cu plata taxei de depunere ulterioară a traducerii cererii
internaţionale.
(15) In cazul în care cererea internaţională
îndeplineşte condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul
brevetelor şi de regulamentul de aplicare a acestuia, OSIM, în calitate de
oficiu receptor, acordă data de depozit internaţional.
(16) Un exemplar al cererii internaţionale
înregistrate la OSIM este păstrat ca martor şi nu este făcut accesibil
publicului.
(17) In cazul în care, la data depunerii, cererea
internaţională conţine informaţii clasificate „secret de stat" sau
ulterior informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia sunt
clasificate „secret de stat", conform prevederilor art. 41 alin. (2) din
lege, de instituţiile în drept pentru apărarea naţională şi pentru păstrarea
siguranţei naţionale, OSIM, în calitate de oficiu receptor, nu tratează cererea
ca fiind o cerere internaţională şi, în consecinţă, nu transmite cererea la
Biroul Internaţional şi la autoritatea de documentare internaţională şi
returnează taxele prevăzute la alin. (10) încasate.
(18) O cerere internaţională pentru care OSIM are
calitatea de oficiu receptor este declarată ca fiind considerată retrasă în
condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor.
(19) Dacă într-o cerere internaţională este
revendicată prioritatea unei cereri având dată de depozit anterioară termenului
de prioritate, solicitantul poate depune, cu plata unei taxe în cuantum egal cu
cel al taxei de înregistrare a unei cereri de repunere în termen, o cerere în
conformitate cu regula 26 bis.3 din Regulamentul de
aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor.
(20) OSIM ia o hotărâre de admitere a cererii
prevăzute la alin. (19) în cazul în care constată că solicitantul a depus toate diligentele pentru depunerea cererii
internaţionale în termenul de prioritate sau că depăşirea termenului de
prioritate nu s-a produs cu intenţie.
ARTICOLUL 30
Proceduri ale cererilor internaţionale în faza
naţională
(1) Prevederile acestui
articol se aplică cererilor internaţionale în care România este stat desemnat
şi, după caz, ales, în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul
brevetelor.
(2) O cerere internaţională care a primit data de
depozit internaţional la un oficiu receptor va avea acelaşi efect ca o cerere
de brevet de invenţie depusă în România la aceeaşi dată.
(3) Dacă solicitantul doreşte să continue cererea
internaţională în România, în termen de 30 de luni de la data de depozit
internaţional sau, dacă o prioritate a fost revendicată, de la data
priorităţii, va deschide faza naţională în România.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul în
care solicitantul, din motive justificate, deschide faza naţională în termen de
două luni de la data expirării termenului de 30 de luni, cu plata unei taxe într-un cuantum egal cu cel al taxei pentru înregistrarea unei
cereri de repunere în termen.
(5) Pentru deschiderea fazei naţionale în România,
solicitantul va plăti la OSIM taxa de înregistrare a cererii de brevet şi, dacă
este cazul, taxa de revendicare a unei priorităţi şi va depune o cerere care să
conţină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naţionale şi 3
exemplare ale traducerii conforme în limba română a descrierii, revendicărilor,
desenelor şi rezumatului cererii internaţionale.
(6) In înţelesul prevederilor alin. (5), solicitarea
explicită de deschidere a fazei naţionale se face prin depunerea formularului
de deschidere a fazei naţionale, publicat în Ghidul depozantului Tratatului de
cooperare în domeniul brevetelor de către Biroul Internaţional.
(7) Cererile internaţionale pentru care s-a deschis
faza naţională se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet de
invenţie depuse.
(8) După deschiderea fazei naţionale cererea
internaţională este supusă procedurilor prevăzute de lege şi de prezentul
regulament.
(9) Dacă solicitantul a achitat taxele prevăzute la
alin. (5) şi a justificat depunerea descrierii, revendicărilor, desenelor şi a
rezumatului cererii internaţionale într-o limbă străină, traducerea conformă în
limba română a acestora poate fi depusă în termen de două luni de la data
deschiderii fazei naţionale, cu plata taxei legale.
(10) OSIM acceptă, la cererea solicitantului, ca numai
o parte a cererii internaţionale să fie continuată în România, caz în care
acesta va depune traducerea numai a acelei părţi şi va face o declaraţie din
care să reiasă părţile cererii internaţionale neincluse în traducere şi motivul
renunţării la acestea.
(11) In cazul în care solicitantul a solicitat
deschiderea fazei naţionale ulterior termenelor prevăzute la alin. (3) sau (4),
OSIM hotărăşte respingerea cererii de brevet.
(12) Dacă autoritatea de documentare internaţională a
supus documentării internaţionale numai o parte a cererii internaţionale care
se referă la două sau mai multe invenţii care formează un singur concept
inventiv general, solicitantul poate continua cererea internaţională în România
pentru toate invenţiile conţinute în aceasta sau conform prevederilor alin.
(10).
(13) In cazul în care solicitantul nu a depus la Biroul Internaţional în termenul prevăzut de art. 22 sau 39 din
Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor declaraţiile menţionate în regula
4.17 din regulamentul de aplicare a acestuia, oricare dintre aceste declaraţii
poate fi depusă la OSIM în condiţiile prevăzute la art. 24 şi 27.
(14) Depunerea oricăruia dintre documentele prevăzute
la art. 24 şi 27 este însoţită de dovada plăţii unei taxe într-un cuantum egal
cu cel al taxei de completare a cererii de brevet de invenţie prin depunerea
părţii lipsă a descrierii invenţiei.
(15) In cazul în care OSIM consideră că pentru
derularea procedurilor la care este supusă o cerere internaţională intrată în
faza naţională sunt necesare copii ale documentelor în legătură cu respectiva
cerere, depuse sau emise conform prevederilor Tratatului de cooperare în
domeniul brevetelor şi ale regulamentului de aplicare a acestuia, solicită
aceste copii de la Biroul Internaţional.
(16) Traducerea prevăzută la alin. (5) poate fi
traducerea descrierii, revendicărilor şi desenelor depuse de solicitant la data
de depozit a cererii internaţionale sau orice traducere conformă a descrierii
sau revendicărilor modificate în timpul procedurilor pe care le urmează cererea
în faza internaţională.
(17) Pentru cererea internaţională intrată în faza
naţională, solicitantul poate transmite la OSIM oricare dintre traducerile
conforme ale descrierii sau revendicărilor amendate în timpul procedurilor pe
care le urmează cererea în faza internaţională; amendamentele nu trebuie să
depăşească limitele dezvăluirii invenţiei din cererea internaţională, aşa cum a
fost ea depusă la oficiul receptor.
(18) Când solicitantul nu remite traducerea
revendicărilor depuse iniţial, OSIM îi notifică să depună traducerea în termen
de 90 de zile, iar în cazul în care în termenul fixat în notificare nu a fost
primită traducerea care lipseşte, OSIM derulează procedurile pe baza
revendicărilor traduse depuse.
(19) Dacă solicitantul a deschis faza naţională,
conform prevederilor art. 22 din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor,
chiar dacă România este şi stat ales, el nu mai poate deschide faza naţională
în baza prevederilor art. 39 din acelaşi tratat.
(20) Dacă solicitantul, în condiţiile prevăzute de
Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, retrage cererea de examinare
preliminară internaţională sau retrage alegerea României, atunci România rămâne
stat desemnat.
(21) Descrierea, revendicările şi desenele cererii
internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională în România, traduse în
limba română, vor fi publicate imediat după expirarea unui termen de 6 luni de
la data deschiderii fazei naţionale, în conformitate cu prevederile art. 23 din
lege.
(22) Totuşi, publicarea cererii nu poate fi făcută
înainte de 20 de luni de la data de depozit sau de la data priorităţii
revendicate fără consimţământul solicitantului.
(23) In cazul în care se solicită efectuarea unui
raport de documentare conform prevederilor art. 24 din lege, acesta se va
întocmi pe baza traducerii descrierii, revendicărilor şi desenelor indicate de
către solicitant.
(24) Procedura de examinare a cererii internaţionale
intrate în faza naţională va începe după expirarea termenului prevăzut la alin.
(3) şi numai la cererea expresă a solicitantului formulată înainte de acest
termen.
(25) In cazul în care există
depuse la OSIM atât revendicări iniţiale, cât şi amendate, la cererea
solicitantului vor fi supuse procedurii de examinare revendicările iniţiale sau
cele amendate; solicitantul are posibilitatea ca în faza naţională să amendeze
descrierea, revendicările şi desenele, în termenele prevăzute de lege şi de
prezentul regulament.
(26) O cerere internaţională nu are efecte în România
dacă solicitantul a retras cererea internaţională sau desemnarea României ori
atunci când cererea se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin.
(3), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 14 alin. (3) sau (4) din Tratatul de
cooperare în domeniul brevetelor, nu a fost deschisă faza naţională, nu a fost
deschisă faza regională la Oficiul European de Brevete sau a fost deschisă faza
regională la Oficiul European de Brevete, dar România nu este stat desemnat.
(27) In termen de 4 luni de la deschiderea fazei
naţionale, solicitantul poate corecta, cu plata taxei legale, deficienţele din
revendicarea de prioritate semnalate în procedura din faza internaţională.
(28) OSIM recunoaşte prioritatea revendicată într-o
cerere internaţională având dată de depozit ulterioară termenului de prioritate
dacă solicitantul cere, în termen de 2 luni de la deschiderea fazei naţionale,
cu plata taxei legale, repunerea în dreptul de prioritate în condiţiile
prevăzute la art. 20 alin. (7) din lege şi la art. 10 alin. (18).
ARTICOLUL 31
Revizuirea de către OSIM a cererilor internaţionale
(1) Prevederile prezentului articol se aplică cererilor internaţionale în care România a fost stat desemnat.
(2) In cazul în care un oficiu receptor a refuzat să
acorde data de depozit unei cereri internaţionale sau a decis că cererea ori
desemnarea României este considerată retrasă, OSIM, la cererea solicitantului,
analizează hotărârea pentru a stabili dacă aceasta este justificată, în vederea
derulării procedurilor pe cale naţională şi, dacă este cazul, o revizuieşte.
(3) Prevederile alin. (2) pot fi aplicate în urma
oricărei notificări a Biroului Internaţional, conform căreia o cerere este
considerată retrasă.
(4) O cerere de revizuire va fi prezentată de
solicitant la Biroul Internaţional înainte de expirarea termenului prevăzut de
regula 51.1 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul
brevetelor, în vederea transmiterii de către Biroul Internaţional la OSIM a
unei copii de pe toate documentele anexate la cererea internaţională; pentru ca
OSIM să dea curs cererii de revizuire înainte de expirarea termenului,
solicitantul va depune o traducere a cererii la OSIM şi va plăti o taxă în
cuantum egal cu cel al taxei pentru înregistrarea unei contestaţii.
(5) Dacă OSIM stabileşte că decizia oficiului receptor
sau a Biroului Internaţional nu a fost justificată, cererea va fi supusă
procedurilor prevăzute în lege şi în prezentul regulament.
(6) Dacă nu s-a acordat data de depozit internaţional
de către oficiul receptor, cererea va avea ca dată de depozit data la care OSIM
consideră că ar fi trebuit acordată data de depozit.
(7) Dacă cererea
internaţională îndeplineşte cerinţele referitoare la formă şi conţinut,
prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, aceasta va avea
efectele unei cereri naţionale în România, de la data de depozit.
SECŢIUNEA a 6-a
Cererea de brevet european care desemnează România şi brevetul european cu efecte
în România
ARTICOLUL 32
Cererea de brevet european şi brevetul european
Cererile de brevet european şi brevetele europene cu
efecte în România vor fi tratate de către OSIM potrivit legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL II
Examinarea cererilor de brevet de invenţie
SECŢIUNEA 1
Procedura de examinare preliminară
ARTICOLUL 33
Examinarea depozitului naţional reglementar
(1) După primirea cererii de brevet, OSIM verifică îndeplinirea
condiţiilor legale privind atribuirea datei de depozit şi, totodată, indică,
împreună cu termenul de remediere, eventualele nereguli constatate, cum ar fi:
a) nedepunerea formularului conform prevederilor art.
14;
b) lipsa de pe formular a semnăturii solicitantului sau a mandatarului autorizat;
c) lipsa scrierii cu caractere latine a datelor de
identificare a solicitantului sau a mandatarului autorizat conform prevederilor
art. 6 alin. (5);
d) lipsa de pe formular a titlului invenţiei;
e) lipsa traducerii în limba
română a descrierii, revendicărilor şi desenelor cuprinse în cererea de brevet
de invenţie;
f) lipsa dovezii de plată a taxelor legale privind
depunerea ulterioară a traducerii în limba română a descrierii, revendicărilor
şi desenelor sau, după caz, a revendicărilor şi/sau desenelor;
g) lipsa procurii mandatarului autorizat, în cazul în
care solicitantul a indicat în cerere că este reprezentat;
h) neindicarea dispoziţiilor legale în temeiul cărora
solicitantul este îndreptăţit la acordarea brevetului, inclusiv lipsa actului
care confirmă acest lucru;
i) lipsa revendicărilor şi/sau a desenelor;
j) lipsa rezumatului.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), un
exemplar din formularul de cerere este transmis pentru semnare solicitantului
sau, după caz, mandatarului autorizat. Lipsa de pe formular a semnăturilor
tuturor solicitanţilor trebuie motivată, în caz contrar cererea se respinge.
(3) Dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor art.
14 alin. (1) sau art. 16 alin. (1) din lege, OSIM acordă dată de depozit,
notifică solicitantului numărul şi data depozitului, iar cererea de brevet de
invenţie continuă procedura de examinare preliminară, în cadrul căreia se
analizează:
a) dreptul solicitantului la acordarea brevetului de
invenţie, în cazul în care acesta este o altă persoană decât inventatorul;
b) dreptul mandatarului autorizat de a reprezenta
solicitantul în faţa OSIM;
c) dacă sunt declaraţi inventatorii;
d) dacă prioritatea convenţională este corect
revendicată şi susţinută prin acte de prioritate depuse
la OSIM;
e) dacă taxele au fost plătite în cuantumul şi la
termenele corespunzătoare procedurilor solicitate în cererea de brevet de
invenţie;
f) îndeplinirea condiţiilor materiale privind cererea
de brevet de invenţie, conform prevederilor art. 20;
g) dacă invenţia se încadrează în mod evident în
prevederile art. 8 alin. (1) sau în cele ale art. 9 lit. b)-d) din lege;
h) dacă invenţia se încadrează în mod evident în
prevederile art. 9 lit. a) din lege;
i) dacă cererea rezultă din divizarea unei cereri
anterioare, în cazul în care este menţionat în cerere acest lucru;
j) îndeplinirea condiţiilor privind redactarea
descrierii, revendicărilor şi desenelor, astfel încât la prima vedere invenţia
să fie dezvăluită în cadrul cererii de brevet în conformitate cu prevederile art. 18 din lege;
k) îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 24
privind actul de certificare a depunerii materialului biologic la o autoritate
de depozit internaţională;
l) dacă cererea de brevet de
invenţie care cuprinde un grup de invenţii respectă, la prima vedere, unitatea
invenţiei, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din lege.
(4) In urma examinării, conform prevederilor alin. (3),
notifică solicitantului rezultatul analizei şi, după caz, acordă un termen de
răspuns.
(5) Ca urmare a notificării
trimise conform prevederilor alin. (4) sau din proprie iniţiativă, solicitantul
poate comunica la OSIM descrierea, revendicările şi, dacă este cazul, desenele
modificate, cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (5) din lege şi art. 37.
(6) Comisia de examinare preliminară ia hotărâri în
cadrul procedurii de examinare preliminară în conformitate cu prevederile art.
28 alin. (2), lit. a), c), d), f), g) şi h) din lege.
ARTICOLUL 34
Clasificarea cererii de brevet de invenţie
(1) OSIM clasifică cererea de
brevet conform ediţiei în vigoare a clasificării internaţionale a brevetelor
stabilită prin Aranjamentul de la Strasbourg, atribuind indici de clasificare
care să permită identificarea invenţiei revendicate şi a informaţiei
suplimentare conţinute în cererea de brevet.
(2) După verificarea îndeplinirii cerinţelor
prevederilor art. 14 alin. (1) sau, după caz, ale art. 16 alin. (1) din lege,
cererea de brevet, aşa cum a fost înregistrată, este clasificată iniţial în
procedura de examinare preliminară, pe baza revendicărilor.
(3) Clasificarea cererilor de brevet care nu respectă
prevederile art. 18 din lege privind dezvăluirea suficient de clară şi completă
şi care urmează a fi publicate se va baza pe ceea ce pare a fi invenţia, în
măsura în care aceasta poate fi înţeleasă.
(4) In cazul în care se constată că cererea de brevet
nu îndeplineşte în mod evident condiţia prevăzută la art. 19 alin. (1) din
lege, în vederea publicării se vor clasifica toate invenţiile revendicate.
(5) Clasificarea iniţială
conform prevederilor alin. (2) este confirmată, completată sau modificată în
cursul procedurilor de documentare şi examinare a cererii de brevet conform
prevederilor art. 26 din lege.
(6) Clasificarea poate suferi modificări şi ca urmare a
limitării conform prevederilor art. 51 alin. (2) din lege a brevetului acordat.
SECŢIUNEA a 2-a
Publicarea cererii de brevet de invenţie
ARTICOLUL 35
Condiţii de publicare
(1) Cererea de brevet de
invenţie care îndeplineşte prevederile art. 14 alin. (1) sau art. 16 alin. (1)
din lege, pentru care s-au achitat taxele de înregistrare sau de deschidere a
fazei naţionale şi de publicare, în conformitate cu prevederile art. 43 alin.
(1) din lege, şi pentru care, cu o lună înainte de data publicării, nu a fost
luată o hotărâre de respingere, nu s-a luat act de retragerea cererii sau
aceasta nu a fost declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor
art. 28 din lege, se publică, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 23
alin. (1)-(5) din lege.
(2) In cazurile prevăzute la
art. 23 alin. (1), (2), (4) şi (5) din lege, dacă nu a fost solicitată în
scris, în mod expres, publicarea cererii, dar este făcută dovada plăţii taxei
de publicare în cuantumul şi termenele legale, se consideră că solicitantul
şi-a dat acordul pentru publicare.
(3) Publicarea cererii poate fi cerută numai de către
solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat, care datorează şi taxa de
publicare.
(4) Dacă o altă persoană decât solicitantul sau
mandatarul autorizat a solicitat publicarea şi/sau a achitat taxa de publicare,
OSIM nu va da curs procedurii de publicare; totuşi, în cazul în care
solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat este de acord cu plata taxei
de publicare de către o altă persoană, acesta comunică acordul său la OSIM,
care dă curs publicării cererii.
(5) In lipsa acordului prevăzut la alin. (4), suma
plătită se consideră ca fiind necuvenită şi se înapoiază persoanei care a
plătit, în condiţiile prevăzute la art. 4. alin. (9).
(6) Atunci când sunt îndeplinite
condiţiile legale privind publicarea cererii de brevet de invenţie, se notifică
solicitantului data publicării cererii şi faptul că taxa de publicare nu se
returnează, oricare ar fi soarta ulterioară a acestei cereri.
(7) Dacă termenele de plată şi cuantumul taxei de
publicare nu au fost respectate, OSIM declară cererea ca fiind considerată
retrasă în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (4) lit. f) din lege.
(8) Pentru cererile de brevet de invenţie aflate în situaţia
prevăzută la art. 23 alin. (4) din lege, taxa de publicare a cererii se
consideră a fi inclusă în cuantumul taxei de examinare.
(9) Dacă solicitantul sau, după caz, mandatarul
autorizat a cerut examinarea cererii de brevet de invenţie ulterior datei de
depozit şi a plătit taxa de examinare a cererii, fără să plătească şi taxa de
publicare a acesteia, OSIM nu va da curs procedurii de examinare în fond şi va
notifica solicitantului, acordându-i un nou termen de două luni, în care acesta
trebuie să comunice la OSIM opţiunea sa privind alegerea uneia dintre
următoarele variante:
a) să plătească taxa de publicare;
b) să comunice acordul său privind reţinerea de către
OSIM a cuantumului taxei de publicare din taxa de examinare plătită, urmând ca
în termenul acordat să facă dovada plăţii diferenţei pentru completarea
cuantumului legal al taxei de examinare.
(10) Dacă în termenul acordat de OSIM, conform
prevederilor alin. (9), solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu dă
curs niciuneia dintre variantele prevăzute la lit. a) sau b), OSIM declară
cererea ca fiind considerată retrasă, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (4) lit. f) din lege, iar
taxa de examinare se returnează.
(11) Publicarea cererii de brevet de invenţie în
conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege se face nu mai devreme
de 4 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei naţionale ori,
dacă o prioritate convenţională a fost recunoscută, nu mai devreme de 4 luni de
la data de depozit sau de 16 luni de la data priorităţii revendicate.
