ORDIN   Nr. 34 din  7 martie 2000

privind aprobarea Normelor metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 212 din 15 mai 2000

    Ministrul agriculturii si alimentatiei,
    avand in vedere prevederile art. 5 din Legea viei si vinului nr. 67/1997, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2000, si ale Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996,
    tinand seama de faptul ca realizarea Cadastrului viticol, ca o componenta a Cadastrului agricol, reprezinta unul dintre obiectivele care vizeaza armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile Uniunii Europene,
    luand in considerare Nota comuna nr. 61.426 din 23 februarie 2000 si nr. 71.445 din 24 februarie 2000, intocmita de Directia generala resurse si politici agroalimentare si, respectiv, de Directia generala patrimoniu, fond funciar, cadastru si imbunatatiri funciare, privind elaborarea Normelor metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                 p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,
                                Stefan Pete,
                              secretar de stat

    ANEXA 1

                             NORME METODOLOGICE
    de realizare si tinere a Cadastrului viticol

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    1. Cadastrul viticol, componenta a Cadastrului agricol, reprezinta sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, delimitarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol national si a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinatia lor si de proprietari.
    2.1. Suprafetele cultivate cu vita de vie situate in arealele consacrate traditional, denumite areale viticole, precum si cele aflate in afara arealelor viticole, denumite vii razlete, alcatuiesc patrimoniul viticol national.
    2.2. In arealele viticole plantatiile de vita de vie se grupeaza teritorial in: regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole. Ele sunt definite in anexa nr. 1 la Legea viei si vinului nr. 67/1997.
    3. Potrivit reglementarilor din Legea nr. 67/1997, terenurile cuprinse in patrimoniul viticol national se grupeaza in urmatoarele 3 categorii:
    a) plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butasi pentru inradacinare si scolile de vita;
    b) terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantare;
    c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeaza sau unesc masivele viticole existente si prezinta conditii pentru a fi cultivate cu vita de vie.
    4.1. Cadastrul viticol se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si se centralizeaza pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole si pe tara.
    4.2. Prin Cadastrul viticol se realizeaza:
    a) identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale si pe parcele si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;
    b) asimilarea si integrarea datelor furnizate de Cadastrul viticol;
    c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti;
    d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe, pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
    5. Lucrarile tehnice pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi executate de specialistii de la oficiile judetene pentru cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
    6. Incadrarea terenurilor supuse Cadastrului viticol in clase de pretabilitate, de calitate, precum si alte informatii specifice acestuia se obtin din studiile pedologice si agrochimice intocmite de oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice.

    CAP. 2
    Conducerea si organizarea Cadastrului viticol

    7.1. Pentru conducerea si organizarea Cadastrului viticol se constituie o comisie centrala la nivelul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si comisii judetene, coordonate de comisia centrala.
    7.2. Din comisia centrala vor face parte:
    a) secretarul de stat al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei care coordoneaza productia vegetala;
    b) directorul general al Directiei generale resurse si politici agroalimentare;
    c) directorul general al Directiei generale patrimoniu, fond funciar, cadastru si imbunatatiri funciare;
    d) directorul Directiei fond funciar, cadastru agricol si organizarea teritoriului;
    e) directorul Institutului de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol Bucuresti;
    f) directorul general al Institutului de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca.
    7.3. Din comisiile judetene vor face parte:
    a) directorul general al directiei generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara - presedinte;
    b) directorul oficiului judetean de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol - secretar;
    c) inspectorul teritorial al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;
    d) secretarul consiliului comunal sau orasenesc;
    e) reprezentantii agentilor economici, dintre cei mai reprezentativi proprietari de terenuri viticole (3 membri).
    8. Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene, precum si modul de functionare a acestora se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    9. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei asigura efectuarea si actualizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.

    CAP. 3
    Baza cartografica necesara in vederea realizarii Cadastrului viticol

    10.1. Produsul obtinut prin reprezentarea grafica a tuturor limitelor parcelelor in teren reprezinta harta cadastrala sau planul cadastral.
    10.2. Planul cadastral are la baza harta topografica.
    11. Harta topografica se realizeaza pe baza retelelor geodezice nationale de ordinul I - IV, precum si a retelelor de indesire a acestora.
    12. Executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelelor geodezice nationale revin Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie impreuna cu oficiile de profil teritoriale din subordinea acestuia.
    13. In cazul in care densitatea punctelor retelelor geodezice existente nu este suficienta sau retelele geodezice nu mai sunt in stare buna de functionare la un moment dat, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, prin unitatile de specialisti din subordine, poate executa lucrari geodezice necesare pentru satisfacerea nevoilor proprii, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
    14. In functie de marimea medie a parcelelor si de numarul lor pe fiecare foaie de harta, scara hartilor cadastrale poate fi de 1:1000, 1:2000 sau 1:5000.

