ORDONANTA Nr. 34 din 30 ianuarie 2000
privind modificarea si completarea Legii viei si vinului nr. 67/1997
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 41 din 31 ianuarie 2000
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei
si ale art. 1 lit. D pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
ARTICOL UNIC
Legea viei si vinului nr. 67/1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, se modifica si se completeaza dupa
cum urmeaza:
1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea urmatorul cuprins:
"(2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei stabileste normele
metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol ca o componenta a
Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a
Cadastrului general, elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie."
2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea urmatorul cuprins:
"(2) Strugurii de masa destinati comercializarii in stare proaspata
trebuie sa corespunda normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii
din soiurile de masa, improprii consumului in stare proaspata, pot fi
vinificati. Vinurile obtinute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru
producerea otetului."
3. La articolul 15, litera a) primul paragraf si litera b) ultimul paragraf
vor avea urmatorul cuprins:
"a) vinurile de consum curent se obtin din soiuri de mare productie,
cultivate in arealele viticole specializate in acest scop. De asemenea, ele pot
fi obtinute si din soiuri pentru vinuri de calitate ai caror struguri nu
indeplinesc conditiile prevazute la aceasta categorie. Din categoria vinurilor
de consum curent fac parte si cele obtinute din viile razlete."
...........................................................................
"Punerea in consum a vinurilor cu indicatie geografica se face sub
numele arealului de producere delimitat si al soiului sau sortimentului de
soiuri, iar a vinurilor de calitate superioara, prin folosirea indicatiei
geografice a zonei de producere;"
4. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17
(1) Vinul de hibrizi, obtinut din struguri de hibrizi direct producatori,
este destinat consumului familial, obtinerii alcoolului de origine viticola,
precum si otetului.
(2) Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi si vin
provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi si va fi valorificat
in conditiile prevazute la alin. (1)."
5. La articolul 24, alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 24
(1) Producatorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu ridicata trebuie
sa faca o declaratie de stocuri, care se depune si se inregistreaza in 3
exemplare la autoritatile administratiei publice locale in a caror raza
teritoriala sunt depozitate produsele inainte de data de 15 august a fiecarui
an. Un exemplar se pastreaza de catre deponent, un exemplar se depune la
primarie si un alt exemplar se transmite directiei generale pentru agricultura
si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) In termen de 15 zile de la terminarea fermentarii mustului, dar nu mai
tarziu de data de 1 decembrie a anului de recolta, producatorii de vin au
obligatia de a intocmi o declaratie de recolta, care se depune si se
inregistreaza in 3 exemplare la autoritatile administratiei publice locale in a
caror raza teritoriala este depozitat vinul. Producatorii de vin sunt obligati
sa pastreze un exemplar si sa transmita cate un exemplar la primarie si la
directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti. In cazul solicitarii dreptului de folosire
a unei denumiri de origine, un exemplar din declaratia de recolta va fi depus
si la Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse
Vitivinicole (O.N.D.O.V.)."
6. La articolul 32, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al
Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"
7. Articolul 33 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33
Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor
Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigura supravegherea aplicarii
prevederilor legii in realizarea productiei de struguri, de vinuri si de alte
produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicatie geografica si a bauturilor
alcoolice naturale cu indicatie geografica, urmarind:
a) respectarea legislatiei privind infiintarea si defrisarea plantatiilor
de vii;
b) respectarea practicilor si tratamentelor admise in producerea vinurilor
si a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor
si bauturilor, in vederea comercializarii lor, prin intermediul laboratoarelor
autorizate;
c) exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii vinurilor si a
celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberarii
documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor respective,
inclusiv la comercializare;
d) executarea de expertize tehnice si analize in domeniul realizarii
productiei de struguri, de vinuri si de alte produse vitivinicole;
e) exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii bauturilor
alcoolice naturale cu denumire de origine si asupra eliberarii documentelor
necesare pentru atestarea calitatii produselor respective, inclusiv la
comercializare."
8. Articolul 35 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 35
Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse
Vitivinicole (O.N.D.O.V.) functioneaza ca organism specializat al Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei, cu personalitate juridica si cu finantare
bugetara si extrabugetara, avand urmatorul obiect de activitate:
a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor
vitivinicole cu indicatie geografica, a bauturilor alcoolice naturale cu
indicatie geografica si controlul respectarii prevederilor acestora, inainte de
comercializare;
b) initierea si realizarea de actiuni in scopul protectiei indicatiilor
geografice, ale produselor vitivinicole si ale bauturilor alcoolice naturale cu
indicatie geografica, pe plan national si international."
