LEGE
Nr. 2 din 18 martie 1971
privind perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor din unitatile
socialiste
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 34 din 18 martie 1971
EXPUNERE DE MOTIVE
In conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, dezvoltarea
fortelor de productie, extinderea automatizarii productiei, cresterea
complexitatii proceselor economice precum si cerintele conducerii si
organizarii stiintifice a productiei si muncii impun, in mod obiectiv,
ridicarea continua a nivelului de pregatire profesionala a muncitorilor,
maistrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere si celorlalti
specialisti din economie, cercetare, invatamint si alte domenii de activitate.
O latura esentiala a politicii Partidului Comunist Roman de construire a
societatii socialiste multilateral dezvoltare o constituie preocuparea de a
perfectiona in mod continuu pregatirea profesionala a lucratorilor.
Este insa si o indatorire primordiala a tuturor lucratorilor ca in
specialitatea lor sa-si insuseasca cunostintele noi, moderne, sa fie capabili
sa minuiasca tehnica avansata. Promovarea in munca a lucratorilor presupune, ca
o conditie indispensabila, ridicarea nivelului de cunostinte, insusirea a tot
ceea ce este nou in sectorul de activitatea al fiecaruia.
In vederea crearii unui sistem national de perfectionare profesionala a
pregatirii lucratorilor din unitatile socialiste, a determinarii concomitente a
drepturilor si obligatiilor unitatilor socialiste ca si ale lucratorilor si a
stabilirii rolului ministerelor, al unitatilor de invatamint, institutiilor
stiintifice, asociatiilor profesionale si organizatiilor obstesti, s-a adoptat
alaturata lege, ale carei principale prevederi sint:
Incepind cu anul 1971 se organizeaza sistemul national de perfectionare a
pregatirii profesionale a tuturor lucratorilor avind ca scop: improspatarea si
imbogatirea sistematica a cunostintelor profesionale, aprofundarea unui anumit
domeniu al specialitatii de baza, insusirea noilor realizari ale stiintei,
tehnicii si culturii din specialitatea respectiva sau din cele inrudite
(reciclarea); obtinerea unei calificari suplimentare pe linga profesia de baza
(policalificarea); schimbarea calificarii, in cazurile in care profesia de baza
nu mai corespunde cerintelor tehnicii moderne sau structurii economiei sau nu
mai poate fi exercitata din cauza unor modificari ale capacitatii de munca
(recalificarea); insusirea unor metode si procedee moderne in domeniul
conducerii si organizarii stiintifice a productiei si muncii, precum si a
cunostintelor economice necesare executarii sarcinilor de serviciu.
Perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor urmeaza sa se
desfasoare in intreprinderi, in unitati cu statut de centrala, ministere,
centre de perfectionare, institute de cercetari si proiectari, institutii de
invatamint superior si unitati din invatamintul obligatoriu de cultura
generala, invatamintul liceal, invatamintul tehnic si cel profesional si se
realizeaza prin forme variate: instruire la locul de munca sub controlul
sefului direct; cursuri organizate in cadrul unitatii, in alte unitati, precum
si in centre de perfectionare a pregatirii cadrelor; programe personale de
perfectionare cu verificarea periodica a cunostintelor asimilate; stagii de
practica si specializare in unitatea proprie ori in alte unitati din tara sau
din strainatate; absolvirea, dupa incadrarea in post, a unei institutii de
invatamint, inclusiv invatamint postuniversitar si doctorat.
In functie de cerintele existente se pot organiza si alte forme de
perfectionare.
Intreaga activitate de perfectionare a pregatirii profesionale a
lucratorilor se realizeaza pe baza de planuri anuale si de perspectiva care fac
parte din planurile proprii organizatiilor socialiste.
Legea prevede organele competente a organiza perfectionarea pregatirii
profesionale a lucratorilor, in toate sectoarele de activitate, pe specialitati
si profesii. Aceleasi organe stabilesc formele de perfectionare si durata
acestora, precum si frecventa reciclarii pe categorii de muncitori, maistri,
tehnicieni, functionari, personal de specialitate si cadre de conducere.
Activitatea de perfectionare se organizeaza in mod distinct pe nivele de
pregatiri si specialitati, tinind seama de nevoile unitatilor, de calificarea
de baza a lucratorilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa si de
perspectivele lor de promovare.