(12) In aplicarea prevederilor art. 23 alin. (7) din
lege, publicarea cererii de brevet de invenţie se face prin punerea la
dispoziţia publicului, la sediul OSIM, a descrierii, revendicărilor şi, dacă
este cazul, desenelor, a cererii de la data de depozit, iar data publicării
este data apariţiei BOPI în care a fost menţionată publicarea cererii.
(13) Prin publicarea cererii se pun la dispoziţia
publicului următoarele date:
a) numărul şi data de depozit ale cererii;
b) indicele de clasificare internaţională conform prevederilor art. 34;
c) codul standard pentru identificarea diferitelor
tipuri de documente de brevet;
d) titlul invenţiei;
e) datele de identificare a solicitantului;
f) datele de identificare a mandatarului autorizat
desemnat de către solicitant;
g) datele de identificare a inventatorului;
h) data, numărul şi statul unde a fost înregistrată
cererea anterioară a cărei prioritate este revendicată;
i) numărul şi data de depozit a cererii internaţionale;
j) numărul şi data de publicare internaţională a
cererii internaţionale;
k) data publicării cererii;
l) rezumatul cererii acceptat
sub semnătură de către solicitant;
m) numărul revendicărilor şi al figurilor din cererea
de brevet;
n) figura sau figurile indicate de către solicitant
pentru a fi publicate.
(14) Menţiunea publicării cererii de brevet de
invenţie în BOPI, conform prevederilor art. 23 alin. (7) din lege, cuprinde cel
puţin indicaţiile prevăzute la alin. (13) lit. a)-k).
(15) Dacă în urma examinării preliminare a cererii,
conform prevederilor art. 33 alin. (3) lit. I), OSIM constată că cererea de brevet de invenţie este evident
neunitară, notifică aceasta solicitantului, precum şi faptul că acesta are
posibilitatea de a diviza cererea, cel mai târziu cu două luni înainte de data
publicării acesteia.
(16) In cazul în care solicitantul, ca urmare a
notificării sau din proprie iniţiativă, a divizat cererea de brevet de invenţie
în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM publică descrierea, revendicările şi,
dacă este cazul, desenele iniţiale şi revendicările invenţiei sau grupului de
invenţii care au rămas în urma divizării în această cerere.
(17) Dacă solicitantul nu divizează cererea de brevet
de invenţie în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM o publică în forma
neunitară.
(18) Cererea rezultată în urma
divizării unei cereri de brevet de invenţie iniţiale se publică în termen de 3
luni de la data depunerii la OSIM, dar nu mai devreme de 18 luni de la data de
depozit a cererii de bază sau, dacă a fost revendicată o prioritate, de la data de prioritate a acesteia.
(19) In situaţia prevăzută la alin. (18) se publică în
partea editată de OSIM numărul şi data de depozit ale cererii de bază din care
aceasta a rezultat prin divizare.
(20) OSIM publică odată cu cererea şi ultima
modificare adusă acesteia, în următoarele condiţii:
a) este efectuată în urma notificării OSIM conform
prevederilor art. 33 alin. (4) sau în urma raportului de documentare, conform
prevederilor art. 24 din lege sau în urma notificării prevăzute la art. 43
alin. (2), şi respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege şi ale art. 37;
b) sunt îndeplinite prevederile alin. (3) sau (4);
c) documentele prevăzute la lit. a) au fost depuse cu
cel puţin două luni înainte de data publicării; şi
d) a fost plătită taxa de publicare a modificărilor.
(21) In cazul în care publicarea cererii de brevet de
invenţie este făcută conform prevederilor art. 23 alin. (4) din lege, OSIM
publică descrierea, revendicările şi, după caz, desenele care constituie
depozitul naţional reglementar, precum şi, dacă este cazul, revendicările
modificate, care au fost supuse procedurii de examinare de fond.
(22) Dacă revendicările au fost înregistrate la OSIM
ulterior datei de depozit a cererii, acest lucru se menţionează odată cu
publicarea. Dacă revendicările au fost modificate înainte de terminarea
pregătirilor tehnice legate de publicarea cererii, noile revendicări modificate
vor fi incluse în cererea publicată, alături de revendicările iniţiale, sub
rezerva îndeplinirii prevederilor art. 27 alin. (5) din
lege.
(23) După publicarea cererii de brevet de invenţie,
OSIM publică, cu respectarea prevederilor legale, toate modificările
intervenite în situaţia juridică a cererii de brevet de invenţie după data de
depozit, cum ar fi: modificarea persoanei care are dreptul la acordarea
brevetului sau cea a inventatorului, conform prevederilor art. 66 alin. (2)
lit. a) din lege, menţiunea hotărârii de acordare sau de respingere a cererii,
conform prevederilor art. 28 alin. (1) ori (2) şi art. 66 alin. (2) lit. c) din
lege, sau menţiunea că cererea a fost retrasă ori este declarată ca fiind
considerată retrasă conform prevederilor art. 28 alin. (3) sau (4) din lege.
(24) In cazul în care o hotărâre de respingere a rămas
definitivă şi irevocabilă sau cererea de brevet a fost retrasă ori declarată
considerată retrasă, solicitantul nu beneficiază de prevederile art. 33 din
lege.
ARTICOLUL 36
Elemente care nu se publică
(1) Cererea de brevet pusă la
dispoziţia publicului nu va conţine:
a) texte şi/sau desene contrare
ordinii publice ori bunelor moravuri;
b) declaraţii denigratoare privind produse, procedee
sau aprecieri ale valorii cererilor de brevet ori brevetelor terţilor;
c) elemente vădit irelevante sau inutile în raport cu
dezvăluirea invenţiei.
(2) Simpla comparare a
invenţiei revendicate cu stadiul tehnicii, făcută de solicitant, nu este
considerată denigratoare prin ea însăşi.
(3) In cazul în care cererea de brevet conţine elemente
de natura celor prevăzute la alin. (1), OSIM le omite de la publicare, indicând
locul acestora în documentaţia depusă şi numărul de cuvinte şi/sau de desene
nepublicate.
(4) OSIM notifică solicitantului ori, după caz,
mandatarului autorizat cu privire la elementele omise de la publicare şi îi
transmite o copie a cererii de brevet, care va fi pusă la dispoziţia
publicului.
(5) Modificările aduse la cererea de brevet din
proprie iniţiativă sau ca urmare a unei notificări a OSIM şi care nu respectă
prevederile art. 27 alin. (5) din lege nu sunt puse la dispoziţia publicului.
(6) Documente anexate la
cererea de brevet, care nu sunt puse la dispoziţia publicului la sau după data
publicării cererii:
a) documentele interne ale OSIM;
b) documente cu privire la inventatorul care a
solicitat să nu i se facă publică identitatea;
c) orice alt document care nu
corespunde scopului informării publicului cu privire la cerere sau la brevet.
SECŢIUNEA a 3-a
Examinarea de fond
ARTICOLUL 37
Dezvăluirea invenţiei
(1) O invenţie se consideră că
îndeplineşte prevederile art. 18 alin. (1) din lege dacă cererea de brevet conţine suficientă informaţie tehnică pentru
a permite unei persoane de specialitate în domeniu ca, fără niciun aport
inventiv, să realizeze invenţia aşa cum a fost ea revendicată şi dacă permite
terţilor să înţeleagă contribuţia pe care invenţia revendicată o aduce la
stadiul tehnicii.
(2) In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (1) din
lege, dezvăluirea clară şi completă a invenţiei va avea în vedere cererea de
brevet considerată în totalitatea sa, incluzând descriere, revendicări şi, după
caz, desene.
(3) Dezvăluirea invenţiei în sensul prevederilor art.
18 alin. (1) din lege trebuie făcută de solicitant la data de depozit a cererii
de brevet.
(4) Dacă OSIM apreciază că nu sunt îndeplinite
prevederile alin. (1)-(3), aceasta se notifică solicitantului.
(5) Ca urmare a notificării trimise conform
prevederilor alin. (4), solicitantul ori, după caz, mandatarul autorizat poate
modifica cererea de brevet de invenţie, cu respectarea prevederilor art. 27
alin. (5) din lege.
(6) Modificările aduse de
solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat în examinarea preliminară ori
de fond sunt admise de OSIM dacă:
a) se referă la caracteristici existente în descrierea
şi desenele din depozitul naţional reglementar şi conţin precizări şi
explicaţii cu privire la acestea;
b) se referă la conţinutul revendicărilor, dar se
bazează pe caracteristici existente în descrierea şi desenele din depozitul
naţional reglementar;
c) se referă la desene, dar se bazează pe
caracteristici existente în descriere sau, după caz, se referă la descriere,
dar se bazează pe caracteristici existente în desene;
d) sunt destinate unei mai bune înţelegeri a invenţiei,
deşi nu sunt conţinute în depozitul naţional reglementar al cererii de brevet
şi nu fac obiectul unor noi revendicări sau nu introduc caracteristici noi în
revendicările iniţiale.
(7) Modificările efectuate conform prevederilor alin.
(6) trebuie să fie indicate în mod vizibil pe descrierea iniţială sau să fie
cuprinse într-o descriere unde ele sunt de asemenea marcate. Filele care conţin
aceste modificări vor fi de format A4, iar textul va fi tehnoredactat pe imprimantă de calculator sau pe
maşină de scris; în caz contrar corespondenţa se ataşează la dosarul cererii de
brevet de invenţie, dar nu se ia în considerare la
examinarea acesteia.
(8) Descrierea, revendicările şi, dacă este cazul,
desenele modificate trebuie înregistrate la OSIM fie sub forma paginilor
redactilografiate sau, după caz, a figurilor refăcute, fie sub forma modificată
în întregime; toate paginile, inclusiv cele care conţin figurile, vor fi
semnate de solicitant şi vor fi supuse procedurilor pe care le urmează cererea,
cu condiţia îndeplinirii prevederilor art. 27 alin. (5) din lege.
(9) Dacă modificările aduse nu pot fi admise deoarece
nu respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege, OSIM notifică acest lucru
solicitantului, arătând că ele nu vor fi supuse procedurilor pe care le urmează
cererea şi acordă un termen de răspuns.
(10) Dacă în urma analizării modificărilor aduse se
constată că acestea îndeplinesc condiţiile prevederilor art. 27 alin. (5) din
lege, se continuă procedura de examinare cu analizarea îndeplinirii condiţiilor
de brevetabilitate, luându-seîn considerare inclusiv modificările admise.
(11) Dacă solicitantul sau, după caz, mandatarul
autorizat nu răspunde la notificarea prevăzută la alin. (4) sau alin. (8) ori
nu aduce argumente care să susţină admiterea modificărilor, se consideră că
prevederile art. 18 alin. (1) din lege nu sunt îndeplinite şi cererea de brevet
se respinge sau, după caz, se admite în parte.
ARTICOLUL 38
Stadiul tehnicii
(1) In aplicarea prevederilor
art. 10 alin. (2) şi (3) din lege, data de depozit a cererii de brevet de
invenţie se interpretează, după caz, ca fiind dată de prioritate a cererii.
(2) In aplicarea prevederilor art. 10 alin. (2) din
lege, cunoştinţe accesibile publicului înseamnă informaţiile la care publicul are acces, oriunde în lume,
prin:
a) prezentarea pe diferite suporturi sau pe diferite
canale informaţionale a unor documente de brevet ori a altor informaţii;
b) descrierea orală de informaţii care nu au fost
supuse niciunei restricţii de confidenţialitate privind utilizarea sau
diseminarea acestor informaţii.
(3) Data la care cunoştinţele conform prevederilor
alin. (2) au devenit accesibile publicului trebuie să fie identificabilă.
(4) In cazul în care informaţiile disponibile conform
prevederilor alin. (2) cuprind indicaţii privind numai luna dintr-un anumit an
sau numai anul, se consideră că aceste informaţii au devenit accesibile publicului în ultima zi a lunii, respectiv în ultima
zi a anului.
(5) Accesibil publicului în sensul prevederilor alin.
(2) înseamnă şi faptul că documentul cuprinzând informaţiile sau prezentarea
publică a acestora pe cale orală se află într-o bibliotecă publică cu acces
neîngrădit.
(6) Prin public, în
sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, se înţelege una sau mai multe
persoane neconstrânse la confidenţialitate şi care ar putea difuza informaţii;
publicul poate fi orice persoană şi nu neapărat o persoană de specialitate.
(7) Descrierea orală, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, poate consta într-o
prezentare la o conferinţă, în emisiuni de radiodifuziune, în înregistrări pe
echipamente pentru redarea sunetului, cum ar fi benzi,
discuri sau altele asemenea.
(8) Informaţiile sunt considerate că au devenit
accesibile publicului prin folosire, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2)
din lege, dacă la data relevantă orice persoană putea intra în posesia acestora
prin expunere sau folosire. Dacă o persoană vinde unui terţ un obiect fără
niciun fel de îngrădiri, restricţii sau obligaţii privind confidenţialitatea,
atunci obiectul este considerat că a fost făcut accesibil publicului.
(9) Cunoştinţele care au devenit accesibile publicului
pe cale orală, prin folosire sau în orice alt mod, sunt considerate ca făcând
parte din stadiul tehnicii numai dacă sunt confirmate printr-un document care
să le conţină şi care să demonstreze data la care au devenit accesibile
publicului şi care reprezintă data relevantă a documentului.
(10) Prin conţinut al
cererilor, în sensul prevederilor art. 10 alin.
(3) din lege, se înţelege dezvăluirea invenţiei în descriere, revendicări şi
desene, inclusiv stadiul tehnicii prezentat în mod explicit.
(11) De asemenea, fac parte din stadiul tehnicii şi
cererile prevăzute la art. 31 alin. (6) şi (7), cu condiţia ca acestea să fie
accesibile publicului conform prevederilor art. 23 din lege.
(12) Dacă o cerere de brevet de invenţie a fost
respinsă sau retrasă înainte de publicarea ei, nu a servit ca bază pentru
revendicarea unui drept de prioritate şi nu a lăsat să subziste drepturi,
aceasta nu este considerată ca făcând parte din stadiul tehnicii.
ARTICOLUL 39
Unitatea invenţiei
(1) In aplicarea prevederilor
art. 19 alin. (1) din lege, condiţia ca cererea de brevet de invenţie să se
refere la o singură invenţie este îndeplinită dacă problema tehnică care stă la
baza invenţiei revendicate este unitară şi toate caracteristicile sale tehnice
esenţiale sunt necesare sau cel puţin adecvate pentru rezolvarea acestei
probleme.
(2) In cazul în care în cererea de brevet de invenţie
se revendică un grup de invenţii, condiţia prevăzută la art. 19 alin. (1) din
lege privind unitatea invenţiei este îndeplinită numai dacă între aceste
invenţii există o relaţie tehnică ce poartă asupra uneia sau mai multor
caracteristici tehnice speciale identice ori corespondente; prin expresia caracteristici tehnice speciale se
înţelege acele caracteristici tehnice care determină o contribuţie la stadiul
tehnicii a fiecăreia dintre invenţiile revendicate, considerate ca un întreg.
(3) Determinarea existenţei unui singur concept
inventiv general, în cazul unui grup de invenţii, trebuie efectuată independent
de faptul că fiecare invenţie face obiectul unor revendicări distincte sau ca
alternative în cadrul unei singure revendicări.
(4) Concept inventiv general, în interpretarea
prevederilor alin. (3), poate consta în:
a) soluţii ale mai multor probleme tehnice, dacă, pe
baza interdependenţei tehnice dintre acestea, ele se subsumează unei singure
probleme generale unitare;
b) soluţii tehnice de sine stătătoare, dacă problema
tehnică rezolvată este nouă sau, deşi nu este nouă, ea este rezolvată pentru
prima dată;
c) soluţii tehnologice înrudite
ale unei singure probleme tehnice;
d) efectul unitar pe care îl obţin mai multe invenţii;
sau
e) revendicări de diverse categorii, dacă prezintă o
relaţie tehnică de interdependenţă.
(5) In sensul prevederilor alin. (4), în aceeaşi
cerere de brevet de invenţie va fi permisă oricare dintre următoarele
combinaţii de revendicări independente de categorii diferite:
a) în plus faţă de o revendicare independentă pentru
un produs dat, o revendicare independentă pentru un procedeu special adaptat
pentru fabricarea produsului şi o revendicare independentă pentru utilizarea
produsului respectiv;
b) în plus faţă de o revendicare independentă pentru
un procedeu dat, o revendicare independentă pentru un dispozitiv sau un mijloc
special conceput pentru aplicarea procedeului
respectiv; sau
c) în plus faţă de o revendicare independentă pentru
un produs dat, o revendicare independentă pentru un procedeu special adaptat
pentru fabricarea produsului şi o revendicare independentă pentru un dispozitiv
sau un mijloc special conceput pentru aplicarea
procedeului.
(6) Lista combinaţiilor de revendicări independente
prevăzută la alin. (5) nu este exhaustivă, fiind permise totuşi şi alte
combinaţii, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(7) In sensul prevederilor alin. (5), un procedeu este special adaptat pentru fabricarea produsului,
dacă acel procedeu conduce în mod nemijlocit la obţinerea produsului
revendicat; de asemenea, un dispozitiv sau un mijloc este special conceput
pentru realizarea procedeului dacă dispozitivul ori mijlocul este adecvat
realizării procedeului, existând şi o relaţie tehnică definită conform
prevederilor alin. (2) între dispozitivul sau mijlocul revendicat şi procedeul
revendicat.
(8) Dacă o cerere de brevet de invenţie nu
îndeplineşte prevederile art. 19 alin. (1) din lege, ea este considerată
neunitară şi pentru protecţia tuturor invenţiilor revendicate este necesară
divizarea cererii.
(9) In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din
lege, în cazul în care se constată ca cererea de brevet de invenţie este
neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după caz, mandatarului
autorizat, invitându-l să depună o opţiune scrisă privind divizarea cererii.
(10) Solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat
are posibilitatea să divizeze cererea, depunând la OSIM câte o cerere de brevet
de invenţie divizionară pentru fiecare invenţie sau grup de invenţii care respectă
condiţia unităţii invenţiei.
(11) In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (3) din
lege, în cazul în care în cererea de brevet de
invenţie iniţială au fost invocate priorităţi multiple, solicitantul trebuie să
indice în fiecare cerere divizionară prioritatea corespunzătoare.
(12) Dacă în urma notificării prevăzute la alin. (9)
solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu îşi exprimă opţiunea cu
privire la divizarea cererii, OSIM examinează cererea de brevet, considerând că
are ca obiect prima invenţie sau primul grup de invenţii revendicat care
respectă condiţia unităţii.
(13) In cazul în care până la luarea unei hotărâri
asupra cererii iniţiale solicitantul nu a depus cereri de brevet pentru
invenţiile care nu respectă condiţia unităţii invenţiei, acestea rămân în
descriere, fără să facă obiectul revendicărilor.
(14) In cazul în care solicitantul sau, după caz,
mandatarul autorizat nu a depus cereri divizionare şi OSIM a examinat cererea
de brevet având ca obiect prima invenţie sau primul grup de invenţii care
îndeplineşte condiţia unităţii, pentru celelalte invenţii revendicate cuprinse
în cererea iniţială, care este cerere de bază, se consideră ca nu a fost
solicitată protecţia prin brevet.
(15) Lipsa unităţii unei cereri de brevet nu poate fi invocată
în cadrul acţiunilor de revocare sau de anulare a unui brevet de invenţie,
conform prevederilor art. 52 şi 54 din lege.
ARTICOLUL 40
Intocmirea şi
publicarea raportului de documentare
(1) Raportul de documentare, potrivit prevederilor art.
24 din lege, furnizează atât solicitantului cererii de brevet de invenţie, cât
şi terţilor, după publicarea sa, informaţii privitoare la stadiul tehnicii
relevant faţă de invenţia din revendicările cererii.
(2) OSIM procedează la întocmirea şi publicarea raportului
de documentare potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, dacă
solicitantul depune o cerere şi dovada de plată a taxei
legale.
(3) Pentru ca OSIM să întocmească un raport de
documentare pentru o cerere naţională până la expirarea unui termen de 10 luni
de la data de depozit, solicitantul va depune cererea conform prevederilor
alin. (2) în termen de maximum 3 luni de la data de
depozit.
(4) In situaţia în care taxa pentru întocmirea şi
publicarea raportului de documentare este inclusă în taxa de examinare, prin
achitarea în termenul legal a acesteia se consideră a fi îndeplinite cerinţele
prevăzute la alin. (2).
(5) Cererea de brevet poate fi
supusă procedurii de întocmire şi publicare a raportului de documentare cu sau
fără opinie scrisă dacă data solicitării în scris este până în luna a 20-a de
la data de depozit a cererii sau de deschidere a fazei naţionale.
(6) Publicarea raportului de
documentare potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege se face odată cu
publicarea cererii, imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data de
depozit a cererii sau ulterior publicării cererii.