9. La articolul 39, litera d) va avea urmatorul cuprins:
"d) producerea vinurilor cu indicatie geografica in afara arealului
delimitat, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (2) si (3) ale art.
19."
10. Articolul 39 se completeaza cu literele k) si l), care vor avea
urmatorul cuprins:
"k) producerea in vederea comercializarii a bauturilor alcoolice
naturale cu indicatie geografica si care nu corespund normelor tehnice din
definitiile acestora mentionate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;
l) folosirea de substante aromatizante sintetice pentru obtinerea unor
vinuri speciale."
11. La articolul 40, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 40
(1) Contraventiile prevazute la art. 39 din prezenta lege se sanctioneaza
dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) si
h);
b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g),
i) si j);
c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d),
e), k) si l)."
12. Articolul 44 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 44
Conditiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole, cele privind
normele de infiintare, intretinere si defrisare a plantatiilor, conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca vinurile si produsele pe baza de must, vin si
subproduse vinicole proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a
denumirii de origine si cele privind obtinerea vinurilor din aceasta categorie,
practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare,
evidenta si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea
lor, precum si alte masuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi, intocmit de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu avizul
Ministerului Finantelor, Ministerului Industriei si Comertului, Ministerului
Sanatatii, Asociatiei Romane de Standardizare si al Oficiului pentru Protectia
Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotarare a Guvernului."
13. Titlul anexei nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
"Definitii ale musturilor, vinurilor si ale altor produse derivate din
must si vin, precum si ale bauturilor alcoolice naturale cu indicatie
geografica"
14. Punctele 10, 11 si 12 din anexa nr. 2 vor avea urmatorul cuprins:
"10. Vinul spumant este produsul cu continut in dioxid de carbon de
origine exclusiv endogena, obtinut din fermentarea secundara a vinului apt
pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeti,
care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat, ca produs finit, o presiune
de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C.
11. Vinul spumos este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine
total sau partial exogena, obtinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta
in sticlele in care este imbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3
bari la temperatura de 20 grade C.
12. Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin cu adaos de must de
struguri, must de struguri partial fermentat si/sau must de struguri stopat cu
alcool, substante aromatizate extrase din plante admise de legislatia sanitara,
distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proportia vinului
utilizat trebuie sa fie de cel putin 75% din produsul finit. Taria alcoolica
dobandita este de 14,5% - 22% vol., iar taria alcoolica totala este de cel
putin 17,5% vol."
15. Anexa nr. 2 se completeaza cu punctele 24 - 30, cu urmatorul cuprins:
"24.1. Tuica este o bautura alcoolica romaneasca, obtinuta in mod
exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, in
prezenta sau nu a samburelui, urmata de o distilare ori redistilare la o
concentratie alcoolica determinata la 20 grade C, specifica fiecarui sortiment,
in functie de denumirea geografica a acesteia si de calitatea ei.
24.2. In functie de zona geografica, tehnologie si de caracteristici tuica
se produce in urmatoarele sortimente:
- tuica tip 24 si 28;
- tuica batrana;
- tuica batrana "Turnul lui Stefan";
- tuica extrafina;
- tuica superioara;
- tuica superioara "Zalau" si "Silvania";
- tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca si Turt;
- tuica speciala Bistrita;
- tuica "Traditional";
- tuica de Horezu.
24.3. Tuica batrana si tuica extrafina se obtin din tuica invechita in vase
de stejar minimum un an.
24.4. Tuica si tuica superioara se obtin din tuica invechita minimum 6
luni.
24.5. Tuica superioara "Silvania", tuica de Zalau, tuica
selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca si Turt se obtin prin redistilarea
tuicii si se invechesc in vase de stejar timp de 2 ani.
24.6. Tuica speciala Bistrita se obtine din tuica invechita in recipiente
de stejar timp de minimum un an.
24.7. Tuica "Traditional" se obtine prin invechirea tuicii
minimum 3 ani si cupajarea cu tuica sub un an, redistilata, cu adaos de macerat
de fructe si glicerina.
24.8. Tuica de Horezu se obtine din tuica invechita in vase de stejar
minimum 2 ani.
24.9. Sortimentele de tuica se aduc la concentratia alcoolica de
comercializare prin cupajare cu tuica de aceeasi calitate, de concentratie
alcoolica mai mica sau mai mare, ori prin diluare cu apa potabila cu o duritate
de 3 grade germane, care poate fi adaugata in cantitate de maximum 15% din
volumul tuicii.
