LEGE   Nr. 21 din 17 decembrie 1971

viei si vinului

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 156 din 17 decembrie 1971

    CAP. 1
    Productia viticola

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania viticultura se dezvolta potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat.
    Aceasta dezvoltare se face in conditiile asigurarii unei productii ridicate si de buna calitate, indeosebi in zona colinara, precum si a valorificarii cat mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi.
    Art. 2
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor  centrale interesate  si a  comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, organizeaza efectuarea delimitarii teritoriale a culturii vitei de vie si a arealelor de producere a principalelor categorii de vinuri, pe podgorii si centre viticole, cu precizarea directiilor de dezvoltare a productiei, a soiurilor si sortimentelor de soiuri, precum si a sistemelor de cultura pentru fiecare podgorie si centru viticol, conform traditiei si rezultatelor cercetarilor de specialitate.
    Fac obiectul delimitarii teritoriale prevazute la acest articol:
    a) terenurile ocupate cu plantatii de vii roditoare si pepiniere viticole;
    b) terenurile din podgorii, rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantari noi, acele care fac trup comun, completeaza sau unesc masivele viticole existente.
    De asemenea, pot fi destinate pentru infiintarea de noi plantatii terenurile in panta, cele nisipoase, precum si alte terenuri care, ca urmare a conditiilor naturale, nu pot fi valorificate corespunzator decat prin cultura vitei de vie.
    Art. 3
    Plantatiile de vii situate in afara perimetrului delimitat al podgoriilor si centrelor viticole sunt considerate "vii razlete".
    Art. 4
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor centrale si a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene interesate, stabileste podgoriile si centrele viticole, in cadrul carora se produc vinuri cu denumiri de origine, eliberind producatorilor certificate de atestare a acestui drept.
    Art. 5
    Rezultatele lucrarilor privind delimitarea teritoriala a culturii vitei de vie si de atribuire a denumirii de origine sunt aduse la cunostinta celor interesati, dupa caz, prin comunicare scrisa unitatilor socialiste sau prin afisarea la sediul consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal, celorlalti posesori de vii.
    In termen  de 30 de zile de la comunicare sau afisare, cei interesati pot face intampinare la comitetul executiv al consiliului popular judetean privind delimitarea si atribuirea denumirii de origine.
    Intampinarea va fi rezolvata de catre organele de specialitate de pe langa consiliul popular judetean, in termen de 30 de zile de la depunere. Cei nemultumiti se pot adresa, in termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, care, prin organele sale de specialitate, va rezolva plangerea in termen de cel mult 60 de zile de la depunere.
    Lucrarile de  delimitare teritoriala si atribuire a denumirii de origine devin obligatorii daca intampinarea nu a fost introdusa in termen sau daca ea nu a fost rezolvata in favoarea solicitantului.
    Art. 6
    Lucrarile definitive de delimitare teritoriala a podgoriilor si centrelor viticole, precum si cele privind atestarea dreptului la denumire de origine se evidentiaza distinct in cadastrul financiar.
    Art. 7
    Pentru aplicarea masurilor privind folosirea rationala a fondului funciar viticol, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor organizeaza introducerea registrului viticol, obligatoriu pentru toti detinatorii de vii, in care vor fi trecute suprafetele cultivate pe categorii de vii, sortimente si soiuri.
    Art. 8
    Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamantul superior agricol raspund de crearea de noi soiuri si selectii clonale valoroase de struguri pentru masa si vin, mai productive si cu insusiri calitative si tehnologice superioare.
    Art. 9
    Se considera material saditor viticol in sensul prezentei legi:
    - coardele de vita nobila destinate altoirii sau inradacinarii;
    - butasii de vita portaltoi destinati altoirii si inradacinarii;
    - vitele altoite;
    - vitele nobile pe radacini proprii;
    - butasii portaltoi inradacinati.
    Art. 10
    Producerea  materialului  saditor viticol se  realizeaza pe baza planului stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, numai in pepinierele unitatilor agricole socialiste, autorizate in acest scop.
    Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, va produce vite altoite din categoria elita pentru infiintarea plantatiilor mama, precum si material saditor selectionat pentru plantatiile de productie. De asemenea, va elabora tehnologii imbunatatite de producere a butasilor portaltoi, vitelor altoite si pe radacini proprii si va asigura indrumarea tehnica a unitatilor pepinieristice.
    Unitatile agricole de stat vor produce material saditor selectionat si autentic, atat pentru nevoile proprii cat si pentru unitatile cooperatiste si export.