(7) OSIM întocmeşte raportul de documentare pe baza
depozitului naţional reglementar, constituit conform prevederilor art. 16 alin.
(4) din lege.
(8) Solicitantul poate cere ca raportul de documentare
să fie întocmit pe baza descrierii, revendicărilor şi, dacă este cazul, a
desenelor modificate din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei notificări
OSIM, cu condiţia ca acestea să respecte prevederile art. 27 alin. (5) din
lege.
(9) In situaţia prevăzută la alin. (7) solicitantul
trebuie să achite şi taxa de publicare a modificărilor aduse la o cerere de
brevet de invenţie dacă solicitarea efectuării raportului de documentare a fost
făcută înainte de încheierea pregătirilor pentru publicarea cererii.
(10) OSIM notifică solicitantul că raportul de
documentare nu poate fi întocmit în următoarele situaţii:
a) cererea de efectuare a raportului de documentare a
fost depusă după termenul prevăzut la alin. (5);
b) taxa legală nu a fost plătită în cuantumul şi la
termenele legale;
c) invenţia care face obiectul cererii de brevet de
invenţie se încadrează în prevederile art. 9 sau ale art. 8 alin. (1) din lege
ori nu respectă prevederile art. 18 sau ale art. 7 alin. (2) din lege;
d) OSIM a luat o hotărâre de respingere a cererii de
brevet, a luat act de retragerea cererii sau a declarat cererea ca fiind
considerată retrasă înainte de data solicitării raportului de documentare;
e) cererea de brevet se încadrează în prevederile art.
40 alin. (2) din lege;
f) sunt îndeplinite condiţiile legale pentru publicarea
cererii conform prevederilor art. 23 alin. (4) din
lege;
g) depozitul cererii nu produce efectele unui depozit
naţional reglementar.
(11) In situaţia prevăzută la alin. (10) lit. a), d),
e), f)şi g) taxa de întocmire a raportului de documentare se returnează.
(12) In situaţia prevăzută la alin. (10) lit. c) OSIM
publică menţiunea faptului că raportul de documentare nu a putut fi întocmit.
(13) Dacă în procedura de întocmire a raportului de
documentare se constată că cererea de brevet de invenţie conţine două sau mai
multe invenţii care nu respectă condiţia de unitate a invenţiei, conform
prevederilor art. 19 alin. (1) din lege, lipsa unităţii invenţiei se notifică
şi se cere solicitantului:
a) să indice acea invenţie sau grup de invenţii din
depozit pentru care raportul de documentare poate fi întocmit în baza taxei
plătite; sau
b) plata taxei pentru întocmirea raportului de
documentare şi pentru celelalte invenţii.
(14) Dacă în termenul acordat de OSIM solicitantul nu
a transmis indicaţia prevăzută la alin. (13) lit. a) sau nu a plătit taxa
prevăzută la alin. (13) lit. b), raportul de documentare se va întocmi pentru
prima invenţie sau grup de invenţii unitar, revendicat.
(15) Raportul de documentare conform prevederilor art.
24 din lege se notifică solicitantului împreună cu copiile părţilor relevante
din documentele citate, pe suport hârtie, pe suport magnetic sau, după caz, în
formă electronică. In cazul copiilor pe suport hârtie se achită contravaloarea
copiei.
(16) Dacă raportul de documentare este însoţit de o
opinie scrisă, conform prevederilor art. 41 alin. (8), aceasta va fi notificată
solicitantului, iar OSIM nu face publică opinia scrisă.
(17) Publicarea raportului de documentare se face după
expirarea termenului de răspuns acordat în notificarea prevăzută la alin. (13).
(18) Publicarea raportului
de documentare, conform prevederilor art. 24 din lege, se face prin punerea la
dispoziţia publicului, la sediul OSIM, la data publicării în BOPI, a menţiunii
întocmirii acestuia.
(19) In situaţia în care solicitantul, în urma
raportului de documentare, transmite la OSIM revendicări modificate care se
încadrează în prevederile art. 27 alin. (5) din lege, în cadrul procedurii de
examinare de fond se întocmeşte un supliment al raportului de documentare
pentru elementele noi introduse în revendicări.
ARTICOLUL 41
Conţinutul raportului de documentare
(1) In scopul determinării
stadiului tehnicii relevant pentru o cerere de brevet de invenţie, OSIM
stabileşte, pe baza revendicărilor, descrierii şi desenelor, documentele
relevante care sunt citate într-un raport de documentare.
(2) In raportul de documentare se citează documentele
din stadiul tehnicii definit conform prevederilor art. 38, accesibile la data
întocmirii acestuia, care pot fi luate în considerare pentru aprecierea
noutăţii şi a activităţii inventive, indicându-se, pentru fiecare citare,
revendicarea din cererea de brevet de invenţie la care se referă; se indică
gradul de relevanţă al acestora, folosindu-se simbolurile consacrate pe plan
internaţional, precum şi, dacă este cazul, părţile relevante ale documentelor
citate.
(3) Raportul de documentare nu trebuie să conţină
niciun fel de aprecieri referitoare la îndeplinirea sau neîndeplinirea
condiţiilor de brevetabilitate, în afara celor prevăzute la alin. (2).
(4) In raportul de documentare se înscriu indicii de
clasificare internaţională a brevetelor de invenţie atribuiţi obiectului
cererii de brevet de invenţie.
(5) In raportul de documentare se face distincţie
între documentele citate, publicate înainte de data priorităţii revendicate,
între data de prioritate şi data de depozit, la sau după data de depozit.
(6) Dacă în urma analizării cererii de brevet OSIM
consideră că aceasta nu îndeplineşte condiţiile care să permită efectuarea unei
documentări în stadiul tehnicii, pe baza tuturor sau numai a unor revendicări,
fie declară că documentarea nu este posibilă, situaţie în care taxa nu se
returnează, fie, după caz, întocmeşte un raport parţial de documentare;
declaraţia şi raportul parţial vor fi luate în considerare în cadrul
procedurilor ulterioare la care este supusă cererea de brevet de invenţie.
(7) Raportul de documentare, conform prevederilor art.
24 alin. (1) din lege, se comunică solicitantului într-un termen care să
permită acestuia să răspundă până la încheierea pregătirilor în vederea
publicării.
(8) Opinia scrisă conţine observaţii cu privire la
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 18 din lege.
(9) Opinia scrisă care însoţeşte raportul de
documentare, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, conţine o
apreciere concisă cu privire la noutatea, activitatea inventivă şi
aplicabilitatea industrială a fiecărei revendicări din cererea de brevet,
precum şi explicaţii privind relevanţa documentelor citate şi raport faţă de
revendicările corespunzătoare.
(10) La opinia scrisă solicitantul poate transmite
punctul său de vedere însoţit, după caz, de modificarea cererii, cu respectarea
prevederilor art. 27 alin. (5) din lege, până la încheierea pregătirilor în
vederea publicării.
ARTICOLUL 42
Condiţii de începere a procedurii de examinare de
fond
(1) Procedura de examinare de fond a cererilor de
brevet începe numai după achitarea taxei corespunzătoare, în cuantumul şi la
termenele stabilite de lege.
(2) Taxa de examinare a cererii
de brevet de invenţie poate fi plătită în cuantumul legal, fără a se depăşi un
termen de 3 luni de la solicitarea în scris a examinării, solicitare care poate
fi făcută până în luna a 30-a de la data de depozit.
(3) Dacă taxa prevăzută la alin. (2) a fost plătită,
examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie va fi efectuată numai dacă a
fost plătită şi taxa de publicare a cererii; în caz contrar se aplică
prevederile art. 35 alin. (9).
(4) In cazul în care cererea de brevet de invenţie a fost publicată, orice persoană poate cere examinarea de
fond şi poate plăti taxa, comunicând la OSIM numărul şi data de depozit ale cererii,
precum şi numele solicitantului, OSIM notifică solicitantului faptul că taxa de
examinare a fost achitată şi dă curs procedurii de examinare de fond a cererii.
(5) Dacă taxa de examinare a unei cereri naţionale se
achită în 3 luni de la data de depozit a cererii, în cuantumul stabilit de
lege, se consideră că taxa pentru întocmirea şi publicarea unui raport de
documentare este inclusă în aceasta, iar publicarea raportului se va face odată
cu publicarea cererii de brevet.
(6) In situaţia prevăzută la alin. (5), dacă
solicitantul cere întocmirea şi publicarea unui raport de documentare şi
plăteşte taxa legală, aceasta va fi returnată solicitantului.
(7) In situaţia în care se solicită efectuarea unui
raport de documentare cu opinie scrisă privind brevetabilitatea şi se achită
taxa legală corespunzătoare, taxa de examinare a cererii în termen de 18 luni
de la data de depozit se va plăti în cuantum redus cu valoarea taxei de
întocmire a raportului cu opinia scrisă.
(8) Examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie
va începe după:
a) primirea răspunsului solicitantului; sau
b) expirarea perioadei de răspuns la opinia scrisă
transmisă şi va avea în vedere aprecierile din raportul de documentare.
ARTICOLUL 43
Procedura de examinare de fond
(1) OSIM efectuează examinarea de fond a cererilor, în
ordinea datei de depozit, din fiecare domeniu de specialitate, sub condiţia
plăţii taxei de examinare.
(2) Procedura de examinare de fond se consideră ca
fiind începută dacă OSIM a transmis solicitantului cel puţin o notificare în
conformitate cu prevederile art. 26 B lit. a), b) şi c) din lege.
(3) Orice notificare conform
prevederilor alin. (2) va conţine motivele de limitare sau de respingere a
brevetului şi temeiul lor legal.
(4) In cazul notificărilor referitoare la îndeplinirea
condiţiilor de brevetabilitate în sensul prevederilor art. 26 B lit. c) din
lege, OSIM transmite solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat,
odată cu notificarea, şi copia părţii din documentul pertinent la care se face
referire concretă în conţinutul notificării.
(5) La cerere şi cu plata taxei corespunzătoare, OSIM
transmite solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat copii ale
materialului documentar in extenso conform prevederilor alin. (4), sau ale documentelor din
referinţele bibliografice indicate de acesta.
(6) Examinarea va avea în vedere modificările transmise
ca urmare a notificării prevăzute la alin. (2) şi care respectă prevederile
art. 27 alin. (5) din lege.
(7) In aplicarea prevederilor art. 26 B din lege,
examinarea de fond a unei cereri de brevet va urmări în ordine succesivă
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1)
din lege, astfel:
a) existenţa unei invenţii aparţinând oricărui
domeniu tehnologic;
b) dacă invenţia este susceptibilă de aplicare
industrială;
c) dacă invenţia este nouă;
d) dacă invenţia implică o activitate inventivă.
(8) In aplicarea prevederilor
alin. (7), invenţia trebuie să aibă caracter tehnic şi să poată fi realizată de
o persoană de specialitate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1)sau (2) din
lege.
(9) Caracterul tehnic al unei invenţii, potrivit
prevederilor alin. (8), poate fi dat de faptul că invenţia:
a) se referă la un domeniu tehnic, potrivit
prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b);
b) se referă la o problemă tehnică, potrivit
prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d);
c) prezintă cel puţin o caracteristică tehnică
esenţială care să definească în revendicări obiectul pentru care se solicită
protecţie.
(10) Obiectul unei cereri de brevet îndeplineşte
condiţia prevăzută la alin. (7) lit. a) dacă, considerat în sine, nu este
exclus de la brevetare în înţelesul prevederilor art. (8) alin. (1) din lege şi
dacă, indiferent de forma sau tipul revendicărilor cererii de brevet, el
prezintă un caracter tehnic conform prevederilor alin. (9).
ARTICOLUL 44
Excluderile şi
excepţiile de la brevetare
(1) In aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din lege, obiectele sau activităţile revendicate în
cererea de brevet sunt brevetabile dacă au un caracter tehnic, potrivit
prevederilor art. 43 alin. (8).
(2) In aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a)
din lege:
a) descoperirea în sine a unei
substanţe sau a unui obiect aflat liber în natură ori simpla descoperire a unei
noi proprietăţi a unui material cunoscut nu este brevetabilă;
b) o teorie ştiinţifică în sine, precum şi o teorie
care explică sau fundamentează practici executate empiric
anterior nu sunt brevetabile;
c) metodele matematice sunt considerate cazuri
particulare ale metodelor în exercitarea de activităţi mentale, conform
prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din lege.
(3) Creaţia estetică, în sensul prevederilor art. 8
alin. (1) lit. b) din lege, se referă prin definiţie la un produs care nu
prezintă caracteristici tehnice. Efectul estetic în sine nu este brevetabil
nici ca produs, nici ca procedeu.
(4) Totuşi, sunt brevetabile mijloacele tehnice,
produsele sau procedeele de obţinere a unui efect estetic.
(5) In aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c)
din lege, nu sunt considerate invenţii în sensul prevederilor art. 7 din lege,
în special, planurile de construcţie, tiparele pentru confecţionarea
articolelor de îmbrăcăminte, metodele de instruire pentru oameni sau animale,
partiturile muzicale, sistemele de stenodactilografie, sistemele de
contabilitate, de finanţare, de conducere a afacerilor, de reclamă, regulile
pentru practicarea diferitelor jocuri, simpla posologie a unui medicament şi
altele asemenea.
(6) In aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d)
din lege, prezentarea de informaţii în sine, caracterizată numai prin
conţinutul acestora, nu este brevetabilă, dar purtătorul de informaţii sau
procedeul de transmitere a acestora poate fi
brevetabil.
(7) In aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c)
din lege, programele de calculator în sine nu sunt considerate invenţii în
sensul prevederilor art. 7 alin. (1) din lege.
(8) Totuşi, sunt brevetabile invenţiile a căror
realizare implică utilizarea unui calculator, a unei reţele de calculatoare sau
a altor aparate programabile, în care, la prima vedere, una sau mai multe
caracteristici ale invenţiei revendicate este/sunt realizată/realizate, în tot
sau în parte, cu ajutorul unuia sau mai multor programe
de calculator.
(9) In cazul în care un program de calculator, care
constituie obiectul invenţiei, rulează sau este încărcat pe un calculator,
determină ori este în măsură să determine un efect tehnic ulterior care
reprezintă mai mult decât simpla interacţiune fizică normală între program şi
calculatorul pe care este executat, invenţia este brevetabilă.
(10) Invenţiile din domeniul programelor de calculator
sunt considerate că aparţin unui domeniu tehnologic şi pentru a fi brevetabile
trebuie să îndeplinească condiţiile de brevetabilitate prevăzute la art. 7 din
lege şi la art. 47 alin. (11)-(13).
(11) Invenţiile din domeniul programelor de
calculator, conform prevederilor alin. (10), pot avea ca obiect un produs sau un procedeu.
(12) In sensul prevederilor alin. (11), produsul poate
fi un calculator programat, o reţea de calculatoare programate sau de alte
aparate, iar procedeul poate fi realizat cu ajutorul unui astfel de calculator,
unei reţele de calculatoare ori de aparate prin
executarea unuia sau a mai multor programe de calculator.
(13) In sensul prevederilor alin. (7)-(12), produsul
poate fi sub forma unui program de calculator.
(14) In sensul prevederilor art. 9 alin (2) din lege,
poate fi acordat brevet pentru invenţii având ca
obiect:
a) produse, în special substanţe sau compoziţii,
pentru utilizare în oricare dintre metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.
d) din lege;
b) instrumente sau aparate chirurgicale, terapeutice
ori de diagnosticare utilizate în metodele prevăzute
la art. 9 alin. (1) lit. d) din lege;
c) metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din
lege, practicate pe corpul uman sau animal, care nu este viu.
(15) In aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit.
a) din lege, cu referire la invenţiile biotehnologice se au în vedere
excepţiile de la brevetabilitate prevăzute la art. 71 şi 72.
ARTICOLUL 45
Noutatea invenţiei
(1) Noutatea, în sensul prevederilor art. 10 din lege,
se determină în raport cu conţinutul revendicărilor pe baza caracteristicilor
esenţiale necesare pentru definirea invenţiei revendicate şi cu stadiul
tehnicii definit la art. 38.
(2) In aplicarea alin. (1), la determinarea noutăţii
problema tehnică pe care o rezolvă invenţia nu este luată în considerare.
(3) In aplicarea prevederilor
alin. (1), la determinarea noutăţii se va lua în considerare, de regulă, un
singur document din stadiul tehnicii, şi anume, cel considerat a fi cel mai
apropiat de invenţia revendicată. In acest sens, nu vor fi permise combinarea a
două elemente separate aparţinând stadiului tehnicii şi nici combinarea a două
elemente separate din două variante diferite descrise în cadrul aceluiaşi
document, decât dacă această combinare a fost în mod explicit sugerată.
(4) Totuşi, dacă documentul conform
prevederilor alin. (3), denumit document primar, se referă în mod explicit la un alt document accesibil publicului
la data publicării documentului primar, acesta din urmă se consideră a fi
încorporat în documentul primar.
(5) In cazul unei cereri care
respectă condiţia unităţii, pentru fiecare invenţie din grupul prevăzut la art.
19 alin. (1) din lege se aplică prevederile alin. (3) şi (4).
(6) La determinarea noutăţii, un document anterior va
fi luat în considerare în raport de data sa relevantă, care este fie data sa de
publicare, în cazul unui document publicat anterior, fie data de depozit sau,
după caz, data de prioritate, în cazul documentelor conform prevederilor art.
10 alin. (3) din lege.
(7) Sunt considerate documente relevante şi sunt analizate în raportul de examinare prevăzut la art. 50
acele documente din stadiul tehnicii al căror conţinut acoperă, parţial sau
total, obiectul protecţiei solicitate.
(8) Examinarea noutăţii se face prin compararea
caracteristicilor din revendicări cu cele din documentul conform prevederilor
alin. (3) şi care a fost selectat în acest scop în raportul de examinare.
(9) Se consideră că invenţia revendicată îndeplineşte
condiţia noutăţii dacă diferă prin cel puţin o caracteristică tehnică esenţială
de soluţia tehnică din documentul selectat, conform prevederilor alin. (8).
(10) Sunt considerate caracteristici
tehnice esenţiale, conform prevederilor alin. (9),
toate acele caracteristici care definesc invenţia revendicată, în măsura în
care nu sunt subînţelese de termenii generici utilizaţi.
(11) Invenţia revendicată este nouă şi dacă se referă
la:
a) un exemplu specific, iar documentul din stadiul
tehnicii are în vedere o dezvăluire generală care include exemplul specific;
sau
b) un subdomeniu selectat dintr-un
domeniu dezvăluit într-un document din stadiul tehnicii, cu condiţia ca
subdomeniul să fie îngust, să nu fie apropiat de valori cunoscute şi să aibă un
efect tehnic diferit; sau
c) un element sau un număr limitat de elemente,
selectate dintr-o clasă mai largă, cunoscută.
(12) O invenţie conform unei revendicări generice nu
prezintă noutate dacă documentul din stadiul tehnicii cuprinde un exemplu
specific, iar revendicarea respectivă se referă la o dezvăluire generală care
include şi acel exemplu specific.
(13) La examinarea noutăţii nu se iau în considerare
echivalentele tehnice ale caracteristicilor invenţiei revendicate.
ARTICOLUL 46
Divulgarea neopozabilă a invenţiei
(1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a)
din lege, constituie abuz evident împotriva
persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) din lege divulgarea
invenţiei de către un terţ:
a) care a sustras invenţia de la oricare dintre
aceste persoane; sau
b) căruia inventatorul i-a comunicat-o sub condiţia ca
acesta să nu o facă publică.
(2) Abuzul, în înţelesul prevederilor alin. (1),
trebuie să fie cu intenţie şi poate fi invocat de solicitant, chiar dacă abuzul
nu s-a produs cu privire la acesta, ci s-a produs în raport cu inventatorul
care a cedat drepturile sale asupra invenţiei sau în raport cu primul
solicitant care a cedat drepturile.
(3) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b)
şi alin. (2) din lege, cererea de brevet de invenţie se va înregistra în
maximum 6 luni de la data expunerii invenţiei în expoziţie în condiţiile
prevăzute la art. 27.
ARTICOLUL 47
Activitatea inventivă a invenţiei
(1) In aplicarea prevederilor
art. 12 din lege, activitatea inventivă a unei invenţii se apreciază în raport
cu problema tehnică pe care ea o rezolvă şi cu invenţia revendicată luată ca un
tot, prin compararea acesteia cu stadiul tehnicii definit conform art. 10 alin.
(2) din lege şi art. 38. Analiza activităţii inventive se face numai pentru
revendicările care îndeplinesc condiţia de noutate.
(2) Invenţia revendicată, luată ca un tot, este
considerată ca fiind evidentă în sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din lege
dacă, plecând de la una sau mai multe caracteristici ale stadiului tehnicii,
utilizarea cunoştinţelor generale ale persoanei de specialitate în domeniu ar
fi permis acesteia, la data de depozit sau, după caz, de prioritate a cererii,
să ajungă la invenţia revendicată.
(3) Persoana de specialitate în domeniu, în sensul prevederilor alin. (2), reprezintă persoana considerată a
avea acces la întregul stadiu al tehnicii, având aptitudini obişnuite şi
cunoştinţe generale în domeniul tehnicii în care se pune problema tehnică
rezolvată în invenţie la data relevantă.
(4) Pentru aprecierea activităţii inventive, se pot
combina în sistem mozaic fie mai multe documente, fie părţi din mai multe
documente, fie părţi diferite ale aceluiaşi document aparţinând stadiului
tehnicii şi compararea lor cu invenţia revendicată, cu condiţia ca această
combinaţie să fie evidentă pentru o persoană de specialitate.
(5) Aprecierea activităţii inventive
se poate efectua, prin abordarea de tip problemă-soluţie, luându-se în
considerare stadiul tehnicii cel mai apropiat.
(6) Pentru aprecierea activităţii inventive prin
abordarea de tip problemă-soluţie, potrivit prevederilor alin. (5), se efectuează
următoarele etape:
a) determinarea stadiului tehnicii cel mai apropiat;
b) stabilirea problemei tehnice obiective de rezolvat;
c) aprecierea măsurii în care invenţia revendicată,
pornind de la stadiul tehnicii cel mai apropiat şi de la problema tehnică
obiectivă, ar fi fost evidentă pentru persoana de specialitate în domeniu la
data relevantă.
(7) Stadiul tehnicii cel mai apropiat, conform
prevederilor alin. (6), este acea combinaţie de caracteristici care este
dezvăluită într-o singură referinţă a stadiului tehnicii şi constituie cea mai
bună bază pentru aprecierea evidenţei.
(8) Problema tehnică obiectivă de rezolvat, conform
prevederilor alin. (6) lit. b), reprezintă obiectivul propus de a modifica sau
de a adapta stadiul tehnicii cel mai apropiat pentru a obţine efectele tehnice
pe care invenţia le are faţă de acest stadiu al tehnicii. Ea poate fi diferită
de problema tehnică prezentată de solicitant în descrierea cererii conform
prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d), dacă stadiul tehnicii determinat de
oficiu în procedura de examinare impune modificarea în sensul obiectivării
sale.
(9) In aplicarea prevederilor alin. (1), se consideră
că o invenţie implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una
dintre situaţiile următoare:
a) folosirea neevidentă de mijloace cunoscute, într-un
alt scop şi cu obţinerea unor efecte noi, surprinzătoare;
b) o nouă utilizare a unui dispozitiv ori a unui
material cunoscut care elimină dificultăţi tehnice imposibil de depăşit în mod
cunoscut;
c) o combinaţie de caracteristici noi sau cunoscute
realizată în aşa fel încât acestea să îşi potenţeze reciproc efectele şi să se
obţină un rezultat tehnic nou;
d) o selecţie, în cadrul unui procedeu, a acelor
parametri tehnici cuprinşi într-un interval cunoscut care produc efecte
neaşteptate asupra desfăşurării procedeului ori asupra proprietăţilor
produsului obţinut;
e) o selecţie, în cadrul unui grup foarte larg de
compuşi ori de combinaţii chimice cunoscute, a acelora care prezintă avantaje
neaşteptate;
f) folosirea mijloacelor tehnice ale invenţiei
revendicate pentru rezolvarea problemei tehnice pe altă cale decât cea care
rezultă din documentele din stadiul tehnicii analizate de persoana de
specialitate.
(10) In aplicarea prevederilor alin. (2), se consideră că o invenţie nu implică o activitate inventivă
dacă se află, în special, în una dintre situaţiile următoare:
a) invenţia reprezintă cel puţin una dintre soluţiile
posibile, care decurge în mod evident pentru o persoană de specialitate în domeniu, pentru completarea unei lacune existente în stadiul
tehnicii;
b) invenţia nu diferă de stadiul cunoscut al tehnicii
decât prin utilizarea unor mijloace echivalente mecanice, electrice sau chimice
bine cunoscute;
c) invenţia constă doar într-o nouă utilizare folosind
proprietăţile cunoscute ale unui mijloc cunoscut;
d) invenţia constă într-o înlocuire, într-un dispozitiv
cunoscut, a unui material cu un alt material recent descoperit şi ale cărui
proprietăţi îl fac adecvat pentru această utilizare, denumită înlocuire
analoagă;
e) invenţia constă doar în utilizarea unei tehnici
cunoscute într-o situaţie similară, denumită utilizare analoagă;
f) invenţia constă în juxtapunerea ori asocierea unor
dispozitive sau procedee cunoscute, fiecare funcţionând ori desfăşurându-se în
modul cunoscut, fără a rezulta o interdependenţă între acestea;
g) invenţia constă doar în alegerea unei soluţii
dintr-un anumit număr de posibilităţi adecvate;
h) invenţia constă în alegerea anumitor dimensiuni,
intervale de temperatură sau parametri dintr-un domeniu limitat, care ar fi
putut fi obţinuţi prin încercări succesive sau prin folosirea metodelor
cunoscute de proiectare;
i) invenţia se obţine doar printr-o simplă extrapolare
rezultată în mod direct din stadiul tehnicii.
(11) Pentru invenţiile din domeniul programelor de
calculator se consideră îndeplinită condiţia activităţii inventive, conform
prevederilor art. 12 din lege, dacă invenţia are o contribuţie tehnică, prin
aceasta înţelegându-se un aport la stadiul tehnicii
într-un domeniu tehnic.
(12) Contribuţia tehnică se determină prin luarea în
considerare a diferenţei dintre invenţia revendicată, considerată ca un tot, şi
stadiul tehnicii definit la art. 10 alin. (2) din lege şi la art. 38 din
prezentul regulament.
(13) In aplicarea prevederilor
alin. (12), invenţia revendicată poate cuprinde elemente care conţin, pe lângă
caracteristici tehnice, şi caracteristici netehnice.
ARTICOLUL 48
Aplicabilitatea industrială a invenţiei
(1) In aplicarea prevederilor art. 13 din lege, o invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă
prezintă utilitate tehnică sau este în mod obiectiv realizabilă.
(2) Nu este susceptibilă de aplicare industrială
invenţia revendicată având ca obiect un dispozitiv sau un procedeu a cărui
funcţionare, respectiv utilizare, este în mod evident contrară legilor fizicii,
aşa cum este cazul mecanismelor de tip perpetuum mobile.
(3) In aplicarea prevederilor alin. (2), în situaţia
în care revendicările cererii de brevet având ca obiect un astfel de dispozitiv
specific funcţiei pe care se pretinde că o îndeplineşte, cât şi construcţia
acestuia, se apreciază că invenţia nu este susceptibilă de aplicare
industrială.
(4) Totuşi, în situaţia în care dispozitivul prevăzut
la alin. (2) este revendicat ca un produs având o anumită construcţie, se pot
ridica obiecţii în legătură cu insuficienta dezvăluire a invenţiei, în sensul
prevăzut la art. 18 alin. (1) din lege.
(5) Aplicabilitatea industrială a unei invenţii se
prezumă, cu excepţia situaţiilor în care utilizarea ei tehnică nu transpare şi
este necesară indicarea în mod explicit.
ARTICOLUL 49
Notificările OSIM
(1) Notificările prevăzute în procedurile legale în
faţa OSIM se prezintă fie sub forma unui document original, semnat, ştampilat
şi înregistrat, fie a unei copii a acestuia, conformă cu originalul. Copiile
documentelor care provin chiar de la părţi nu necesită o astfel de certificare.
(2) Notificările se transmit fie:
a) prin poştă;
b) prin mijloace tehnice de comunicaţie;
c) prin remitere la sediul OSIM;
d) prin publicare.
(3) Transmiterea notificărilor potrivit prevederilor
alin. (1) se face după cum urmează:
a) în situaţia în care solicitantul cererii de brevet
de invenţie nu este acelaşi cu inventatorul şi nu a fost desemnat un mandatar,
notificarea se adresează exclusiv solicitantului;
b) în situaţia în care solicitantul a desemnat un
mandatar, notificarea se adresează exclusiv acestuia.
(4) Hotărârile, precum şi documentele stabilite prin
ordin al directorului general al OSIM se notifică prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire; celelalte notificări se comunică prin scrisoare
recomandată.
(5) Notificările transmise prin poştă se consideră că
au fost remise destinatarului în termenul prevăzut la art. 3 alin. (5).
(6) Notificarea poate fi
înmânată la sediul OSIM direct destinatarului, care confirmă primirea sub
semnătură pe copia documentului care rămâne la OSIM. Prin acest mod de
transmitere pot fi înmânate destinatarului şi minutele încheiate cu
examinatorul la sediul OSIM, validate prin semnăturile părţilor şi
înregistrate.
(7) In cazul în care adresa destinatarului nu poate fi
cunoscută sau notificarea nu poate fi remisă destinatarului nici chiar după a
doua încercare din partea OSIM, se poate proceda la publicarea notificării.
Directorul general al OSIM dispune prin acelaşi ordin
ca la alin. (4) modalităţile de publicare, precum şi momentul de la care curge
termenul de o lună, la expirarea căruia documentul se consideră a fi fost
notificat.
(8) Notificarea îşi produce efectele chiar dacă
destinatarul refuză să accepte documentul de notificat sau să recunoască
primirea acestuia.
(9) In aplicarea prevederilor alin. (3) lit. b), în
cazul în care pentru o singură parte interesată au fost desemnaţi mai mulţi
mandatari, este suficient dacă notificarea este adresată unuia dintre aceştia,
iar în cazul în care mai multe părţi interesate au un mandatar autorizat comun,
este suficient ca notificarea să fie adresată mandatarului autorizat comun.
(10) In notificările transmise solicitantului sau,
după caz, mandatarului autorizat, OSIM indică termenul de răspuns;
solicitantul, pentru motive justificate, poate solicita prelungirea termenului
de răspuns în condiţiile prevederilor art. 3 alin. (8).
(11) OSIM nu poate lua hotărâri înainte de expirarea
termenului acordat pentru răspuns.
(12) Dacă în termenul fixat solicitantul sau, după
caz, mandatarul autorizat nu a răspuns şi nici nu a cerut o prelungire a
termenului de răspuns, decizia privind cererea de brevet se ia de către OSIM pe
baza documentelor existente.
(13) In situaţia în care în urma examinării de fond a
unei cereri de brevet se constată că invenţia având ca obiect un produs,
conform prevederilor art. 12, nu implică o activitate inventivă în sensul prevederilor art. 12 din lege, OSIM nu poate
lua o hotărâre de respingere a cererii înainte de a se fi transmis
solicitantului o notificare privind posibilitatea transformării cererii de
brevet de invenţie în cerere de model de utilitate şi de a fi trecut termenul
de răspuns la această notificare.
ARTICOLUL 50
Raportul de examinare a cererii de brevet
(1) Raportul de examinare a cererii de brevet potrivit
prevederilor art. 28 alin. (1) din lege este actul cu care se încheie procedura
de examinare a unei cereri de brevet, în conformitate
cu prevederile art. 26 din lege, şi este întocmit şi semnat de examinatorul
care instrumentează dosarul cererii.
(2) Raportul de examinare potrivit prevederilor alin.
(1) conţine:
a) menţionarea datelor bibliografice ale cererii de brevet
publicate;
b) o succintă prezentare a obiectului sau obiectelor
cererii;
c) menţionarea procedurilor la care a fost supusă
cererea ca urmare a achitării taxelor;
d) analiza invenţiei din punctul de vedere al
suficienţei dezvăluirii în cererea de brevet, al apartenenţei la categoriile
excluse sau exceptate de la brevetare, urmată, după caz, de analiza
îndeplinirii condiţiilor de brevetabilitate pe baza documentelor relevante
selectate din stadiul tehnicii;
e) propunerea examinatorului adresată comisiei de
examinare privind acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de
brevet, cu invocarea motivelor de drept care stau la baza acesteia.
SECŢIUNEA a 4-a
Comisia de examinare
ARTICOLUL 51
Competenţa comisiei de examinare. Componenţă şi
hotărâri
(1) In procedura de examinare a
cererii de brevet de invenţie examinatorul de stat în domeniul proprietăţii
industriale redactează raportul de examinare, conform prevederilor art. 50, pe
baza căruia o comisie de examinare de specialitate din cadrul OSIM ia hotărârea
de acordare a brevetului de invenţie sau de respingere a cererii, potrivit
prevederilor art. 28 alin (1) din lege; Comisia de examinare ia act de
retragerea cererii de brevet de invenţie în cazul în care solicitantul cere
retragerea în scris sau declară ca fiind considerate retrase cererile de brevet
aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din lege.
(2) Comisiile de examinare de specialitate din cadrul
OSIM sunt constituite pe domenii tehnice sau pe procedură de examinare.
(3) Comisia de examinare este
formată din:
a) preşedinte, desemnat de directorul general al OSIM;
b) examinatorul de stat în domeniul proprietăţii
industriale, care a efectuat examinarea cererii şi a redactat raportul de
examinare;
c) un al doilea examinator, desemnat
de preşedinte. Pentru invenţii de complexitate deosebită, comisia de
examinare poate fi extinsă, la propunerea preşedintelui, cu încă 2 examinatori.
(4) După încheierea procedurii de examinare de fond a
cererii de brevet, OSIM notifică solicitantului sau, după caz, mandatarului
autorizat că urmează să ia hotărârea de acordare a brevetului de invenţie şi să
i-o comunice, iar în scopul eliberării brevetului, trebuie să plătească taxa pentru publicarea, tipărirea
şi eliberarea brevetului, în termenul prevăzut de lege. Notificarea este
însoţită de documentaţia conţinând descrierea, revendicările şi desenele, pe
baza căreia comisia de examinare va hotărî acordarea brevetului.
(5) Până la luarea hotărârii, în termenul acordat de
OSIM, solicitantul poate cere în scris la OSIM eliminarea unor eventuale erori
materiale sau alte modificări ale documentaţiei.
(6) In cazul în care comisia de examinare nu este de
acord cu modificările sau cu corecturile prevăzute la alin (5), solicitantului
i se va acorda un nou termen pentru transmiterea observaţiilor sale. In lipsa
răspunsului acestuia, în termenul acordat, hotărârea de acordare va fi luată pe
baza ultimei forme a documentaţiei transmise la solicitant sau, după caz, la
mandatarul autorizat.
(7) Operarea oricăror modificări solicitate după
comunicarea hotărârii de acordare se va face doar pe calea contestării
acesteia, conform prevederilor art. 51 din lege, şi cu plata taxei legale.
(8) Hotărârile luate de comisia de examinare se motivează
şi se înscriu în Registrul comisiilor de examinare din serviciul de
specialitate, precum şi în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse; în
aceleaşi registre se înscriu şi menţiunile privind cererile de brevet de
invenţie retrase de către solicitant sau menţiunile privind declararea cererilor ca fiind considerate retrase.
(9) Hotărârile luate de comisiile de examinare, precum
şi menţiunile prevăzute la alin. (8) se comunică solicitantului sau, după caz,
mandatarului autorizat, în termen de o lună de la data luării hotărârii ori de
la data la care s-a luat act de retragerea cererii sau la care cererea a fost
declarată ca fiind considerată retrasă.
(10) Pentru toate cererile de brevet pentru care a fost
plătită taxa de publicare, tipărire şi eliberare a brevetului, menţiunea
hotărârii de acordare a brevetului de invenţie se publică în primul număr al
BOPI ce urmează după expirarea termenului legal pentru introducerea unei
contestaţii. De asemenea, menţiunile privind hotărârile de respingere a cererii
de brevet se publică în primul număr al BOPI ce urmează după expirarea
termenului legal pentru introducerea unei contestaţii.
(11) In cazul depunerii unei contestaţii, publicarea
menţiunii hotărârii conform prevederilor alin. (10) se face în termenul de o
lună de la data la care a fost comunicată contestaţia.
(12) Publicarea menţiunii hotărârii de acordare
conform prevederilor alin. (10) se poate efectua înainte de termenul prevăzut
la art. 28 alin. (6) din lege, cu condiţia achitării taxei de publicare,
tipărire şi eliberare a brevetului, dar nu mai devreme de o lună de la data
comunicării hotărârii.
(13) Invenţiile pentru care a fost acordat brevet se
publică prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, a descrierii,
revendicărilor şi desenelor începând de la data publicării în BOPI a
menţiunilor privind hotărârile de acordare, conform prevederilor alin. (10) şi
(11).
(14) In aplicarea prevederilor art. 28 alin (9) din
lege, efectul legal al brevetului de invenţie, conform prevederilor art. 32 din
lege, se produce de la data publicării hotărârii de acordare în BOPI. Termenul
de revocare a brevetului conform prevederilor art. 52 din lege începe să curgă
de la publicarea menţiunii hotărârii de acordare. In aplicarea aceluiaşi
articol, hotărârea de respingere a cererii de brevet produce efecte de la data
publicării în BOPI.
ARTICOLUL 52
Suspendarea procedurilor în faţa OSIM
(1) In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (11) din
lege, succesorul în drepturi al solicitantului sau, după caz, mandatarul
autorizat trebuie:
a) să depună la OSIM o cerere
în care să solicite în mod expres suspendarea procedurii în care se află
cererea de brevet de invenţie;
b) să achite o taxă de prelungire a termenului de
procedură; şi
c) să depună la OSIM copii certificate de pe
documentele care justifică cererea de suspendare.
(2) Reluarea procedurii se face la cererea expresă a
succesorului în drepturi sau, după caz, a mandatarului autorizat, înregistrată
la OSIM, la care se anexează documentele care atestă calitatea de succesor în
drepturi; OSIM notifică părţilor interesate data la care se reiau procedurile.
(3) In situaţia suspendării datorate decesului
mandatarului autorizat şi numirii unui nou mandatar, OSIM va relua procedurile
numai după ce acesta depune procura de reprezentare a solicitantului; în caz
contrar, cererea de brevet de invenţie se respinge sau, după caz, procedurile
sunt reluate considerând că solicitantul nu este reprezentat de mandatar.
(4) In situaţia prevăzută la art. 28 alin. (12) din
lege, OSIM notifică părţii interesate data de la care procedura este
suspendată.
(5) In vederea reluării procedurii suspendate, conform
prevederilor alin. (4), dacă sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (1) din
lege, partea interesată trebuie:
a) să solicite reluarea procedurii în termen de 30 de
zile de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă;
b) să plătească taxa privind înregistrarea de
modificări cu privire la situaţia juridică a brevetului.
(6) In vederea reluării procedurii suspendate, conform
prevederilor alin. (4), dacă sunt aplicate prevederile art. 66 alin. (2) din
lege, partea interesată trebuie:
a) să comunice la OSIM hotărârea judecătorească în
termen de 3 luni de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă,
învestită cu formula executorie de către instanţă;
b) să comunice în scris la OSIM în acelaşi termen
opţiunea sa cu privire la alegerea uneia dintre variantele cuprinse în
prevederile art. 66 alin. (2) lit. a)-c) din lege.
(7) In cazul în care din comunicarea făcută conform
prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i-a fost recunoscut
dreptul la brevet doreşte să continue procedura în locul solicitantului,
conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. a) din lege, şi plăteşte taxa privind
înregistrarea de modificări cu privire la regimul juridic al cererii de brevet
de invenţie, OSIM publică în BOPI menţiunea modificării persoanei îndreptăţite
la eliberarea brevetului.
(8) In situaţia în care din comunicarea făcută conform
prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i-a fost recunoscut
dreptul la brevet va depune o nouă cerere de brevet pentru invenţia pentru care
i-a fost recunoscut dreptul, conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. b) din
lege, cererea trebuie:
a) să fie făcută în cadrul termenului prevăzut la alin. (6) lit. a);
b) să cuprindă o referire în limba română la cererea
iniţială sau să cuprindă descrierea, revendicările şi desenele invenţiei pentru
care i-a fost recunoscut dreptul la brevet;
c) să fie însoţită de dovada plăţii taxei legale;
d) să fie însoţită de o copie a hotărârii judecătoreşti
definitive şi irevocabile.
(9) Data de depozit a cererii de brevet de invenţie
prevăzute la alin. (8) este aceeaşi cu data de depozit a cererii iniţiale şi
noua cerere beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în cererea
iniţială.
(10) După îndeplinirea prevederilor alin. (8), OSIM
declară că cererea iniţială este considerată ca fiind retrasă începând cu data
de depozit.
(11) In cazul în care din comunicarea făcută conform
prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i s-a recunoscut
dreptul la brevet solicită respingerea cererii iniţiale, conform prevederilor
art. 66 alin. (2) lit. c) din lege, şi este îndeplinită cerinţa prevăzută la
alin. (6) lit. a), OSIM ia hotărârea de respingere a cererii iniţiale, publică
menţiunea acesteia în BOPI şi comunică hotărârea părţilor interesate.