Programele de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor
organizate in intreprinderi si institutii se desfasoara, de regula, fara
scoaterea de la locul de munca.
Cind organizarea actiunilor de perfectionare ar necesita scoaterea de la
locul de munca a participantilor, aceasta nu poate avea loc fara aprobarea
ministerelor si celorlalte organe centrale pentru unitatile pe care le au in
subordine.
In lege se stabilesc atit obligatiile ce revin ministerelor si celorlalte
organe centrale pentru asigurarea, in cadrul fondurilor alocate, a mijloacelor
materiale necesare desfasurarii activitatii de perfectionare cit si obligatiile
conducerilor colective ale organizatiilor socialiste de a asigura personalul de
predare si instruire.
Dupa ce se determina continutul obligatiei de serviciu a lucratorilor de
a-si perfectiona continuu pregatirea profesionala, legea prevede drepturile si
stimulentele acordate lucratorilor pentru cointeresarea lor materiala in
aceasta perfectionare.
Colegiile ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei
de stat, consiliile de administratie din unitatile cu statut de centrala,
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, comitetele de directie din intreprinderi si institutii si celelalte
organe de conducere colectiva ale unitatilor socialiste raspund de organizarea,
urmarirea si buna desfasurare a activitatii de perfectionare a pregatirii
profesionale a lucratorilor.
Sarcina de a indruma si coordona activitatea de perfectionare a pregatirii
profesionale a lucratorilor revine Ministerului Invatamintului.
Academia Republicii Socialiste Romania, Academia de Stiinte Sociale si
Politice, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia de Stiinte
Medicale, Consiliul national al inginerilor si tehnicienilor, Uniunea
arhitectilor, Asociatia juristilor, Societatea de stiinte economice si
celelalte institutii stiintifice si asociatii profesionale au obligatia sa
participe, cu baza materiala si specialistii de care dispun, la elaborarea si
realizarea programelor de perfectionare a pregatirii profesionale a
lucratorilor din unitatile socialiste.
Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania si Uniunii
Tineretului Comunist sa sprijine si sa participe la realizarea acestui program.
In vederea crearii unui sistem unitar de perfectionare a pregatirii
profesionale, in lege se prevede si recomandarea catre organizatiile
cooperatiste precum si catre celelalte organizatii obstesti ca, pornind de la
obiectivele si prevederile prezentei legi, sa stabileasca reglementari
corespunzatoare cu privire la perfectionarea pregatirii profesionale a
lucratorilor din unitatile proprii.
Dezvoltarea fortelor de productie in conditiile revolutiei
tehnico-stiintifice contemporane, inzestrarea tuturor ramurilor economiei
noastre nationale cu utilaje si instalatii de inalta tehnicitate, extinderea
automatizarii productiei si cresterea complexitatii proceselor economice,
cerintele conducerii si organizarii stiintifice a productiei si muncii impun in
mod obiectiv ridicarea continua a nivelului de pregatire profesionala a
muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere si
a celorlalti specialisti din economie, cercetare, invatamint si alte domenii de
activitate, largirea orizontului lor cultural-stiintific.
Perfectionarea continua a pregatirii profesionale a lucratorilor constituie
o latura esentiala a politicii Partidului Comunist Roman de edificarea
societatii socialiste multilateral dezvoltate.
Improspatarea si imbogatirea sistematica a cunostintelor profesionale in
pas cu noile cuceriri ale stiintei si tehnicii constituie o inalta indatorire
patriotica a tuturor cetatenilor tarii, reprezinta o conditie fundamentala a
participarii active a oamenilor muncii - in calitatea lor de producatori si
proprietari ai mijloacelor de productie, de stapini ai puterii de stat - la
dezvoltarea si propasirea societatii, la conducerea constructiei socialiste.
In orinduirea noastra, fiecare cetatean poate promova - atit in productie,
cit si in viata sociala si politica - numai preocupindu-se continuu de
ridicarea cunostintelor sale, de insusirea a tot ce este nou in sectorul sau de
activitate.
Raspunderea pentru organizarea si buna desfasurare a activitatii de
perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor revine ministerelor,
celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti, unitatilor cu statut de centrala,
intreprinderilor, tuturor organizatiilor socialiste. La aceasta activitate, o
contributie esentiala trebuie sa aduca institutiile de invatamint si cultura,
unitatile de cercetare si proiectare, academiile si societatile stiintifice,
asociatiile profesionale, organizatiile sindicale si de tineret.