24.10. Concentratia alcoolica pentru fiecare sortiment de tuica este
urmatoarea:
_______________________________________________________
Denumirea sortimentului Concentratia alcoolica
in % vol.
_______________________________________________________
Tuica 24 28
Tuica batrana 32 36
Tuica batrana "Turnul lui Stefan" 48
Tuica extrafina 45
Tuica superioara 32
Tuica superioara "Silvania" 49
Tuica superioara "Zalau" 50
Tuica selectionata - Muresana, 50
Bihoreana, Horinca si Turt
Tuica speciala Bistrita 42
Tuica "Traditional" 38
Tuica de Horezu 30
_______________________________________________________
25.1. Rachiul de fructe este bautura alcoolica obtinuta in mod exclusiv
prin fermentarea unui fruct carnos, a marcului sau a mustului din acest fruct,
in prezenta sau nu a samburelui, urmata de distilarea, la concentratia
alcoolica de maximum 86% vol., in asa fel incat produsul obtinut in urma
distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct, un continut in
substante volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru si
un continut in alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic
anhidru.
25.2. Fructele folosite pentru aceasta bautura alcoolica sunt: cirese,
piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane si alte fructe carnoase.
25.3. Rachiul de fructe poarta denumirea "rachiu de ...", urmata
de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate
sa inlocuiasca denumirea "rachiu de ...", urmata de numele fructului
in cauza, cand bautura alcoolica s-a obtinut prin utilizarea unui singur fel de
fruct provenind din acelasi soi.
25.4. Termenul "Williams" este admis pentru rachiul de pere
produs in exclusivitate din pere soiul Williams.
25.5. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
26.1. Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta exclusiv prin
distilarea la cel putin 86% vol. a vinului si corectarea cu apa potabila cu o
duritate totala de maximum 3 grade germane, cu sau fara invechire si adaugare
de aditivi autorizati (caramel, zahar.)
26.2. Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea la
minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la
minimum 86% vol. a unui distilat de vin si prin corectarea concentratiei
alcoolice cu apa potabila cu duritatea totala de maximum 3 grade germane, cu
sau fara invechire si adaugare de aditivi autorizati (caramel, zahar).
Invechirea se face in recipiente de stejar, cel putin un an, sau 6 luni daca
capacitatea acestora este sub 1.000 litri.
26.3. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
27.1. Rachiul de tescovina este bautura alcoolica obtinuta din distilat de
tescovina cu concentratia alcoolica de minimum 86% vol. la +20 grade C,
corectata cu apa potabila cu o duritate de maximum 3 grade germane.
27.2. Distilatul de tescovina este obtinut prin fermentarea alcoolica a
tescovinei rezultate in urma prelucrarii strugurilor de vinificatie, urmata de
distilare pana la o concentratie alcoolica de minimum 86% vol. la +20 grade C.
27.3. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
28.1. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea la
cel putin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel putin 86%
vol. a unui distilat de drojdie de vin si aducerea acestuia la concentratia de
comercializare cu apa potabila cu duritatea maxima de 3 grade germane, cu sau
fara adaos de aditivi autorizati.
28.2. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
29.1. Spuma de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea la
cel putin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fractiunilor de la inceputul
si sfarsitul distilarii, maturarea distilatului in vase de stejar pe o durata
de minimum 3 luni si aducerea la concentratia de comercializare cu apa potabila
cu duritatea totala de maximum 3 grade germane, cu sau fara adaos de aditivi
autorizati.
29.2. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
30.1. Rachiu Muscat Specialitate este bautura alcoolica obtinuta prin
fermentarea alcoolica a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor
Muscat Ottonel, prin presare hidraulica, urmata de distilare.
30.2. Concentratia alcoolica a distilatului de tescovina de Muscat Ottonel
trebuie sa fie minimum 86% vol. la +20 grade C pentru a putea fi folosit la
prepararea Rachiului Muscat specialitate.
30.3. Pentru aducerea la concentratia alcoolica de comercializare
distilatul de tescovina de Muscat Ottonel se dilueaza cu apa potabila cu o
duritate totala de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de
tescovina de Muscat Ottonel de concentratii diferite.
30.4. Concentratia alcoolica la +20 grade C este de minimum 37,5% vol.
30.5. Ceilalti parametri fizico-chimici se determina in conformitate cu
metodele de analiza prevazute de Standardul roman."
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
p. Ministrul agriculturii
si alimentatiei,
Stefan Pete,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes