DECIZIE Nr. 203 din 15 mai 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active
bancare, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 550 din 31 iulie 2003

Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri
premergatoare privatizarii bancilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Titco" - S.A. in Dosarul nr. 2.546/2001 al Curtii de Apel Bucuresti
- Sectia a V-a comerciala.
La apelul nominal sunt prezente, prin avocati, Societatea Comerciala
"Titco" - S.A. si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Societatii Comerciale "Titco" - S.A. solicita
admiterea exceptiei, precizand ca exceptia are ca obiect dispozitiile art. 25
alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998,
republicata, si nu din Legea nr. 490/2001. In sustinerea exceptiei arata ca
textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie,
intrucat confera Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare un
tratament juridic diferit fata de celelalte parti, iar prin instituirea
obligativitatii dovezii de plata a cautiunii, fara de care contestatia
debitorului la executare nu va putea fi inregistrata, este ingradit accesul la
justitie si totodata incalcat dreptul la aparare. Arata ca, desi Curtea
Constitutionala s-a pronuntat asupra textelor legale criticate prin deciziile
nr. 126/2000 si nr. 231/2002, respingand exceptia, aceste solutii au avut in
vedere alte motive de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, precizand ca exceptia priveste
art. 83 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 care, in urma
modificarilor aduse de Legea nr. 409/2001, a fost republicata, dandu-se textelor
o noua numerotare. Arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin
prevederilor constitutionale. In sustinere depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, invocand in
acest sens jurisprudenta Curtii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 septembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
2.546/2001, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comerciala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25
alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri premergatoare privatizarii
bancilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Titco" - S.A.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine
ca aceste prevederi ii ingradesc liberul acces la justitie, facandu-l practic
imposibil. Totodata se mai sustine ca se incalca principiul egalitatii partilor
(intr-un proces), cu toate ca, potrivit art. 16 alin. (2) din Constitutie,
"Nimeni nu este mai presus de lege".
Se arata, de asemenea, ca, desi, potrivit art. 48 din Constitutie,
conditiile si limitele exercitarii drepturilor persoanei vatamate de o
autoritate publica se stabilesc prin lege organica, Legea nr. 409/2001 nu a
fost adoptata ca o lege organica.
Instanta de judecata apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine
prevederilor constitutionale, invocand ca sunt pe deplin valabile si pentru
cauza de fata considerentele cuprinse in deciziile Curtii Constitutionale nr.
231/2002 si nr. 285/2002.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 126/2000.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri premergatoare
privatizarii bancilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 398 din 19 iulie 2001. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu
exceptia de neconstitutionalitate, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
51/1998 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 948
din 24 decembrie 2002, schimbandu-se numerotarea articolelor, astfel incat
dispozitiile art. 25 alin. (1) si (2) au fost cuprinse in art. 83, cu
urmatoarea redactare: "(1) Debitorii pot contesta in justitie masurile
dispuse de AVAB potrivit prezentei ordonante de urgenta si pot face contestatie
la executare numai dupa depunerea unei cautiuni egale cu 20% din valoarea activului
bancar supus valorificarii.
(2) Dovada privind plata cautiunii prevazute la alin. (1) va insoti in mod
obligatoriu contestatia debitorului fara care aceasta nu va putea fi
inregistrata."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul exceptiei
invoca incalcarea urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 48: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate
publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal
a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile
cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale."
Cu ocazia dezbaterilor in fata Curtii Constitutionale, reprezentantul
autorului exceptiei a mai invocat si incalcarea prevederilor art. 24 din
Constitutie potrivit carora:
"(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cuprinsul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Aceasta sustinere nu respecta insa dispozitiile art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 47/1992, republicata, potrivit carora "Sesizarile trebuie facute in
forma scrisa si motivate". Conform dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, Curtea Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor ridicate
in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a
ordonantelor". Rezulta chiar din norma constitutionala ca motivarea
exceptiei cu indicarea prevederilor constitutionale incalcate prin textul de
lege criticat trebuie facuta anterior sesizarii Curtii, si anume in momentul
ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate in fata instantei de judecata.
Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte numai in limitele
sesizarii.
Asadar Curtea va analiza criticile de neconstitutionalitate in raport cu
textele constitutionale invocate in fata instantei de judecata.
Examinand exceptia, Curtea constata ca instituirea obligatiei de plata a
unei cautiuni nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul
exceptiei, dat fiind ca debitorului nu i se inchide accesul la justitie pentru
apararea unui drept subiectiv.
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 25 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 Curtea s-a mai pronuntat, si anume prin
Decizia nr. 231 din 10 septembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 847 din 25 noiembrie 2002, si prin Decizia nr. 285 din
30 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
101 din 18 februarie 2003.
Respingand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a
constatat ca dispozitiile art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
51/1998 sunt constitutionale, retinand ca, in ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate, "se face o confuzie intre, pe de o parte,
stabilirea unor conditii privind exercitarea unor drepturi prevazute in
ordonanta, care nu contravin principiului accesului liber la justitie, [...]
si, pe de alta parte, ingradirea accesului la justitie". In ceea ce
priveste obligarea la cautiune, prin aceeasi decizie s-a retinut ca o asemenea
masura este prevazuta si in materia contestatiei la executare, deci in cadrul
procedurii obisnuite, in acest sens fiind prevederile art. 401 din Codul de
procedura civila.
Considerentele si solutiile adoptate prin deciziile citate isi pastreaza valabilitatea
si in prezenta cauza, neexistand elemente noi care sa determine reconsiderarea
jurisprudentei Curtii.
In legatura cu argumentul potrivit caruia dispozitiile legale criticate
contravin prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca
aceste prevederi constitutionale nu sunt aplicabile prevederilor normei legale
a carei neconstitutionalitate se sustine.
Potrivit dispozitiilor Legii nr. 409/2001, AVAB este o institutie a
autoritatii publice centrale, avand calitatea de creditor privilegiat,
detinator al unei creante a statului care se executa inaintea tuturor
celorlalte drepturi, cu exceptia salariilor sau a altor creante privilegiate
potrivit legii. Privilegiul acordat de lege creantei AVAB este in stransa
legatura cu datoria publica interna si cu obligatia statului, prin institutiile
sale, de a asigura protejarea interesului national in activitatea
economico-financiara.
Si, in sfarsit, cu privire la incalcarea prevederilor art. 48 din Legea
fundamentala, privitor la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica,
Curtea constata ca reglementarea cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 51/1998 nu are in vedere contenciosul administrativ, la care se refera
textul constitutional invocat, astfel incat invocarea acestui text nu are nici
un temei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active
bancare, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Titco" - S.A. in Dosarul nr. 2.546/2001 al Curtii de Apel Bucuresti
- Sectia a V-a comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 mai 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu