Legea Nr.301 din 27.11.2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul 1Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile privind conţinutul de substanţe radioactive naturale şi artificiale, stabileşte valorile pentru parametrii de calitate, precum şi frecvenţele şi metodele de monitorizare şi control al substanţelor radioactive din apa potabilă, în scopul protejării sănătăţii populaţiei de riscul indus de prezenţa substanţelor radioactive din apa potabilă. Articolul 2Pentru aplicarea prezentei legi, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: a)apă potabilă - apa destinată consumului uman, astfel cum este definită la art. 2 pct. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată; b)substanţă radioactivă - orice substanţă care conţine unul sau mai mulţi radionuclizi a căror activitate sau concentraţie nu poate fi neglijată din punctul de vedere al radioprotecţiei; c)activitate beta reziduală - diferenţa dintre concentraţia de activitate beta globală şi concentraţia de activitate a radionuclidului ⁴⁰K; d)doza efectivă totală de referinţă DETR - doza efectivă angajată rezultată din ingestia apei potabile în decursul unui an datorată tuturor radionuclizilor a căror prezenţă a fost detectată într-o rezervă de apă destinată consumului uman, de origine naturală sau artificială, cu excepţia tritiului, a potasiului-40, a radonului şi a produşilor de viaţă scurtă rezultaţi din dezintegrarea radonului; e)valoarea parametrului de calitate - valoarea concentraţiei substanţelor radioactive din apa potabilă, a cărei depăşire implică analizarea de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti dacă prezenţa substanţelor radioactive în apa potabilă prezintă un risc pentru sănătatea umană care necesită măsuri şi, după caz, luarea măsurilor de remediere necesare pentru a îmbunătăţi calitatea apei până la un nivel care să respecte cerinţele de protecţie a sănătăţii populaţiei din punctul de vedere al radioprotecţiei; f)monitorizarea de audit - monitorizarea ce oferă informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. Articolul 3(1) Prezenta lege se aplică apei destinate consumului uman.(2) Prezenta lege nu se aplică:a)apelor minerale naturale recunoscute ca atare de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, cu modificările şi completările ulterioare;b)apelor care sunt medicamente, în sensul titlului XVIII „Medicamentul" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare;c)apei destinate exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, pentru care Ministerul Sănătăţii constată că are calitate corespunzătoare, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată; d)apelor destinate consumului uman, care provin de la producători de apă individuali ce furnizează în medie sub 10 m³ pe zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activităţi comerciale sau publice.(3) Pentru categoria prevăzută la alin. (2) lit. d), direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se asigură că:a)populaţia vizată este informată în această privinţă, precum şi cu privire la orice măsură care poate fi luată pentru protejarea sănătăţii împotriva efectelor adverse/secundare rezultate din orice contaminare a apei destinate consumului uman; b)în situaţia în care apare un potenţial pericol pentru sănătatea umană generat de calitatea acestor ape, populaţia vizată este informată de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, cu promptitudine, şi sfătuită în mod corespunzător asupra măsurilor de protecţie ce pot fi luate în vederea protejării sănătăţii. Articolul 4(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute la art. 16 din Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare, producătorii, distribuitorii sau utilizatorii care folosesc apă în scopuri comerciale din sursă proprie, producătorii de apă potabilă îmbuteliată în sticle sau în alte recipiente vor asigura un program adecvat de monitorizare pentru apa potabilă, potrivit prevederilor anexei nr. 2, care să garanteze că, în eventualitatea nerespectării parametrilor valorici stabiliţi în conformitate cu prezenta lege:a)se analizează dacă prezintă un risc pentru sănătatea umană care necesită măsuri; b)se iau măsurile de remediere necesare, după caz, pentru a îmbunătăţi calitatea apei până la un nivel care respectă cerinţele de protecţie a sănătăţii umane din punctul de vedere al radioprotecţiei.