Pentru a preciza caile si formele prin care se desfasoara activitatea de
perfectionare a pregatirii profesionale a personalului din unitatile
socialiste, sarcinile ce revin organelor centrale de stat si organelor locale
ale administratiei de stat, centralelor, intreprinderilor si altor unitati,
obligatiile lucratorilor in acest domeniu,
Marea Adunare Nationala adopta prezenta lege.
CAP. 1
Sistemul national de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor
din unitatile socialiste
Art. 1
In Republica Socialista Romania, perfectionarea pregatirii profesionale
constituie o indatorire primordiala a tuturor lucratorilor si, in acelasi timp,
o obligatie permanenta a organelor de conducere colectiva din unitatile
socialiste. Conducerile unitatilor socialiste trebuie sa asigure conditiile ca
fiecare lucrator sa urmeze, periodic, forme de perfectionare a pregatirii
profesionale, corespunzator sarcinilor de serviciu pe care le are de
indeplinit. In scopul desfasurarii sistematice a acestei activitati, incepind
cu anul 1971, se organizeaza sistemul national de perfectionare a pregatirii
profesionale a tuturor lucratorilor.
Art. 2
Prin perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor se urmareste:
a) improspatarea si imbogatirea sistematica a cunostintelor profesionale,
aprofundarea unui anumit domeniu al specialitatii de baza, insusirea noilor
realizari ale stiintei, tehnicii si culturii din specialitatea respectiva sau
din cele inrudite (reciclarea);
b) obtinerea unei calificari suplimentare pe linga profesia de baza
(policalificarea);
c) schimbarea calificarii, in cazurile in care profesia de baza nu mai
corespunde cerintelor tehnicii moderne si structurii economiei, sau nu mai
poate fi exercitata din cauza unor modificari ale capacitatii de munca
(recalificarea);
d) insusirea unor metode si procedee moderne in domeniul conducerii si
organizarii stiintifice a productiei si muncii, precum si a cunostintelor
economice necesare executarii sarcinilor de serviciu.
Art. 3
Perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor se desfasoara in
intreprinderi, unitati cu statut de centrala, ministere, alte organe centrale
ale administratiei de stat, centre de perfectionare, institute de cercetari si
proiectari, unitati de invatamint, precum si in alte institutii si se
realizeaza prin urmatoarele forme:
a) instruire la locul de munca, sub controlul sefului direct;
b) cursuri organizate in cadrul unitatii, in alte unitati, precum si in
centre de perfectionarea pregatirii cadrelor;
c) programe personale de perfectionare cu verificarea periodica a
cunostintelor asimilate;
d) stagii de practica si specializare in unitatea proprie ori in alte
unitati din tara sau din strainatate;
e) absolvirea, dupa incadrarea in post, a unei institutii de invatamint,
inclusiv invatamintul postuniversitar;
f) doctorat.
In functie de necesitati se vor organiza si alte forme. Perfectionarea
pregatirii profesionale se bazeaza in primul rind pe studiul individual al
lucratorilor.
Art. 4
Activitatea de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor se
realizeaza pe baza de planuri anuale si de perspectiva care fac parte din
planurile proprii ale organizatiilor socialiste.
Art. 5
Proiectele planurilor de perfectionare a pregatirii profesionale a
lucratorilor se elaboreaza de catre fiecare organizatie socialista, de la
unitatile de baza pina la ministere si celelalte organe centrale.
Pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum si
ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, Ministerul Invatamintului, Ministerul Muncii si Comitetul de Stat al
Planificarii elaboreaza proiectul planului centralizat de perfectionare a
pregatirii profesionale a lucratorilor, care face parte integranta din
programul general de pregatire a cadrelor.
Art. 6
Perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor se organizeaza de
catre ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile
subordonate pentru specialitatile si profesiile din profilul lor de activitate,
dupa cum urmeaza:
A. In industrie, constructii, transporturi, circulatia marfurilor si
prestari de servicii:
- de catre ministere pentru adjuncti ai ministrilor, secretari generali,
directori generali si ceilalti lucratori din aparatul ministerului, directori
generali si directori din unitatile cu statut de centrala si din principalele
intreprinderi, precum si pentru unele cadre de specialitate din domeniul
respectiv;
- de catre unitatile cu statut de centrala pentru sefi de serviciu si
personal de executie din aparatul propriu, directori din alte intreprinderi
decit cele prevazute la alineatul precedent, cadre de conducere, unele
categorii de specialisti, de tehnicieni si de maistri din unitatile
subordonate;
- de catre intreprinderi si alte unitati economice pentru muncitori,
maistri, tehnicieni si ceilalti lucratori care nu sint cuprinsi in categoriile
mentionate mai sus.