    Cooperativele agricole de productie vor produce vite altoite autentice si selectionate si coarde - altoi autentice, in structura de soiuri prevazuta si in cantitatile solicitate de beneficiari.
    Art. 11
    Autorizatia de infiintare si  functionare a  pepinierei se elibereaza de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Ape- lor numai  acelor unitati care  indeplinesc conditiile prevazute in normele tehnice, elaborate de catre acesta.
    Unitatile producatoare garanteaza si raspund de categoria si puritatea biologica a soiurilor, de calitatea si starea de sanatate a materialului saditor viticol produs.
    In cazul in care se constata ca unele unitati de producere a materialului saditor viticol  nu-si realizeaza sarcinile calitative si de structura a soiurilor prevazute prin plan, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va aplica sanctiuni celor vinovati si le va retrage autorizatia de functionare.
    Art. 12
    Controlul categoriei si puritatii biologice se efectueaza si se certifica anual de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Materialul saditor viticol care  nu indeplineste  conditiile de  sanatate prevazute in standardele de stat sau normele interne, este distrus de catre unitatile producatoare, in prezenta organelor de control ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 13
    Comercializarea materialului saditor viticol se efectueaza prin unitatile de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, pe baza planului stabilit de catre acesta.
    Livrarea si transportul de material saditor viticol se fac pe baza certificatului de garantare a categoriei si a puritatii biologice, precum si a buletinului de libera circulatie fitosanitara, eliberate de catre organele de specialitate.
    Art. 14
    Importul si exportul de vite altoite, coarde - altoi si butasi portaltoi se vor face numai de  catre intreprinderile de  comert exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 15
    In vederea satisfacerii cererii de consum a populatiei si a pietei externe cu struguri si vin, soiurile folosite la infiintarea plantatiilor vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) pentru strugurii de masa:
    - sa alcatuiasca un sortiment bogat cu coacerea esalonata in timp;
    - sa fie de calitate superioara, cu insusiri gustative deosebite, boabe uniforme ca marime, intr-o gama variata de culori si forme si, pe cat posibil, fara seminte;
    - sa asigure  un procent ridicat de  struguri - marfa si sa  fie rezistente la transport si pastrare indelungata in depozite.
    b) pentru strugurii de vin:
    - sa corespunda directiilor de productie stabilite pentru fiecare podgorie si centru viticol;
    - sa contribuie la cresterea ponderii sortimentului pentru vinuri usoare, de consum curent;
    - sa favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri de calitate superioara, albe, rosii si aromate;
    - sa asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri spumante, vinuri aromatizate si distilate.
    Art. 16
    Plantatiile  de vii si de portaltoi vor putea fi infiintate numai pe baza autorizatiei de plantare, eliberata de catre directia generala judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura si ape. Infiintarea se face pe baza de proiect cu respectarea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare si a asigurarii conditiilor de mecanizare, a soiurilor si sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a viticulturii.
    Art. 17
    Infiintarea plantatiilor de hibrizi direct producatori, precum si folosirea materialului saditor provenit din vite de hibrizi direct producatori la completarea golurilor din plantatiile de vii altoite si indigene, sunt interzise.
    Art. 18
    Defrisarea oricaror suprafete  de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe baza de autorizatie eliberata de directia generala judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura si ape, potrivit planului si normelor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 19
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamantul superior agricol, pe baza rezultatelor obtinute in cercetare si productie, vor elabora tehnologii diferentiate de cultura pentru strugurii de masa si vin, in functie de directiile de productie, de potentialul plantatiilor, de particularitatile biologice ale soiurilor si conditiile naturale ale fiecarei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea in practica a rezultatelor stiintifice  obtinute, vor acorda asistenta tehnica tuturor unitatilor producatoare, din raza lor de activitate.
    Art. 20
    Unitatile socialiste detinatoare de vii, plantatii portaltoi sau scoli de vita si persoanele care poseda vii roditoare sunt obligate sa execute lucrarile de intretinere pentru a asigura cresterea normala a vitei de vie si obtinerea de productii corespunzatoare potentialului cantitativ si calitativ al soiurilor si podgoriei, cu respectarea tehnologiilor de cultura.
    Se va acorda o  grija deosebita  asigurarii densitatii plantatiilor, prin completarea golurilor din viile tinere cat si din cele aflate in productie.

    CAP. 2
    Productia vinicola

    Art. 21
    Vinurile, in functie de calitatea si insusirile lor tehnologice, pot fi: de consum curent, de calitate superioara si speciale.
    a) Vinurile de consum curent sunt acelea care se obtin din soiuri sau sortimente de soiuri de mare productie, in podgorii sau centre viticole specializate in aceasta directie de productie. Din aceasta categorie fac parte si vinurile ce se obtin din viile razlete.
    Taria alcoolica minima a vinurilor de consum curent este de 8% in volume.
    b) Vinurile de calitate superioara  sunt cele  care se obtin din  soiuri sau sortimente de soiuri cu insusiri tehnologice deosebite, in podgorii sau centre viticole specializate in aceasta directie de productie si dupa o tehnologie anume stabilita.
    Taria alcoolica a acestor vinuri este de cel putin 10,5% in volume.
    Unele din aceste vinuri, care se disting prin originalitatea insusirilor si caracteristicilor, imprimate de locul de producere delimitat, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura, de nivelul productiei si de tehnologia consacrata, se vor numi vinuri de calitate superioara cu denumiri de origine.
    Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara se face cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sau sortimentului de soiuri, iar la vinurile de calitate  superioara  cu denumire de origine se va indica si locul de producere delimitat in acest scop, precum si anul de recolta.
    Vinurile produse in podgorii si centre viticole, dar care nu indeplinesc conditiile pentru vinuri de calitate superioara, vor fi trecute in categoria vinurilor de consum curent si valorificate ca atare.
    c) Vinurile speciale sunt cele  obtinute din  musturi sau  vinuri supuse unor tratamente autorizate, in cursul prelucrarii sau dupa aceea si ale caror caracteristici sunt determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia aplicata la prelucrare.
    Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile cu adaos de zahar, de must concentrat, de mistel sau alcool alimentar, cu caracteristicile tehnologice prevazute in normele tehnice de calitate.
    Art. 22
    Vinul de hibrizi se obtine din strugurii de hibrizi direct producatori si este destinat, in principal, pentru obtinerea alcoolului de vin si otetului.
    Vinul de hibrizi poate fi pus in consum ca atare, cu conditia sa fie valorificat sub denumirea de "vin de hibrizi".
    Amestecul de struguri sau de vin provenit de la vitele altoite si indigene, cu cel de hibrizi direct producatori, in scopul valorificarii este interzis. In cazul in care se produce un asemenea amestec, vinul rezultat este considerat "vin de hibrizi" si va fi valorificat in conditiile prevazute la alineatul precedent.
    Art. 23
    Vinurile proprii consumului sunt cele care au fost realizate prin practici si tratamente  autorizate si se incadreaza sub raportul insusirilor organoleptice si al compozitiei chimice in limitele stabilite prin normele tehnice.
    Art. 24
    Vinurile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 23 sunt improprii consumului. Ele sunt destinate industrializarii pentru fabricarea alcoolului din vin sau otetului, fie direct, fie dupa o prelucrare corespunzatoare.
    Art. 25
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor centrale si a  comitetelor executive  ale consiliilor populare judetene interesate, stabileste pentru  fiecare podgorie si centru viticol tipurile de vin si de produse pe baza de must sau vin, precum si tehnologia de producere a acestora.
    Art. 26
    Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, in functie de perioada de recoltare a strugurilor, se vor putea incadra in urmatoarele trepte de calitate: cules la maturitate deplina, la supramaturare si la stafidire.
    Denumirea de origine va putea fi purtata si de unele vinuri speciale, de produsele obtinute din distilate de vin invechite, precum si de alte produse vinicole care vor indeplini conditiile prevazute la art. 21 lit. b alin. 3.
    Art. 27
    Obtinerea, maturarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor de calitate superioara, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin invechite, precum si a altor produse vinicole, care poarta denumire de origine, se vor efectua in arealul de producere delimitat si in conditiile stabilite prin normele tehnice.
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va autoriza, in cazuri cu totul exceptionale si sub control special, ca maturarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor si a produselor pe baza de vin, care poarta denumire de origine, sa se efectueze in intreprinderi specializate din afara arealului de provenienta. In acest caz, pe eticheta va figura, in mod obligatoriu, si denumirea intreprinderii care efectueaza imbutelierea.
    Art. 28
    Pentru satisfacerea cerintelor si exigentelor consumatorilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamantul superior agricol vor stabili masuri tehnice si organizatorice menite sa asigure imbunatatirea tehnologiilor de obtinere a vinurilor si diversificarea gamei de produse pe baza de must si vin, potrivit potentialului natural al podgoriilor din tara noastra.
    Art. 29
    Producerea vinurilor se  face in interiorul podgoriei sau centrului viticol, de catre intreprinderile si organizatiile socialiste care au sarcini de plan, iar de ceilalti cultivatori numai pentru strugurii din productia proprie.
    Art. 30
    Producerea vinurilor speciale, cum sunt cele spumante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin si a altor bauturi pe baza de struguri, de must sau de vin, se face numai in intreprinderi sau unitati autorizate de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 31
    Tratamentele aplicate strugurilor la prelucrare, mustului si produselor pe baza de must si vin, permise in practica de vinificare si conservare, sunt cele stabilite prin normele tehnice, emise de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu avizul Ministerului Sanatatii.
    Art. 32
    Sunt interzise urmatoarele practici in producerea vinurilor:
    a) adaugirea in must sau vin a alcoolului, distilatelor  alcoolice de orice fel, mustului concentrat, zaharului si produselor aromatizante sau colorante alimentare;
    b) adaugirea in must sau vin a apei, substantelor indulcitoare si a altor produse care modifica compozitia si insusirile organoleptice;
    c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite si de categorii diferite, in afara celor admise in baza normelor tehnice;
    d) amestecarea vinurilor sanatoase cu cele improprii consumului;
    e) tratarea mustului si vinului cu produse si materiale neautorizate;
    f) alte practici, in afara celor stabilite prin normele tehnice.
    Sunt exceptate de la prevederile acestui articol lit. a vinurile speciale de la art. 21 alin. 1 lit. c.
    In anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharului in struguri, in mod exceptional, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, la propunerea organelor de specialitate, va putea autoriza, dupa caz, adaugirea a cel mult 30g zahar la litrul de must, cu conditia ca vinul obtinut sa nu contina zahar nefermentat. Aceste vinuri nu vor putea purta denumire de origine.
    Art. 33
    Obtinerea bauturilor fermentate din stafide sau din alte materii prime decat struguri ca: mere, coacaze, agrise sau alte fructe, in scopul comercializarii, este permisa numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Aceste bauturi nu pot fi denumite vinuri.
    Art. 34
    Unitatile producatoare de vin de consum curent si de calitate superioara, precum si cele care depoziteaza, conditioneaza ori imbuteliaza aceste vinuri, nu au dreptul sa tina in acelasi local musturi concentrate, misteluri, distilate si alcool de orice fel, zahar si solutii zaharoase, bauturi si sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale acestora, substante colorante si aromatizante.
    Art. 35
    Comercializarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole constituie monopol de stat si se realizeaza prin organizatii economice de specialitate.
    Exportul vinului si al  produselor pe baza de must si vin se va face prin unitatile specializate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Cooperativele agricole de productie pot valorifica, in  conditiile legii, cantitatile ramase disponibile dupa achitarea obligatiilor catre stat. Membrii cooperatori si producatorii individuali pot valorifica cantitatile destinate consumului propriu daca achita taxele legale si le  vand  direct din gospodarie consumatorilor.
    Art. 36
    Transportul vinurilor si  al celorlalte bauturi obtinute pe baza de struguri si vin, de la unitatile in care s-au produs catre unitatile de depozitare, maturare, conditionare, imbuteliere sau comercializare, precum si catre cele de industrializare, va fi insotit de buletinul de analiza si de buletinul de atestare a denumirii de origine pentru produsele indreptatite a purta aceasta denumire.
    Art. 37
    Vinurile si celelalte bauturi pe baza de vin, cu denumire de origine, destinate consumului intern, vor fi comercializate, in mod obligatoriu, numai imbuteliate.
    Art. 38
    Calitatea vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must si vin, importate, trebuie sa fie dovedita prin certificate eliberate de laboratoare recunoscute in tara de origine. Certificatul va contine, in masura in care conventia dintre state nu prevede altfel, indicatii asupra provenientei, compozitiei chimice si confirmarea ca acestea corespund prevederilor legii din tara de origine.
    Art. 39
    Vinurile si celelalte bauturi provenite din must si din vin, importate fara a fi imbuteliate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate; cele care se imbuteliaza in tara vor purta pe eticheta mentiunea "imbuteliat in Romania".

    CAP. 3
    Organele de indrumare si control

    Art. 40
    In cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va functiona Oficiul national al viei si vinului, avand urmatoarele atributii:
    - ia parte la principalele actiuni privind dezvoltarea viticulturii si la aplicarea prevederilor din prezenta lege;
    - avizeaza propunerile de delimitare a plantatiilor viticole in care se produc vinuri si produse pe baza de vin cu dreptul de a purta denumire de origine;
    - propune organizarea de manifestari nationale si internationale cu caracter viticol si vinicol.
    Componenta Oficiului national al viei si vinului se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si apelor.
    Art. 41
    Pentru exercitarea controlului cu privire la indeplinirea prevederilor legii viei si vinului, in cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, va functiona Inspectia de stat viti-vinicola, care va urmari:
    - respectarea legislatiei privind infiintarea plantatiilor de vii, de portaltoi si pepinierelor viticole;
    - aplicarea masurilor agrotehnice, diferentiat pe podgorii, centre viticole si directii de productie, precum si a schemelor tehnologice pentru fiecare tip de vin si produse pe baza de must si vin;
    - pastrarea, transportul, circulatia si desfacerea produselor viticole si viticole potrivit normelor in vigoare.

    CAP. 4
    Dispozitii finale

    Art. 42
    Definitiile privind categoriile biologice de material saditor, strugurii, produsele obtinute din struguri si din vin, precum si bauturile alcoolice casnice sunt cele precizate in anexa, care face parte integranta din prezenta lege.
    Art. 43
    Conditiile de delimitare teritoriala a culturii vitei de vie; modul si conditiile de eliberare a autorizatiei de infiintare a plantatiilor de vii si a pepinierelor, amplasarea si functionarea acestora; conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca localurile si vinurile proprii consumului; conditiile de atribuire a denumirii de origine si conditiile de obtinere, maturare, conditionare a acestor vinuri; tratamentele ce se aplica mustului si vinului; clasarea vinurilor; modalitatile de exercitare a controlului si constatarii abaterilor, precum si alte masuri de aplicare a prezentei legi se stabilesc prin normele tehnice emise de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 44
    Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala.
    Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 si art. 35 alin. 1 se pedepseste potrivit art. 295 lit. a din Codul penal; nerespectarea cu stiinta sau din neglijenta a prevederilor art. 22 alin. 2 si 3, precum si punerea in consum a vinurilor improprii se pedepseste, dupa caz, potrivit art. 248 si 249 din Codul penal; nerespectarea cu stiinta a prevederilor art. 32 alin. 1 se pedepseste potrivit art. 297 din Codul penal.
    Incalcarea prevederilor art. 7, 10 alin. 1, art. 11, 13 alin. 2, art. 14, 16, 17, 18, 20, 21 lit. a si b, art. 27, 29, 30, 33, 34, 36, 37, 38 si 39 din prezenta lege, precum si savarsirea de alte fapte ce vor fi stabilite si sanctionate prin hotarare a Consiliului de Ministri, constituie contraventie.
    Dispozitiile  Legii nr. 2/1970  privind asigurarea si controlul calitatii produselor sunt aplicabile in activitatea viticola si vinicola, in masura in care prezenta lege nu prevede altfel.
    Constatarea infractiunilor savarsite la prezenta lege se face de catre organele de urmarire penala si de specialisti anume imputerniciti de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Art. 45
    In vederea orientarii de viitor a viticulturii tarii si a stabilirii sarcinilor de plan de perspectiva, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va organiza periodic recensamantul patrimoniului viticol.
    Art. 46
    Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii ei.

    ANEXA  1
    Cuprinzand definitii privind categoriile biologice  de material saditor viticol, strugurii, productia  obtinuta din struguri, must si vin, precum si bauturile alcoolice casnice
    1. Material saditor elita este cel rezultat din plantatiile de soiuri noi si de cloni omologati, obtinuti in urma unui proces de ameliorare.
    2. Material saditor selectionat este cel  obtinut din plantatiile - mama de coarde - altoi si butasi portaltoi infiintate cu material elita, precum si cel rezultat in urma aplicarii selectiei in masa timp de minimum 3 ani in plantatiile furnizoare de coarde - altoi si de butasi portaltoi.
    3. Material saditor autentic este acela care intruneste, in totalitate, caracterele si insusirile morfologice si biologice proprii soiului respectiv.
    4. Strugurii de vin sunt acei care datorita caracteristicilor lor tehnologice se folosesc, in principal, la vinificare cu mijloace obisnuite si genereaza in mod spontan o fermentatie alcoolica.
    5. Strugurii de  masa sunt  acei care  datorita caracteristicilor lor sunt destinati, in principal, consumului in stare proaspata si se obtin din soiuri de vita specializate in aceasta directie de productie.
    6. Stafidele sunt boabe de  struguri - cu sau fara  seminte - obtinute din soiurile cultivate in acest scop, deshidratate si care nu pot fi zdrobite cu utilajele obisnuite de vinificatie si nu fermenteaza in mod spontan.
    7. Mustuiala de struguri este produsul rezultat  din zdrobirea strugurilor proaspeti, cu sau fara ciorchini.
    8. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea ravacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeti.
    Mustul poate fi: proaspat, taiat si concentrat.
    9. Mustul taiat este mustul oprit din fermentatie alcoolica prin unul dintre procedeele oenologice autorizate si al carui continut in alcool nu depaseste 1% in volume.
    10. Mustul concentrat este produsul obtinut prin eliminarea unei parti a apei din mustul proaspat sau taiat si al carui continut in zaharuri este de cel putin 650g/l.
    Concentrarea mustului se poate face la presiune normala sau sub vacuum.
    11. Sucul de struguri este produsul obtinut direct din  mustul  de struguri proaspeti, caruia i s-au aplicat tratamente de stabilizare admise prin normele tehnice. De asemenea, sucul poate fi obtinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apa pana la concentratia de zahar normala pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1% alcool in volume.
    12. Mistelul este produsul obtinut prin alcoolizarea mustului sau mustuielii de struguri, neintrate in fermentatie. Mistelul este destinat, in principal, ca materie prima pentru prepararea unor vinuri speciale.
    13. Tescovina este produsul rezultat dupa scurgerea  mustului  sau vinului, prin presarea bostinei sau mustuielii.
    14. Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti zdrobiti sau supusi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeti.
    15. Vinul spumant este cel care are un continut de bioxid de carbon de origine endogena, obtinut prin fermentarea naturala in sticle sau rezervoare si care la temperatura de 20 grade C dezvolta in sticlele in care este imbuteliat o presiune de minimum 3,5 atmosfere.
    16. Vinul spumos este cel care are un continut de bioxid de carbon de origine total sau partial exogena, dezvoltind la temperatura de 20 grade C o presiune de minimum 2,5 atmosfere.
    17. Vinul aromatizat este cel care se obtine din vin, din must proaspat sau concentrat, peste care s-au adaugat substante aromatizante obtinute din plante admise de legislatia sanitara, distilat de vin sau din alte alcooluri alimentare, precum si alte vinuri speciale.
    Proportia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie sa fie de cel putin 70% din produsul finit.
    18. Vinul alcoolizat este cel obtinut din mustuiala de struguri sau din must, partial fermentate, ori din vin. Vinul alcoolizat are o concentratie de 16-24% alcool in volume. La prepararea lui este admis adaosul de distilat de vin sau alte alcooluri alimentare.
    19. Distilatul de vin este produsul obtinut prin distilarea vinului cu caracteristici specifice acestui scop si care are o tarie alcoolica cuprinsa intre 60-70%  in volume.
    20. Distilatul de tescovina si distilatul de drojdie de vin sunt produse provenite din distilarea tescovinei fermentate a lichidului rezultat din difuzia tescovinei, a drojdiei de vin si lichidului obtinut din presarea drojdiei.
    Punerea in consum a produselor obtinute din aceste distilate se face cu aratarea, in mod obligatoriu, a materiei prime din care au rezultat.
    21. Otetul alimentar este produsul obtinut prin transformarea alcoolului etilic in acid acetic si poate fi produs numai din vin, sau din amestec de vin cu alcool etilic alimentar.
    22. Bauturi alcoolice casnice sunt bauturile obtinute din subproduse si reziduuri de la vinificare sau distilare, din fructe proaspete, uscate sau industrializate, ori din alte asemenea produse, supuse fermentarii cu sau fara adaos de apa, zahar sau alte produse indulcitoare.
    Bauturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o forma, ele fiind destinate, in exclusivitate, consumului propriu.