(2) Programul de monitorizare prevăzut la alin. (1) va asigura:a)întocmirea unui program adecvat de monitorizare de audit pentru apa destinată consumului uman; b)informarea imediată a direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la neconformităţile depistate, în eventualitatea nerespectării valorilor parametrilor stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi; c)conformarea la măsurile de remediere impuse potrivit prevederilor alin. (1) lit. b). (3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti analizează dacă situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b) prezintă un risc pentru sănătatea publică şi dispune măsurile de remediere necesare, după caz, pentru a îmbunătăţi calitatea apei până la un nivel care respectă cerinţele de protecţie a sănătăţii umane. Articolul 5(1) Valorile parametrilor pentru controlul substanţelor radioactive din apa destinată consumului uman sunt prevăzute în anexa nr. 1.(2) Punctul de conformitate pentru controlul calităţii apei potabile, stabilite potrivit cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2, este:a)la nivelul punctului de curgere din robinetele de unde este utilizată în mod normal, în cazul apei furnizate printr-o reţea de distribuţie; b)la nivelul punctului de curgere din cisternă, în cazul apei furnizate dintr-o cisternă; c)la nivelul punctului de îmbuteliere în sticle sau recipiente, în cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării; d)în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie, în cazul apei utilizate în industria alimentară. (3) Definirea punctelor de conformitate prevăzute la alin. (2) lit. a) nu aduce atingere alegerii unui punct de prelevare care poate fi orice punct din interiorul zonei de distribuţie sau de la staţiile de tratare, cu condiţia să nu intervină nicio modificare adversă care ar influenţa valoarea concentraţiei între punctul de prelevare şi punctul de conformitate. Articolul 6(1) Producătorii, distribuitorii de apă potabilă sau utilizatorii care folosesc apă în scopuri comerciale din sursă proprie, Ministerul Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că monitorizarea substanţelor radioactive din apa potabilă se realizează în conformitate cu dispoziţiile şi frecvenţele prevăzute în anexa nr. 2, pentru a verifica dacă valorile substanţelor radioactive respectă valorile parametrice prevăzute în anexa nr. 1. (2) Programul de monitorizare trebuie astfel întocmit încât să garanteze că valorile măsurate obţinute sunt reprezentative pentru calitatea apei consumate pe parcursul unui an. Pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau recipiente, destinată comercializării, programul de monitorizare nu va aduce atingere principiilor HACCP prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare şi principiilor controalelor oficiale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor.(3) Monitorizarea dozei efective totale de referinţă şi caracteristicile de performanţă analitică sunt prevăzute în anexa nr. 3.(4) Monitorizarea de audit a parametrilor privind radioactivitatea apei potabile se realizează de către laboratoarele direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau în orice alt laborator care dispune de un sistem de control analitic al calităţii şi este înregistrat în acest scop la Ministerul Sănătăţii. Articolul 7(1) Orice nerespectare a valorii stabilite pentru parametrii privind radioactivitatea apei, stabiliţi în anexa nr. 1, este investigată imediat în vederea identificării cauzei.(2) În cazul nerespectării valorii unui parametru, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti analizează dacă aceasta reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei, care necesită acţiuni de remediere.(3) În cazul în care este identificat un risc potrivit alin. (2):a)direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti stabilesc măsurile de remediere necesare în vederea protecţiei sănătăţii populaţiei din punctul de vedere al radioprotecţiei, iar producătorii de apă vor pune în aplicare măsurile respective; b)populaţia vizată este informată de către direcţiile de sănătate publică cu privire la risc şi la acţiunile de remediere întreprinse de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; c)populaţia vizată este notificată de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în legătură cu orice alte măsuri suplimentare de precauţie care pot fi necesare pentru protecţia sănătăţii cu privire la substanţele radioactive. Articolul 8Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 9La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) ultimele patru poziţii din tabelul nr. 3 şi notele 8) , 9) , 10) şi 11) din subsolul tabelului nr. 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 12 decembrie 2011;b)art. 23 din Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; c)pct. 36, 37 şi 38 din tabelul nr. 8 din anexa la Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.Prezenta lege transpune prevederile Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerinţe de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 296 din 7 noiembrie 2013. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU ANEXA Nr. 1Valorile parametrilor pentru radon, tritiu şi doza indicator în apa destinată consumului uman Tabelul 1.1

NOTE: ¹⁾ Când concentraţia de radon depăşeşte 1.000 Bq/l se intervine cu măsuri de corecţie pentru asigurarea radioprotecţiei, fără a necesita analize suplimentare. ²⁾ Prin radon se înţelege Rn-222. ³⁾ Concentraţii crescute ale tritiului pot indica prezenţa altor radionuclizi artificiali; în cazul în care concentraţia tritiului depăşeşte valoarea admisă a parametrului, este necesară o analiză a prezenţei altor radionuclizi artificiali. ANEXA Nr. 2Monitorizarea substanţelor radioactive 1. Principii generale şi frecvenţa monitorizării(1) Monitorizarea este obligatorie pentru toţi parametrii pentru care nivelele valorice sunt stabilite în anexa nr. 1 la lege. (2) Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control privind radioactivitatea apei potabile.(3) Ministerul Sănătăţii asigură resursele umane şi materiale necesare desfăşurării activităţii de supraveghere şi control al monitorizării radioactivităţii apei potabile a direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. (4) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti asigură supravegherea şi controlul monitorizării radioactivităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.(5) Programul de monitorizare întocmit de producătorii de apă trebuie să fie avizat de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.(6) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pot decide:a)monitorizarea unui parametru pentru o perioadă de timp limitată; b)reducerea frecvenţei de monitorizare faţă de cerinţele minime de prelevare stabilite la pct. 6, dacă timp de 5 ani consecutivi valorile măsurate nu indică riscuri la adresa sănătăţii populaţiei. (7) Se poate renunţa pentru o perioadă limitată la monitorizarea radonului în apa potabilă în condiţiile stabilite la pct. 2. Tritiul se monitorizează în apa potabilă în condiţiile specificate la pct. 3, iar doza efectivă totală de referinţă (DETR) se monitorizează conform specificaţiilor de la pct. 4.(8) În cazul reducerii frecvenţei de monitorizare, respectiv al renunţării pentru o perioadă limitată de timp la monitorizarea unui parametru, direcţiile de sănătate publică vor comunica Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi Ministerului Sănătăţii temeiul deciziei de reducere a frecvenţei de monitorizare însoţit de documentaţia care a stat la baza deciziei, iar Ministerul Sănătăţii va comunica Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare aceste date.2. Radon Concentraţia radonului în apa potabilă se monitorizează în cazurile în care există motive pentru a suspiciona, pe baza unor rezultate prealabile că este posibil ca valoarea parametrului stabilită în temeiul art. 5 alin. (1) din lege să fie depăşită. Pentru a determina amploarea şi natura expunerilor probabile la radonul din apa potabilă provenită din diferite tipuri de surse de apă subterană şi puţuri din diferite zone geologice, conţinutul de radon se monitorizează în apa potabilă pentru toate zonele de aprovizionare cu apă pentru o perioadă de minimum 5 ani consecutivi. Direcţiile de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, cu acordul INSP, pot aproba renunţarea la monitorizarea conţinutului de radon din apa potabilă dintr-o zonă de aprovizionare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a)concentraţia de radon din apa potabilă este inferioară valorii specificate în anexa nr. 1 la lege timp de minimum 5 ani consecutivi; b)variaţiile concentraţiei radonului în cei 5 ani consideraţi mai sus nu depăşesc 20% din valoarea mediei aritmetice pe cei 5 ani; c)determinările ce demonstrează condiţiile de mai sus se vor realiza pe probe semnificative recoltate cu frecvenţele indicate în tabelul de la pct. 6.În decizia de a renunţa temporar la controlul radonului, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor ţine cont de parametrii de bază, în special geologia şi hidrologia zonei, radioactivitatea rocilor şi a solului şi tipul puţului, astfel ca aceşti parametri, în zonele cu probabilitate mai ridicată de expunere, să poată fi identificaţi şi utilizaţi în deciziile privind modificarea frecvenţei de control. Dacă, după o perioadă de 5 ani consecutivi, s-a aprobat renunţarea la monitorizarea conţinutului de radon din apa potabilă dintr-o zonă de aprovizionare, o dată la 5 ani se vor efectua determinări privind concentraţia de radon în apa potabilă pe probe semnificative recoltate cu frecvenţele indicate în tabelul de la pct. 6. Dacă se constată o deviere de peste 20% faţă de valoarea medie a valorilor obţinute în anii anteriori, se va relua monitorizarea cu frecvenţele indicate în tabelul de la pct. 6 şi se continuă pe o perioadă de minimum 5 ani. 3. Tritiu Monitorizarea tritiului în apa potabilă se face în cazul în care o sursă antropică de tritiu sau alt radionuclid artificial este prezentă în cadrul ariei bazinului hidrografic şi nu se poate demonstra pe baza altor programe de supraveghere sau investigaţii că nivelul tritiului este inferior valorii menţionate în anexa nr. 1 la lege. Când este necesară monitorizarea tritiului, aceasta se realizează cu frecvenţele indicate în tabelul de la pct. 6. În cazul în care concentraţia tritiului depăşeşte valoarea stabilită a parametrului, este necesară investigarea prezenţei altor radionuclizi artificiali prevăzuţi în tabelul nr. 3.1 din anexa nr. 3 la lege. În funcţie de sursele antropice de elemente radioactive ce pot influenţa sursa de apă potabilă vor fi monitorizate şi alte substanţe radioactive stabilite, după caz, de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respective a municipiului Bucureşti. 4. Doza efectivă totală de referinţă (DETR) Monitorizarea apei potabile privind DETR se realizează atunci când este prezentă o sursă de radioactivitate artificială sau naturală ridicată şi nu există date anterioare reprezentative care să demonstreze că nivelul DETR se situează sub valoarea din anexa nr. 1 la lege, respectiv se realizează pe baza determinării conţinutului de elemente radioactive naturale şi artificiale din tabelul nr. 3.1 din anexa nr. 3 la lege, cu excepţia tritiului. În cazul în care în sursa de apă dintr-o zonă de aprovizionare apar şi alte elemente radioactive naturale sau artificiale se vor include şi acestea în determinarea DETR. Dacă în bazinul hidrografic al unei zone de aprovizionare nu este prezentă o sursă antropică de tritiu sau de alţi radionuclizi artificiali, DETR se monitorizează pe baza elementelor radioactive naturale prezente în apa potabilă. Frecvenţa de monitorizare este prevăzută la pct. 6 în tabelul nr. 2.1. Direcţia judeţeană de sănătate publică, respectiv a municipiului Bucureşti poate autoriza modificarea frecvenţei de monitorizare privind DETR, astfel ca această monitorizare să fie realizată din 3 în 3 ani în următoarele condiţii: a)timp de 5 ani consecutivi DETR este sub 50% din parametrul valoric; b)variaţiile DETR în cei 5 ani consideraţi mai sus nu depăşesc 20% din valoarea mediei aritmetice pe perioada celor 5 ani; c)paralel cu monitorizarea DETR se vor monitoriza şi activitatea alfa şi beta globală; d)în anii în care nu se monitorizează DETR se va monitoriza doar activitatea alfa şi beta globală.Dacă activitatea alfa globală sau beta reziduală depăşeşte valoarea de 0,1, respectiv 1 Bq/l se va relua monitorizarea DETR cu frecvenţele prevăzute la pct. 6 în tabelul nr. 2.1 şi se va continua monitorizarea cel puţin 5 ani. 5. Tratarea apei În cazurile în care a fost aplicat un tratament menit să reducă nivelul radionuclizilor din apa supusă potabilizării, controlul se efectuează cu frecvenţa prevăzută la pct. 6 în tabelul nr. 2.1, pentru a se asigura eficacitatea continuă a acestui tratament. 6. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză Frecvenţa de prelevare şi de analiză pentru monitorizarea apei destinate consumului uman furnizată dintr-o reţea de distribuţie sau dintr-o cisternă ori utilizată în întreprinderi de producţie alimentară. Tabelul 2.1

NOTE: ¹⁾ O zonă de aprovizionare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei se poate considera aproximativ uniformă. ²⁾ Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Pentru a determina frecvenţa minimă poate fi luat în considerare numărul de locuitori dintr-o zonă de aprovizionare în loc de volumul de apă, aproximând un consum de 200 l/persoană/zi. ³⁾ În măsura în care este posibil, numărul prelevărilor trebuie distribuit egal în timp şi spaţiu. ⁴⁾ În situaţii de distribuţie intermitentă de scurtă durată şi în cazul apei distribuite din cisterne numărul de probe va fi stabilit de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti cu aprobarea INSP. ⁵⁾ În cazul surselor de apă potabilă aflate pe canalul Dunăre-Marea Neagră unde se face determinarea de tritiu, frecvenţa de prelevare este lunară. Frecvenţa minimă de