B. In domeniul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si
gospodaririi apelor:
- de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si
Apelor pentru adjuncti ai ministrului, secretari generali, directori generali,
directori si ceilalti lucratori din aparatul propriu, pentru directori din
unitatile cu statut de centrala, intreprinderi, directii generale judetene ale
agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si apelor si organizatiilor
teritoriale subordonate, precum si pentru toti specialistii cu studii
superioare care lucreaza in agricultura, silvicultura si in domeniul
gospodaririi apelor si pentru unele cadre de specialitate din industria
alimentara;
- de catre directiile generale judetene ale agriculturii, industriei
alimentare, silviculturii si apelor pentru tehnicieni, maistri si cadre cu
pregatire medie din unitatile subordonate;
- de catre centrale, intreprinderi si celelalte unitati pentru muncitori si
alte categorii de lucratori neprevazute la alineatele precedente.
C. In activitatea organelor de sinteza economica:
- de catre organele centrale respective pentru aparatul propriu si cel al
organizatiilor subordonate.
D. In sistemul Ministerului Afacerilor Externe:
- de catre Ministerul Afacerilor Externe pentru adjuncti ai ministrului,
secretari generali, directori si intregul personal diplomatic si
tehnico-administrativ care lucreaza in sistemul acestui minister.
E. In invatamint:
- de catre Ministerul Invatamintului pentru adjuncti ai ministrului,
secretari generali, directori generali, directori si ceilalti lucratori din
aparatul propriu, rectori si prorectori ai institutiilor de invatamint
superior, directori ai institutelor si centrelor de cercetare ale ministerului,
inspectori generali si inspectori sefi de la inspectoratele judetene;
- de catre Ministerul Invatamintului, prin unitatile proprii de
perfectionare si institutiile de invatamint superior pentru personalul didactic
de predare, conducere si indrumare din invatamintul de cultura generala,
profesional si tehnic, potrivit Statului personalului didactic;
- de catre institutiile de invatamint superior pentru decani, prodecani,
personalul didactic si de cercetare din unitatile respective. Perfectionarea
personalului didactic din invatamintul superior se realizeaza in principal prin
stagii de practica si specializare in unitati de productie, de cercetare si
proiectare;
- de catre unitatile din invatamint si cercetare pentru ceilalti lucratori
din aparatul propriu care nu sint prevazuti la alineatele precedente.
F. In domeniul cercetarii stiintifice:
- pentru cadrele de cercetatori ai institutelor academiilor de stiinte, de
catre aceste academii;
- pentru cadrele de cercetatori din institutele din subordinea
ministerelor, de catre acele ministere.
Perfectionarea pregatirii cercetatorilor se face in colaborare cu Consiliul
National al Cercetarii Stiintifice si Ministerul Invatamintului.
G. In domeniul ocrotirii sanatatii:
- de catre Ministerul Sanatatii pentru adjuncti ai ministrului, secretari
generali, directori generali, directori si ceilalti lucratori din aparatul
propriu, cadre de conducere din institutele de cercetare medicala, din unitatile
spitalicesti si policlinici, directori ai directiilor sanitare judetene si alte
cadre de conducere din sectorul sanitar;
- de catre Ministerul Sanatatii pentru toti medicii pe problemele
specialitatilor medicale;
- de catre directiile sanitare judetene si oficiile farmaceutice pentru
medici sefi de circumscriptii sanitare si de dispensare, personalul mediu
sanitar cu functii tehnice de conducere, diriginti de farmacie, personalul de
conducere tehnico-administrativa din unitatile medico-sanitare;
- de catre unitatile sanitare pentru ceilalti lucratori din aparatul
propriu care nu sint prevazuti la alineatele precedente.
H. In domeniul justitiei:
- de catre Tribunalul Suprem, Procuratura Republicii Socialiste Romania si
Ministerul Justitiei pentru vicepresedinti si judecatori ai Tribunalului
Suprem, adjuncti ai procurorului general si procurori din cadrul Procuraturii
Generale si pentru adjuncti ai ministrului, directori si ceilalti lucratori din
aparatul propriu, presedinti ai tribunalelor judetene, tribunalului
municipiului Bucuresti si ai judecatoriilor, precum si procurori sefi si notari
sefi;
- de catre tribunalele, procuraturile si notariatele judetene si ale
municipiului Bucuresti pentru judecatori, procurori, notari si alti lucratori
din domeniul justitiei.
I. In domeniul culturii:
- de catre Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta pentru vicepresedinti,
secretari generali, directori si alti lucratori din aparatul propriu,
presedinti si vicepresedinti ai comitetelor de cultura si arta judetene,
directori generali si directori ai centralelor economice subordonate
comitetului, directori de la principalele institutii de cultura si arta;
- de catre centralele si institutiile de cultura pentru aparatul propriu al
unitatilor subordonate;
- de catre comitetele de cultura si arta judetene, pentru cadre de la
camine culturale, case de cultura, biblioteci comunale si municipale, muzee.
J. In administratia locala:
- de catre Comitetul de Stat pentru Economia si Administratia Locala pentru
vicepresedinti, secretari generali, directori si ceilalti lucratori din
aparatul propriu, precum si pentru secretari ai comitetelor executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si directori in
aparatul propriu al acestor comitete executive, pentru secretari ai comitetelor
executive ale consiliilor populare municipale si orasenesti, precum si pentru
vicepresedinti si secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare
comunale;
- de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti, ale consiliilor populare municipale si orasenesti,
pentru lucratori din aparatul propriu, precum si pentru cadre de conducere si
de specialitate din unitatile subordonate;
- de catre comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic
superioare, pentru lucratori ai comitetelor executive ale consiliilor populare
comunale;
- de catre intreprinderi si alte unitati subordonate pentru muncitori,
maistri, tehnicieni si ceilalti lucratori care nu sint cuprinsi in categoriile
mentionate la alineatele precedente.
Perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor din unitatile cu
dubla subordonare se organizeaza de catre comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, in colaborare cu organele
centrale de specialitate.
Art. 7
Activitatea de perfectionare a pregatirii cadrelor din profesiile comune
mai multor ramuri se asigura de catre ministere, alte organe centrale ale
administratiei de stat si unitatile subordonate lor, precum si de comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in
colaborare cu organele centrale de specialitate:
- pentru lucratorii din activitatea de planificare, impreuna cu Comitetul
de Stat al Planificarii;
- pentru lucratorii din domeniul contabilitatii, finantelor si controlului
financiar, impreuna cu Ministerul Finantelor;
- pentru lucratorii din domeniul comertului exterior, impreuna cu
Ministerul Comertului Exterior;
- pentru lucratorii din domeniul salarizarii, organizarii, normarii si
protectiei muncii, impreuna cu Ministerul Muncii;
- pentru lucratorii din constructii, impreuna cu Ministerul Constructiilor
Industriale;
- pentru lucratorii din domeniul preturilor, impreuna cu Comitetul de Stat
pentru Preturi;
- pentru lucratorii din domeniul statisticii, impreuna cu Directia Centrala
de Statistica;
- pentru lucratorii din activitatea de control tehnic de calitate si
metrologie, impreuna cu Inspectoratul General de Stat pentru Controlul
Calitatii Produselor;
- pentru jurisconsulti, lucratori ai Arbitrajului de Stat si ai
arbitrajelor departamentale, impreuna cu Ministerul Justitiei.
Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara organizeaza forme de pregatire,
specializare si perfectionare in sensul articolului 3, in domeniul nuclear,
pentru nevoile proprii sau ale altor ministere si organe centrale de stat.
Pentru alte profesii comune mai multor ramuri, Consiliul de Ministri va stabili,
de la caz la caz, organele de specialitate care vor colabora cu ministerele la
perfectionarea pregatirii lucratorilor din acele profesii.
In activitatea de perfectionare a pregatirii lucratorilor prevazuti la
alineatele precedente, organele centrale de specialitate colaboreaza cu
ministerele si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti la stabilirea tematicii programelor, asigurarea
materialului didactic si personalului de instruire.
Art. 8
Ministerul Muncii, prin Institutul central de studii pentru problemele
conducerii economiei, organizarii muncii si perfectionarii cadrelor, asigura
perfectionarea pregatirii unor cadre de conducere si de specialitate din
ministere, alte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, unitati cu statut de centrala
si principalele intreprinderi, in domeniul conducerii si organizarii
stiintifice a productiei si muncii.
De asemenea, Ministerul Muncii exercita coordonarea si indrumarea
metodologica a activitatii de perfectionare a pregatirii lucratorilor in
probleme de conducere si organizare, care se desfasoara in ministere, unitati
cu statut de centrala, intreprinderi si institutii.
Art. 9
Perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor prin invatamintul
postuniversitar si doctorat se organizeaza de catre Ministerul Invatamintului,
conform prevederilor legale in vigoare; in acest scop, Ministerul
Invatamintului colaboreaza cu ministerele si celelalte organe interesate.
Prin invatamintul postuniversitar se realizeaza perfectionarea
specialistilor cu pregatire superioara din diferite domenii ale stiintei,
tehnicii si culturii. Aceasta se organizeaza in sectii sau facultati de
specialitate in cadrul institutiilor de invatamint superior.
Cursurile postuniversitare pot functiona, de asemenea, in cadrul
institutelor de cercetare si proiectare stabilite cu aprobarea Ministerului
Invatamintului.
Art. 10
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, in
functie de necesitati, infiinteaza centre speciale de perfectionare.
Art. 11
Programele de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor,
organizate in intreprinderi si institutii, se desfasoara, de regula, fara
scoaterea de la locul de munca.
Organizarea actiunilor de perfectionare care necesita scoaterea de la locul
de munca a participantilor se face cu aprobarea ministerelor, celorlalte organe
centrale si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti pentru unitatile ce le au in subordine.
Art. 12
Activitatea de perfectionare se organizeaza in mod distinct pe nivele de
pregatire si specialitati, tinind seama de nevoile unitatilor, de calificarea
de baza a lucratorilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa si de
perspectivele lor de promovare.
De asemenea, in functie de necesitati, se vor organiza programe de
perfectionare in limbile nationalitatilor conlocuitoare.
Art. 13
Absolvirea formelor de perfectionare se face, dupa caz, pe baza de probe
teoretice si practice, lucrari, examene, atestari, in conformitate cu
conditiile stabilite de ministere si celelalte organe centrale ale
administratiei de stat, potrivit specificului formei de pregatire si
activitatii fiecarei ramuri si unitati socialiste.
Absolvirea se certifica prin documente eliberate de catre unitatile
socialiste sau centrele de perfectionare in care s-au desfasurat formele de
perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor.
CAP. 2
Drepturile si obligatiile unitatilor socialiste si ale lucratorilor din
aceste unitati
Art. 14
Colegiile ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei
de stat, consiliile de administratie din unitatile cu statut de centrala,
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, comitetele de directie din intreprinderi si institutii si celelalte
organe de conducere colectiva ale unitatilor socialiste raspund de organizarea,
urmarirea si buna desfasurare a activitatii de perfectionare a pregatirii
profesionale a lucratorilor.
Art. 15
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, precum
si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, stabilesc formele de perfectionare, durata acestora si frecventa
reciclarii pe categorii de muncitori, maistri, tehnicieni, functionari,
personal de specialitate si cadre de conducere.
Art. 16
In cadrul fiecarei organizatii socialiste se constituie colective de
specialisti care acorda sprijin organelor de conducere din unitati in
elaborarea planului anual si de perspectiva pentru perfectionarea pregatirii
profesionale a lucratorilor, in stabilirea formelor, tematicii si metodologiei
de desfasurare a programelor organizate in acest scop. Componenta acestor
colective se aproba de catre organul de conducere colectiva al fiecarei unitati
socialiste.
Art. 17
Ministerele, alte organe centrale de stat si organele locale ale
administratiei de stat, precum si unitatile subordonate acestora, au obligatia
sa asigure mijloacele materiale necesare desfasurarii activitatii de
perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor in cadrul fondurilor
cele sint alocate prin plan.
La unitatile economice, cheltuielile necesare functionarii sistemului de
perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor se includ, dupa caz, in
pretul de cost al productiei sau in fondurile de investitii; la unitatile
bugetare, aceste cheltuieli se suporta de la buget.