(12) Suspendarea procedurii nu poate interveni înainte
de publicarea cererii de brevet de invenţie conform prevederilor art. 23 alin.
(1)-(5) din lege.
ARTICOLUL 53
Repunerea în situaţia anterioară
(1) Atunci când solicitantul sau titularul nu s-a
încadrat într-un termen pentru o acţiune într-o
procedură în faţa OSIM având ca efect pierderea drepturilor cu privire la
cererea de brevet sau la brevetul de invenţie, OSIM îl poate repune în situaţia
anterioară, la cererea acestuia, într-un termen de două luni de la încetarea
cauzei, dar nu mai mult de un an de la expirarea termenului nerespectat, cu
condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) solicitantul, titularul
sau, după caz, mandatarul autorizat cere în mod expres repunerea în situaţia
anterioară;
b) cererea este formulată în termen;
c) cererea este motivată; şi
d) taxa legală plătită odată cu înregistrarea cererii
este cea prevăzută la art. 44 alin. (4) din lege.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (4) din lege se aplică
cererilor conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. b) din lege, pentru care
forma descrierii şi desenelor a fost admisă în concordanţă cu conţinutul
revendicărilor admise şi termenul prevăzut la art. 28 alin. (2) lit. e) din
lege nu a expirat.
(3) Cererea depusă conform prevederilor alin. (1) lit.
a) nu poate fi respinsă, în tot sau în parte, înainte ca OSIM să notifice
solicitantului, titularului sau, după caz, mandatarului autorizat motivele
respingerii şi de a i se acorda un termen de maximum două luni pentru a trimite
observaţiile sale.
(4) OSIM hotărăşte respingerea cererii de repunere în
situaţia anterioară, dacă aceasta se referă la una dintre situaţiile prevăzute
la art. 44 alin. (2) şi (3) din lege, precum şi la art. 20 alin. (7) din lege.
(5) Hotărârea de admitere sau de respingere a cererii
de repunere în situaţia anterioară se comunică solicitantului, titularului sau,
după caz, mandatarului autorizat.
ARTICOLUL 54
Revocarea din oficiu
(1) Hotărârile comisiei de
examinare, privind cererile de brevet de invenţie pot fi revocate din oficiu,
în temeiul art. 29 alin. (1) din lege, dacă în perioada de revocare, la OSIM
sunt identificate documente de natură să modifice aceste hotărâri.
(2) Revocarea din oficiu conform prevederilor art. 29
din lege se face de către comisia de examinare care a luat hotărârea.
(3) Dacă se constată că hotărârile comisiei de
examinare conţin erori materiale sau omisiuni, în special privind datele de
identificare a inventatorului, solicitantului sau titularului, comisia de
examinare va dispune îndreptarea acestora, fără revocarea hotărârii.
(4) Menţiunea revocării din oficiu a hotărârii se
înscrie în Registrul comisiilor de examinare din serviciul în care s-a luat
hotărârea.
(5) Motivarea revocării din oficiu se consemnează de
către preşedintele comisiei de examinare într-un proces-verbal care se ataşează
la dosarul cererii de brevet.
(6) După revocarea hotărârii conform prevederilor
alin. (1), comisia de examinare va lua o nouă hotărâre privind cererea de
brevet imediat după soluţionarea cauzelor care au determinat revocarea
hotărârii.
SECŢIUNEA a 5-a
Apărarea drepturilor privind invenţiile
ARTICOLUL 55
Pregătirea şedinţei comisiei de reexaminare
(1) In aplicarea prevederilor
art. 53 din lege, contestaţiile, inclusiv cele având ca obiect limitarea
brevetului, formulate în baza prevederilor art. 51 din lege, precum şi cererile
de revocare, formulate în baza prevederilor art. 52 din lege, sunt soluţionate
de comisia de reexaminare alcătuită din:
a) preşedinte;
b) unul sau 3 examinatori cu minimum 5 ani vechime în
examinare; şi
c) un consilier juridic din cadrul Departamentului
apeluri.
(2) Preşedintele îl va desemna ca raportor al cauzei
pe examinator, în cazul comisiilor formate din 3
membri, sau pe unul dintre cei 3 examinatori, în cazul comisiilor formate din 5
membri.
(3) Preşedintele comisiei de reexaminare este
directorul general al OSIM sau, prin delegarea de competenţă, şeful
Departamentului apeluri; secretariatul comisiei de reexaminare este asigurat de
o persoană din cadrul acestui departament.
(4) Membrii comisiilor de reexaminare nu pot lua parte
la soluţionarea niciunei contestaţii sau cereri de revocare dacă au un interes
personal în contestaţia dezbătută sau dacă au participat, ca examinatori sau
membri ai comisiei de examinare, la examinarea cererii de brevet de invenţie la
care se referă contestaţia.
(5) Raportorul, în urma studierii documentaţiei
cererii de brevet de invenţie şi a dosarului, va întocmi un studiu preliminar
al cazului, în care va evidenţia argumentele formulate de părţi şi va menţiona
probele cele mai relevante invocate.
(6) Raportorul va analiza şi punctul de vedere
transmis de examinatorul dosarului, exprimat în situaţia în care, în raport cu
elementele avute în vedere la luarea hotărârii contestate, au apărut alte
documente. Punctul de vedere al examinatorului va fi solicitat odată cu
înştiinţarea părţilor.
(7) Şedinţa de soluţionare a cauzei se desfăşoară cu
ascultarea părţilor; desfăşurarea procedurilor orale, precum şi depunerea de
probe vor fi consemnate de către secretar într-o condică de şedinţă.
(8) In soluţionarea cazului, comisia de reexaminare va da
posibilitatea părţilor să-şi prezinte şi să îşi susţină punctul de vedere pe baza materialelor probatorii
depuse în dosar, fie personal, fie prin mandatar autorizat sau avocat, pe baza
împuternicirii avocaţiale.
(9) Când comisia de reexaminare constând din 3 membri
consideră că natura contestaţiei sau a cererii de revocare necesită ca
respectiva comisie să fie constituită din 3 membri examinatori, un preşedinte
şi un jurist, decizia de lărgire a comisiei va fi luată cel mai târziu la
primul termen stabilit pentru soluţionarea cazului.
ARTICOLUL 56
Competenţe ale
comisiei de reexaminare în cazul hotărârilor luate în examinarea preliminară
(1) Contestaţiile privind
hotărârile luate în examinarea preliminară referitoare
la:
a) cererile de brevet de invenţie;
b) cererile de acordare a protecţiei tranzitorii;
c) prioritatea revendicată;
d) repuneri în situaţia anterioară;
e) revalidarea brevetelor de invenţie;
f) înscrieri de transmiteri de drepturi, se soluţionează de către o comisie de reexaminare formată din 3
membri, dintre care 2 jurişti din cadrul Direcţiei contencios, cooperare
internaţională, şi un examinator din cadrul Serviciului examinare preliminară;
preşedintele comisiei se deleagă de către directorul general al OSIM, iar
secretariatul acesteia se asigură de către o persoană din cadrul Direcţiei
contencios, cooperare internaţională.
(2) In timpul şedinţei de soluţionare a contestaţiei
comisia de reexaminare poate să solicite orice lămuriri sau documente care sunt
necesare pentru soluţionarea contestaţiilor.
(3) Comisia de reexaminare hotărăşte admiterea sau
respingerea contestaţiei.
ARTICOLUL 57
Contestaţia şi cererea de revocare
(1) Contestaţia prin care va
fi sesizată comisia de reexaminare se va face în scris şi va conţine
următoarele elemente:
a) numele şi domiciliul sau denumirea şi sediul
persoanei care a formulat contestaţia;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele în fapt şi temeiurile în drept pe care se
bazează contestaţia;
d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină
contestaţia;
e) semnătura persoanei care a formulat contestaţia.
(2) Contestaţia se va raporta
la motivele pe care se întemeiază hotărârea contestată şi va fi însoţită de
dovezile în susţinerea acesteia şi de dovada achitării taxei de contestaţie.
(3) Când dovezile constau în înscrisuri, se vor prezenta
copii de pe aceste acte. Dacă înscrisurile sunt
redactate într-o limbă străină, se vor depune traduceri ale acestora în limba
română, certificate de partea care le depune.
(4) Contestaţia având ca obiect limitarea brevetului
conform prevederilor art. 51 alin. (2) din lege va conţine motivele pentru care
acesta doreşte restrângerea întinderii protecţiei acordate.
(5) Cererea de revocare a brevetului se va face în
scris şi va conţine aceleaşi elemente ca şi contestaţia. Titularul brevetului
de invenţie în cauză va putea depune un răspuns la cererea de revocare cu cel
puţin 5 zile înainte de primul termen stabilit pentru şedinţa de soluţionare a
cererii.
(6) Contestaţia, precum şi înscrisurile însoţitoare se
depun în două exemplare, iar cererea de revocare şi eventualul răspuns, precum
şi înscrisurile însoţitoare vor fi depuse în atâtea copii câte părţi sunt plus
două copii pentru comisia de reexaminare şi, respectiv, comisia de examinare.
(7) Cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen
stabilit pentru şedinţa de soluţionare a cauzei,
comisia de examinare poate depune la dosar punctul de vedere conform
prevederilor art. 55 alin. (6).
ARTICOLUL 58
Procedura de soluţionare a contestaţiilor şi
cererilor de revocare
(1) Cererea de revocare se
comunică de secretarul comisiei de reexaminare titularului brevetului în cauză, care poate depune în termenul
acordat de comisie un răspuns şi eventuale documente pentru susţinere. Un
exemplar se comunică şi comisiei de examinare.
(2) Răspunsul dat conform prevederilor alin. (1) se
notifică persoanei care a formulat cererea de revocare de către secretarul
comisiei de reexaminare.
(3) Contestaţia şi cererea de revocare se comunică de
secretarul comisiei de reexaminare şi Direcţiei brevete de invenţie din cadrul
OSIM pentru luarea la cunoştinţă şi, după caz, pentru formularea unui punct de
vedere.
(4) Cu cel puţin 14 zile înainte de termenul fixat
pentru soluţionarea cazului, secretarul comisiei de reexaminare trimite
invitaţii părţilor sau, după caz, reprezentanţilor acestora, prin poştă, cu
confirmare de primire, pentru participare la şedinţă. Listele de şedinţe
aprobate de directorul general al OSIM vor fi comunicate Direcţiei brevete de
invenţie şi vor fi publicate pe internet cu cel puţin 3 zile înainte de data
şedinţei.
(5) In situaţia în care comisia de reexaminare constată
că soluţionarea unui caz depinde de existenţa sau inexistenţa unui drept care
face obiectul unei judecăţi sau când a început urmărirea penală pentru o infracţiune
care ar avea implicaţii asupra hotărârii comisiei, aceasta poate suspenda
soluţionarea cazului până la rămânerea definitivă a hotărârii din procesul
penal.
(6) La luarea hotărârii asupra cazului, raportorul îşi
va exprima primul opinia, urmat de cel mai nou membru în funcţie al comisiei de
reexaminare, ultimul pronunţându-se preşedintele.
(7) La luarea hotărârii preşedintele rezumă opţiunile
posibile în legătură cu hotărârea şi le supune la vot; voturile vor fi
exprimate în ordinea prevăzută la alin. (6), în prezenţa tuturor membrilor.
(8) Hotărârea comisiei de reexaminare va fi adoptată
cu voturile majorităţii membrilor acesteia; opiniiile divergente vor fi
menţionate în finalul hotărârii.
ARTICOLUL 59
Hotărârile comisiei de reexaminare
(1) In cazul contestaţiilor,
comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea, în parte sau în
tot, a contestaţiei, modificarea hotărârii de respingere, respectiv
desfiinţarea acesteia şi trimiterea cazului în examinarea de fond pentru
continuarea procedurii de examinare, în limitele de competenţă precizate în
hotărârea comisiei de reexaminare;
b) admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii de
acordare şi trimiterea cazului în examinarea de fond pentru continuarea
procedurii de examinare, în limitele de competenţă precizate în hotărârea
comisiei de reexaminare;
c) admiterea contestaţiei şi a
modificărilor solicitate de contestator în procedura de contestaţie,
modificarea hotărârii de acordare şi transmiterea spre publicare a brevetului
cu modificările admise de comisia de reexaminare;
d) respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii
contestate.
(2) In cazul contestaţiei având ca obiect limitarea
brevetului, comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea contestaţiei în baza revendicărilor
amendate de solicitant, modificarea hotărârii de acordare a comisiei de
examinare şi transmiterea spre publicare a brevetului cu modificările admise de
comisia de reexaminare;
b) respingerea contestaţiei şi transmiterea spre
publicare a brevetului de invenţie în forma acordată de comisia de examinare.
(3) In cazul cererilor de revocare, comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea cererii în tot şi revocarea brevetului de
invenţie;
b) admiterea cererii de revocare în parte şi a
revendicărilor amendate de titular în cadrul procedurii de revocare, menţinerea
brevetului de invenţie în forma modificată de titular în procedura de revocare
şi transmiterea spre republicare a brevetului;
c) admiterea în parte a cererii, menţinerea brevetului
în forma modificată în urma hotărârii comisiei de reexaminare şi transmiterea
spre publicare a brevetului;
d) respingerea cererii de revocare şi menţinerea
brevetului de invenţie în forma modificată de titular în procedura de revocare
şi transmiterea spre republicare a brevetului;
e) respingerea cererii de revocare şi menţinerea
brevetului de invenţie în forma acordată de comisia de examinare.
(4) După pronunţare, se redactează hotărârea, care se
semnează de către preşedinte şi membri.
(5) Hotărârile comisiei de reexaminare se vor comunica
părţilor în copie conformă cu originalul; hotărârea, întocmită într-un singur
exemplar original, se depune de către secretar la dosarul de hotărâri ale
comisiei şi se înscrie în condica de şedinţe.
(6) Dispoziţiile prezentului regulament referitoare
la procedura de soluţionare a contestaţiilor şi cererile de revocare, precum şi
cele referitoare la hotărârile comisiei de reexaminare se completează în mod
corespunzător cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
SECŢIUNEA a 6-a
Eliberarea brevetului de invenţie
ARTICOLUL 60
Condiţii pentru eliberarea brevetului de invenţie
(1) In aplicarea prevederilor
art. 30 alin. (1) şi (2) din lege, OSIM eliberează brevetul de invenţie
titularului, după achitarea taxei de publicare, tipărire şi eliberare a
acestuia, conform prevederilor art. 28 alin. (7) din lege.
(2) Brevetul de invenţie este
însoţit de o notificare privind publicarea menţiunii hotărârii de acordare a
acestuia conform prevederilor art. 28 alin. (9) din lege, precum şi de
descrierea, revendicările şi desenele pe baza cărora s-a luat hotărârea. OSIM
notifică titularului cu privire la elementele prevăzute în art. 36 alin. (1) care nu se publică şi
transmite o copie a descrierii şi revendicărilor care urmează a fi publicate.
(3) In cazul în care brevetul de invenţie este în
regim de coproprietate, în conformitate cu prevederile art. 84, acesta se
eliberează cotitularului desemnat sau, în lipsa acestuia, primului cotitular
menţionat, iar celorlalţi cotitulari li se eliberează câte un duplicat cu
menţiunea „cotitular al brevetului de invenţie nr. ..."; acest duplicat se
eliberează fără plata unei taxe.
(4) In situaţia pierderii sau distrugerii originalului
brevetului eliberat, titularului i se poate elibera un duplicat al brevetului,
la cerere, cu plata taxei legale şi după publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, a menţiunii pierderii sau distrugerii.
(5) In aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din
lege, eliberarea duplicatului pentru inventatorul care nu este titular al
brevetului nu este supusă plăţii taxelor.
(6) Totuşi, în situaţia pierderii sau distrugerii
duplicatului, conform prevederilor alin. (5), inventatorului i se poate
elibera, la cerere, un nou duplicat, numai după achitarea taxei legale.
(7) Pentru brevetele de invenţie revocate sau anulate
în parte în baza prevederilor art. 52 alin. (2) şi art. 54 alin. (2) din lege,
după achitarea taxei conform prevederilor alin. (1), OSIM eliberează un brevet
de invenţie, în conformitate cu hotărârea comisiei de reexaminare sau, după
caz, cu hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei, şi publică în BOPI
menţiunea eliberării brevetului.
SECŢIUNEA a 7-a
Menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie
ARTICOLUL 61
Menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie în
perioada de protecţie
(1) In aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) din lege, pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie, taxa
pentru un an de protecţie devine scadentă în prima zi a anului de protecţie respectiv,
cu următoarele excepţii:
a) pentru primii 2 ani de protecţie, în care titularul
nu datorează aceste taxe;
b) pentru perioada cuprinzând anii de protecţie
următori primilor 2 ani, inclusiv anul următor anului în care s-a publicat
menţiunea de acordare a brevetului de invenţie, când taxa se plăteşte în termen
de 12 luni de la data publicării în BOPI a menţiunii acordării brevetului.
(2) Conform prevederilor art. 43 alin. (3) din lege,
plata anticipată pentru o perioadă de până la 4 ani include şi plata pentru
anul de protecţie pentru care trebuia să se facă această plată.
(3) In cazul în care taxa este plătită anticipat,
conform prevederilor alin. (2), această plată este considerată ca fiind
valabilă, chiar dacă în perioada pentru care au fost plătite taxele cuantumul
acestora a fost actualizat.
(4) Dacă în perioada pentru care taxa a fost plătită
anticipat cu reducere este înregistrată o transmitere de drepturi conform
prevederilor art. 45 din lege, odată cu transmiterea de drepturi se va plăti diferenţa
până la nivelul cuantumului legal pentru anul de protecţie următor celui în
care este publicată menţiunea înregistrării acestei transmiteri.
(5) Dacă plata diferenţei de taxă prevăzute la alin.
(4) nu a fost făcută odată cu înregistrarea la OSIM a actului de transmitere a
dreptului, printr-o notificare se acordă titularului un termen de două luni pentru ca acesta să
plătească diferenţa până la cuantumul taxei care trebuie achitată; în caz
contrar titularul decade din drepturi.
(6) De îndată ce sunt îndeplinite condiţiile legale
pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie, OSIM notifică aceasta
titularului sau mandatarului autorizat, precum şi faptul că taxa de menţinere
în vigoare nu se returnează, indiferent de modificările intervenite ulterior cu
privire la regimul juridic al brevetului.
(7) In cazul în care, ca urmare a notificării faptului
că urmează să se ia o hotărâre de acordare a brevetului de invenţie,
solicitantul cere, din motive de incapacitate de plată a taxelor de publicare,
tipărire şi eliberare şi, respectiv, de menţinere în vigoare, o prelungire a
termenului de luare a hotărârii, se va notifica acordul privind această cerere;
prelungirea termenului de luare a hotărârii nu poate fi mai mare de 12 luni de
la data comunicării acordului şi se acordă o singură dată.
(8) Taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului de
invenţie pentru un an de protecţie, care nu a fost plătită în condiţiile
prevăzute la alin. (1), poate fi plătită cu o majorare de 50% până la sfârşitul
unui termen de 6 luni de la data scadentă.
(9) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) termenul de
6 luni menţionat la alin. (8) curge de la data la care s-a sfârşit termenul de
12 luni calculat de la data publicării menţiunii acordării şi eliberării
brevetului de invenţie.
(10) Neplata taxei pentru menţinerea în vigoare a
brevetului de invenţie pentru un an de protecţie, după expirarea termenului
prevăzut la alin. (8) sau (9), atrage, conform prevederilor art. 43 alin. (3)
din lege, decăderea titularului din drepturile conferite de brevet.
(11) In aplicarea prevederilor art. 39 alin. (3) din
lege, plata poate fi făcută de către orice persoană, cu condiţia indicării
datelor de identificare a acesteia şi a titularului, a numărului brevetului de
invenţie, a titlului invenţiei care face obiectul protecţiei prin brevet, a
anului sau a perioadei pentru care se face plata taxei şi a înregistrării la
OSIM a unei copii a documentului de plată şi a actelor prin care să se
dovedească, dacă este cazul, îndeplinirea de către titular a condiţiilor de
acordare a reducerii cuantumului.
(12) Dacă titularul sau mandatarul autorizat nu a
achitat taxa de menţinere în vigoare până la sfârşitul termenului prevăzut la
alin. (8) sau (9), iar plata a fost efectuată de către o altă persoană, conform
prevederilor art. 39 alin. (3) din lege, atunci sunt îndeplinite condiţiile
legale pentru menţinerea în vigoare a brevetului şi OSIM notifică în
conformitate cu prevederile alin. (6).
(13) In cazul în care titularul decăzut din drepturile
conferite de brevetul de invenţie cere la OSIM revalidarea acestuia şi sunt
îndeplinite cerinţele art. 38 din lege, inclusiv este plătită taxa pentru
menţinerea în vigoare datorată pentru perioada pentru care nu s-a făcut plata,
OSIM hotărăşte printr-o comisie din cadrul Direcţiei brevete de invenţie asupra
cererii de revalidare.
(14) Hotărârea privind revalidarea se înscrie în
Registrul naţional al brevetelor de invenţie, prevăzut la art. 67 alin. (9), se
comunică titularului şi se publică în BOPI în termenul prevăzut la art. 37 din
lege.
(15) Titularul poate contesta, conform prevederilor
art. 51 alin. (1) din lege, hotărârea privind cererea
de revalidare a brevetului.
ARTICOLUL 62
Procedura la OSIM în cazul anulării brevetului când o altă persoană decât cea care
figurează pe brevet este
îndreptăţită la acordare
(1) In aplicarea prevederilor art. 66 alin. (1) din
lege, în situaţia în care în urma unei acţiuni în
anulare a brevetului, conform prevederilor art. 54 alin. (1) lit. e) din lege,
OSIM eliberează brevetul persoanei îndreptăţite în următoarele condiţii:
a) persoana îndreptăţită comunică la OSIM hotărârea
definitivă şi irevocabilă pentru a fi publicată în BOPI;
b) persoana îndreptăţită achită taxa de modificare a
situaţiei juridice a brevetului, taxa de tipărire, publicare şi eliberare a
acestuia, precum şi taxa de menţinere în vigoare la zi a brevetului.
(2) OSIM publică în BOPI
hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, menţiunea eliberării
brevetului şi înscrie aceste date în Registrul naţional al brevetelor de
invenţie.
ARTICOLUL 63
Renunţarea titularului la drepturi
(1) Renunţarea de către titular la drepturile
conferite de un brevet, care este în perioada de valabilitate, conform
prevederii art. 38 alin. (1) din lege, se face prin înregistrarea la OSIM a
unei cereri; OSIM ia act de renunţarea titularului dacă:
a) cererea este expresă, menţionează dacă renunţarea
se face în tot sau în parte şi, după caz, precizează revendicările la care se
face referire;
b) cererea este depusă după data la care menţiunea
hotărârii de acordare a brevetului de invenţie a fost publicată în BOPI;
c) cererea este semnată de titular sau, în situaţia în
care brevetul are mai mulţi cotitulari, cererea va fi semnată de fiecare dintre
aceştia;
d) titularul face dovada că au fost respectate
prevederile art. 38 alin. (2), (3) sau (5) din lege.
(2) Menţiunea renunţării la brevet se înscrie în
Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se publică în BOPI în termen de
60 de zile de la data la care aceasta a fost înregistrată la OSIM.
(3) La cererea inventatorului, conform prevederilor
art. 38 alin. (2) din lege, titularul transmite
acestuia dreptul asupra brevetului în tot sau în parte, iar inventatorul sau
inventatorii trebuie să înregistreze la OSIM o cerere semnată, pentru preluarea
dreptului asupra brevetului, a actelor de renunţare şi de transmitere a
dreptului la brevet în tot sau în parte, în original sau în copie
autentificată, precum şi dovada de plată a taxei de modificare cu privire la
regimul juridic al brevetului; OSIM înscrie transmiterea de drepturi în
Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publică în BOPI menţiunea
acesteia, conform prevederilor art. 45 alin. (3) din lege.
SECŢIUNEA a 8-a
Intinderea
protecţiei conferite de brevetul de invenţie
ARTICOLUL 64
Interpretarea revendicărilor
(1) Dispoziţiile art. 32 alin.
(3) din lege nu trebuie interpretate ca semnificând faptul că:
a) întinderea protecţiei conferite de brevetul de
invenţie este determinată în sensul strict si literal al textului
revendicărilor, descrierea şi
desenele servind numai în scopul eliminării ambiguităţilor asupra
revendicărilor;
b) revendicările servesc numai ca linii directoare şi
că protecţia se extinde şi la ceea ce, după opinia unei persoane de
specialitate care a analizat descrierea şi desenele, titularul brevetului a
dorit să protejeze.
(2) Dispoziţiile art. 32 alin. (3) din lege trebuie,
dimpotrivă, interpretate ca definind o poziţie între aceste extreme, care să
asigure în acelaşi timp o protecţie echitabilă titularului şi un grad rezonabil
de certitudine terţilor.
(3) In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (3) din
lege, caracteristicile utilizate în revendicări se
consideră în sensul şi sfera pe care acestea le au în mod normal în domeniul
stadiului tehnicii relevant, cu excepţia cazurilor în care descrierea prevede
un alt inţeles dat al acestor caracteristici.
(4) In situaţia în care o
revendicare defineşte un produs prin procedeul său de fabricaţie, acea
revendicare va fi interpretată ca definind produsul în sine, cu
caracteristicile conferite de procedeul de fabricaţie.
(5) In situaţia în care o revendicare defineşte un
produs pentru o utilizare specifică, revendicarea va fi interpretată ca
definind produsul limitat exclusiv la acea utilizare.
(6) In aplicarea prevederilor art. 33 alin. (6) din
lege, un element este considerat echivalent unui element specificat în revendicări, dacă pentru o persoană de specialitate în domeniu este
evident că prin utilizarea acestuia se obţine în mod esenţial acelaşi rezultat
ca şi cel care se obţine prin elementul specificat în revendicări.
(7) La stabilirea întinderii protecţiei trebuie să fie
avută în vedere orice precizare care o limitează în raport cu conţinutul
revendicărilor, făcută de solicitant sau de titularul brevetului în timpul
procedurilor referitoare la acordarea sau la validitatea brevetului.
ARTICOLUL 65
Intinderea protecţiei
în funcţie de categoriile de brevete
(1) In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din
lege, brevetul de invenţie având ca obiect un produs conferă o protecţie
absolută, care cuprinde toate funcţiile, efectele, utilizările şi avantajele
produsului ca obiect al invenţiei, chiar dacă acestea nu au fost indicate în
descrierea de brevet.
(2) Protecţia prin brevetul având ca obiect un produs
cuprinde produsul ca atare, independent de calea sau de modul de fabricaţie,
astfel încât indicarea într-un exemplu de realizare a unei căi sau a unui proces
de fabricaţie nu semnifică faptul că protecţia conferită de brevet se extinde
doar la produsul astfel fabricat.
(3) In cazul în care produsul se defineşte prin
procedeul său de fabricaţie, potrivit prevederilor art. 12 alin. (4),
întinderea protecţiei este cea pentru produs, conform prevederilor alin. (1),
valabilă însă numai pentru acele produse astfel definite.
(4) Pentru brevetul care are ca obiect un produs
revendicat a fi limitat la un anumit scop cum ar fi
dispozitive, mijloace etc, protecţia conferită se limitează numai la realizarea
acelui scop.
(5) In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din
lege, brevetul de invenţie având ca obiect un procedeu conferă o protecţie
absolută faţă de orice utilizare sau oferire spre utilizare a procedeului brevetat,
cuprinzând toate scopurile realizabile cu procedeul brevetat, chiar dacă
acestea nu au fost indicate în descrierea de brevet.
(6) In aplicarea prevederilor alin. (5), dacă esenţa
invenţiei având ca obiect procedeul brevetat se referă la o utilizare într-un
anumit scop a unui produs, întinderea protecţiei prin brevet este limitată doar
la utilizarea în scopul menţionat.
SECŢIUNEA a 9-a
Reprezentarea prin mandatar
ARTICOLUL 66
Reprezentarea în procedurile în faţa OSIM
(1) Solicitantul, titularul, cesionarul sau altă
persoană interesată poate fi reprezentată pentru orice procedură privind o
cerere de brevet de invenţie sau un brevet de invenţie printr-un mandatar
autorizat exercitând profesia de consilier în proprietate industrială, fie
independent, fie în cadrul unei forme de angajare prevăzute de Ordonanţa
Guvernului nr. 66/2000 privind exercitarea profesiei de consilier în
proprietate industrială, republicată.
(2) Când OSIM constată că un mandatar autorizat a fost
desemnat pentru o cerere de brevet sau un brevet de invenţie, verifică dacă
acesta figurează în listele publicate în BOPI şi înscrie în Registrul naţional
al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, în Registrul naţional
al brevetelor de invenţie menţiunile referitoare la desemnare.
(3) Orice menţiune referitoare la desemnarea unui
mandatar, precum şi modificările cu privire la regimul juridic al acestuia ori
la renunţarea la mandatul de reprezentare sunt înscrise, după caz, în unul
dintre registrele prevăzute la alin. (2), la cererea scrisă şi semnată de către
solicitant, titular, cesionar sau altă persoană interesată.
(4) Inscrierea de către OSIM a unei schimbări a
mandatarului autorizat, desemnat într-o cerere de brevet de invenţie sau pentru
un brevet de invenţie, ori a unei modificări a adresei acestuia este făcută sub
condiţia plăţii taxei prevăzute de lege.
(5) Inscrierea mandatarului autorizat este radiată din
oficiu de către OSIM dacă un nou mandatar autorizat este desemnat sau în cazul
în care o schimbare de titular a fost înscrisă fără ca noul titular să îşi
desemneze un mandatar autorizat.
(6) Când o cerere de brevet de invenţie a fost depusă
la OSIM în mod direct de către solicitant, OSIM va notifica acestuia o listă a
consilierilor în proprietate industrială, precum şi posibilitatea de a desemna
o persoană din lista comunicată.
(7) In situaţia în care, deşi a fost desemnat un
mandatar autorizat, una dintre procedurile prevăzute la art. 39 alin. (2) din
lege a fost îndeplinită direct de solicitant, titular, cesionar sau altă
persoană interesată, OSIM notifică mandatarului autorizat despre actele
efectuate de către această persoană; de asemenea, OSIM comunică persoanei care
a îndeplinit actele respective despre notificarea făcută mandatarului
autorizat.
SECŢIUNEA a 10-a
Registre naţionale
ARTICOLUL 67
Registrul naţional al cererilor de brevet de
invenţie depuse şi Registrul naţional al brevetelor de invenţie
(1) Registrul naţional al
cererilor de brevet de invenţie depuse şi Registrul naţional al brevetelor de
invenţie, conform prevederilor art. 69 alin. (1) lit. c) din lege se formează
şi se gestionează la OSIM.
(2) Registrele, conform prevederilor alin. (1), sunt
menţinute pe suport hârtie sau parţial ori în totalitate
în format electronic.
(3) In cazurile în care prevederile legale privind
forma ori conţinutul unui document, din care trebuie înscrise date în registre,
sau plata taxelor, în cuantumul şi la termenele legale, nu sunt respectate ori
solicitarea din document nu este făcută de către persoana în drept, aşa cum
este aceasta menţionată în registre, datele nu se înregistrează, despre aceasta
se notifică solicitantului, titularului sau persoanei interesate.
(4) In aplicarea prevederilor art. 15 alin. (6) din lege, cererile de brevet de invenţie care îndeplinesc prevederile art.
15 alin. (1) din lege sunt înscrise în Registrul naţional al cererilor de
brevet de invenţie depuse, în ordinea crescătoare a numărului la care este
asociată data de depozit.
(5) Pentru înscrierea datelor
în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, se preiau
datele numai din documente originale sau având valoare de original şi se
transcriu întocmai.
(6) OSIM eliberează, în condiţiile legii şi ale
prezentului regulament, la cererea oricărei persoane, orice document solicitat,
în copie sau, după caz, un extras al unei înscrieri din Registrul naţional al
cererilor de brevet de invenţie depuse, dacă a fost plătită taxa de certificare
şi eliberare a unui document oficial.
(7) Datele care se înscriu în
Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sunt următoarele:
a) numărul cererii de brevet de invenţie şi data de
depozit;
b) data înregistrării la OSIM a unei cereri de brevet
înregistrate pe cale naţională, dacă aceasta este diferită de data de depozit;
c) numărul şi data de depozit ale cererii
internaţionale şi data deschiderii fazei naţionale, pentru o cerere
internaţională pentru care s-a deschis faza naţională;
d) dacă cererea de brevet a rezultat în urma
revizuirii unei cereri internaţionale, conform prevederilor art. 31, datele
referitoare la cererea internaţională care a fost revizuită;
e) dacă cererea de brevet a rezultat din transformarea
unei cereri de brevet european în cerere de brevet naţional, numărul cererii de
brevet naţional şi numărul cererii de brevet european, data de depozit, conform
Convenţiei brevetului european, şi data la care s-a produs transformarea
cererii;
f) titlul invenţiei;
g) codul de clasificare atribuit, conform sistemului internaţional de clasificare a brevetelor;
h) datele de identificare a solicitantului, conform
prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b) din lege;
i) datele de identificare a inventatorului şi, dacă
este cazul, alte date pe care acesta le declară;
j) adresa pentru corespondenţa
indicată de solicitant;
k) datele de identificare a mandatarului autorizat
desemnat de către solicitant;
l) dacă este revendicată o
prioritate, data, numărul şi statul în care a fost înregistrată cererea
anterioară a cărei prioritate este revendicată;
m) dacă cererea a rezultat prin divizare, numărul şi
data de depozit ale cererii din care a rezultat aceasta;
n) data publicării cererii şi temeiul legal în baza
căruia s-a făcut publicarea;
o) numărul, data şi felul hotărârilor luate cu privire la cerere în cadrul OSIM;
p) date privind actul de certificare a depunerii
materialului biologic la autoritatea de depozit internaţională, conform
prevederilor art. 18 alin. (2) din lege;
r) transmiterile de drepturi înregistrate, conform
prevederilor art. 45 şi art. 46 alin. (1) din lege;
s) alte modificări înregistrate în situaţia juridică a
cererii de brevet;
t) înregistrarea unei contestaţii sau cereri de
revocare;
u) datele privind depunerea certificatului de expoziţie
conform prevederilor art. 28 alin. (1);
v) datele privind întreruperea sau suspendarea
procedurii ori a unei prelungiri de termen.
(8) Datele privind cererile de brevet de invenţie
înscrise în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse devin
accesibile publicului de la data publicării cererii conform prevederilor art.
23 din lege şi pot fi consultate la sediul OSIM.
(9) Registrul naţional al brevetelor de invenţie,
conform prevederilor alin. (1), are o secţiune pentru brevetele de invenţie
acordate pe cale naţională, o secţiune pentru brevete europene cu efecte în
România şi o secţiune pentru brevetele care conferă protecţie tranzitorie.
(10) In Registrul naţional al brevetelor de invenţie -
Secţiunea pentru brevete de invenţie acordate pe cale naţională se înscriu
următoarele:
a) numărul brevetului de invenţie, numărul şi data de
depozit ale cererii de brevet de invenţie pe baza căreia s-a acordat brevetul;
b) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei
cereri înregistrate pe cale naţională, data depunerii la OSIM a cererii de
brevet, dacă aceasta este diferită de data de depozit;
c) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei
cereri internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională, numărul şi data
de depozit ale cererii internaţionale şi data deschiderii fazei naţionale;
d) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei
cereri de brevet european transformate în cerere de brevet naţional, numărul
cererii de brevet european, data de depozit, conform Convenţiei brevetului
european şi data la care cererea de brevet european s-a transformat în cerere
de brevet naţională;
e) titlul invenţiei;
f) indicele de clasificare atribuit, conform
sistemului internaţional de clasificare a brevetelor;
g) datele de identificare a inventatorului şi titularului de brevet;
h) adresa pentru corespondenţă indicată de titular;
i) datele de identificare a mandatarului autorizat
desemnat de către titular;
j) dacă este revendicată o prioritate, data, numărul şi
statul sau organizaţia unde a fost înregistrată cererea anterioară a cărei
prioritate este revendicată;
k) data publicării cererii şi temeiul legal în baza
căruia s-a făcut publicarea;
l) menţiunea hotărârii de
acordare a brevetului, conform prevederilor art. 28 alin. (1) din lege;
m) menţiunea numărului revendicărilor şi a celui al
figurilor din brevetul de invenţie;
n) menţiunea hotărârii judecătoreşti, rămasă definitivă
şi irevocabilă, referitoare la persoana care are dreptul la brevet;
o) data eliberării brevetului de invenţie, conform
prevederilor art. 30 alin. (2) din lege;
p) documentele de plată a taxelor de tipărire şi de
menţinere în vigoare şi cuantumul acestora;
q) menţiunea decăderii din drepturi a titularului prin
neplata taxelor şi data publicării acesteia;
r) menţiunea hotărârii de revalidare a brevetului,
rămasă definitivă şi irevocabilă, conform prevederilor art. 37 din lege;
s) menţiunea renunţării, în tot sau în parte, la
dreptul la brevet, conform prevederilor art. 38 alin. (6) din lege;
ş) menţiunea hotărârii definitive şi irevocabile de
anulare în tot sau în parte a brevetului de invenţie, conform prevederilor art.
54 alin. (3) din lege;
t) clasificarea informaţiilor referitoare sau în
legătură cu invenţia care face obiectul brevetului de invenţie, conform
prevederilor art. 40 alin. (2) şi (3) din lege şi ale art. 7;
ţ) repunerea în situaţia anterioară, conform
prevederilor art. 44 din lege;
u) transmiterea în tot sau în parte a dreptului la
brevet sau a drepturilor care decurg din brevet, conform prevederilor art. 45
din lege;
v) licenţele obligatorii,
conform prevederilor art. 50 din lege;
w) menţiunile hotărârilor definitive şi irevocabile,
conform prevederilor art. 57 alin. (4) din lege;
x) modificările dintr-o hotărâre definitivă şi
irevocabilă referitoare la calitatea de inventator, de titular de brevet sau la
alte drepturi născute din brevetul de invenţie şi data publicării menţiunii
hotărârii;
y) menţiunea hotărârii definitive şi irevocabile,
referitoare la faptul că o altă persoană decât titularul din brevetul de
invenţie este indreptăţită la acordarea brevetului, conform prevederilor art.
66 alin. (1) din lege şi data publicării menţiunii hotărârii.
(11) In Registrul naţional al brevetelor de invenţie -
Secţiunea pentru brevete europene cu efecte în România se înscriu datele cu
privire la situaţia juridică a acestora.
(12) La data primirii unui exemplar dintr-o hotărâre
luată cu privire la o cerere de brevet de invenţie sau la un brevet de
invenţie, menţiunea acesteia se înscrie în registre sau, după caz, se face
rectificarea corespunzătoare în datele din registre; despre rectificarea făcută
se va face referire în orice document eliberat care este copia sau extrasul
unei înscrieri în registre.
(13) Registrele reprezintă dovada oricărei date
înscrise în acestea.
(14) Orice persoană interesată poate cere îndreptarea
unor erori materiale sau omisiuni în înscrierile din Registrul naţional al
cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al
brevetelor de invenţie.
(15) După înregistrarea cererii privind îndreptarea şi
până la soluţionarea acesteia, OSIM nu eliberează niciun document care este o
copie sau un extras al unei înscrieri în Registrul naţional al cererilor de
brevet de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al brevetelor de
invenţie.
(16) OSIM poate să solicite
orice lămuriri sau documente care sunt necesare în susţinerea cererii prevăzute
la alin. (15).
(17) In cazul în care au existat îndreptări ale unor
erori sau omisiuni în înscrierile din Registrul naţional al cererilor de brevet
de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al brevetelor de invenţie,
acestea vor fi evidenţiate în orice document eliberat care reprezintă copia sau
extrasul unei înscrieri din registru.
CAPITOLUL III
Invenţii biotehnologice
SECŢIUNEA 1
Generalităţi
ARTICOLUL 68
Definiţii
(1) Invenţiile
biotehnologice, potrivit prevederilor art. 7 alin.
(2) lit. a), b) şi c) din lege, sunt invenţiile care se referă la un produs
care constă din sau care conţine material biologic ori care se referă la un
procedeu prin care este obţinut, prelucrat sau utilizat materialul biologic.
(2) Material biologic, potrivit
prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a) din lege, înseamnă orice material care
conţine informaţia genetică şi care este autoreproductibil sau reproductibil
într-un sistem biologic.
(3) Procedeu microbiologic, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din lege, este orice
procedeu prin care se obţine un material microbiologic, în care se utilizează
un material microbiologic, sau care implică o intervenţie asupra unui material microbiologic.
(4) Prin autoritate de
depozit internaţională, la care se face referire
în prevederile art. 18 alin. (2) din lege, se înţelege o instituţie de depozit
care asigură primirea, acceptarea, conservarea microorganismelor şi remiterea
de eşantioane ale acestora, şi care a dobândit statutul de autoritate
internaţională de depozit conform prevederilor art. 7 din Tratatul de la
Budapesta.
(5) Soiul de plante, în
înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă orice grup
de plante aparţinând unui taxon botanic având cel mai scăzut rang cunoscut
care, independent de îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea unui brevet de
soi, poate fi:
a) definit prin expresia caracterelor, rezultând
dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinare
de genotipuri;
b) distinct faţă de orice alt grup de plante, prin
expresia a cel puţin unuia dintre caracterele prevăzute la lit. a);
c) considerat ca o entitate, cu privire la capacitatea
sa de a fi reprodus ca atare; este considerat soi şi hibridul
cu formele parentale.