    CAP. 4
    Delimitarea teritoriala a arealelor viticole

    15. Pentru aplicarea Cadastrului viticol trebuie realizat ansamblul de lucrari tehnice prin care se determina exact proprietatile funciare viticole privind identificarea, masurarea, descrierea si reprezentarea pe harti topografice a acestora.
    16. Proprietatea funciara viticola este constituita din una sau mai multe parcele. Parcelele reprezinta suprafata de teren cu limite bine definite si vizibile, cu o singura categorie de folosinta si cu unul sau mai multi proprietari.
    17. Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse urmatoarele etape:
    a) delimitarea teritoriala a arealelor viticole;
    b) delimitarea teritoriala a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine.
    18. Identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a viilor razlete situate in afara arealelor viticole se vor realiza prin lucrarile de cadastru agricol.
    19. Delimitarea arealelor viticole si a unitatilor teritoriale subordonate acestora se va realiza pe harti si planuri cadastrale, in functie de aria geografica, la scari diferite, dupa cum urmeaza:
    a) regiuni viticole, la scara 1:1000000;
    b) podgorii, la scara 1:100000;
    c) centre viticole si plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000.
    20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza si se vor utiliza toate documentatiile grafice si scriptice obtinute prin lucrarile de introducere si intretinere a Cadastrului funciar general, lucrarile de organizare a teritoriului si prin proiectele de infiintare de plantatii de vita de vie din fiecare zona.

    CAP. 5
    Identificarea si inregistrarea categoriei de folosinta a terenului

    21. La categoria de folosinta "vii", al carei simbol este V, se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie si cele aflate in pregatire in vederea plantarii.
    22. Subcategoriile de la categoria de folosinta "vita de vie" sunt:
    a) teren in pregatire pentru plantare (Vp);
    b) plantatii de vita de vie roditoare (Vr);
    c) plantatii de portaltoi, coarde altoi si butasi (Vb);
    d) scoli de vita de vie (Vs);
    e) plantatii de hamei (Vh);
    f) plantatii viticole abandonate (Vab).
    23. Subcategoria "plantatii de vita de vie roditoare" se clasifica tinandu-se seama de:
    a) varsta plantatiei:
       1. tinere: 1 - 3 ani;
       2. pe rod:
          2.1. 4 - 15 ani;
          2.2. 16 - 25 de ani;
          2.3. peste 25 de ani;
    b) starea plantatiei:
       1. foarte buna;
       2. buna;
       3. proasta;
    c) amplasamentul:
       1. terenuri plane, neterasate;
       2. terenuri terasate;
       3. soluri nisipoase;
    d) panta terenului:
       1. orizontala si foarte slab inclinata 0 - 5%;
       2. slab inclinata 5,1 - 10%;
       3. moderat inclinata 10,1 - 25%;
       4. puternic inclinata 25,1 - 50,0%;
       5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;
    e) natura soiurilor de vita cultivate:
       - vite nobile altoite sau pe radacini proprii;
       - hibrizi direct producatori;
    f) amenajari de imbunatatiri funciare:
       1. drenaj;
       2. irigatii:
          2.1. pe brazde;
          2.2. prin aspersiune;
          2.3. prin picurare;
       3. amenajari antierozionale:
          3.1. benzi inierbate;
          3.2. canale de evacuare;
          3.3. terase.
    24. Parcelele din cadrul arealelor viticole care au o alta categorie de folosinta decat vita de vie sunt inregistrate la categoria de folosinta constatata la data executarii cadastrului.

    CAP. 6
    Inregistrarea clasei de calitate si a clasei de productie a terenurilor

    25. Inregistrarea claselor de pretabilitate si de calitate a terenurilor este realizata de oficiul judetean de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol.
    26. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosinta agricola se incadreaza in 6 clase de pretabilitate, dupa cum urmeaza:
    a) clasa 1: terenuri fara limitari sau restrictii;
    b) clasa 2: terenuri cu limitari sau restrictii slabe;
    c) clasa 3: terenuri cu limitari sau restrictii moderate;
    d) clasa 4: terenuri cu limitari sau restrictii severe;
    e) clasa 5: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care pot fi corectate;
    f) clasa 6: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care nu pot fi modificate.
    27. Clasa de pretabilitate este notata la categoria de folosinta la care parcela a fost inregistrata la data efectuarii masuratorilor cadastrale.
    28. Pe baza punctelor de bonitare a solului, se deosebesc 5 clase de favorabilitate (calitate), dupa cum urmeaza:
    a) clasa I: 81 - 100 de puncte;
    b) clasa II: 61 - 80 de puncte;
    c) clasa III: 41 - 60 de puncte;
    d) clasa IV: 21 - 40 de puncte;
    e) clasa V: 0 - 20 de puncte.
    29. Pentru evaluarea calitativa si cantitativa a terenurilor in registrul cadastral al parcelelor se inregistreaza clasa de pretabilitate "1 - 6" si clasa de favorabilitate (calitate) "I - V".

    CAP. 7
    Evidenta cadastrala a parcelei

    30.1. Datele cadastrale ale parcelei sunt:
    a) date de baza;
    b) date de specialitate.
    30.2. Datele de baza sunt:
    a) numele/denumirea si adresa/sediul detinatorului parcelei (persoana fizica sau juridica) si calitatea sub care detine;
    b) denumirea locului pe care se afla parcela;
    c) numarul cadastral;
    d) suprafata in hectare si metri patrati; calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de frangere de pe contur. Constrangerea valorilor calculate ale suprafetelor se face conform Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului general.
    30.3. Datele de specialitate sunt:
    a) modul de exploatare a parcelei:
       1. directa;
       2. in arenda;
    b) suprafata parcelei pe soi/soiuri (in hectare si metri patrati);
    c) denumirea soiului/soiurilor;
    d) directia de productie, din care:
       1. de masa;
       2. vin, din care:
          2.1. vin pentru consum curent;
          2.2. vin de calitate superioara;
          2.3. vin cu denumire de origine;
          2.4. distilate;
       3. mixta;
       4. stafide;
       5. material saditor:
          5.1. butasi portaltoi;
          5.2. coarde altoi sau butasi;
          5.3. vite altoite si/sau nealtoite;
    e) caracteristici naturale:
       1. clasa de pretabilitate a solului (1 - 6);
       2. clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I - V);
       3. panta terenului:
          3.1. orizontala si foarte slab inclinata 0 - 5,0%;
          3.2. slab inclinata 5,1 - 10,0%;
          3.3. moderat inclinata 10,1 - 25,0%;
          3.4. puternic inclinata 25,1 - 50,0%;
          3.5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;
       4. expozitie: pozitia fata de punctele cardinale:
          4.1. umbrita: N si N - E;
          4.2. semiumbrita E si N - V;
          4.3. insorita: S si S - V;
          4.4. semiinsorita: V si S - E;
       5. altitudine (fata de nivelul marii) in metri;
    f) irigare: tipul, norma de irigare si de udare;
    g) tipul de cultura:
       1. cultura pura;
       2. cultura asociata;
    h) portaltoiul (pentru viile altoite);
    i) varsta plantatiei:
       1. tinere: 1 - 3 ani;
       2. pe rod:
          2.1. 4 - 15 ani;
          2.2. 16 - 25 de ani;
          2.3. peste 25 de ani;
    j) modul de conducere a butucilor de vie;
    k) densitatea de plantare:
       1. distanta intre randuri;
       2. distanta intre butuci pe rand;
    l) starea plantatiei:
       1. foarte buna;
       2. buna;
       3. proasta.

    CAP. 8
    Documentele finale ale Cadastrului viticol si receptia acestuia

    31. Potrivit metodologiei de realizare a cadastrului general si a sistemului de evidenta cadastrala tehnica si juridica, documentele finale ale Cadastrului viticol cuprind urmatoarele machete:
    a) fisa datelor cadastrale finale;
    b) registrul cadastral al parcelelor;
    c) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
    d) registrul cadastral al proprietarilor;
    e) registrul bunurilor imobile;
    f) fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta;
    g) planul cadastral.
    32. Receptia lucrarilor Cadastrului viticol se face de comisiile judetene, constituite conform prevederilor pct. 7.1 din cap. II.
    Receptia lucrarilor Cadastrului viticol se face pe baza dosarului de verificare a lucrarilor intocmit de un colectiv format din 3 specialisti numiti prin decizie a directorului oficiului judetean de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol.
    Daca lucrarile au fost executate potrivit prezentelor norme metodologice, comisia judeteana intocmeste un proces-verbal de receptie, in 3 exemplare, in care se mentioneaza ca lucrarile s-au incheiat si ca datele pot fi oficializate.

    CAP. 9
    Administrarea si intretinerea lucrarilor de cadastru viticol

    33. Lucrarile de cadastru viticol se realizeaza o data la 10 ani pe intreaga suprafata si o data la 2 ani, prin sondaj, numai la suprafata viticola cu soiuri de vin.
    34. Oficiile judetene de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol stocheaza datele Cadastrului viticol, care se vor actualiza periodic.
    35. Datele Cadastrului viticol pot fi folosite numai in urmatoarele scopuri:
    a) stabilirea impozitului pe venitul agricol;
    b) vanzarea-cumpararea de terenuri cu folosinta viticola;
    c) prelucrarea statistica necesara in vederea elaborarii diferitelor documente tehnice si economice;
    d) arendarea sau concesionarea terenurilor cu folosinta viticola.

    CAP. 10
    Dispozitii finale

    36. Producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, trebuie sa permita accesul comisiilor judetene pentru aplicarea Cadastrului viticol in plantatiile si pe parcelele pe care le detin.
    37. Producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au obligatia sa asigure informatiile corecte despre plantatiile din parcelele pe care le detin.
    38. Producatorii agricoli detinatori de plantatii viticole pot avea acces la datele Cadastrului viticol numai in cazul in care solicita in scris acest fapt si mentioneaza scopul pentru care este necesara solicitarea.