Cheltuielile legate de functionarea invatamintului postuniversitar se
acopera din contributiile unitatilor care trimit cursantii la aceasta forma de
perfectionare a pregatirii profesionale.
Art. 18
Organele de conducere colectiva ale organizatiilor socialiste sint obligate
sa asigure personalul de predare si instruire necesar formelor de perfectionare
ce se organizeaza in unitatile proprii.
Personalul de predare si instruire se selectioneaza din rindul specialistilor
din intreprinderi, centrale, ministere, unitati de cercetare si proiectare,
institutii de invatamint, academii, societati stiintifice si asociatii
profesionale.
Personalul de predare si instruire, folosit in diferite forme de
perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor, presteaza aceasta
activitate ca obligatie de serviciu si ca indatorire cetateneasca, obsteasca.
Art. 19
In situatia in care perfectionarea pregatirii profesionale se realizeaza
prin programe sau stagii in strainatate, organele de conducere colectiva
trebuie sa asigure:
- stabilirea obiectivelor concrete ale perfectionarii;
- selectionarea participantilor pe baza pregatirii profesionale, a
cunoasterii limbilor straine, precum si in functie de capacitatea lor de a
asimila noi cunostinte si de a le aplica in activitatea concreta;
- urmarirea modului in care lucratorii aplica in practica cunostintele
insusite.
Art. 20
Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste au obligatia de a
analiza periodic stadiul realizarii planului de perfectionare a pregatirii
profesionale a lucratorilor, modul de desfasurare si eficienta acestei
activitati, stabilind masurile necesare de imbunatatire.
Art. 21
Perfectionarea continua a pregatirii profesionale constituie o obligatie de
serviciu a tuturor lucratorilor din unitatile socialiste. In acest scop,
lucratorilor le revin urmatoarele indatoriri principale:
a) sa se preocupe in permanenta de cunoasterea celor mai noi cuceriri ale
stiintei, tehnicii si culturii din domeniul lor de specialitate;
b) sa participe la formele de perfectionare in care au fost incadrati si
sa-si insuseasca temeinic cunostintele predate;
c) sa foloseasca in practica cunostintele, metodele, tehnicile si experienta
inaintata acumulata si sa aplice in activitatea lor principiile stiintei
conducerii si organizarii productiei si a muncii.
Art. 22
Lucratorii care detin posturi de conducere, inclusiv maistrii, sint
obligati sa se ocupe permanent de perfectionarea pregatirii profesionale a
personalului in subordine prin:
- indrumarea lor directa, la locul de munca;
- participarea la stabilirea si realizarea planurilor de perfectionare a
pregatirii lucratorilor;
- urmarirea modului in care fiecare lucrator aplica in practica
cunostintele obtinute prin diversele forme de perfectionare a pregatirii
profesionale.
Art. 23
La promovarea sau mentinerea pe post, atribuirea gradatiilor si treptelor
de salarizare, acordarea gratificatiilor, se va tine seama atit de rezultatele
obtinute in munca, cit si de modul in care lucratorii isi realizeaza sarcinile
privind perfectionarea pregatirii profesionale.
Art. 24
In conditiile in care formele de perfectionare a pregatirii se desfasoara
cu scoaterea de la locul de munca pe o singura perioada sau esalonata pe mai
multe perioade, cursantii primesc in timpul studiilor, de la unitatile
socialiste la care sint angajati, salariul tarifar de la locul de munca si
sporul de vechime. In cazul in care durata scoaterii de la locul de munca nu
depaseste o luna, cadrele de conducere primesc si indemnizatia de conducere.
CAP. 3
Rolul unitatilor de invatamint, institutiilor stiintifice, asociatiilor
profesionale si organizatiilor obstesti
Art. 25
Ministerul Invatamintului are sarcina de a indruma si coordona activitatea
de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor. Unitatile de
invatamint au obligatia de a sprijini organizatiile socialiste in elaborarea
programelor de perfectionare, in organizarea si buna desfasurare a acestei
activitati. Baza materiala a scolilor de cultura generala, scolilor tehnice si
profesionale, liceelor de specialitate si institutiilor de invatamint superior
va fi pusa, in timpul cind nu se desfasoara activitati didactice, la dispozitia
ministerelor si celorlalte organe centrale, organelor locale ale administratiei
de stat, centralelor, intreprinderilor si altor unitati socialiste, in vederea
realizarii programelor de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor.