prelevare a apei destinate consumului uman îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării se va realiza potrivit prevederilor din tabelul 1B de la pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată.7. Stabilirea mediei În cazul în care în urma unei prelevări se constată depăşirea valorii unui parametru se dublează frecvenţele de prelevare prevăzute la pct. 6. Se va considera valoare reprezentativă pe durata unui an valoarea medie rezultată din datele obţinute după modificarea frecvenţei de prelevare. ANEXA Nr. 3Monitorizarea dozei efective totale de referinţă şi caracteristicilor de performanţă analitică 1. Monitorizarea dozei efective totale de referinţă Monitorizarea dozei efective totale de referinţă se bazează pe determinarea dozei efective pe baza concentraţiilor elementelor radioactive naturale şi artificiale. În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 4 din anexa nr. 2 la lege se vor determina doar activitatea alfa globală şi activitatea beta globală: a)dacă valorile activităţii alfa globală şi beta reziduală sunt mai mici de 0,1 Bq/l şi, respectiv, 1,0 Bq/l după scăderea aportului de ⁴⁰K, se poate considera că doza efectivă totală de referinţă este inferioară parametrului valoric de 0,1 mSv; b)dacă valoarea activităţii alfa globală depăşeşte 0,1 Bq/l sau dacă activitatea beta reziduală depăşeşte 1,0 Bq/l, este necesară analiza radionuclizilor specifici.Radionuclizii care urmează să fie măsuraţi sunt cei din tabelul 3.1. 2. Calcularea dozei efective totale de referinţă Doza efectivă totală de referinţă se calculează pe baza concentraţiilor măsurate de radionuclizi şi a coeficienţilor de doză prevăzuţi în tabelul 4A din Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare, pe baza unui consum anual de apă potabilă de 730 l în cazul unui adult.Dacă următoarea formulă este respectată, se consideră că doza efectivă totală de referinţă este mai mică decât parametrul valoric de 0,1 mSv/an şi că nu sunt necesare investigaţii suplimentare: unde: C_i (obs) = concentraţia observată a radionuclidului i din tabelul 3.1; C_i (der) = concentraţia derivată a radionuclidului i din tabelul 3.1; n = numărul de radionuclizi detectaţi. Tabelul 3.1. Concentraţiile derivate pentru radioactivitatea din apa destinată consumului uman¹⁾

NOTE: ¹⁾ Acest tabel include valorile celor mai întâlniţi radionuclizi naturali şi artificiali; acestea sunt valori precise, calculate pentru o doză de 0,1 mSv, pentru un aport anual de 730 l şi folosind coeficienţii pentru doze stabiliţi în tabelul 4A din Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare; concentraţiile derivate pentru alţi radionuclizi se calculează pe aceeaşi bază, luând în considerare coeficienţii pentru doză şi consum, iar valorile pot fi actualizate pe baza unor informaţii mai recente, în măsura în care sunt incluse în reglementările în vigoare. Valorile din acest tabel nu reprezintă concentraţii maxim admise.²⁾ Acest tabel indică doar proprietăţile radiologice ale uraniului, nu şi toxicitatea sa chimică. 3. Caracteristicile de performanţă pentru metodele de analiză În cazul următorilor parametri şi radionuclizi, metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puţin capacitatea de a măsura concentraţiile de activitate, cu o limită de detecţie specificată în tabelul 3.2: Tabelul 3.2. Concentraţii minim detectabile pentru metodele de analiză

NOTE: ¹⁾ Limita de detecţie se calculează conform standardului ISO 11929: Determinarea limitelor caracteristice (praguri de decizie, limite de detecţie şi limite ale intervalului de încredere) pentru măsurarea radiaţiilor ionizante - Principii fundamentale şi utilizare, cu probabilităţi de 0,05 pentru erori tip 1 şi 2. ²⁾ Incertitudinile de măsurare se calculează şi se raportează ca incertitudini standard complete sau ca incertitudini standard extinse cu un factor de extindere de 1,96, conform Ghidului ISO pentru exprimarea incertitudinii de măsurare. ³⁾ Limita de detecţie a tritiului şi radonului este de 10% din parametrul valoric al acestora de 100 Bq/l. ⁴⁾ Limita de detecţie pentru activitatea alfa globală şi activitatea beta globală este de 40% din valorile de detectare de 0,1 Bq/l şi, respectiv, 1,0 Bq/l. ⁵⁾ Această limită de detecţie se aplică numai detectării iniţiale a dozei efective totale de referinţă pentru o nouă sursă de apă; dacă verificarea iniţială indică faptul că este improbabil ca Ra-228 să depăşească 20% din concentraţia derivată, limita de detecţie poate fi mărită la 0,08 Bq/l pentru măsurătorile de rutină specifice ale nuclidului Ra-228, până când este necesară o reverificare ulterioară.