LEGE   Nr. 67 din 25 aprilie 1997

Legea viei si vinului

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 81 din  5 mai 1997

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Productia viticola

    Sectiunea 1
    Arealele de cultura a vitei de vie
    Art. 1
    In Romania, vita de vie se cultiva, cu precadere, in arealele consacrate traditional acestei activitati, situate mai ales in zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile. Arealele destinate culturii vitei de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitarii teritoriale.
    Art. 2
    (1) Plantatiile de vita de vie se grupeaza, teritorial, in regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri. Definitiile acestora sunt date in anexa nr. 1.
    (2) Plantatiile de vita de vie situate in afara perimetrului delimitat al podgoriilor si centrelor viticole sunt considerate vii razlete.
    Art. 3
    Din patrimoniul viticol national fac parte urmatoarele categorii de plantatii si terenuri:
    a) plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butasi, pentru inradacinare, si scolile de vite;
    b) terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantare;
    c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeaza sau unesc masivele viticole existente si care prezinta conditii pentru a fi cultivate cu vita de vie.
    Art. 4
    (1) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei asigura efectuarea si actualizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
    (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe baza de must si vin si a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate intr-o podgorie sau intr-un centru viticol care, datorita conditiilor naturale, soiurilor de vita de vie cultivate si tehnologiilor de cultura aplicate, permit obtinerea unor produse de inalta calitate, caracterizate prin originalitatea insusirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului in care au fost produse.
    Art. 5
    (1) Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor viticole se evidentiaza distinct in Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, si urmaresc:
    a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, in care se includ categoriile de terenuri prevazute la art. 3;
    b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine;
    c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe detinatori si parcele.
    (2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei impreuna cu Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie stabilesc norme de intocmire a Cadastrului viticol, tinand seama de prevederile generale ale Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996.

    Sectiunea a 2-a
    Producerea materialului saditor viticol
    Art. 6
    (1) In viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor:
    a) vite altoite;
    b) vite nealtoite din soiuri roditoare;
    c) vite portaltoi.
    (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
    (3) Pentru producerea vitelor sunt admise urmatoarele categorii de material de inmultire:
    a) coarde-altoi;
    b) butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare;
    c) butasi portaltoi pentru altoire sau inradacinare.
    (4) Materialul de inmultire prevazut la alin. (3) trebuie sa provina din plantatii-mama specializate sau din plantatii viticole recunoscute si autorizate pentru inmultire.
    Art. 7
    Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului saditor viticol si de inmultire se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole.

    Sectiunea a 3-a
    Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole
    Art. 8
    (1) Soiurile de vita de vie aflate in cultura se clasifica in urmatoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate si interzise.
    (2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei asigura elaborarea lucrarii de zonare a soiurilor de vita de vie recomandate si autorizate pentru cultura, in cadrul fiecarui areal, si actualizarea periodica a acesteia.
    Art. 9
    Infiintarea plantatiilor de vita de vie se face cu precadere in arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi infiintate plantatii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafete, de preferinta comasate in apropierea localitatilor, amplasate in special pe terenuri in panta, pe terasele raurilor sau pe alte terenuri mai putin favorabile altor culturi agricole.
    Art. 10
    (1) In arealele viticole sau in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, infiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai in baza autorizatiei de plantare, eliberata de catre directiile generale pentru agricultura si alimentatie judetene, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Pentru obtinerea autorizatiei de plantare pe suprafete mai mari de 3,0 ha este necesara prezentarea de catre solicitant a unui proiect de infiintare a plantatiei viticole, avizat de catre unitatea de cercetari vitivinicole din zona.
    (2) Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
    (3) Directiile generale pentru agricultura si alimentatie judetene vor instiinta autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizatia de plantare.
    Art. 11
    (1) Infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum si extinderea celor existente peste aceasta suprafata se fac numai cu soiuri recomandate si autorizate. Modificarea sortimentului unor plantatii existente, prin supraaltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.
    (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producatori in arealele viticole si in extravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, precum si folosirea materialului saditor provenit din vite de hibrizi direct producatori, pentru plantare in golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele mentionate.
    (3) In intravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producatori poate fi facuta pe suprafata de cel mult 0,1 ha de agent economic sau de familie, numai pentru asigurarea consumului familial.
    (4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) si (3) are drept consecinta, pe langa sanctionarea cu amenda contraventionala, potrivit prezentei legi, si defrisarea plantatiei. In cazul in care faptuitorul nu aduce la indeplinire masura de defrisare in termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, directia generala pentru agricultura si alimentatie judeteana va proceda la defrisarea plantatiei si il va obliga pe cel in cauza la plata tuturor cheltuielilor aferente.
    Art. 12
    (1) Detinatorii de plantatii viticole au obligatia sa execute lucrarile de intretinere a viilor, in mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor, in conditii tehnice corespunzatoare si in perioadele de timp optime, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi.
    (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea conditiilor de cultura stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (I.N.D.O.V.), in baza ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.
    (3) Prin lucrarile executate in plantatii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajarile pedo- si hidroameliorative.
    Art. 13
    Defrisarea plantatiilor de vita de vie in suprafata mai mare de 0,1 ha se face numai pe baza autorizatiei de defrisare a viilor, eliberata de directia generala pentru agricultura si alimentatie judeteana, potrivit normelor stabilite de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

    Sectiunea a 4-a
    Productia de struguri
    Art. 14
    (1) In functie de insusirile lor tehnologice, strugurii pot avea urmatoarele destinatii:
    a) consum in stare proaspata;
    b) vinificatie;
    c) industrializare: producere de stafide, sucuri, dulceturi, compoturi si musturi concentrate.
    (2) Strugurii de masa destinati comercializarii in stare proaspata trebuie sa corespunda normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului in stare proaspata, pot fi vinificati. Vinurile obtinute pot fi valorificate numai ca vinuri de consum curent sau pot fi folosite pentru distilare si pentru producerea otetului.
    (3) Strugurii de masa obtinuti din anumite soiuri cultivate in arealele cu conditii favorabile, recunoscute pentru vocatia lor, caracterizati prin insusiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pot fi valorificati cu denumire de origine.

    CAP. 2
    Productia vinicola

    Sectiunea 1
    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin
    Art. 15
    Vinurile, in functie de caracteristicile lor calitative si de compozitie, precum si de tehnologia de producere, pot fi clasificate in: vinuri de consum curent, vinuri de calitate si vinuri speciale, astfel:
    a) vinurile de consum curent se obtin din soiuri de mare productie, cultivate in arealele viticole specializate in acest scop. De asemenea, ele pot fi obtinute si din soiuri pentru vinuri de calitate ai caror struguri nu indeplinesc conditiile prevazute pentru aceasta categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte si cele obtinute din viile razlete, precum si cele rezultate din strugurii din soiurile de masa, care nu corespund normelor de calitate stabilite prin standarde pentru consumul in stare proaspata.
    Vinurile de consum curent trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume. Sub aceasta tarie alcoolica produsele nu pot fi puse in vanzare pentru consum sub denumirea de vin.
    Definirea notiunilor de tarie alcoolica este cuprinsa in anexa nr. 2;
    b) vinurile de calitate se obtin din soiurile cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in arealele viticole consacrate acestei destinatii, dupa o tehnologie proprie.
    Taria alcoolica dobandita a vinurilor de calitate trebuie sa fie de cel putin 10% in volume.
    Unele dintre aceste vinuri, care se disting prin originalitatea insusirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri, de modul de cultura si de tehnologia de vinificare folosita, se pot incadra in categoria vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine.
    Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - in mod obisnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - si al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fara denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri;
    c) vinurile speciale sunt obtinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate, si prezinta caracteristici determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia folosita pentru producerea lor.
    Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase si alte asemenea vinuri autorizate in conditiile legii.
    Se interzice folosirea de substante aromatizante sintetice pentru obtinerea unor vinuri speciale.
    Art. 16
    (1) Din mustul de struguri se pot obtine, in afara de vin: suc de struguri, must taiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum si alte produse autorizate.
    (2) Prin prelucrarea vinului pot fi obtinute urmatoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticola, otet din vin, iar din distilatul de vin poate fi obtinut vinarsul si rachiul de vin.
    (3) Principalele produse secundare obtinute din vinificatie sunt tescovina de struguri si drojdia de vin. Prin prelucrarea acestora se obtin rachiuri, alcool de origine viticola, precum si alte produse.
    (4) Se interzice folosirea oricarui produs secundar pentru obtinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.
    (5) Conditiile de obtinere a produselor derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Art. 17
    (1) Vinul de hibrizi, obtinut din struguri de hibrizi direct producatori, este destinat consumului familial, obtinerii alcoolului de origine viticola, precum si otetului.
    (2) Prin exceptie, vinul de hibrizi poate fi comercializat ca atare, cu conditia de a purta denumirea de vin de hibrizi.
    (3) Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi si vin provenit din soiuri nobile va fi considerat vin de hibrizi si va fi valorificat in conditiile prevazute la alin. (2).

    Sectiunea a 2-a
    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine
    Art. 18
    (1) Un vin poate purta o denumire de origine, cu conditia ca aceasta sa fie consacrata prin traditie si printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali si umani.
    (2) Vinurile cu denumire de origine pot fi obtinute prin respectarea unor conditii speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, continutul in zahar al strugurilor la cules, taria alcoolica naturala si cea dobandita a vinului, productia maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic si organoleptic, ambalarea, etichetarea si efectuarea controlului.
    (3) Denumirile de origine pot fi acordate si unor vinuri speciale, vinarsuri, precum si altor produse vinicole care indeplinesc conditiile prevazute la art. 15.
    Art. 19
    (1) Vinurile cu denumire de origine sunt cele obtinute din struguri produsi in cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, cu conditia ca vinificarea, depozitarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea lor sa se faca in acelasi areal.
    (2) In cazuri speciale si sub control strict, depozitarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea vinurilor cu denumire de origine se pot face in unitati specializate, situate in afara arealelor in care au fost produsi strugurii. In aceste cazuri, pe eticheta se va mentiona, in mod obligatoriu, unitatea care a executat imbutelierea.
    (3) In mod cu totul exceptional si pe termen limitat, se poate autoriza ca, pentru producerea unor astfel de vinuri, vinificarea sa se faca in unitati specializate, situate intr-un areal alaturat celui in care au fost produsi strugurii.

    Sectiunea a 3-a
    Conditiile de calitate si de producere a vinurilor si a produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole
    Art. 20
    Vinurile si celelalte produse obtinute din must, vin si subproduse vinicole trebuie sa corespunda, in momentul punerii lor in consum, caracteristicilor calitative si de compozitie stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi si prin standardele in vigoare.
    Art. 21
    (1) Practicile si tratamentele utilizate in obtinerea vinurilor si a bauturilor pe baza de must, vin si subproduse vinicole trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare si evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi in afara unor limite normale, asigurandu-se pastrarea insusirilor lor de naturalete si autenticitate.
    (2) Practicile si tratamentele autorizate a se aplica in producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, ele urmand a fi permanent puse de acord cu progresele realizate in acest domeniu.
    (3) In anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor in struguri se poate autoriza, in mod exceptional, de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, prin Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potentialului alcoolic al vinurilor in echivalenta a cel mult 2% alcool in volume, cu conditia ca taria alcoolica totala a vinurilor sa nu o depaseasca pe cea obtinuta in anii normali, ea neputand fi mai mare de 12,5% in volume.
    (4) Falsificarea vinurilor sau a bauturilor pe baza de must, vin si subproduse vinicole este interzisa si se pedepseste potrivit legii. Se considera ca fiind falsificari: diluarea vinului cu apa; mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora; prepararea de bauturi din drojdie si tescovina cu adaos de zahar, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Art. 22
    (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decat struguri este interzisa.
    (2) Bauturile obtinute pe baza de vin, care nu indeplinesc conditiile prevazute in prezenta lege, precum si cele prevazute in regulamentul de aplicare vor purta denumiri comerciale in care nu va fi utilizat cuvantul vin, singur sau prin asociere cu alti termeni.
    Art. 23
    Vinurile si produsele pe baza de must, vin si subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie sa corespunda criteriilor calitative si de compozitie stabilite prin normele interne de productie si de consum, precum si prin normele internationale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern, se pot folosi si alte practici si tratamente oenologice, precum si alte limite de compozitie autorizate in tara importatoare.
    Art. 24
    (1) Producatorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu ridicata trebuie sa faca o declaratie de stocuri, care se depune la autoritatile administratiei publice locale, in raza carora sunt depozitate produsele, inainte de data de 15 august a fiecarui an.
    (2) In termen de 15 zile de la terminarea fermentarii mustului, dar nu mai tarziu de 1 decembrie a anului de recolta, producatorii de vin au obligatia de a intocmi o declaratie de recolta, care se depune la autoritatile administratiei publice locale pe raza carora este depozitat vinul, precum si la cele ale locului de domiciliu. In cazul solicitarii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaratia de recolta va fi depus si la organul desemnat in acest scop.
    (3) Producatorii care detin o suprafata totala de vie de pana la 0,1 ha de familie sunt scutiti de a face declaratii de stocuri si de recolta.
    Art. 25
    (1) Dreptul de producere a vinului si a altor produse pe baza de must si de vin cu denumire de origine, in cadrul unui anumit areal, se acorda prin certificatul de atestare intocmit de organele autorizate in acest scop.
    (2) Dreptul folosirii de catre producatori a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin produse, se acorda anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de catre organele autorizate in acest scop, in baza verificarilor efectuate de specialisti imputerniciti de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, in legatura cu respectarea conditiilor impuse pentru cultura vitei de vie si producerii vinurilor si in baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice si organoleptice ale vinurilor.
    (3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage in mod obligatoriu de organele de control abilitate in acest scop, ori de cate ori se constata, la producator sau la comerciant, ca vinul in cauza, indiferent de faza sa de evolutie, nu mai corespunde conditiilor de calitate prevazute pentru denumirea respectiva.
    (4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este tinuta de producator, care este obligat sa inscrie intr-un registru special toate livrarile de vin, pana la limita cantitatii certificate.
    Art. 26
    Producerea in vederea comercializarii a vinurilor, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor bauturi pe baza de must si vin, precum si a otetului din vin, poate fi facuta numai de agenti economici si de producatori particulari, autorizati de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu avizul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Industriei si Comertului.

    Sectiunea a 4-a
    Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole
    Art. 27
    Comercializarea vinurilor si a produselor pe baza de must si vin se face de catre agentii economici si producatorii particulari, prin comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul, in conditiile legii.
    Art. 28
    Producatorii si comerciantii de produse in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi; sunt scutiti de a tine aceste evidente producatorii care detin o suprafata de vie de pana la 0,1 ha.
    Art. 29
    (1) Importul si exportul de vinuri si de alte produse vinicole se fac in conformitate cu reglementarile in vigoare privind operatiunile de comert exterior.
    (2) Calitatea vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must, vin si distilate importate trebuie dovedita prin declaratii de conformitate, certificate de calitate, buletine de analiza eliberate de laboratoarele recunoscute in tara de origine, prin care producatorul confirma ca produsul indeplineste nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificarii din tarile de origine a produselor si a continutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor contine, in masura in care conventia dintre state nu prevede altfel, informatii de recunoastere-identificare ca: marca producatorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinta, data fabricatiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectarii conditiilor calitative se va face prin testarea acestor produse in laboratoare autorizate sau in baza recunoasterii reciproce cu organismele similare din alte tari, in conditiile prevazute de normele internationale recunoscute si aplicate in Romania.
    (3) Vinurile si celelalte bauturi provenite din must si vin, importate in vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.
    (4) Produsele vinicole livrate la export vor fi insotite de documentele prevazute in reglementarile in vigoare si in contractul partilor.
    (5) Statul asigura protejarea productiei interne vitivinicole prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, bauturi spirtoase si melasa, pana la nivelul maxim permis de acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
    Art. 30
    Vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin pot fi puse in consum sub forma imbuteliata sau neimbuteliata (vrac). Imbutelierea este obligatorie in cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului.
    Art. 31
    (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile si bauturile pe baza de must si vin, puse in consumatie sub forma imbuteliata.
    (2) In sistemul de etichetare se folosesc indicatiile obligatorii sau, dupa caz, cele facultative, potrivit precizarilor stabilite prin reglementarile in vigoare.
    (3) Inscrierea pe etichete a indicatiilor, insemnurilor sau ilustratiei, susceptibile de a crea confuzii asupra originii, naturii sau categoriei produsului este interzisa.

    CAP. 3
    Indrumarea si coordonarea realizarii productiei vitivinicole

    Art. 32
    In vederea indeplinirii atributiilor legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru indrumarea si controlul tehnic de specialitate in realizarea productiei vitivinicole, se infiinteaza si functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei:
    a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
    b) Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.);
    c) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.).
    Art. 33
    Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol asigura supravegherea aplicarii prevederilor legii in realizarea productiei de struguri, de vinuri si a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine, urmarind:
    a) respectarea legislatiei privind infiintarea si defrisarea plantatiilor de vii;
    b) respectarea practicilor si tratamentelor admise in producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor si bauturilor, in vederea comercializarii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
    c) exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii vinurilor si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberarii documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor respective, inainte de comercializare;
    d) executarea de expertize tehnice si analize in domeniul realizarii productiei de struguri, vinuri si alte produse vitivinicole.
    Art. 34
    Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.) este organism specializat, cu caracter tehnico-stiintific, aflat in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, avand personalitate juridica si urmatorul obiect de activitate:
    a) fundamentarea, pe baza de studii si analize, a strategiei pe care Romania o dezvolta in domeniul viticulturii si vinificatiei si participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfasurare a activitatii din acest sector, in concordanta cu interesele economiei nationale si ale producatorilor, precum si cu reglementarile internationale;
    b) avizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de vita de vie, stabilirea tipurilor de vin si a altor produse pe baza de must si vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine, precum si a altor lucrari privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;
    c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea conditiilor de cultura a vitei de vie si de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    d) initierea si sprijinirea unor actiuni de propaganda vitivinicola, a unor manifestari nationale si internationale de profil, precum si asigurarea legaturii Romaniei cu organisme internationale de specialitate.
    Art. 35
    Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) functioneaza ca organism specializat al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu personalitate juridica, avand urmatorul obiect de activitate:
    a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor vitivinicole cu denumire de origine si controlul respectarii prevederilor acestora, inainte de comercializare;
    b) initierea si realizarea de actiuni in scopul protectiei denumirilor de origine a produselor vitivinicole, pe plan national si international.
    Art. 36
    Atributiile si modul de organizare si functionare a organismelor mentionate la art. 32-35 se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

    CAP. 4
    Sanctiuni

    Art. 37
    Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
    Art. 38
    Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
    a) defrisarea viilor in alte conditii decat cele stabilite la art. 13, precum si distrugerea sau deteriorarea amenajarilor pedo- si hidroameliorative, care se pedepsesc potrivit art. 217 din Codul penal;
    b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bauturilor pe baza de must, vin si subproduse vinicole, precum si vanzarea acestora, cunoscand ca sunt falsificate sau substituite, care se pedepsesc potrivit art. 297 sau, dupa caz, art. 313 din Codul penal.
    Art. 39
    Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
    a) infiintarea de plantatii de vii in suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie sau extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare eliberata de directiile generale pentru agricultura si alimentatie judetene, potrivit prevederilor art. 10;
    b) infiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente cu alte soiuri decat cele recomandate si autorizate, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1);
    c) plantarea de hibrizi direct producatori in arealele viticole sau in extravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2);
    d) comercializarea vinurilor de hibrizi direct producatori, in alte conditii decat cele reglementate prin art. 17;
    e) punerea in consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse obtinute din must si vin, care nu corespund caracteristicilor calitative si de compozitie, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi si prin standardele in vigoare, potrivit prevederilor art. 20 si 21;
    f) folosirea unor denumiri de origine in comercializarea vinurilor si a altor produse vinicole, fara indeplinirea conditiilor stabilite de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 25;
    g) producerea, in vederea comercializarii, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor bauturi pe baza de must si vin, precum si a otetului din vin, fara autorizatie eliberata potrivit prevederilor art. 26;
    h) nerespectarea, de catre producatorii si comerciantii de produse in vrac, a normelor de evidenta a acestora, potrivit prevederilor art. 28;
    i) importul si exportul de vinuri si de alte produse vitivinicole, in alte conditii decat cele prevazute la art. 29;
    j) punerea in consum a vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin, sub forma imbuteliata, fara respectarea prevederilor art. 31.
    Art. 40
    (1) Contraventiile prevazute la art. 39 din prezenta lege se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b), d), e) si h);
    b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) si j);
    c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cea de la lit. c).
    (2) Amenzile contraventionale se aplica si persoanelor juridice.
    Art. 41
    Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac prin proces-verbal incheiat de persoane special imputernicite de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Finantelor, Ministerul Sanatatii si Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, fiecare in raport cu atributiile ce le revin prin actul lor de organizare si functionare.
    Art. 42
    Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile si dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 43
    Definitiile principalilor termeni utilizati in prezenta lege sunt cuprinse in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din aceasta.
    Art. 44
    Conditiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole, cele privind normele de infiintare, intretinere si defrisare a plantatiilor, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile si produsele pe baza de must, vin si subproduse vinicole proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a denumirii de origine si cele privind obtinerea vinurilor din aceasta categorie, practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum si alte masuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, intocmit de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu avizul Ministerului Finantelor, Ministerului Industriei si Comertului, Ministerului Sanatatii, Institutului Roman de Standardizare si al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotarare a Guvernului.
    Art. 45
    In vederea cunoasterii evolutiei patrimoniului viticol si stabilirii de masuri pentru orientarea viticulturii, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei este autorizat sa organizeze recensamantul patrimoniului viticol la intervale de 10 ani.
    Art. 46
    Se excepteaza de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 si 21 suprafetele de vii si loturile de struguri, precum si bauturile folosite in interes experimental sau didactic de catre unitatile de cercetare, invatamant, de incercare a soiurilor sau de testare a produselor; limitele de derogare se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Art. 47
    In functie de nivelul ratei inflatiei, cuantumul amenzilor contraventionale prevazut la art. 40 se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
    Art. 48
    Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe aceeasi data se abroga:
    a) Legea viei si vinului nr. 21/1971, publicata in Buletinul Oficial nr. 156 din 17 decembrie 1971;
    b) H.C.M. nr. 1.167/1959 privind regimul de vanzare catre stat a strugurilor, vinurilor si rachiurilor naturale, cu modificarile ulterioare, publicata in Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 41 din 21 octombrie 1959;
    c) orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna din 10 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                  PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                           ION DIACONESCU

                       PRESEDINTELE SENATUI
                            PETRE ROMAN


    ANEXA 1

                             DEFINITII
ale arealului viticol si ale grupelor de soiuri

    1. Arealul viticol reprezinta aria geografica a culturii vitei de vie, in care se includ regiunile viticole, podgoriile si centrele vitivinicole.
    2. Regiunea viticola cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin conditii naturale de clima si de relief relativ asemanatoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.
    3. Podgoria este o unitate teritoriala naturala si traditionala, caracterizata prin conditii specifice de clima, sol si relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura si procedeele de vinificare folosite, care, in ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare.
    4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile cu vita de vie din una sau mai multe localitati, care face sau nu face parte integranta dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritoriala caracterizata prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol cuprinde o suprafata mai mica decat podgoria.
    5. Plaiul viticol este teritoriul restrans din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vii situate pe aceeasi forma de relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultura si de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemanatoare pe intreaga suprafata cultivata cu vita de vie, determinand obtinerea unor produse cu insusiri de calitate specifice.
    6. Soiurile recomandate sunt acelea care valorifica cel mai bine conditiile de mediu si isi pun in valoare, in cel mai inalt grad, potentialul lor calitativ si productiv in arealele in care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precadere la extinderea in plantatii.
    7. Soiurile autorizate sunt acelea care, prin insusirile lor biologice si tehnologice, isi pun in valoare potentialul lor calitativ si cantitativ, in conditiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse in mod complementar, alaturi de cele recomandate.
    8. Soiurile tolerate sunt cele aflate in cultura, dar care se comporta mai putin satisfacator sau nesatisfacator in conditiile arealelor respective. Ca urmare a acestui fapt, soiurile tolerate nu pot fi promovate in noile plantatii din podgoria sau centrul viticol in care au o comportare mediocra sau slaba.
    9. Soiurile interzise sunt acelea care, prin insusirile lor biologice sau tehnologice, influenteaza in mod negativ calitatea produselor vitivinicole obtinute intr-o podgorie sau intr-un centru viticol. Din aceasta categorie fac parte, in primul rand, hibrizii direct producatori.


    ANEXA 2

                    DEFINITII
ale musturilor, vinurilor si ale altor produse derivate din must si vin

    1. Strugurii proaspeti sunt fructele vitei de vie, folosite in vinificare, maturate sau intr-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obisnuite si care intra spontan in fermentatie alcoolica.
    2. Mustul de struguri este produsul lichid obtinut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din struguri proaspeti. Se admite ca mustul sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    3. Mustul taiat este mustul oprit sa intre in fermentatie alcoolica prin aplicarea unui procedeu autorizat, al carui continut in alcool nu depaseste 1% in volume.
    4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145 g/litru, are un continut in zaharuri de cel putin 650 g/litru si poate avea un continut in alcool dobandit de maximum 1% in volume.
    5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau a mustului taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare si de eliminare a altor compusi decat zaharul. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145 g/litru, are un continut in zaharuri de cel putin 740 g/litru si poate avea un continut in alcool dobandit de maximum 1 % in volume.
    6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obtinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri, sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    7. Mistelul este produsul obtinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat in fermentatie. El poate avea o tarie alcoolica dobandita cuprinsa intre 12 si 15% in volume, iar mustul folosit pentru obtinerea sa trebuie sa aiba un continut in zahar de cel putin 145 g/litru. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticola, cu taria alcoolica de cel putin 96% in volume sau/si cu distilat de vin cu taria alcoolica cuprinsa intre 52 si 86% in volume. Mistelul este utilizat, in principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale.
    8. Tulburelul este vinul in curs de desavarsire a fermentatiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tarie alcoolica totala de minimum 8,5% in volume. El poate fi pus in consum pana la sfarsitul anului de recolta.
    9. Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Taria alcoolica dobandita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% in volume.
    10. Vinul spumant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine exclusiv endogena, obtinut prin fermentarea secundara a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeti, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3,5 bari la temperatura de 20 grade C.
    11. Vinul spumos este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, obtinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 grade C.
    12. Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin sau din must proaspat cu adaos de must concentrat, substante aromatizate extrase din plante admise de legislatia sanitara, distilat de vin, alcool alimentar, zahar, precum si alte vinuri speciale. Proportia mustului, a vinului natural sau special, folosita la prepararea vinului, trebuie sa fie de cel putin 70% din produsul finit.
    13. Vinul licoros este produsul ce poate fi obtinut din must sau vin, precum si din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu taria alcoolica cuprinsa intre 52 si 86% in volume, alcool de origine viticola sau alcool alimentar rectificat, cu taria alcoolica de minimum 96% in volume, mistel, folosite separat sau in amestec. Strugurii folositi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie sa aiba, la cules, un continut in zahar de minimum 204 g/litru. Taria alcoolica dobandita a vinurilor licoroase este cuprinsa intre 15 si 22% in volume, iar continutul lor in zaharuri este de minimum 80 g/litru. O parte a tariei alcoolice dobandite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% in volume, trebuie sa provina din fermentarea partiala sau totala a zaharului initial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.
    14. Vinul alcoolizat este produsul obtinut din vin sec cu adaos de distilat de vin, care prezinta o tarie alcoolica cuprinsa intre 18 si 24% in volume.
    15. Vinarsul este bautura alcoolica obtinuta prin invechirea distilatului de vin, in contact cu lemnul de stejar, in producerea careia s-au folosit tratamente si practici autorizate si care a fost adusa la taria alcoolica de comercializare de minimum 36% in volume, in functie de sortiment.
    16. Otetul din vin este produsul obtinut prin fermentarea acetica a vinului sau a amestecului fermentabil, in care vinul intervine in proportie de minimum 70% in volume. Aciditatea totala a otetului din vin este de minimum 60 g/litru, exprimata in acid acetic.
    17. Alcoolul de origine viticola este alcoolul obtinut in mod exclusiv prin distilare si rectificare, pornind de la vin, tescovina de struguri sau drojdie de vin.
    18. Tescovina de struguri este produsul secundar rezultat in urma presarii strugurilor proaspeti sau a bostinei, ea putand fi fermentata sau nefermentata (proaspata).
    19. Drojdia de vin este depozitul format in recipienti in urma fermentarii mustului, stocarii vinului sau a mustului si a aplicarii de tratamente autorizate asupra musturilor si vinurilor, precum si cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
    20. Taria alcoolica dobandita (in volume) reprezinta numarul de volume in alcool pur continut in 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 grade C.
    21. Taria alcoolica potentiala (in volume) reprezinta numarul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totala a zaharurilor, continut in 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20 grade C.
    22. Taria alcoolica totala este suma tariei alcoolice dobandite si potentiale.
    23. Taria alcoolica naturala este taria alcoolica totala a produsului considerat inaintea oricarei imbogatiri.