(6) Rasa de animale, în
înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă un grup de
indivizi din cadrul unei specii de animale cu caractere biochimice, fiziologice
şi ecologice comune, stabile, fixate ereditar şi care se disting clar de alte
grupe de indivizi din cadrul aceleiaşi specii.
(7) Plantele sau animalele modificate genetic în
înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege se definesc prin cel
puţin o genă funcţională care a fost introdusă în genomul acestora şi/sau prin
caracteristicile noi dobândite şi nu prin genom în totalitatea lui.
(8) Un procedeu de obţinere a plantelor sau animalelor
este esenţial biologic dacă se referă în întregime la fenomene naturale, aşa
cum sunt încrucişarea sau selecţia.
SECŢIUNEA a 2-a
Brevetabilitate
ARTICOLUL 69
Obiectul invenţiilor biotehnologice
(1) Invenţiile biotehnologice
pot avea ca obiect un produs sau un procedeu, în
conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din lege.
(2) Produsele pot fi materiale
biologice definite la art. 68 alin. (2) şi plante sau animale modificate
genetic, definite la art. 68 alin. (7).
(3) Materialele biologice prevăzute la alin. (2)
cuprind:
a) microorganisme care sunt izolate din mediul lor
natural sau obţinute prin procedee ce induc mutaţii
ori modificate genetic la nivelul genotipului şi care se caracterizează prin
încadrare taxonomică, precum şi prin trăsături morfologice şi biochimice,
termenul „microorganisme" cuprinzând bacterii şi alte organisme în general
unicelulare, cu dimensiuni microscopice, care pot fi manipulate şi înmulţite în
laborator, virusuri şi plasmide, fungi unicelulari, inclusiv drojdii, alge,
protozoare, precum şi celule umane, animale şi vegetale;
b) gene sau vectori, care se caracterizează prin succesiunea de nucleotide sau cu trimitere la
procedeul lor de obţinere, la o figură cum este harta de restricţie, respectiv
la un număr de depozit al unei linii de celule-gazdă care le conţine; sau
c) proteine sau anticorpi monoclonali, care se caracterizează prin succesiunea de aminoacizi ori printr-o
combinaţie de parametri, cum ar fi: sursa de obţinere, greutatea moleculară şi
o proprietate funcţională.
(4) Procedeele microbiologice definite conform
prevederilor art. 68 alin. (3) se caracterizează prin:
a) materii prime, etape şi condiţii de lucru,
încadrare taxonomică, trăsături morfologice şi biochimice ale noului material
microbiologic rezultat, în cazul obţinerii unui material microbiologic; sau
b) materii prime, etape şi condiţii de lucru,
încadrare taxonomică, trăsături morfologice şi biochimice ale materialului
microbiologic utilizat, în cazul în care materialul biologic serveşte ca mijloc
de realizare a procedeului sau ca materie primă.
ARTICOLUL 70
Invenţii biotehnologice brevetabile
(1) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile
art. 7 alin. (2) lit. a) din lege, invenţiile care au ca obiect un material
biologic, definit la art. 68 alin. (2).
(2) Materialul biologic prevăzut la alin. (1) poate fi
izolat din mediul natural şi utilizat în scopuri practice sau poate fi produs
prin orice procedeu tehnic.
(3) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile
art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, invenţiile care se referă la plante sau
animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenţiei nu se limitează la
un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale, definite la art. 68
alin. (5) şi (6).
(4) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile
art. 7 alin. (2) lit. c) din lege, invenţiile care se referă la un procedeu
microbiologic definit la art. 68 alin. (3) sau la un alt procedeu tehnic ori un
produs obţinut prin intermediul unui astfel de procedeu, produsul fiind altul
decât soiul de plante sau rasa de animale obţinute pe această cale.
ARTICOLUL 71
Excepţii de la
brevetabilitate
(1) In aplicarea prevederilor
art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, nu se acordă brevet de invenţie, în special
pentru invenţiile biotehnologice care au ca obiect:
a) procedee de donare a fiinţei umane;
b) procedee de modificare a identităţii
genetice a unei linii germinale a fiinţei umane;
c) utilizări de embrioni umani în scopuri industriale
ori comerciale; sau
d) procedee de modificare a identităţii genetice a
animalelor, de natură să le provoace suferinţe fără niciun beneficiu medical
substanţial pentru om sau animal, precum şi pentru animalele rezultate din
astfel de procedee.
(2) Excepţia prevăzută la alin. (1) lit. c) nu se
referă la invenţiile cu scop terapeutic sau de diagnostic care se aplică
embrionului uman dacă sunt utile acestuia.
(3) Nu se acordă brevet de invenţie, în conformitate
cu prevederile art. 9 lit. b) din lege, pentru soiuri de plante şi rase de
animale definite la art. 68 alin. (5) şi (6) sau pentru procedee esenţial
biologice, definite la art. 68 alin. (8), pentru obţinerea plantelor sau
animalelor.
(4) In aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b)
din lege, nu se acordă protecţie prin brevet de invenţie pentru soiuri de
plante sau rase de animale, chiar dacă soiurile de plante sau rasele de animale
sunt obţinute prin intermediul procedeelor microbiologice.
ARTICOLUL 72
Invenţii având ca obiect corpul uman şi elementele
sale
(1) Un element izolat al corpului uman sau produs în alt
mod printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau
secvenţa parţială a unei gene, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. d)
din lege, poate constitui o invenţie brevetabilă chiar dacă structura acelui
element este identică cu structura unui element natural.
(2) Corpul uman în diferitele stadii ale formării şi
dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale,
inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, potrivit prevederilor art.
9 alin. (1) lit. c) din lege, nu pot constitui invenţii brevetabile.
(3) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (2) din lege, aplicabilitatea industrială a unei secvenţe
sau a unei secvenţe parţiale a unei gene se va expune în mod concret în cererea
de brevet de invenţie, prin indicarea funcţiei specifice a secvenţei sau secvenţei
parţiale.
SECŢIUNEA a 3-a
Depozit de material biologic
ARTICOLUL 73
Condiţii pentru invenţii care se referă la un
material biologic
(1) Dacă o invenţie se referă la un material biologic
sau la utilizarea unui material biologic, la care publicul nu a avut acces şi
care nu poate fi descris în cererea de brevet de invenţie într-un mod care să
permită unei persoane de specialitate în domeniu să realizeze invenţia, aceasta
poate fi considerată ca fiind dezvăluită, conform prevederilor art. 18 alin.
(1) din lege, numai dacă:
a) un eşantion de material biologic a fost depus
anterior datei de depozit a cererii sau a priorităţii recunoscute, la o
autoritate de depozit internaţională;
b) cererea de brevet de invenţie, aşa cum a fost
înregistrată, conţine informaţiile relevante de care dispune solicitantul cu privire la caracteristicile materialului
biologic;
c) în cererea de brevet de invenţie se indică
autoritatea de depozit internaţională şi numărul de ordine al materialului
biologic depus.
(2) Dacă materialul biologic a fost depus de către o
altă persoană decât solicitantul, în cererea de brevet de invenţie trebuie să
fie menţionate numele şi adresa deponentului, iar la OSIM este necesar să se
depună un document care să dovedească faptul că deponentul l-a autorizat pe
solicitant să se refere în cerere la materialul biologic depus şi să dovedească
faptul că a consimţit fără rezerve şi irevocabil să pună la dispoziţia
publicului materialul depus, în conformitate cu prevederile art. 74.
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi,
după caz, la alin. (2) pot fi comunicate:
a) într-un termen de 16 luni de la data de depozit sau,
dacă o prioritate este revendicată, de la data priorităţii, termenul fiind
considerat respectat dacă informaţiile sunt comunicate până la încheierea
pregătirilor tehnice în vederea publicării cererii de brevet de invenţie;
b) până la data prezentării solicitării de publicare a
cererii de brevet de invenţie, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3)
din lege;
c) este aplicabil acel termen care expiră primul.
(4) După comunicarea acestor informaţii se consideră
că solicitantul consimte fără rezerve şi în mod irevocabil să pună la
dispoziţia publicului materialul biologic depus, în conformitate cu prevederile
art. 74.
ARTICOLUL 74
Accesibilitatea depozitului de material biologic
(1) Incepând de la data
publicării cererii de brevet de invenţie, materialul biologic depus conform
prevederilor art. 73 este accesibil, pe baza unei cereri, oricărei persoane,
accesibilitatea fiind îndeplinită, sub rezerva art. 75, prin remiterea unui
eşantion de material biologic depus persoanei interesate.
(2) Remiterea eşantionului de material biologic
depus, prevăzută la alin. (1), se face numai în cazul în care persoana
interesată se angajează, în faţa solicitantului sau a titularului de brevet, să
nu pună la dispoziţia terţilor materialul biologic sau un material biologic
derivat şi să nu utilizeze acest material biologic decât în scopuri
experimentale până la data la care cererea de brevet de invenţie este, după
caz, respinsă, retrasă sau considerată ca fiind retrasă, cu excepţia cazului în
care solicitantul sau titularul de brevet renunţă în mod expres la un astfel de
angajament.
(3) Angajamentul de a nu utiliza materialul biologic
decât în scopuri experimentale nu este aplicabil în
cazul în care solicitantul utilizează acest material pentru o exploatare care
rezultă dintr-o licenţă obligatorie.
(4) Expresia licenţă
obligatorie prevăzută la alin. (3) include
licenţele din oficiu şi orice drept de utilizare în interesul publicului a unei
invenţii brevetate.
(5) Prin material biologic derivat, în înţelesul prevederilor alin. (2), se înţelege orice material
care prezintă caracteristicile esenţiale ale materialului depus pentru
realizarea invenţiei.
(6) Cererea prevăzută la alin. (1), însoţită de dovada
plăţii taxei de certificare a unui document oficial, este adresată OSIM, care
certifică atât înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie referitoare la
un depozit de material biologic, cât şi faptul că persoana interesată sau
expertul desemnat de către aceasta în conformitate cu prevederile art. 75 este
îndreptăţit pentru remiterea unui eşantion din acest material.
(7) Cererea prevăzută la alin. (1) poate fi adresată
OSIM şi după acordarea brevetului de invenţie.
(8) OSIM transmite atât
autorităţii de depozit internaţionale, cât şi solicitantului sau titularului de
brevet o copie a cererii prevăzute la alin. (1), însoţită de certificarea
prevăzută la alin. (6).
ARTICOLUL 75
Desemnarea unui expert
(1) Până la terminarea
pregătirilor tehnice în vederea publicării cererii de brevet, solicitantul
cererii de brevet poate informa OSIM că:
a) până la publicarea menţiunii hotărârii de acordare
a brevetului de invenţie, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din
lege; sau, după caz,
b) pe o durată de 20 de ani începând de la data de
depozit a cererii de brevet de invenţie, dacă aceasta este respinsă, retrasă
sau considerată retrasă, accesul prevăzut la art. 74 nu poate fi realizat decât
prin remiterea unui eşantion de material biologic unui expert desemnat de către
persoana interesată.
(2) Ca expert poate fi desemnată:
a) orice persoană fizică, cu condiţia ca persoana
interesată, conform prevederilor alin. (1), să facă dovada că, la data
înregistrării cererii pentru remiterea eşantionului, desemnarea expertului are
acordul solicitantului cererii de brevet de invenţie;
b) orice persoană fizică, care este recunoscută ca
expert de către OSIM.
(3) Desemnarea prevăzută la alin. (2) este însoţită de
o declaraţie a expertului prin care acesta îşi asumă angajamentul faţă de
solicitant în conformitate cu prevederile art. 74, şi că, fie până la data la
care brevetul de invenţie expiră, fie până la data prevăzută la alin. (1) lit.
b), cererea de brevet de invenţie poate fi respinsă, retrasă sau considerată
retrasă, persoana interesată fiind considerată ca un terţ.
ARTICOLUL 76
Nou depozit de material biologic
Dacă materialul biologic depus în conformitate cu
prevederile art. 73 alin. (1) nu mai este accesibil la autoritatea de depozit
internaţională recunoscută, nu se consideră că s-a produs o întrerupere a
disponibilităţii sale dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se constituie un nou depozit în conformitate cu
Tratatul de la Budapesta; şi
b) este transmisă la OSIM, într-un termen de 4 luni de
la data noului depozit, o copie a documentului emisă de autoritatea de depozit
internaţională, prin care se confirmă primirea noului depozit şi în care este
menţionat numărul cererii sau al brevetului de invenţie.
ARTICOLUL 77
Conţinutul descrierii
Conţinutul descrierii unei invenţii din domeniul
biotehnologiei se încadrează în prevederile incluse la art. 16 şi art. 73 alin.
(1).
ARTICOLUL 78
Descrierea invenţiei referitoare la microorganisme
(1) Dacă obiectul invenţiei se
referă la o nouă tulpină de microorganism, descrierea invenţiei trebuie să
conţină, în cadrul exemplului de realizare a invenţiei, pe lângă trăsăturile
morfologice şi biochimice ale microorganismului şi cel puţin un procedeu de
obţinere a acestui microorganism; de asemenea, în descriere trebuie indicate:
încadrarea taxonomică a microorganismului, numărul de ordine şi data de
înregistrare a microorganismului la autoritatea de depozit internaţională,
precum şi denumirea autorităţii de depozit internaţionale la care a fost depus microorganismul.
(2) Dacă obiectul invenţiei se referă la un produs care
conţine un microorganism sau este obţinut printr-un procedeu în care intervine
un microorganism ori la un procedeu în care intervine un microorganism,
descrierea invenţiei trebuie să conţină în exemplul de realizare încadrarea
taxonomică, trăsăturile morfologice şi biochimice ale microorganismului,
denumirea microorganismului, numărul de ordine şi data de înregistrare a
microorganismului la autoritatea de depozit internaţională, precum şi denumirea
autorităţii de depozit internaţionale la care a fost depus microorganismul
folosit.
ARTICOLUL 79
Descrierea invenţiei referitoare la secvenţe de
aminoacizi sau nucleotide
(1) Dacă obiectul invenţiei se referă la secvenţe de
aminoacizi sau nucleotide, descrierea, după prezentarea exemplelor de realizare
a invenţiei, trebuie să conţină o listă de secvenţe conform unei reprezentări
standardizate a secvenţelor de aminoacizi sau nucleotide.
(2) OSIM poate solicita, pe lângă documentele scrise
ale cererii de brevet de invenţie, lista de secvenţe prevăzute la alin. (1), pe
un suport de date care poate fi citit prin intermediul unui calculator, listă
care trebuie să fie însoţită de o declaraţie din care să reiasă că informaţia
înregistrată pe acest suport este identică cu lista de secvenţe scrisă din
cadrul descrierii.
(3) Dacă o listă de secvenţe este înregistrată sau
corectată după data de înregistrare, solicitantul cererii de brevet trebuie să
depună o declaraţie că lista de secvenţe înregistrată sau corectată nu
depăşeşte depozitul iniţial.
(4) O listă de secvenţe de aminoacizi sau nucleotide
depusă după data de depozit poate constitui partea lipsă a descrierii, caz în
care OSIM va acorda o nouă dată de depozit în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (9).
CAPITOLUL IV
Drepturi
ARTICOLUL 80
Excepţii privind încălcarea drepturilor
In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1) lit. e) din
lege, nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute la art. 32 şi 33 din lege:
a) desfăşurarea testelor şi studiilor necesare în
scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă a unui medicament, precum şi
cerinţele practice care rezultă din acestea;
b) folosirea în învăţământ a informaţiei conţinute în
brevet;
c) actele privitoare la cercetarea
şi dezvoltarea informaţiei conţinute în brevet, cu condiţia ca acestea să fie
destinate exclusiv experimentelor sau studiilor ce urmăresc evaluarea datelor
tehnice din brevet.
SECŢIUNEA 1
Transmiterea drepturilor
ARTICOLUL 81
Cesiunea şi licenţa
(1) In aplicarea prevederilor
art. 45 alin. (1) din lege, cesiunea este totală dacă poartă asupra totalităţii
drepturilor de exploatare conferit de brevet totalitatea invenţiei brevetate.
Cesiunea este parţială dacă este limitată numai la anumite drepturi conferite
de brevet ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin brevet.
(2) Dreptul de prioritate poate fi transmis prin
cesiune numai cu acordul părţilor.
(3) Cesiunea poate fi limitată în timp.
(4) Cesiunea parţială conduce la un regim de
coproprietate asupra brevetului de invenţie.
(5) Licenţa este exclusivă când licenţiatorul se
obligă să nu mai transmită drepturile cu privire la exploatarea invenţiei şi
altor persoane.
(6) In cazul licenţei exclusive, dacă nu se prevede
altfel, licenţiatorul îşi conservă dreptul de exploatare a invenţiei.
(7) Licenţa este neexclusivă dacă licenţiatorul îşi rezervă
posibilitatea de a acorda dreptul la exploatarea invenţiei şi altor persoane.
(8) In aplicarea prevederilor art. 45 alin. (1) din
lege licenţa este totală dacă poartă asupra totalităţii drepturilor de
exploatare, totalităţii invenţiei brevetate şi întregului teritoriu; licenţa
poate fi limitată la o durată mai mică decât durata de protecţie a brevetului
de invenţie.
(9) Licenţiatul poate acorda sublicenţe numai cu
consimţământul licenţiatorului.
(10) Dacă în contractul de licenţă nu este stipulat altfel,
licenţiatul nu poate introduce în justiţie o acţiune în contrafacere fără
consimţământul titularului brevetului.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10)
beneficiarul unei licenţe exclusive poate introduce o acţiune în contrafacere,
dacă, după ce a notificat titularului brevetului actele în contrafacere de care
a luat cunoştinţă, acesta nu a acţionat în termenul solicitat de licenţiat.
(12) Dacă titularul brevetului nu exploatează invenţia
sau dacă această exploatare nu este suficientă pe teritoriul României, importul
obiectului brevetului de către titular este considerat ca o exploatare a
brevetului în România.
(13) In cazul transmiterilor de
drepturi înregistrate de către un solicitant sau titular străin, OSIM poate
cere, după caz, o traducere în limba română a exemplarului original ori a
copiei autentificate a contractului de transmitere de drepturi.
ARTICOLUL 82
Licenţe obligatorii
(1) Tribunalul Bucureşti poate
acorda o licenţă obligatorie în condiţiile prevăzute la art. 46 din lege.
(2) In situaţii de urgenţă naţională sau în alte
situaţii de extremă urgenţă, în vederea acordării unei licenţe obligatorii nu
este necesar ca persoana interesată care solicită instituirea licenţei
obligatorii să facă dovada faptului că s-a încercat obţinerea unei licenţe
contractuale.
(3) O persoană interesată poate solicita instituirea
unei licenţe obligatorii numai dacă la data cererii în justiţie există o cerere
de brevet de invenţie publicată şi pentru care OSIM nu a luat o hotărâre de
respingere ori nu a fost retrasă sau considerată ca fiind retrasă ori există un
brevet de invenţie in vigoare pe teritoriul României.
(4) Beneficiarul licenţei obligatorii nu are calitatea
de a intenta o acţiune în contrafacere.
(5) Tribunalul Bucureşti decide şi cu privire la
retragerea, întinderea, durata licenţei obligatorii, precum şi la remuneraţia
cuvenită titularului.
(6) In cazul în care invenţia din cererea de brevet de
invenţie sau din brevetul de invenţie, pentru care s-a acordat o licenţă
obligatorie, conţine informaţii clasificate, conform prevederilor art. 40 din
lege, acestea îşi vor menţine în continuare caracterul atribuit.
(7) Obiectul unei licenţe
obligatorii îl constituie numai informaţia conţinută în cererea de brevet de
invenţie sau în brevetul de invenţie.
(8) In cazul în care titularul nu achită taxele anuale,
pentru a menţine în vigoare brevetul, taxele vor fi achitate de beneficiarul
licenţei obligatorii.
(9) Este asimilată unei transmiteri înregistrarea
schimbării de titular rezultată din absorbţia, fuziunea, divizarea sau
dizolvarea unei persoane juridice.
ARTICOLUL 83
Licenţe obligatorii acordate în cazul brevetelor
dependente
(1) In cazul unei licenţe
obligatorii autorizate în condiţiile prevederilor art. 46 alin. (7) din lege
titularul brevetului anterior are dreptul la o licenţă de exploatare a
brevetului acordat în baza cererii ulterioare.
(2) In cazul în care un brevet nu poate fi exploatat fără să aducă atingere drepturilor conferite de un alt
brevet acordat pentru o cerere de brevet a cărei dată de depozit este
anterioară, referirea prevăzută la art. 46 alin. (7) lit. c) din lege priveşte
faptul că utilizarea autorizată în raport cu brevetul anterior este
neîntreruptă, cu excepţia cazului în care dreptul la brevetul ulterior este
cedat.
(3) O licenţă obligatorie pentru un brevet poate fi
exploatată fără să aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet
acordat în baza unei cereri a cărei dată de depozit este anterioară celei în
baza căreia a fost acordat brevetul care face obiectul licenţei; licenţa
obligatorie poate fi cerută cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46
alin. (1) din lege, în acest caz fiind aplicabile şi
prevederile art. 82 alin. (9).
(4) In scopul înscrierii în Registrul naţional al
brevetelor de invenţie şi publicării în BOPI, persoana interesată va comunica
la OSIM decizia Tribunalului Bucureşti cu privire la licenţa obligatorie.
ARTICOLUL 84
Coproprietatea asupra
unei cereri sau a unui brevet de invenţie
(1) In situaţia în care un
brevet aparţine în comun mai multor titulari, fiecare dintre aceştia este
coproprietar şi, în această situaţie,
exploatarea invenţiei poate fi făcută în baza unui acord scris al coproprietarilor privind modul de exploatare.
(2) Dacă nu există un acord scris al coproprietarilor
privind modul de exploatare a invenţiei, fiecare dintre coproprietari poate
exploata invenţia în propriul său profit, sub rezerva de a-i despăgubi în mod
echitabil pe ceilalţi coproprietari care nu exploatează în mod personal
invenţia sau care nu au acordat licenţe de exploatare; în lipsa unui acord,
despăgubirea este stabilită de instanţă, potrivit dreptului comun.
(3) Fiecare dintre coproprietari poate acţiona în contrafacere în propriul său profit; coproprietarul
care acţionează în contrafacere trebuie să notifice acţiunea celorlalţi
coproprietari.
(4) Fiecare dintre coproprietari poate să acorde unui
terţ o licenţă de exploatare neexclusivă, în profitul său, sub rezerva de a-i
despăgubi în mod echitabil pe ceilalţi coproprietari care nu exploatează în mod
personal invenţia sau care nu au acordat licenţă de exploatare; în lipsa unui
acord, această despăgubire este stabilită de instanţă, potrivit dreptului comun.
(5) O licenţă de exploatare exclusivă nu poate fi
acordată decât cu acordul tuturor coproprietarilor sau în baza unei sentinţe
judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(6) Fiecare coproprietar poate, în orice moment, să
cedeze cota sa parte din proprietatea asupra
brevetului.
(7) Coproprietarii dispun de un drept de preferinţă, ce
trebuie exercitat într-un termen de 3 luni cu începere de la notificarea
intenţiei de cedare a brevetului; în lipsa unui acord cu privire la preţul
asupra cotei-părţi cesionate, preţul va fi stabilit de instanţa judecătorească,
potrivit dreptului comun.
(8) Coproprietarul unui brevet poate să notifice
celorlalţi coproprietari că renunţă, în beneficiul celorlalţi, la cota sa
parte; cu începere de la data înscrierii renunţării în Registrul naţional al
brevetelor de invenţie, respectivul coproprietar nu mai are nicio obligaţie
faţă de ceilalţi coproprietari; în urma renunţării, ceilalţi coproprietari îşi
repartizează cota-parte asupra căreia s-a renunţat, în afară de situaţia în
care părţile au convenit altfel.
(9) Dispoziţiile alin. (1)-(8) se aplică prin asimilare
şi în cazul coproprietăţii asupra unei cereri de brevet de invenţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Inscrieri de drepturi
ARTICOLUL 85
Inscrierea în Registrul naţional al brevetelor de
invenţie a schimbării solicitantului sau titularului
(1) Inscrierea schimbării
solicitantului sau a titularului în Registrul naţional al brevetelor de
invenţie se face pe baza unei cereri scrise, depuse la OSIM, de către titularul
anterior, noul titular sau, după caz, mandatarul autorizat.
(2) Când schimbarea titularului rezultă dintr-un
contract, cererea va fi însoţită de o copie a contractului sau a unui extras
din acesta, certificată pentru conformitate cu originalul de către un notar public.
(3) Când schimbarea titularului rezultă prin
absorbţia, fuziunea, divizarea sau dizolvarea unei persoane juridice, cererea
va fi însoţită de o copie a documentului făcând această dovadă şi care este
certificată pentru conformitate cu originalul de către un notar public.
(4) In situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), dacă
schimbarea vizează numai pe unul sau o parte din cotitulari şi nu pe toţi
cotitularii, la cerere se va anexa un document semnat de ceilalţi cotitulari, care să conţină acordul expres al acestora cu privire la noul titular.
(5) Când schimbarea titularului s-a produs prin
efectul legii sau în baza unei hotărâri judecătoreşti, cererea va indica acest
lucru şi va fi însoţită de documentul care dovedeşte această schimbare.
(6) Cererea este considerată a
fi depusă numai după plata taxei prevăzute de lege.
(7) O singură cerere este suficientă chiar dacă
schimbarea se referă la mai multe cereri sau brevete ale aceleiaşi persoane,
dacă:
a) schimbarea solicitantului sau titularului este aceeaşi pentru toate cererile şi toate brevetele;
b) numerele cererilor şi brevetelor sunt indicate în
cerere;
c) taxele legale au fost achitate pentru fiecare
cerere de brevet de invenţie indicată sau pentru brevetele acordate.
(8) OSIM poate solicita dovezi
suplimentare atunci când nu există certitudine privind veridicitatea indicaţiilor
din cerere sau din orice document privind înscrierea titularului ori a
corectitudinii oricărei traduceri necesare înscrierii.
(9) OSIM examinează, pe baza documentelor depuse,
îndeplinirea condiţiilor legale privind cererea de înscriere şi hotărăşte, după
caz, admiterea sau respingerea acesteia, în termen de 30 de zile de la
depunerea cererii la OSIM; termenul de 30 de zile poate fi prelungit în mod
corespunzător de OSIM atunci când se apreciază ca fiind necesară depunerea de
alte documente sau informaţii.
(10) Inscrierea schimbării solicitantului sau
titularului se înregistrează, după caz, în Registrul naţional al cererilor de
brevet de invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie
şi se publică în BOPI în luna imediat următoare celei în care a fost făcută
înscrierea.
(11) Dispoziţile prezentei reguli sunt aplicabile prin
asimilare şi în cazul înscrierii unei schimbări a solicitantului unei cereri de
brevet de invenţie.
ARTICOLUL 86
Inscrierea de licenţe sau de constituire a unor
garanţii reale
(1) Cererea de înscriere a
unei licenţe se prezintă în scris, sub semnătură, de către titular sau
beneficiarul licenţei şi va conţine următoarele elemente:
a) o solicitare expresă de înscriere a licenţei;
b) numărul brevetului sau al brevetelor la care se
referă licenţa;
c) numele şi adresa titularului;
d) numele şi adresa beneficiarului licenţei;
e) indicarea caracterului exclusiv sau neexclusiv al
licenţei ori alte indicaţii cu privire la tipul licenţei;
f) denumirea statului în care beneficiarul licenţei
are o întreprindere industrială sau comercială reală şi serioasă, aşa cum este
prevăzut la art. 3 din Convenţia de la Paris;
g) data acordării şi durata licenţei.
(2) Cererea este considerată a fi depusă numai după
plata taxei prevăzute de lege.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile prin
asimilare, după cum urmează:
a) cererilor de înscriere a constituirii unei garanţii
reale purtând asupra unei cereri de brevet de invenţie sau brevet;
b) cererilor de radiere a înscrierii unei licenţe sau a
constituirii unei garanţii reale purtând asupra unei cereri de brevet de
invenţie sau brevet.
(4) Cererea de înscriere a licenţei va fi însoţită de
copia contractului de licenţă sau copia unui extras al acestuia, certificată pentru
conformitate cu originalul de către un notar public.
(5) Când licenţa este acordată în baza unei hotărâri
judecătoreşti sau rezultă prin efectul legii, cererea de înscriere a licenţei
va fi însoţită de hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă.
(6) In cazul constituirii unei garanţii reale cererea
de înscriere va fi însoţită de copia legalizată a actului de constituire a
garanţiei.
(7) Taxa pentru înscrierea unei garanţii reale este
aceeaşi din punctul de vedere al cuantumului şi al termenului cu taxa percepută
pentru înscrierea licenţelor.
(8) Cererea de licenţă obligatorie, formulată în
temeiul prevederilor art. 46 alin. (1) şi (2) din lege, va fi însoţită de
justificarea faptului că solicitantul licenţei nu a putut obţine de la
proprietarul brevetului o licenţă de exploatare şi că este capabil să
exploateze invenţia de o manieră serioasă şi efectivă.
(9) Dispoziţiile art. 85 alin (8)-(10) sunt aplicabile
prin asimilare şi în cazul înscrierii licenţelor şi constituirii garanţiilor
reale.
(10) La cererea uneia dintre părţi licenţele,
sublicenţele, constituirea unei garanţii reale, precum şi măsurile de executare
silită se înscriu, după caz, în Registrul naţional al cererilor de brevet de
invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se
publică în BOPI în luna imediat următoare celei în care a fost făcută
înscrierea.
(11) Dispoziţiile prezentei reguli sunt aplicabile şi
înscrierii licenţelor şi constituirii de garanţii reale privind cererile de
brevet de invenţie.
ARTICOLUL 87
Anularea înscrierilor din registrele naţionale OSIM
(1) Inscrierea unei cesiuni, licenţe, sublicenţe sau
înscrierea constituirii unei garanţii reale poate fi anulată din Registrul
naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, din Registrul
naţional al brevetelor de invenţie la solicitarea scrisă a uneia dintre
persoanele interesate.
(2) Cererea de anulare a înscrierii din registru va
conţine:
a) numele şi adresa solicitantului anulării înscrierii;
b) elementele de identificare a cererii de brevet de
invenţie sau a brevetului la care se referă cererea de anulare a înscrierii
unui drept conform prevederilor art. 85 şi 86;
c) precizări asupra dreptului a cărui înscriere se
solicită a fi anulată.
(3) Cererea va fi însoţită de documentele care
dovedesc încetarea dreptului înscris sau de o declaraţie din care să rezulte că
beneficiarul dreptului înscris şi titularul dreptului sunt de acord cu anularea
înscrierii.
(4) Cererea este considerată ca fiind depusă numai după
plata unei taxe al cărei cuantum este egal cu cel prevăzut pentru înregistrarea
unei modificări referitoare la transmiteri de drepturi.
CAPITOLUL V
Invenţiile salariaţilor
ARTICOLUL 88
Dreptul salariatului
la brevet de invenţie
(1) In conformitate cu
prevederile art. 3 din lege, dreptul la brevet de invenţie aparţine
inventatorului sau succesorului său în drepturi.
(2) In cazul în care inventatorul este salariat, în
baza prevederilor art. 5 din lege, dreptul la brevetul
de invenţie aparţine acestuia în următoarele situaţii:
a) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. a) din lege şi există o clauză contractuală prin care
dreptul la brevet de invenţie aparţine salariatului;
b) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. b) din lege şi nu există o clauză contrară într-un
contract privind invenţiile salariatului;
c) invenţia realizată de salariat în timpul
contractului individual de muncă nu este în legătură cu activitatea unităţii,
nu a fost creată prin exercitarea funcţiei acestuia, nici prin cunoaşterea sau
folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice sau a datelor existente în unitate
şi nici nu a fost creată cu ajutorul material al unităţii;
d) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor
art. 5 alin. (2) din lege şi există o clauză prin care dreptul la brevetul de
invenţie aparţine inventatorului;
e) invenţia se încadrează în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 5 alin. (5) din lege şi salariatul a informat în scris
unitatea, conform prevederilor art. 91, dar unitatea nu a depus cererea de
brevet la OSIM în termen de 60 de zile de la data informării şi nu există o
altă convenţie între părţi.
ARTICOLUL 89
Dreptul unităţii la brevet de invenţie
In cazul în care inventatorul este salariat, în baza
prevederilor art. 5 din lege dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii în
următoarele situaţii:
a) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. a) din lege în cadrul unui contract cu misiune inventivă
şi nu există o prevedere contractuală care să dea inventatorului dreptul la
brevet de invenţie, contractul cu misiune inventivă fiind un contract
individual de muncă încheiat la angajare, un contract de muncă reînnoit, care
prevede o misiune inventivă sau un act adiţional la contractul de muncă
individual existent, dacă intervine o misiune inventivă; misiunea inventivă va
face obiectul unei clauze distincte a contractului, prin care se stabilesc, în
mod explicit, domeniul tehnic, problema sau problemele tehnice pentru a căror
rezolvare salariatul se angajează să le soluţioneze cu aport creativ
corespunzător funcţiei sale;
b) invenţia a fost creată în conformitate cu
prevederile art. 5 alin. (2) din lege şi nu există o clauză contrară prin care
inventatorul are drept la brevet de invenţie în cadrul unui contract de cercetare, acesta putând
prevedea o clauză prin care dreptul la eliberarea brevetului de invenţie
aparţine fie unităţii care a comandat cercetarea, fie unităţii de cercetare,
fie ambelor unităţi; dacă în contractul de cercetare nu este prevăzută o
asemenea clauză, dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii care a
comandat cercetarea;
c) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. b) din lege şi există, într-un contract încheiat cu
salariatul, o clauză prin care dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii.
ARTICOLUL 90
Relaţiile dintre salariaţii inventatori şi unitatea
în care lucrează
(1) Salariatul autor al unei invenţii
trebuie să informeze în scris conducătorul unităţii în care lucrează asupra
invenţiei create în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din lege.
(2) In cazul în care invenţia a fost creată de mai
mulţi inventatori, informarea va fi făcută în comun de toţi inventatorii sau de
imputernicitul acestora.
(3) Informarea va conţine suficiente date pentru a
permite unităţii să aprecieze încadrarea invenţiei în una dintre categoriile
prevăzute la art. 5 din lege şi la prezentul articol.
(4) Informarea va conţine:
a) obiectul invenţiei şi domeniul de aplicare;
b) condiţiile în care a fost creată invenţia;
c) încadrarea invenţiei în prevederile art. 5 din lege,
făcută de salariatul inventator.
(5) Informarea trebuie însoţită de o descriere a
invenţiei, în cazul în care unitatea are dreptul la brevetul de invenţie;
descrierea va expune invenţia revendicată, ţinându-se cont de stadiul tehnicii,
soluţia propusă şi un exemplu de realizare.
(6) Informarea cu privire la invenţie se face
personal, cu număr de înregistrare la unitate, prin scrisoare recomandată,
astfel încât să poată constitui un mijloc de probă al informării unităţii, cu
respectarea prevederilor legii speciale.
(7) Termenul de 60 de zile prevăzut la art. 5 alin. (5)
din lege începe să curgă de la data înregistrării informării însoţite de
descriere.
(8) Dacă unitatea şi salariatul nu au ajuns la o
înţelegere privind dreptul la brevet de invenţie, litigiul este de competenţa
instanţelor judecătoreşti, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din lege; în
acest caz, în vederea asigurării protecţiei invenţiei, cererea de brevet de
invenţie va fi depusă la OSIM de către inventator înainte sau după sesizarea
instanţei judecătoreşti, cu obligaţia acestuia de a informa unitatea.
(9) Incălcarea, în toate cazurile, a obligaţiei de
informare reciprocă atrage răspunderea potrivit dreptului comun pentru
prejudiciile cauzate, conform prevederilor art. 5 alin. (4) din lege.
(10) Unitatea şi salariatul, pe tot parcursul
procedurii până la publicarea cererii de brevet de invenţie, se vor abţine de la
orice divulgare a invenţiei.
(11) In cazul unei invenţii create în condiţiile
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din lege, pentru care dreptul la brevet
de invenţie aparţine salariatului, acesta are obligaţia să facă, conform
prevederilor art. 5 alin. (6) din lege, prima ofertă de licenţă sau cesiune
unităţii al cărei angajat este.
(12) Unitatea, ca urmare a ofertei, trebuie să îşi
manifeste interesul pentru preluarea de drepturi în termen de 3 luni de la
ofertă, în cadrul unui contract încheiat cu salariatul său.
(13) Dacă în acest interval unitatea nu şi-a exprimat
interesul, inventatorul, titular al brevetului, are dreptul de a exploata
invenţia sa pe bază de contract cu orice terţ.
(14) Dacă unitatea şi-a manifestat interesul, dar nu
s-a ajuns la o înţelegere privind preţul contractului, litigiul se soluţionează
de instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor art. 5 alin. (6) din lege.
(15) Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative şi Serviciul Român de Informaţii pot emite instrucţiuni
interne referitoare la proceduri privind aplicarea legii şi prezentului
regulament pentru invenţiile create în domeniul lor de activitate.
ARTICOLUL 91
Drepturile băneşti ale inventatorilor salariaţi
(1) In cazul invenţiilor pentru
care dreptul la brevet aparţine unităţii, conform prevederilor art. 5 alin. (1)
lit. a) din lege inventatorul salariat are dreptul la o remuneraţie
suplimentară independentă de salariul de încadrare, remuneraţie stabilită prin
contractul cu misiune inventivă sau într-un act adiţional la contractul
individual de muncă.
(2) In cazul în care invenţia a fost creată în cadrul
unui contract de cercetare, remuneraţia suplimentară cuvenită salariatului
inventator se va negocia cu unitatea al cărei angajat este, prin act adiţional
la contractul individual de muncă, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din
lege.
(3) Drepturile patrimoniale ale inventatorului
salariat, potrivit prevederilor art. 36 din lege, se stabilesc pe bază de
contract şi se acordă în funcţie de efectele economice şi/sau sociale rezultate
în perioada de valabilitate a brevetului din exploatarea brevetului sau în
funcţie de aportul economic al invenţiei şi numai pentru perioada de exploatare
a acesteia.
(4) La negocierea clauzelor
contractului prevăzut la art. 36 din lege se vor avea în vedere, în special,
următoarele:
a) drepturile băneşti corespunzând efectelor economice,
inclusiv cele derivând din efectele sociale pe perioada de calcul al
profitului, nu pot fi inferioare valorilor din următorul tabel:
Efectele economice/sociale (E)
(lei)
|
Drepturi băneşti (lei)
|
E<= 40.000
|
E x 15%, dar nu mai puţin de 2.000
|
40.000 <E<= 200.000
|
6.000 + E x 10%
|
200.000 <E<= 400.000
|
26.000 + E x 8%
|
400.000 <E<= 800.000
|
58.000 + E x 6%
|
E > 800.000
|
106.000 + E x 4%
|
b) restituirea cheltuielilor, direct către inventator,
pentru toate documentaţiile tehnice sau economice, proiecte, studii, cercetări
cu prototipuri, dacă acestea au fost efectuate de inventator pentru aplicarea
invenţiei;
c) indexarea drepturilor băneşti cu indicele de
inflaţie oficial între data efectuării plăţii şi data finalizării negocierii.
(5) La stabilirea efectelor economice se vor avea în
vedere şi diferenţa de costuri, eliminarea sau reducerea importurilor,
reducerea costului investiţiilor.
(6) La evaluarea avantajelor sociale se vor avea în
vedere şi reducerea toxicităţii locului de muncă, reducerea poluării mediului
înconjurător, reducerea efortului fizic al personalului de exploatare,
disponibilizarea în alte scopuri a unor utilaje importante şi altele asemenea,
cum ar fi diferenţa de costuri, eliminarea sau reducerea importurilor.
(7) Drepturile băneşti se stabilesc pentru fiecare
invenţie brevetată şi se repartizează pe inventatori corespunzător inţelegerii
autentificate dintre aceştia.
(8) Dacă părţile nu ajung la o înţelegere în urma
negocierilor, litigiul este de competenţa instanţelor judecătoreşti.
ARTICOLUL 92
Depozitarea în regim nepublic a unor documente
(1) In conformitate cu prevederile art. 69 lit. f) din lege, OSIM efectuează servicii de depozitare în regim
nepublic a unor documente care reprezintă creaţii intelectuale. Documentul
poate conţine informaţii privind în special creaţii care se încadrează în
prevederile art. 8 alin. (1) din lege.
(2) Documentul conform prevederilor alin. (1) se
depune la OSIM într-un plic închis şi poate reprezenta o modalitate pentru a
proba data la care autorul creaţiei intelectuale a depozitat documentul care
cuprinde descrierea creaţiei sale.
(3) Pe baza documentului
conţinut în plic nu este acordat un titlu de proprietate industrială.
(4) Modalitatea de depunere a plicului la OSIM,
înscrierea în Registrul de evidenţă a documentelor în regim nepublic şi
păstrarea depozitului se vor face în baza instrucţiunilor emise de directorul
general şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ARTICOLUL 93
Dispoziţii tranzitorii şi finale
(1) In aplicarea prezentului regulament directorul
general al OSIM emite instrucţiuni care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Cererile de brevet de invenţie depuse la OSIM în
condiţiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, pentru
care nu a fost luată o hotărâre de acordare sau de respingere, se soluţionează
potrivit noilor reglementări.