Cadrele didactice din reteaua invatamintului vor presta ore de predare si
instruire in cadrul formelor de perfectionare a pregatirii profesionale a
lucratorilor din unitatile socialiste; aceste ore vor fi incluse in norma
didactica obligatorie.
Art. 26
In perfectionarea pregatirii muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor,
inginerilor si altor cadre cu pregatire superioara, se vor folosi baza
materiala si specialistii din institute, centre si laboratoare de cercetare,
din unitati de proiectare, precum si din cabinete teritoriale pentru
organizarea productiei si a muncii.
Art. 27
Academia Republicii Socialiste Romania, Academia de Stiinte Sociale si
Politice, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia de Stiinte
Medicale, Consiliul national al inginerilor si tehnicienilor, Uniunea
arhitectilor, Asociatia juristilor, Societatea de stiinte economice, precum si
celelalte institutii stiintifice si asociatii profesionale au obligatia de a
participa, cu baza materiala si specialistii de care dispun, la elaborarea si
realizarea programelor de perfectionare a pregatirii muncitorilor, maistrilor,
tehnicienilor, inginerilor, medicilor, cadrelor didactice, celorlalti
specialisti din domeniul economiei, stiintei si culturii.
Art. 28
Institutul central de documentare tehnica, institutele si centrele de
documentare tehnica, economica si stiintifica din ministere, organe centrale si
locale, unitati cu statut de centrala, intreprinderi si alte organizatii
socialiste vor asigura materiale documentare si informative privind noile
cuceriri ale stiintei si tehnicii, metodele si formele moderne de conducere si
organizare a productiei si a muncii, necesare personalului de predare si
cursantilor de la toate formele de perfectionare a pregatirii profesionale a
lucratorilor.
Art. 29
Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania de a participa la
elaborarea si infaptuirea tuturor masurilor pentru ridicarea calificarii
lucratorilor, aducindu-si contributia la intocmirea si realizarea programelor
de perfectionare a pregatirii profesionale, la organizarea actiunilor de
propaganda tehnica si economica, de popularizare a cunostintelor
tehnico-stiintifice in rindul maselor largi de oameni ai muncii.
Art. 30
Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist de a actiona sistematic pentru
cuprinderea tinerilor din unitatile economice, institutiile social-culturale si
administrative in formele de perfectionare a pregatirii profesionale, pentru
insusirea temeinica de catre acestia a cunostintelor teoretice si practice si
valorificarea lor in activitatea concreta; cu sprijinul ministerelor, al
conducerilor unitatilor socialiste, organizatiile Uniunii Tineretului Comunist
vor desfasura activitati destinate stimularii interesului tinerilor pentru
stapinirea deplina a meseriei alese, pentru ridicarea nivelului lor
cultural-stiintific.
Art. 31
Se recomanda ca presa centrala si locala, radio-ul, televiziunea si
celelalte mijloace de informare de masa sa actioneze in mod sistematic in
sprijinul activitatii de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor
din unitatile socialiste.
CAP. 4
Dispozitii finale
Art. 32
Dispozitiile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, in organizarea
sistemelor proprii de perfectionare a pregatirii profesionale a lucratorilor
din cadrul Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si
Consiliului Securitatii Statului in conformitate cu normele ce vor fi stabilite
de aceste organe.
Art. 33
Prevederile art. 21 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea si disciplina
muncii in unitatile socialiste de stat se aplica pentru lucratorii care urmeaza
cursul de perfectionare profesionala cu scoaterea din productie pe o durata
minima de 3 luni, iar pentru cei care sint trimisi la specializare in
strainatate, indiferent de durata.
Art. 34
Se recomanda organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti
ca, pornind de la obiectivele si prevederile prezentei legi, sa stabileasca
reglementari corespunzatoare cu privire la perfectionarea pregatirii
profesionale a lucratorilor din unitatile proprii.
Art. 35
Prin prezenta lege se abroga toate dispozitiile ce contravin prevederilor
sale.
Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 18
martie 1971, intrunind din cele 449 voturi exprimate, 448 voturi pentru si 1
vot impotriva.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
STEFAN VOITEC
In conformitate cu articolul 57 din Constitutia Republicii Socialiste
Romania, semnam aceasta lege.
Presedintele
Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU