HOTARARE   Nr. 314 din 20 aprilie 1999

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1997

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 197 din  6 mai 1999

    In temeiul prevederilor art. 36 si 44 din Legea viei si vinului nr. 67/1997,

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Art. 1
    Se aproba Regulamentul de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1997, prevazut in anexa nr. 1.
    Art. 2
    (1) Se organizeaza si functioneaza Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu sediul in Bucuresti, bd Carol I nr. 24, sectorul 3.
    (2) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol va functiona in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, cu prevederile Legii viei si vinului nr. 67/1997 si cu regulamentul prevazut in anexa nr. 1.
    (3) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol are structuri organizatorice in cadrul Directiei productiei vegetale si animale din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si in cadrul directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    (4) Personalul incadrat la Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol este salarizat din bugetul de stat aprobat anual pentru Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, potrivit prevederilor anexei nr. V la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile ulterioare.
    (5) Cheltuielile curente si de capital ale Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol se finanteaza din bugetul de stat aprobat anual pentru Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
    Art. 3
    (1) Se organizeaza si functioneaza Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.), denumit in continuare O.N.D.O.V., in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu sediul in Bucuresti, bd Carol I nr. 24, sectorul 3.
    (2) O.N.D.O.V. va functiona in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, cu prevederile Legii viei si vinului nr. 67/1997 si cu regulamentul prevazut in anexa nr. 1.
    (3) O.N.D.O.V. are structuri organizatorice in Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si la unitatile de cercetare si productie vitivinicola, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    (4) Personalul incadrat la O.N.D.O.V. este salarizat potrivit dispozitiilor legale referitoare la institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare.
    (5) Cheltuielile curente si de capital ale O.N.D.O.V. se finanteaza integral din venituri extrabugetare.
    Art. 4
    (1) Se organizeaza si functioneaza Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.), denumit in continuare O.N.V.V., in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu sediul la Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie din comuna Valea Calugareasca, judetul Prahova.
    (2) O.N.V.V. va functiona in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, cu prevederile Legii viei si vinului nr. 67/1997 si cu regulamentul prevazut in anexa nr. 1.
    (3) Structura organizatorica si atributiile O.N.V.V. se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    (4) Personalul incadrat la Secretariatul permanent al O.N.V.V. este salarizat potrivit reglementarilor legale in vigoare privind institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare.
    (5) Cheltuielile curente si de capital ale O.N.V.V. se finanteaza integral din venituri extrabugetare.
    Art. 5
    (1) Contractele externe incheiate pentru vinuri si alte bauturi pe baza de must si vin, aflate in derulare, se vor executa in conditiile legii.
    (2) Etichetele pentru vinuri si alte produse pe baza de must si vin, destinate comercializarii pe piata interna, tiparite si aflate la producatori, se utilizeaza pana la epuizarea stocului, dar nu mai tarziu de 30 iunie 1999.
    (3) Dupa epuizarea stocului modul de inscriptionare a noilor etichete se va face conform prevederilor pct. 77 - 87 din regulament.
    Art. 6
    Pentru realizarea armonizarii reglementarilor in domeniu cu cele ale Uniunii Europene si cu recomandarile Oficiului International al Viei si Vinului, prevederile regulamentului, care au caracter tehnic, pot fi modificate sau completate periodic, prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 7
    Anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 20 din 21 ianuarie 1999, se completeaza potrivit anexei nr. 2.
    Art. 8
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

                 PRIM-MINISTRU
                  RADU VASILE

                       Contrasemneaza:
                       p. Ministrul agriculturii
                       si alimentatiei,
                       Stefan Pete,
                       secretar de stat

                       Ministrul finantelor,
                       Decebal Traian Remes

                       p. Ministrul industriei
                       si comertului,
                       Sorin Potanc,
                       secretar de stat

                       Ministrul muncii
                       si protectiei sociale,
                       Alexandru Athanasiu

                       p. Ministrul sanatatii,
                       Alexandru Ciocalteu,
                       secretar de stat

    ANEXA 1

                              REGULAMENT
            de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1997

    CAP. 1
    Conditiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole

    1. Delimitarea teritoriala a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, se realizeaza prin intermediul lucrarilor de intocmire a cadastrului viticol potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) si b) din Legea viei si vinului nr. 67/1997, denumita in continuare lege.
    2. Prin normele de intocmire a cadastrului viticol care vor fi stabilite de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, impreuna cu Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, se va prevedea ca lucrarile de delimitare a arealelor viticole sa se faca de catre specialistii din domeniul evidentei funciare, in colaborare cu specialisti din domeniul viticulturii si vinificatiei si cu reprezentantii producatorilor viticoli, constituiti in comisii judetene, urmand ca acestea sa fie definitivate de o comisie centrala constituita la nivelul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
    Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene pentru efectuarea delimitarii teritoriale a arealelor viticole prin intermediul lucrarilor de intocmire a cadastrului viticol si modul de functionare a lor se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    3. Pana la finalizarea delimitarii arealelor viticole potrivit prevederilor pct. 2 Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va realiza actualizarea lucrarilor de nominalizare a arealelor viticole, pe podgorii si centre viticole, si de stabilire a teritoriilor care intra in componenta acestora, pana la nivel de comune si sate. Forma actualizata a acestor lucrari va fi aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.

    CAP. 2
    Normele de infiintare, intretinere si defrisare a plantatiilor de vita de vie

    A. Materialul saditor viticol
    4. Definitiile pentru categoriile de material saditor viticol si de material de inmultire, prevazute la art. 6 din lege, sunt indicate in lista nr. 1 din prezentul regulament.
    5. Categoriile biologice de material saditor viticol admise pentru producere in Romania sunt urmatoarele:
    a) materialul amelioratorului;
    b) material prebaza;
    c) material baza;
    d) material certificat;
    e) material standard.
    Definitiile acestor categorii sunt date in lista nr. 1.
    6. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de plantatii viticole:
    a) plantatii de conservare;
    b) plantatii de preinmultire;
    c) plantatii-mama de portaltoi;
    d) plantatii-mama de soiuri roditoare;
    e) plantatii de productie recunoscute;
    f) scoli de vite.
    Definitiile acestor tipuri de plantatii viticole sunt date in lista nr. 2 din prezentul regulament.
    7. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati:
    a) unitati de selectie;
    b) unitati de preinmultire;
    c) unitati de inmultire;
    d) unitati de productie.
    Definitiile acestor unitati sunt date in lista nr. 2.

    B. Infiintarea plantatiilor de vita de vie
    8. Zonarea soiurilor de vita de vie, recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, cu avizul Oficiului National al Viei si Vinului (O.N.V.V.), denumit in continuare O.N.V.V.
    Actualizarea acestei lucrari se face in baza propunerilor Institutului de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie si ale statiunilor de cercetari vitivinicole, prin consultarea specialistilor din domeniu, cu avizul directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si al O.N.V.V.
    9. Autorizatiile de plantare se elibereaza de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, in baza cererilor adresate acestora de catre producatorii interesati, in conditiile prevazute de art. 10 din lege. Autorizatiile de plantare se refera la suprafata totala care urmeaza sa fie plantata de un producator, persoana fizica sau juridica, esalonat pe mai multi ani.
    Autorizatia de plantare cuprinde urmatoarele elemente:
    a) numele/denumirea producatorului, persoana fizica sau juridica;
    b) adresa/sediul producatorului;
    c) locul plantarii: podgorie, centru viticol, iar daca plantatia se infiinteaza in arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscuta local;
    d) suprafata care se planteaza: totala, din care, pe ani;
    e) soiul/soiurile folosite la plantare;
    f) distantele de plantare intre randuri si pe rand.
    10. Cererile pentru eliberarea autorizatiilor de plantare se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti cu cel putin o luna inainte de data infiintarii plantatiei. Ele vor contine toate informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de plantare si vor fi vizate de catre specialistul de la centrul agricol teritorial si de reprezentantul din teritoriu al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.
    In cazul infiintarii de plantatii pe o suprafata mai mare de 3 ha, considerate ca suprafete totale pe un producator viticol, persoana fizica sau juridica, la cererea pentru eliberarea autorizatiei de plantare se va anexa proiectul de infiintare a plantatiei viticole, vizat de catre unitatea de cercetare vitivinicola din zona.
    Proiectele pot fi intocmite de catre unitati de cercetare vitivinicola sau de agenti, specialisti, autorizati de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, cu avizul unitatii de cercetare vitivinicola din zona.
    11. Infiintarea de plantatii de vita de vie sub forma de noi parcele incadrate in masive viticole se va face tinandu-se seama de conditia adoptarii de solutii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare si asigurarea zonelor de intoarcere care sa nu impiedice executarea lucrarilor de intretinere a viilor, de acces in plantatii, precum si a celor de intretinere si exploatare a lucrarilor hidroameliorative.
    12. Prin hibrizi direct producatori se intelege vitele obtinute prin hibridari interspecifice intre genitori americani sau euro-americani din prima si a doua generatie, rezistente la filoxera si la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor si vinurilor.
    Soiurile din aceasta grupa, care intra in categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum si cele obtinute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.

    C. Intretinerea plantatiilor de vita de vie
    13. Detinatorii de plantatii de vita de vie sunt obligati sa aplice lucrari de intretinere a acestora, care sa asigure obtinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ si cantitativ.
    14. Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie, impreuna cu reteaua sa de unitati zonale, va elabora norme tehnice de cultura a vitei de vie, adaptate diferitelor zone si tipuri de plantatii, care vor fi puse la dispozitie producatorilor viticoli prin grija Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
    15. Cultivatorii de vita de vie au obligatia de a asigura conservarea amenajarilor pedo- si hidroameliorative existente pe suprafetele pe care acestia le detin.
    In acest scop ei se vor ingriji de intretinerea taluzelor pe terenurile terasate, de curatarea si repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanti, de mentinerea in stare de functionare a sistemelor de irigatii, precum si de conservarea cailor de acces, a drumurilor de exploatare si a zonelor de intoarcere.
    Distrugerea sau deteriorarea amenajarilor pedo- si hidroameliorative constituie infractiune si se pedepseste potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege.

    D. Defrisarea plantatiilor de vita de vie
    16. Autorizatiile de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se elibereaza de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, in baza cererilor adresate acestora de catre detinatorii plantatiilor de vita de vie.
    Autorizatia de defrisare cuprinde urmatoarele elemente:
    a) numele/denumirea detinatorului, persoana fizica sau juridica;
    b) adresa/sediul detinatorului;
    c) amplasarea plantatiei: podgorie, centru viticol, iar daca plantatia se afla in areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela si punctul cu denumirea cunoscuta local;
    d) suprafata supusa defrisarii;
    e) data defrisarii: anul, luna, perioada de inceput - sfarsit;
    f) soiul/soiurile din plantatia supusa defrisarii;
    g) varsta plantatiei - numar de ani;
    h) procentul de goluri din plantatii;
    i) motivele invocate pentru propunerea de defrisare;
    j) folosinta care se da terenului propus pentru defrisare.
    17. Conditia de obtinere a autorizatiei de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi pentru suprafete mai mari de 0,1 ha anual, de fiecare detinator, se refera la suprafata totala de plantatii propuse la defrisare pentru o perioada de 5 ani.
    18. Cererile pentru eliberarea autorizatiilor de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti cu cel putin 6 luni inainte de data defrisarii. Ele vor contine toate informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de defrisare si vor fi vizate de catre specialistul de la centrul agricol teritorial si de reprezentantul din teritoriu al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.
    19. Defrisarea plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori se poate face fara autorizatie de defrisare, indiferent de suprafata.

    CAP. 3
    Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile si produsele pe baza de must, vin si subproduse vinicole proprii consumului uman direct

    A. Clasificarea vinurilor si a altor produse pe baza de must, vin si subproduse vinicole
    I. Vinurile
    20. Vinurile, indiferent de categoria de calitate (de consum curent, de calitate si speciale), pot avea urmatoarele culori: alb, roz si rosu, in diferite nuante.
    a) Vinurile de consum curent
    21. Vinurile de consum curent, in functie de taria alcoolica dobandita, se clasifica astfel:
    a) vin de masa, cu taria alcoolica cuprinsa intre 8,5% si 9,5% in volume;
    b) vin de masa superior, cu taria alcoolica de peste 9,5% in volume.
    Din categoria vinurilor de consum curent face parte si vinul pelin, a carui definitie este data in lista nr. 3.
    22. Vinurile de consum curent pot fi obtinute si din soiuri cu rezistenta sporita la boli, rezultate prin hibridari complexe, admise pentru cultura.
    23. Vinurile de hibrizi, obtinute din soiurile de hibrizi direct producatori, nu se incadreaza in categoria vinurilor de consum curent, ele formand o categorie separata, care se valorifica potrivit prevederilor art. 17 din lege.
    Cele destinate comercializarii vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume.
    b) Vinurile de calitate
    24. Vinurile de calitate, in functie de nivelul lor calitativ, determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri si de tehnologia aplicata, pot fi:
    a) vinuri de calitate superioara - VS, avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% in volume;
    b) vinuri cu denumire de origine, avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% in volume.
    Vinurile de calitate superioara - VS pot fi exportate sub denumiri generice de Landwein, Vin de Pays, Country Wine sau altele similare, cu mentionarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale sa fie de 10% in volume, iar cel al tariei alcoolice dobandite, de 9% in volume.
    25. Vinurile cu denumire de origine pot fi:
    a) vinuri cu denumire de origine controlata - DOC;
    b) vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate - DOCC.
    Vinurile cu denumire de origine controlata - DOC trebuie sa provina din struguri cu continut in zaharuri de minimum 180 g/l.
    Vinurile cu denumire de origine si trepte de calitate - DOCC se pot incadra, in functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules si de caracteristicile lor calitative si de compozitie, in urmatoarele categorii:
    a) cules la maturitatea deplina - DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 196 g/l;
    b) cules tarziu - DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l.
    Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un continut in zaharuri de minimum 204 g/l;
    c) cules la innobilarea boabelor - DOCC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.
    Principalele caracteristici de compozitie si de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine, din categoriile DOC si DOCC, precum si modul lor de obtinere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.
    26. In functie de continutul lor in zaharuri, vinurile de consum curent si de calitate pot fi:
    a) seci, cu un continut in zaharuri de pana la 4 g/l inclusiv;
    b) demiseci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 4,01 g/l si 12 g/l inclusiv;
    c) demidulci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv;
    d) dulci, cu un continut in zaharuri de peste 50 g/l.
    c) Vinurile speciale
    Din categoria vinurilor speciale fac parte:
    Vinurile spumante
    27. In functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se impart in:
    a) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii;
    b) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii si transvazate in rezervoare - procedeul prin transvazare;
    c) vinuri spumante obtinute prin fermentare in rezervoare.
    28. In functie de continutul in zaharuri, vinurile spumante se impart astfel:
    a) extra brut - intre 0 - 6 g/l;
    b) brut - intre 6 - 15 g/l;
    c) extra sec - intre 12 - 20 g/l;
    d) sec - intre 17 - 35 g/l;
    e) demisec - intre 33 - 50 g/l;
    f) dulce - peste 50 g/l.
    29. Din grupa vinurilor spumante face parte si vinul Muscat spumant, a carui definitie este data in lista nr. 3.
    30. Anumite vinuri spumante, produse in conditii speciale si caracterizate prin insusiri de inalta calitate, vor putea purta denumiri de origine.
    Vinurile spumoase
    31. Dupa continutul in zaharuri, vinurile spumoase se grupeaza in:
    a) seci - pana la 12 g/l;
    b) demiseci - intre 12 - 30 g/l;
    c) demidulci - peste 30 g/l.
    Vinurile perlante si petiante
    32. Din categoria altor vinuri cu continut in dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile perlante si vinurile petiante, ale caror definitii sunt date in lista nr. 3.
    Vinurile aromatizate
    33. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:
    a) vermutul;
    b) alte vinuri aromatizate.
    Definitia vermutului este data in lista nr. 3.
    34. Dupa continutul in zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:
    a) extraseci - pana la 12 g/l;
    b) seci - intre 12 - 40 g/l;
    c) demiseci - intre 40 - 80 g/l;
    d) dulci - peste 80 g/l.
    Vinurile licoroase
    35. Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile licoroase, a caror definitie este data in anexa nr. 2 la lege.
    II. Alte produse pe baza de must si vin
    a) Produse pe baza de must
    36. Din categoria altor produse pe baza de must fac parte:
    a) mustul taiat;
    b) mustul de struguri concentrat;
    c) mustul de struguri concentrat rectificat;
    d) sucul de struguri;
    e) sucul de struguri concentrat;
    f) sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon;
    g) bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins;
    h) mistelul;
    i) tulburelul.
    Definitiile produselor mentionate sunt indicate in lege si in lista nr. 3.
    b) Produse pe baza de vin
    37. Din categoria produselor pe baza de vin fac parte:
    a) vinul alcoolizat;
    b) distilatul de vin;
    c) vinarsul;
    d) rachiul de vin;
    e) otetul din vin.
    Definitiile produselor mentionate sunt indicate in lege si in lista nr. 3.
    38. Vinarsurile se clasifica in urmatoarele categorii:
    a) vinarsuri comune;
    b) vinarsuri superioare;
    c) vinarsuri cu denumire de origine controlata.
    Mentiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor se stabilesc prin standarde.
    III. Produsele pe baza de subproduse vinicole
    39. Din categoria produselor obtinute din subproduse vinicole fac parte:
    a) alcoolul de origine viticola;
    b) rachiul de drojdie;
    c) spuma de drojdie;
    d) rachiul de tescovina;
    e) rachiul aromat de tescovina;
    f) pichetul.
    Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman direct.
    Definitiile produselor mentionate sunt indicate in lege si in lista nr. 3.
    40. Prin prelucrarea drojdiei de vin si a tescovinei de struguri se pot obtine si alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminte, tanin, furaje, composturi si altele asemenea.
    B. Caracteristici organoleptice si de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole
    41. Vinurile proprii consumului uman direct, altele decat cele speciale, trebuie sa prezinte, in momentul comercializarii lor, urmatoarele caracteristici organoleptice si de compozitie chimica:
    a) insusiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate si tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat pentru cele cu denumire de origine; vinurile trebuie sa fie fara defecte de miros si de gust;
    b) taria alcoolica la 20 grade C - minimum 8,5% alcool dobandit in volume si, respectiv, continutul in alcool corespunzator categoriei de calitate si tipului de vin;
    c) aciditate totala - minimum 4,5 g/l, exprimata in acid tartric (60 miliechivalenti pe litru);
    d) aciditate volatila mai mica de 18 miliechivalenti pe litru (1,08 g/l, exprimata in acid acetic) pentru vinurile albe si roze si mai mica de 20 miliechivalenti pe litru (1,2 g/l, exprimata in acid acetic) pentru vinurile rosii. Aceste limite pot fi depasite numai pentru unele vinuri vechi, produse dupa tehnologii speciale;
    e) extract sec nereducator, minimum:
    1. pentru vinurile de consum curent albe si roze - 15 g/l;
    2. pentru vinurile de consum curent rosii - 16 g/l;
    3. pentru vinurile de calitate superioara - VS - albe si roze - 18 g/l;
    4. pentru vinurile de calitate superioara - VS - rosii - 19 g/l;
    5. pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, albe si roze - 19 g/l pentru vinurile DOC si 21 g/l pentru vinurile DOCC;
    6. pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, rosii - 21 g/l pentru vinurile DOC si 23 g/l pentru vinurile DOCC.
    In anii nefavorabili se poate admite punerea in consum a unor vinuri de consum curent si de calitate superioara - VS, cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l fata de limitele mentionate;
    f) dioxid de sulf total, in urmatoarele limite maximale determinate in momentul punerii in consum:
    1. vinuri rosii, seci - 160 mg/l;
    2. vinuri albe si roze, seci - 210 mg/l;
    3. vinuri rosii, demiseci - 210 mg/l;
    4. vinuri albe si roze, demiseci - 260 mg/l;
    5. vinuri demidulci si dulci - 300 mg/l;
    6. vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate in zaharuri si enzime oxidazice, de Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa - 350 mg/l;
    g) aluminiu                     - maximum 8 mg/l;
    h) arsen                        - maximum 0,2 mg/l;
    i) bor (exprimat in acid boric) - maximum 80 mg/l;
    j) brom                         - maximum 1 mg/l;
    k) cadmiu                       - maximum 0,01 mg/l;
    l) cupru                        - maximum 1 mg/l;
    m) fluor                        - maximum 1 mg/l;
    n) plumb                        - maximum 0,2 mg/l;
    o) staniu                       - maximum 1 mg/l;
    p) zinc                         - maximum 5 mg/l;
    r) metanol                      - maximum 150 mg/l
                                      pentru vinurile albe
                                      si roze si 300 mg/l
                                      pentru vinurile rosii;
    s) sulfati, exprimati in sulfat de potasiu - maximum 1 g/l, cu urmatoarele exceptii: maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel putin 2 ani, in vase, pentru cele indulcite si pentru cele obtinute prin adaosul in must sau in vin de alcool sau distilat de vin; maximum 2 g/l pentru vinurile obtinute prin adaos de must concentrat; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obtinute prin evolutie sub pelicula;
    s) acid citric - maximum 1 g/l;
    t) sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limita care poate fi depasita pentru vinurile obtinute din plantatii amplasate pe soluri saraturoase;
    u) diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile rosii obtinute din struguri proveniti din soiuri nobile.
    42. Sunt improprii consumului uman direct:
    a) vinurile otetite, manitate, balosite si cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri straine;
    b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet;
    c) vinurile produse prin folosirea unor practici si tratamente neautorizate sau falsificate, precum si cele ale caror componente nu se incadreaza in limitele prevazute la pct. 41.
    Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, dupa caz, distilarii sau producerii otetului.
    43. Mustul de struguri concentrat rectificat, definit la pct. 5 din anexa nr. 2 la lege, trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
    a) un pH de maximum 5, determinat la 25 grade Brix;
    b) densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100, la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25 grade Brix;
    c) un continut in zaharoza nedecelabil;
    d) un indice Folin-Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25 grade Brix;
    e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;
    f) un continut in dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
    g) un continut in cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;
    h) conductivitate care sa nu depaseasca 120 microSimens pe centimetru, la 25 grade Brix si la 20 grade C;
    i) un continut in hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
    j) prezenta mezoinozitolului.
    44. Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus in consum daca indeplineste urmatoarele conditii:
    a) nu prezinta gusturi particulare neplacute;
    b) este obtinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.
    Continutul vinarsului in metale nu poate depasi urmatoarele limite:
    a) arsen - 0,05 mg/l;
    b) cupru - 5,0 mg/l;
    c) plumb - 0,3 mg/l.
    Limitele continutului vinarsului in alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt urmatoarele:
    a) alcool metilic - maximum 200 mg;
    b) aciditate totala, exprimata in acid acetic - maximum 400 mg;
    c) esteri, exprimati in acetat de etil - intre 75 mg si 500 mg;
    d) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic - maximum 400 mg;
    e) aldehide, exprimate in aldehida acetica - intre 5 mg si 60 mg;
    f) furfural - maximum 2 mg;
    g) acid cianhidric - absent.
    Aceste limite se vor diferentia, in functie de calitatea si de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice.
    45. Pentru rachiurile de vin si cele obtinute din drojdie de vin si tescovina de struguri se stabilesc urmatoarele limite ale continutului in compusi raportati la 100 ml alcool anhidru:
    a) alcool metilic - maximum 1.000 mg;
    b) esteri, exprimati in acetat de etil - intre 100 mg si 600 mg;
    c) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic - intre 100 mg si 750 mg;
    d) aciditate totala, exprimata in acid acetic - intre 100 mg si 750 mg;
    e) aldehide, exprimate in aldehida acetica - intre 5 mg si 80 mg;
    f) furfural - maximum 2 mg;
    g) acid cianhidric - urme.
    Limitele de continut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la pct. 44.

    CAP. 4
    Practicile si tratamentele oenologice autorizate

    46. Practicile si tratamentele utilizate in obtinerea vinurilor si a bauturilor pe baza de must si vin trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare si evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi in afara unor limite normale, asigurand pastrarea insusirilor de naturalete, autenticitate si legalitate pentru fiecare produs in parte.
    47. Practicile si tratamentele autorizate a se aplica strugurilor proaspeti, mustului de struguri, mustului de struguri partial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii si vinului nou in fermentare sunt urmatoarele:
    47.1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta. Separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu un grad avansat de stafidire, in vederea obtinerii de vinuri dulci cu denumire de origine;
    47.2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci cand acestia sunt destinati producerii sucurilor, urmata de zvantare;
    47.3. zdrobirea boabelor;
    47.4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;
    47.5. tratarea strugurilor, mustuielii si musturilor cu anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu. In cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentratia acestora nu trebuie sa fie mai mica de 5%;
    47.6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice si cu preparate enzimatice de betaglucanaza;
    47.7. macerarea mustuielii pentru obtinerea de vinuri rosii, roze sau aromate, precum si a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil, prin asigurarea contactului mai mult sau mai putin prelungit intre must si partile solide ale strugurilor;
    47.8. macerarea carbonica;
    47.9. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri rosii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fara ca prin acest procedeu sa se produca o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisa incalzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;
    47.10. scurgerea mustului, statica sau dinamica;
    47.11. presarea strugurilor nezdrobiti, a mustuielii sau a bostinei;
    47.12. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fara racire, prin centrifugare sau filtrare cu sau fara adjuvanti de filtrare inerti;
    47.13. pasteurizarea mustului;
    47.14. refrigerarea mustului, urmata de stocarea sa la temperaturi scazute, in vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de bauturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fara continut in dioxid de carbon, precum si pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahar" in producerea de vinuri demiseci si demidulci:
    47.15. tratarea musturilor, in vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina sau cazeinat de potasiu, albumina de origine animala, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de solutii coloidale, caolin, tanin;
    47.16. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selectionate sau din microflora spontana;
    47.17. adaosul, ca stimulenti ai fermentatiei alcoolice, al unor substante chimice - "factori de crestere". Ca stimulenti se pot folosi:
    - fosfat diamoniu sau sulfat de amoniu, singuri sau in amestec, pana la limita maxima de 0,3 g/l;
    - sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, singuri sau in amestec, pana la limita maxima de 0,2 g/l;
    - diclorhidrat de tiamina, in limita a 0,6 mg/l exprimata in tiamina;
    47.18. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentatiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;
    47.19. racirea mustului in fermentare pentru evitarea cresterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;
    47.20. corectarea aciditatii totale a mustului - acidifierea musturilor, in anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric in doza de maximum 2,5 g/l;
    47.21. reducerea aciditatii totale a musturilor - dezacidifierea chimica, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu sau carbonat de calciu. Vinul obtinut din must dezacidifiat trebuie sa contina cel putin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplica, in cazuri exceptionale, la musturile cu aciditate totala ridicata;
    47.22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri, in limita a 40 g/hl;
    47.23. in anii cu conditii nefavorabile, se poate practica, potrivit prevederilor art. 21 din lege, imbogatirea musturilor in zahar, in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor prin urmatoarele practici:
    a) adaos de zaharoza - saptalizare, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat;
    b) deshidratare partiala.
    Imbogatirea musturilor in zahar poate fi facuta cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) folosirea uneia dintre operatiunile mentionate mai sus exclude posibilitatea utilizarii celorlalte;
    b) adaosul de zaharoza poate fi practicat numai in cazul producerii vinurilor seci;
    c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect marirea volumului initial al mustului de struguri, al mustului partial fermentat sau al vinului nou inca in fermentare cu mai mult de 6,5%;
    d) concentrarea mustului in vederea deshidratarii sale partiale nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau initial;
    e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine, mustul trebuie sa provina din struguri care sa fi avut la recoltare un continut de minimum 170 g/l zahar pentru vinurile DOC si de minimum 180 g/l zahar pentru vinurile DOCC;
    f) adaosurile se fac in must sau in mustul in fermentare;
    g) adaosul de zaharoza se face prin dizolvare direct in must.
    Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii.
    Metodologia de acordare a dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor in zahar si controlul legat de executarea acestei operatiuni vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei;
    47.24. aerarea;
    47.25. desulfitarea mustului, prin folosirea exclusiva de procedee fizice;
    47.26. prelucrarea strugurilor, mustuielii si a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului si a anhidridei carbonice;
    47.27. tratamentul cu carbune de uz oenologic al musturilor albe patate. Cantitatea de carbune utilizata trebuie sa fie mai mica de 100 g/hl must;
    47.28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, in doza de maximum 80 g/hl;
    47.29. adaosul in must de alcool rectificat de origine viticola sau agricola sau de distilat de vin, inaintea sau in timpul fermentatiei alcoolice, in vederea obtinerii de mistel sau de vinuri licoroase;
    47.30. adaosul in must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- si digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formarii de spuma in timpul fermentatiei alcoolice;
    47.31. oprirea fermentatiei alcoolice a mustului in vederea obtinerii de vinuri cu continut in zaharuri, prin folosire de procedee fizice: frig, caldura, filtrare, centrifugare, precum si prin adaosul de dioxid de sulf si bentonita;
    47.32. concentrarea mustului proaspat sau taiat prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct;
    47.33. concentrarea mustului prin osmoza inversa, cu conditia de a nu se provoca reducerea volumului initial al mustului cu mai mult de 20% si o crestere a tariei sale alcoolice potentiale cu mai mult de 2% in volume;
    47.34. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual continut de mici cantitati de sare dubla de calciu, de acid L(+) tartric si L(-) malic si utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai in scopul producerii mustului de struguri destinat obtinerii mustului concentrat rectificat.
    48. Practicile si tratamentele autorizate a se aplica vinurilor in etapele de pastrare, conditionare, maturare si imbuteliere sunt urmatoarele:
    48.1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;
    48.2. adaosul, in vederea conservarii si protejarii antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu, astfel ca vinurile sa nu depaseasca, la livrarea catre consumatori, limitele maxime admise, prevazute la pct. 41 lit. f). In cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentratia acestora nu trebuie sa fie mai mica de 5%;
    48.3. tratamentul cu carbune al vinurilor albe patate, cu conditia ca doza de carbune utilizata sa fie mai mica de 100 g/hl;
    48.4. limpezirea vinului prin cleire cu folosirea urmatoarelor produse: bentonita, caolin, gelatina alimentara, clei de peste, albumina, albus de ou, lapte degresat, cazeina, preparate enzimatice de betaglucanaza, dioxid de siliciu coloidal, tanin de uz oenologic, alte substante de limpezire autorizate si alginati (numai pentru producerea vinurilor spumante, cu fermentare in butelii);
    48.5. limpezirea si stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fara adjuvanti de filtrare inerti;
    48.6. tratamentul vinului cu guma arabica, inainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze care nu poate depasi 0,3 g/l;
    48.7. adaosul in vin de acid citric, cu conditia ca la punerea sa in consum vinul sa nu contina mai mult de 1 g/l acid citric;
    48.8. aerarea sau oxigenarea vinului;
    48.9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu pentru eliminarea excesului in metale grele. Tratamentul trebuie efectuat de persoane calificate, cu respectarea conditiilor prevazute prin instructiunile de aplicare in vigoare;
    48.10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casarii ferice la vinurile cu continut ridicat in fier, dar fara exces de cupru;
    48.11. tratamentul vinului cu acid metatartric, pentru impiedicarea precipitarii tartratului monopotasic si a tartratului de calciu. Adaosul se face inainte de imbuteliere, in doza de cel mult 10 g/hl;
    48.12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului, cu sau fara adaugare de cristale de bitartrat de potasiu, urmata de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor si coloizilor precipitati;
    48.13. adaosul in vin de acid ascorbic, in doza de maximum 100 mg/l;
    48.14. pasteurizarea vinurilor, in vrac sau in sticle, ca procedeu de stabilizare biologica si de inactivare a enzimelor prezente in vin;
    48.15. adaosul, in vinurile cu continut in zaharuri fermentescibile, de acid sorbic sau sorbat de potasiu, in doza care sa nu depaseasca 200 mg/l, exprimata in acid sorbic;
    48.16. dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totala excesiva, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu continand eventuale mici cantitati de sare dubla de calciu a acizilor L(+) tartric si L(-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Vinul rezultat trebuie sa contina cel putin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplica in mod exceptional;
    48.17. dezacidifierea biologica a vinurilor, prin folosirea bacteriilor lactice;
    48.18. egalizarea si cupajarea vinurilor.
    Cupajarea vinurilor se poate efectua in urmatoarele conditii:
    a) cupajarea vinurilor albe cu cele rosii este interzisa;
    b) pentru vinurile de calitate superioara - VS si pentru cele cu denumire de origine se admite cupajarea intre vinuri apartinand aceleiasi categorii si care provin numai din arealele delimitate pentru producerea fiecarui vin in parte. Cupajarea acestor vinuri trebuie facuta in interiorul arealelor destinate producerii lor;
    c) cupajarea vinurilor importate din tari diferite este interzisa;
    d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie sa provina in proportie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta mentionat;
    48.19. adaosul in vin de parteneri cu rezerva de zahar, care pot fi: must de struguri, must "taiat", must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau vin partial fermentat, bogat in zaharuri, in vederea obtinerii de vinuri cu continut in zahar. Indulcirea vinurilor poate fi facuta prin adaugarea partenerilor cu rezerva de zahar mentionati, in cantitate totala de maximum 35 g/l zaharuri. Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine prin acest procedeu partenerul cu rezerva de zahar trebuie sa provina din acelasi areal delimitat de producere, iar operatiunea de indulcire trebuie executata numai in interiorul arealului rezervat producerii vinului respectiv;
    48.20. tratarea vinurilor cu preparate enzimatice;
    48.21. adaosul in vin de polivinilpolipirolidona - PVPP, in vederea reducerii continutului vinurilor in tanin si in alti polifenoli. Doza de PVPP folosita nu poate depasi 80 g/hl;
    48.22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, in scopul indepartarii gustului si mirosului de hidrogen sulfurat. Doza de sulfat de cupru nu poate depasi 1 g/hl, iar continutul in cupru al vinului rezultat trebuie adus, prin tratament, la un nivel egal sau mai mic de 1 mg/l;
    48.23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;
    48.24. maturarea vinului, cu sau fara contact cu lemn de stejar;
    48.25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau in amestec, numai in scopul crearii unei atmosfere inerte si a manipularii produsului la adapost de aer;
    48.26. imbutelierea vinurilor la cald;
    48.27. imbutelierea sterila a vinurilor.
    49. Introducerea in vin a unor cantitati reduse de apa, strict reclamate de prepararea solutiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire nu se considera ca fiind frauduloasa.
    50. Practicile si tratamentele autorizate a se aplica in producerea vinurilor speciale si a altor produse de origine viticola sunt urmatoarele:
    50.1. producerea vinurilor spumante cu fermentarea secundara in butelii, prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice: pregatirea vinului de baza prin asamblare, conditionare; adaosul licorii de tiraj, a maielei de fermenti selectionati sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum si a produselor de limpezire; tirajul; fermentarea vinului in butelii; remuajul; degorjarea cu sau fara inghetarea depozitului adus pe dop; adaosul eventual al licorii de expeditie; dopuire definitiva. Licoarea de expeditie se prepara din vin, cu adaos de zaharoza, must de struguri sau must de struguri partial fermentat, must concentrat sau must concentrat rectificat, folosite singure sau in amestec, cu eventual adaos de distilat de vin. In prepararea licorii de expeditie nu se folosesc produse sintetice. Pentru producerea vinurilor spumante vinul materie prima va avea o tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume; la comercializare, vinurile spumante vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% in volume;
    50.2. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundara in rezervoare se face in mod asemanator cu cea a vinurilor spumante cu fermentare in butelii, cu deosebirea ca fermentarea vinului are loc in recipiente sub presiune, cu inchidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare izobara, iar imbutelierea se executa in conditii izobare;
    50.3. producerea vinurilor spumoase prin impregnarea cu anhidrida carbonica de uz alimentar, cu sau fara adaos de licoare de expeditie. Vinurile spumoase au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume;
    50.4. vinurile spumante cu fermentare in butelii, cele cu fermentare in rezervoare si vinurile spumoase nu pot fi produse in aceleasi localuri;
    50.5. producerea vermutului prin folosirea adaosurilor de must, must concentrat, must concentrat rectificat, zaharoza, alcool alimentar rectificat, distilat din vin, caramel, administrate separat sau in amestec, precum si din macerate de plante admise de legislatia sanitara;
    50.6. producerea vinurilor speciale licoroase prin adaosul in must de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum si prin adaosul in vin de must concentrat, must concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau in amestec;
    50.7. producerea vinarsurilor prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice: cupajarea distilatelor invechite; aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata; adaos eventual de bonificatori, reprezentati prin extracte hidroalcoolice obtinute din fructe si plante admise de legislatia sanitara; adaugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara si caramel;
    50.8. producerea rachiurilor de drojdie si tescovina prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice: cupajarea distilatelor, aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare prin diluare cu apa dedurizata, adaugarea, eventual, de zaharoza si caramel. Pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie si tescovina aromatizate se pot folosi adaosuri de extracte hidroalcoolice obtinute din fructe si plante admise de legislatia sanitara;
    50.9. pentru conditionarea si stabilizarea produselor mentionate la acest punct este admisa aplicarea procedeelor prevazute pentru vinuri la pct. 47.
    51. Utilajele, uneltele si recipientele folosite la vinificatie, precum si in procesul maturarii, conditionarii, imbutelierii si transportului produselor vinicole vor fi confectionate din materiale care sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) sa nu imbogateasca produsele cu care vin in contact in compusi daunatori calitatii acestora. In acest sens este interzisa folosirea utilajelor, uneltelor si recipientelor, confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum si a unor rasini si lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic si sanitar sau in compozitia carora intervin acesti compusi;
    b) sa nu contina compusi solubili care, ajunsi in masa bauturilor, sa puna in pericol sanatatea omului;
    c) sa nu influenteze nefavorabil insusirile organoleptice ale produselor cu care vin in contact.
    52. In producerea otetului din vin trebuie respectate urmatoarele conditii:
    a) sa nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substante toxice sau esente sintetice;
    b) la prelucrarea lui sa nu fie folosite materii colorante straine de natura vinului.
    La fabricarea otetului sunt interzise urmatoarele practici:
    a) folosirea vinurilor care au suferit, o data cu fermentatia acetica, si alte fermentatii paralele, cu exceptia celor malo- sau citrolactice;
    b) folosirea uneltelor si a recipientelor confectionate din alte materiale decat cele acido-rezistente.
    Fabricile de otet din vin nu au voie sa detina in incinta lor materii si materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs.
    Otetul din vin destinat comercializarii poate fi produs numai pe baza de licenta de fabricatie.
    53. Conditiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevazute in Codexul oenologic international, elaborat de Oficiul International al Viei si Vinului.
    54. Principalele caracteristici de calitate si compozitie ale diferitelor produse de origine vitivinicola destinate comercializarii se stabilesc prin standarde elaborate de Asociatia de Standardizare din Romania si de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

    CAP. 5
    Normele de realizare, evidenta si atestare a produselor vitivinicole

    A. Evidenta productiei vitivinicole
    55. Declaratia de stocuri, care se depune de catre producatorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu ridicata inainte de data de 15 august a fiecarui an, trebuie sa contina:
    a) numele si adresa declarantului;
    b) calitatea declarantului: producator, depozitar, comerciant;
    c) cantitatea de vin si de alte produse vinicole din stoc, pe categorii;
    d) locul in care se afla depozitate produsele.
    Declaratia se depune la primaria pe a carei raza teritoriala sunt depozitate produsele.
    56. Declaratia de recolta care se depune de producatorii de vin dupa terminarea fermentarii mustului, dar nu mai tarziu de 1 decembrie a anului de recolta, trebuie sa contina:
    a) numele si adresa producatorului;
    b) suprafata de vie de pe care a provenit vinul; cei care au cumparat strugurii trebuie sa declare furnizorul, fara indicarea suprafetei de vie;
    c) cantitatea de vin si de alte produse vinicole, pe categorii. Se va mentiona, daca vinul a fost tras de pe drojdie, si cantitatea de drojdie rezultata. Cantitatea totala de drojdie de vin va reprezenta, in functie de modul de vinificare, maximum 15% pentru presare cu prese continue si maximum 10% pentru presare cu alte tipuri de prese;
    d) cantitatea de struguri, must, vin si de alte produse vinicole din recolta anului respectiv, primita sau expediata.
    La declaratia de recolta se admite o abatere cantitativa de +/-10% .
    Declaratia de recolta se depune la primaria pe a carei raza teritoriala este depozitat vinul, iar in cazul solicitarii unei denumiri de origine, un exemplar din aceasta declaratie va fi depus si la oficiul teritorial al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.); denumit in continuare O.N.D.O.V.

    B. Conditii de obtinere si atestare a vinurilor si a produselor pe baza de must si vin cu denumire de origine
    57. Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine in parte, eliberate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    Decizia de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde urmatoarele elemente:
    a) denumirea de origine;
    b) arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor si satelor care intra in areal si a limitelor sale teritoriale;
    c) soiurile sau sortimentele de soiuri;
    d) categoriile si tipurile de vin prevazute a se obtine;
    e) sistemul de cultura, numarul de butuci la hectar, formele de conducere si sistemele de taiere, regimul de fertilizare, irigare si altele asemenea;
    f) nivelul productiei maxime de struguri la hectar, pe soiuri;
    g) continutul minim de zaharuri al strugurilor la cules;
    h) procedeele tehnologice de producere a vinurilor;
    i) principalele caracteristici fizico-chimice si organoleptice pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile.
    58. In baza deciziilor mentionate se acorda proprietarilor care detin plantatii apte de a produce vinuri cu denumire de origine, la solicitarea lor si pentru suprafetele care raspund cerintelor prevazute, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizatii de producatori de vinuri cu denumire de origine.
    Autorizatiile de producatori de vinuri cu denumire de origine cuprind urmatoarele elemente:
    a) numele/denumirea, domiciliul/sediul detinatorului plantatiei;
    b) denumirea de origine ce poate fi folosita;
    c) plantatiile recunoscute pentru producerea vinurilor - pe soiuri, parcele, suprafete;
    d) productiile maxime de struguri si de vin ce pot fi obtinute pe categorii de calitate si soiuri;
    e) locurile si unitatile in care se realizeaza diferitele faze ale procesului tehnologic de vinificare.
    Aceste autorizatii se actualizeaza ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de producere a strugurilor si vinurilor.
    Autorizatiile de producatori de vinuri cu denumire de origine se elibereaza de O.N.D.O.V. in baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de vinuri. Aceste cereri se reinnoiesc ori de cate ori se produc modificari ale plantatiilor - suprafete noi intrate in productie, defrisari - sau in legatura cu locul in care se realizeaza diferitele faze ale procesului de vinificare.
    Autorizatiile de producatori de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate, in nume colectiv, si producatorilor de vinuri autorizati care realizeaza vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie situati in arealele destinate producerii vinurilor respective si care detin plantatii ce corespund conditiilor stabilite prin deciziile mentionate la pct. 57.
    59. Dreptul folosirii de catre producator a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse se acorda anual de catre O.N.D.O.V. prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.
    Eliberarea acestor certificate se face potrivit urmatoarei proceduri:
    1. In plantatiile recunoscute ca fiind corespunzatoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se verifica anual, prin sondaj si la momentele cele mai potrivite, urmatoarele elemente ale tehnologiei de cultura: sistemul de taiere si incarcatura de ochi viabili pe butuc, nivelul productiei de struguri, starea fitosanitara a plantatiei, executarea irigarii pe baza de aprobare, alte elemente prevazute prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.
    2. Dupa terminarea culesului, respectiv dupa cel mult 15 zile de la incheierea fermentarii mustului si nu mai tarziu de 1 decembrie, producatorii de struguri si de vinuri vor depune la oficiul teritorial al O.N.D.O.V. o declaratie de recolta pentru luarea in evidenta a vinurilor considerate apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine.
    3. Dupa cel mult 6 luni de la vinificare vinurile luate in evidenta in baza declaratiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice si unor analize sumare de laborator. Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producatorii de vinuri, pe raspunderea lor, ele reprezentand vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicata cantitatea de vin produsa din fiecare proba trimisa pentru analiza, cu indicarea recipientelor in care sunt depozitate vinurile.
    Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, iar aprecierea organoleptica va fi facuta in comisii de degustare care actioneaza sub autoritatea O.N.D.O.V.
    4. Vinurile apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate in evidenta de oficiul teritorial al O.N.D.O.V. si vor fi urmarite in fazele lor de stocare, conditionare, maturare si invechire. Evolutia calitatii si compozitiei lor va fi urmarita periodic prin sondaje, prin analize de laborator si aprecieri organoleptice facute de laboratoarele autorizate. Daca se constata ca anumite loturi de vin si-au pierdut insusirile valoroase de compozitie si calitate, ele vor fi eliminate din randul celor indreptatite a primi o denumire de origine.
    5. Certificatele de atestare a denumirilor de origine se elibereaza vinurilor luate in evidenta, urmarite pe tot parcursul evolutiei lor potrivit prevederilor alineatului precedent, in urma analizelor de laborator si a aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor de vin, pregatite pentru punerea in consum.
    Certificatele de atestare a denumirilor de origine contin urmatoarele elemente:
    a) numele si adresa producatorului de vinuri, respectiv unitatea care executa imbutelierea si livrarea vinurilor;
    b) identitatea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate, anul de recolta, cantitatea - numarul de butelii posibil de realizat;
    c) provenienta vinurilor;
    d) caracteristicile de compozitie si calitate ale vinurilor.
    In baza acestor certificate, producatorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirile de origine revendicate, in limita cantitatilor inscrise in certificate.
    60. Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine se tine la producatorul de vinuri, care este obligat sa inscrie intr-un registru special toate livrarile de vin, in limita cantitatii certificate.
    61. O data cu transferarea strugurilor si, respectiv, a vinurilor de la un producator la altul prin vanzare-cumparare sau pe alte cai, se transfera si toate drepturile si obligatiile privind producerea vinurilor cu denumire de origine.
    62. Declasarea unui vin de calitate superioara cu denumire de origine se face la producator sau comerciant, ori de cate ori se constata ca vinul si-a modificat in sens negativ caracteristicile organoleptice si de compozitie, nemaiindeplinind conditiile stabilite pentru vinurile respective.
    Declasarea se face in urma sesizarii reprezentantilor organelor cu atributii pe linia controlului calitatii produselor, precum si la cererea scrisa a producatorilor sau comerciantilor. Ea se efectueaza in baza verificarilor facute la fata locului si a rezultatelor analizelor fizico-chimice si organoleptice efectuate de laboratoarele autorizate.
    In cazul in care din verificarile efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, laboratoarele autorizate vor stabili categoria de calitate la care urmeaza sa fie reincadrat vinul si vor comunica decizia adoptata persoanei care detine vinul, in termen de 15 zile de la data prelevarii probelor.
    Detinatorul vinului poate face contestatie asupra deciziei luate in termen de 15 zile, depunand-o la O.N.D.O.V. pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, O.N.D.O.V. va adopta hotararea definitiva in decurs de 15 zile.
    Producatorul sau comerciantul in cauza va inscrie in evidentele sale decizia definitiva conform careia isi va valorifica vinul.
    63. Vinurile spumante cu denumire de origine sunt produsele de inalta calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate, prin folosirea tehnologiei de fermentatie secundara in butelii. Atat producerea vinului materie prima, cat si fermentarea in butelii trebuie facute in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.
    In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. si cu avizul O.N.V.V., ca fermentarea in butelii sa se faca si in afara arealului delimitat de provenienta a strugurilor, cu conditia ca vinul spumant obtinut sa fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima si cu indicarea unitatii in care s-a facut fermentarea in butelii.
    64. Vinarsurile cu denumire de origine sunt produsele de inalta calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate.
    Pentru producerea vinarsurilor cu denumire de origine vor fi indeplinite urmatoarele conditii:
    a) distilarea vinurilor sa fie facuta numai cu instalatii de tip "Charente" sau cu alte instalatii de distilare discontinua, cu dubla distilare si cu eliminarea fractiunilor de la inceputul si sfarsitul redistilarii;
    b) invechirea distilatelor sa fie facuta in vase din lemn de stejar cu capacitate de maximum 600 litri pe o perioada de cel putin 3 ani;
    c) obtinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, invechirea distilatelor si imbutelierea vinarsurilor sa fie realizate in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.
    In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. si cu avizul O.N.V.V., ca invechirea distilatelor si imbutelierea vinarsurilor sa se faca in afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu conditia ca vinarsul sa fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima si de distilare, precum si cu indicarea unitatii in care s-au facut invechirea distilatelor si imbutelierea vinarsurilor.
    65. Denumirile de origine pot fi acordate si unor vinuri licoroase de inalta calitate.
    66. In cazul producerii vinurilor speciale si a vinarsurilor cu denumire de origine, va fi respectata aceeasi metodologie bazata pe controale efectuate atat in etapa de elaborare a materiei prime, cat si in procesul de obtinere a produsului finit.
    67. Metodologia de control si de atestare in producerea vinurilor si a vinarsurilor cu denumire de origine va fi stabilita prin instructiuni elaborate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.

    CAP. 6
    Normele privind comercializarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole

    A. Comercializarea pe piata interna
    68. Vanzarea produselor in vrac se face prin folosirea documentelor tipizate, stabilite de catre Ministerul Finantelor.
    69. Producatorii si comerciantii de produse in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor Ministerului Finantelor. Documentele de evidenta se tin in acelasi local in care sunt depozitate produsele. Intrarile si iesirile de produse se opereaza in cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie sa corespunda cu evidentele la zi.
    70. Producatorii si comerciantii de produse in vrac sunt obligati ca pe recipientele in care sunt depozitate produsele destinate vanzarii sa inscrie urmatoarele: capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 de litri, produsul si anul de recolta.
    71. Pentru produsele cu denumire de origine care circula in vrac in conditiile legii, in vederea imbutelierii, la documentele de insotire a transportului se vor adauga, in mod obligatoriu, copii de pe certificatul de atestare a denumirii de origine si de pe buletinul de analiza.
    Pentru produsele cu denumire de origine imbuteliate nu mai este necesara copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calitatii fiind mentionate pe eticheta, sub raspunderea celui care a efectuat imbutelierea.
    72. In cadrul unitatilor cu specific de alimentatie publica, vinurile si alte produse vinicole imbuteliate pot fi comercializate la consumator si in cantitati mai mici decat cele ale recipientului in care au fost imbuteliate.

    B. Comercializarea la export
    73. Pentru livrare la export vinurile si celelalte produse vinicole cu denumire de origine pot fi exportate in stare imbuteliata sau neimbuteliata (in vrac).
    74. Documentele de certificare a calitatii produselor destinate livrarii la export, solicitate de partenerii externi prin contracte intre parti, vor fi eliberate de catre organele mentionate in contracte.
    Lista laboratoarelor autorizate in vederea executarii de analize pentru vinurile destinate exportului, precum si lista specialistilor desemnati sa semneze documentele de atestare a calitatii vinurilor si celorlalte bauturi provenite din must si vin, imputerniciti ai Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    75. Persoanele sau agentii economici din strainatate care cumpara struguri pentru vinificare, produsi in conditiile stabilite pentru obtinerea de vinuri cu denumire de origine, si doresc sa le valorifice sub denumirea respectiva trebuie sa execute vinificarea, pana la obtinerea vinului finit, intr-un centru de vinificare din Romania, in conditiile legii.
    76. Din strugurii pentru vinificare, exportati ca atare, nu se pot produce vinuri cu denumire de origine.

    C. Ambalarea si etichetarea
    77. Prin punerea in consum a vinurilor si a celorlalte bauturi pe baza de must si vin sub forma imbuteliata se intelege valorificarea lor prin ambalarea in butelii de sticla sau in alte ambalaje autorizate.
    Ambalarea in butelii de sticla este obligatorie in cazul vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor si vinurilor speciale, cu exceptia pelinului.
    78. La ambalarea vinurilor cu denumire de origine este obligatorie inchiderea buteliilor de sticla cu dopuri de pluta sau prin inchidere filetata asigurata.
    79. In etichetarea vinurilor de consum curent si a celor de calitate se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:
    1. categoria de calitate a vinului: vin de masa; vin de masa superior, vin de calitate superioara - VS; vin cu denumire de origine controlata - DOC; vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate - DOCC-CMD; DOCC-CT; DOCC-CIB.
    Pentru vinurile cu denumire de origine controlata denumirea categoriei de calitate va trebui scrisa complet pe eticheta principala;
    2. indicatia geografica recunoscuta pentru vinurile de calitate superioara - VS, respectiv denumirea de origine recunoscuta pentru vinurile cu denumire de origine;
    3. denumirea soiului sau soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine, eventual si pentru unele vinuri de calitate superioara - VS, cu exceptia anumitor vinuri destinate exportului. Atunci cand vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, el trebuie sa provina in proportie de cel putin 85% din soiul indicat. Cand pe eticheta este indicata denumirea a doua sau trei soiuri, ele vor fi trecute in ordinea descrescanda a participarii lor in constituirea vinului, cu conditia ca soiul cel mai putin reprezentat in cupaj sa detina minimum 15% .
    In cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din mai mult de trei soiuri, se va inscrie pe eticheta mentiunea sortiment traditional;
    4. tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
    5. taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata in procente in volume;
    6. volumul nominal al produsului in mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru si in litri pentru recipiente de un litru si mai mari;
    7. tara de origine pentru vinurile importate sau pentru cele care se exporta;
    8. denumirea unitatii care a executat imbutelierea, inscrisa cu caracterele cele mai mici folosite in inscriptionarile de pe eticheta;
    9. data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
    80. Indicatiile facultative ce pot fi folosite in etichetarea vinurilor de consum curent si a celor de calitate sunt urmatoarele:
    1. marca de comert, cu conditia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine sau cu indicatia geografica recunoscuta ce poate fi atribuita vinului;
    2. denumirea exploatarii viticole, domeniului, numai in cazul vinurilor de calitate provenite in exclusivitate din exploatarea indicata, cu conditia de a nu se folosi denumiri care sa creeze confuzii;
    3. anul de recolta, in cazul vinurilor cu denumire de origine sau a celor de calitate superioara - VS, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din anul indicat;
    4. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului de vin vechi pentru vinurile supuse unui proces de invechire de cel putin 3 ani in cazul celor rosii si de cel putin 2 ani in cazul celor albe;
    5. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor;
    6. alte mentiuni care amplifica informatia asupra calitatii vinurilor sau conditiilor speciale de producere si imbuteliere, dupa cum urmeaza:
    - imbuteliat la producator, la origine, pentru vinurile obtinute din recolta proprie si imbuteliate in unitatea sau in domeniul in care au fost produse;
    - imbuteliere speciala, pentru vinurile imbuteliate in legatura cu un eveniment deosebit sau intr-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul;
    - vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebita, cu buchet format in sticla, invechite in vinoteca si reprezentand loturi mai restranse, constituite din butelii, eventual numerotate la punerea in consum;
    - vin medaliat, pentru unele vinuri de inalta calitate medaliate la concursuri nationale sau internationale de anvergura; in acest caz se va mentiona medalia primita, concursul la care vinul a participat si anul;
    - soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin in proportie de 100% din soiul mentionat;
    - vin din butoaie alese, pentru vinurile de inalta calitate, cu denumire de origine, produse in cantitati limitate sub responsabilitatea deosebita a unui specialist de reputatie care isi inscrie numele pe eticheta;
    - comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine obtinute in ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calitatii lor sub responsabilitatea unui specialist de reputatie care isi inscrie numele pe eticheta;
    - rezerva, pentru vinurile pastrate in recipiente cel putin 2 ani si invechite in sticle cel putin 3 luni;
    - vin tanar, pentru vinurile puse in consum pana la finele anului in care au fost obtinute ca produse conditionate;
    - vin nou, pentru vinurile comercializate in anul urmator celui in care au fost elaborate, pana la noua recolta;
    - vin maturat in baricuri, pentru vinurile pastrate in vase din lemn de stejar cu capacitate intre 200 l si 350 l.
    Se pot inscrie pe eticheta si alte mentiuni care se refera la:
    - istoria vinului sau a firmei producatoare;
    - conditii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules si de elaborare a vinurilor;
    - recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri si altele asemenea;
    - unele mentiuni suplimentare referitoare la insusiri senzoriale, date analitice, altele decat taria alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice;
    7. codul produsului.
    81. Indicatiile obligatorii se inscriu in acelasi camp vizual. Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, capisoane, fluturasi sau buline.
    Folosirea contraetichetei este obligatorie pentru vinurile cu denumire de origine.
    82. Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie citete si vizibile. Termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori.
    83. Prin termen de valabilitate, in sensul legii, se intelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit intre producator si comerciant. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai in cazul bauturilor cu tarie alcoolica mai mica de 10% in volume.
    84. Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicatii facute in limba tarii importatoare, cu exceptia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicatiile geografice recunoscute. Mentiunile inscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor incheiate si/sau ale legislatiei tarii importatoare.
    Pentru vinurile de export se pot folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva in Romania sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin, cultivate in Romania, care pot fi utilizate in etichetare, sunt indicate in lista nr. 4.
    Vinurile exportate vor purta pe etichete mentiunea Produs in Romania sau traducerea acesteia in limba tarii importatoare.
    85. Vinurile de import vor fi comercializate sub denumirile cu care au fost importate. Cele care se imbuteliaza in tara vor purta pe eticheta mentiunea Imbuteliat in Romania, indicandu-se si denumirea unitatii care a executat imbutelierea.
    86. Vinurile speciale si celelalte bauturi pe baza de must si vin vor purta pe etichete mentiunile prevazute la pct. 81 si 82, adaptate specificului produsului.
    In cazul vinurilor spumante, pe etichete se va indica, in mod obligatoriu, tehnologia de producere folosita: Vin spumant obtinut prin fermentarea in sticla, in aceasta sticla sau prin metoda traditionala; Vin spumant obtinut prin fermentare in rezervoare; Vin spumant obtinut prin fermentare in sticle si rezervoare. In cazul acestor vinuri se va indica, de asemenea, tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: extra-brut, brut, extra-sec, sec, demisec, dulce.
    La vinarsuri, etichetele trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, indicarea categoriei produsului, conform mentiunilor de la pct. 38, si a nivelului lor calitativ. Se va face, de asemenea, indicarea tariei alcoolice dobandite a produsului - % in volume.
    Pentru vinurile speciale si vinarsurile indreptatite la incadrare in categoria produselor cu denumire de origine, pe etichete va fi mentionata si denumirea de origine recunoscuta pentru bauturile respective.
    87. Este interzisa inscrierea pe etichete a oricarei indicatii, insemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului. Aceasta interdictie vizeaza si invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt indreptatite sa le poarte in exprimari cum ar fi: tip, gen, dupa metoda din... si altele asemenea.

    CAP. 7
    Atributiile si modul de organizare si functionare ale organismelor pentru indrumarea si coordonarea realizarii productiei vitivinicole

    A. Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol
    88. Atributiile Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol sunt urmatoarele:
    a) urmareste respectarea prevederilor legale privind infiintarea si defrisarea plantatiilor de vita de vie, modul de intretinere a plantatiilor si de conservare a amenajarilor de combatere a eroziunii solului la producatorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
    b) avizeaza cererile intocmite pentru infiintarea si defrisarea plantatiilor de vita de vie pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, in vederea acordarii autorizatiilor de plantare, respectiv de defrisare, de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti;
    c) colaboreaza cu specialistii din cadrul Inspectiei de stat pentru calitatea semintelor si materialului saditor din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, in scopul aplicarii normelor de producere si comercializare a materialului saditor viticol;
    d) verifica si controleaza modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea, in vederea comercializarii, a strugurilor, vinurilor si celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producator.
    e) verifica activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei in vederea efectuarii de analize si expertize la vinuri si alte bauturi obtinute din must, vin si subproduse vitivinicole pentru consumul intern si pentru export;
    f) executa, in colaborare cu O.N.D.O.V., actiuni de control tehnic in legatura cu producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    g) executa expertize tehnice si analize in domeniul realizarii productiei de struguri, vinuri si alte produse vitivinicole;
    h) indeplineste si alte atributii stabilite de actele normative in vigoare.
    89. Pentru asigurarea calitatii produselor vitivinicole care intra in sfera comercializarii, Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol colaboreaza cu organele Ministerului Sanatatii si ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, participand, in urma solicitarii acestora, la anchetarea incalcarii normelor sanitare sau de calitate.
    90. Pentru contraventiile constatate conform prevederilor art. 39 - 42 din lege, in afara de intocmirea actelor de constatare, personalul Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol este imputernicit sa aplice amenzi, iar pentru amenzile incasate pe loc, sa emita chitante. Sumele incasate se varsa in termenele legale in conturile indicate de catre organele teritoriale ale Ministerului Finantelor, acestea constituind venituri la bugetul de stat.
    91. Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu finantare de la bugetul aprobat pentru Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
    Aceasta este constituita dintr-un compartiment central, format din 3 inspectori, care functioneaza la sediul ministerului, si din 26 de posturi de inspectori teritoriali, care functioneaza la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara din judetele cu pondere viticola, a caror repartizare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei. Numarul total de posturi prevazut se incadreaza in cel aprobat pentru activitatea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, la centru si in teritoriu.
    92. Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control tehnic vitivinicol: expertize, analize de vinuri si altele asemenea, vor putea fi folositi si specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate.

    B. Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)
    93. O.N.D.O.V. indeplineste urmatoarele atributii:
    a) elaboreaza norme tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, cu consultarea O.N.V.V.;
    b) intocmeste, cu consultarea O.N.V.V., proiecte de ordine ale ministrului agriculturii si alimentatiei pentru aprobarea denumirilor de origine pentru vinuri si alte produse vitivinicole;
    c) elibereaza decizii privind acordarea dreptului de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    d) elibereaza autorizatii de producator de vinuri si alte produse vitivinicole cu denumire de origine, in baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de bauturi sau de catre producatorii de vinuri care realizeaza vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie, care detin astfel de plantatii;
    e) elibereaza certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, in baza verificarilor efectuate in legatura cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum si a controlului analitic si organoleptic executat asupra celor pregatite in vederea comercializarii;
    f) analizeaza contestatiile depuse in legatura cu deciziile de retragere a certificatelor mentionate anterior;
    g) controleaza, impreuna cu Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, modul de respectare si aplicare a prevederilor legale in legatura cu regimul denumirilor de origine pentru vinuri si alte produse vitivinicole;
    h) retrage temporar sau definitiv documentele de atestare, in cazul in care se constata nerespectarea de catre producator a prevederilor deciziei de denumire de origine sau a documentelor de atestare pentru anumite loturi de produse vitivinicole, sesizand totodata Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, in vederea constatarii infractiunilor sau a contraventiilor la lege;
    i) asigura, prin intermediul specialistilor imputerniciti, numiti prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, semnarea documentelor de atestare a calitatii vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must si vin, destinate exportului;
    j) indeplineste si alte atributii stabilite de actele normative in vigoare.
    94. O.N.D.O.V. se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei ca unitate cu personalitate juridica si cu finantare extrabugetara.
    Sursele de finantare extrabugetara pentru activitatea O.N.D.O.V. se constituie din sumele incasate de la producatorii si comerciantii de produse vitivinicole, care solicita dreptul de a produce si valorifica produsele obtinute prin folosirea unei denumiri de origine sau a unei indicatii geografice recunoscute.
    Nivelurile sumelor percepute in acest scop se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
    95. Cheltuielile privind plata analizelor de laborator si a aprecierilor organoleptice, in vederea atestarii denumirilor de origine pentru produsele vitivinicole, sunt suportate de producatori.
    Aprecierea organoleptica a vinurilor si a altor produse vitivinicole se face in comisii formate din degustatori autorizati, care functioneaza la sediul unitatilor de cercetari vitivinicole, in care isi desfasoara activitatea oficiile teritoriale ale O.N.D.O.V.
    96. Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control si de atestare in realizarea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, vor putea fi folositi si specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.

    C. Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.)
    97. O.N.V.V. se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei ca organism specializat, cu caracter tehnico-stiintific, cu personalitate juridica si cu finantare extrabugetara.
    98. Atributiile O.N.V.V. sunt urmatoarele:
    a) participa la definirea politicii in domeniul vitivinicol si la stabilirea cadrului legal de producere a strugurilor, vinurilor si a bauturilor pe baza de must si vin, in concordanta cu interesele economiei nationale si ale viticultorilor, precum si cu reglementarile adoptate pe plan international;
    b) participa la elaborarea unor proiecte de legi si de alte acte normative pentru sectorul vitivinicol, tinand seama de problemele dezvoltarii viticulturii si vinificatiei in tara noastra;
    c) initiaza si participa la actiunile importante reclamate de dezvoltarea viticulturii, conform prevederilor din lege privind delimitarea arealelor viticole, introducerea cadastrului viticol, stabilirea soiurilor recomandate si autorizate pentru cultura pe areale, producerea vinurilor cu denumire de origine si altele asemenea;
    d) initiaza si sprijina organizarea de manifestari nationale si internationale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfatuiri, concursuri de struguri si vinuri si altele asemenea;
    e) asigura legatura tarii noastre cu organismele internationale de profil;
    f) participa la editarea unor reviste de specialitate destinate informarii specialistilor si producatorilor interni si externi;
    g) indeplineste si alte atributii stabilite de actele normative in vigoare.
    99. Din O.N.V.V. fac parte specialisti din domeniul viticulturii, oenologiei si economiei vitivinicole, recunoscuti pentru valoarea lor profesionala si morala, din cercetare, invatamant si productie.
    100. Finantarea activitatii O.N.V.V. se realizeaza prin:
    a) sponsorizari acordate de agenti economici de productie si comercializare a produselor si materialelor vitivinicole, de organizatii profesionale ale producatorilor, de catre firme de producere si comercializare a produselor auxiliare si de uz fitosanitar, de unele organizatii neguvernamentale, precum si de alte institutii si organisme;
    b) cotizatii ale membrilor sai si donatii.

    CAP. 8
    Dispozitii finale

    101. Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 32 - 35 din lege organismele nou-infiintate sunt sprijinite de unitatile de cercetare vitivinicola din subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti", care efectueaza studii si analize pentru stabilirea strategiei nationale in domeniul productiei vitivinicole, elaboreaza si promoveaza tehnologii noi, participa la stabilirea arealelor viticole si a sortimentului de soiuri recomandate si autorizate in cadrul fiecarui areal, participa la elaborarea normelor tehnice pentru producerea strugurilor, vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, participa la pregatirea viticultorilor si vinificatorilor, efectueaza analize specifice, emit buletine de analiza si acorda asistenta tehnica de specialitate.
    102. Limitele de derogare de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 si 21 din lege in cazul infiintarii sau detinerii de plantatii viticole, realizarii si detinerii in stoc de vinuri si bauturi pe baza de must si vin de catre unitatile de cercetare, de invatamant, de incercare a soiurilor sau de testare a produselor, in scop experimental sau didactic, sunt urmatoarele:
    a) infiintarea sau detinerea de plantatii viticole din alte soiuri decat cele recomandate si autorizate, pana la maximum 1,0 ha din fiecare soi;
    b) producerea si detinerea in stoc de vinuri sau de alte produse pe baza de must si vin, in afara celor autorizate conform prezentului regulament, pana la maximum 100 hl de fiecare produs sau varianta experimentala de produs.
    Aceste produse nu pot fi valorificate pentru consumul uman direct decat cu respectarea tuturor celorlalte prevederi din regulament.
    103. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei este autorizat sa emita ordine in legatura cu urmatoarele obiective si actiuni privind dezvoltarea si realizarea productiei vitivinicole din Romania:
    a) nominalizarea arealelor viticole si stabilirea localitatilor care intra in componenta acestora;
    b) stabilirea soiurilor de vita de vie roditoare, recomandate si autorizate pentru cultura, pe areale viticole;
    c) completarea si actualizarea conditiilor de compozitie fizico-chimica pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile, produsele pe baza de must si vin, precum si alte produse rezultate din subprodusele viticole;
    d) actualizarea practicilor si tratamentelor oenologice autorizate;
    e) stabilirea normelor tehnice pentru producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    f) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    g) stabilirea listei laboratoarelor autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor si a listei specialistilor imputerniciti sa semneze documentele de atestare a calitatii vinurilor si a celorlalte bauturi pe baza de must si vin;
    h) aprobarea regulamentelor de organizare si functionare ale Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Oficiului National al Viei si Vinului (O.N.V.V.) si Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.);
    i) modificarea sau completarea prevederilor pct. 2, 3, 8, 12, 47, 57, 67, 74, 91, 94 si 103 din prezentul regulament;
    j) armonizarea prevederilor tehnice din prezentul regulament cu reglementarile Uniunii Europene si cu recomandarile Oficiului International al Viei si Vinului.
    104. Recensamantul patrimoniului viticol se va realiza, potrivit prevederilor art. 45 din lege, de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, in colaborare cu Comisia Nationala pentru Statistica, in baza metodologiei care va fi elaborata de aceste institutii. Fondurile necesare pentru efectuarea acestei lucrari vor fi inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Primul recensamant al patrimoniului viticol va fi realizat dupa definitivarea lucrarilor de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole.
    105. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va asigura difuzarea actelor normative emise pentru viticultura si vinificatie: Legea viei si vinului nr. 67/1997, regulamentul de aplicare a legii, alte reglementari aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii si alimentatiei si altele asemenea, astfel incat ele sa fie aduse la cunostinta producatorilor de struguri, material saditor viticol, vinuri si de alte produse pe baza de struguri, must si vin.

    LISTA Nr. 1

                              DEFINITII
ale categoriilor de material saditor viticol, de material de inmultire si ale categoriilor biologice ale acestora

    1. Materialul saditor viticol (de plantare) este constituit din:
    a) vite altoite - vite obtinute prin altoire intre butasul altoi si butasul portaltoi, avand cel putin trei radacini principale si cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii sau plantarii in goluri;
    b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obtinute prin inradacinarea butasilor de vita de vie roditoare, avand cel putin trei radacini principale si cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, in care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera;
    c) vite portaltoi - vite obtinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, avand cel putin trei radacini principale si cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii de portaltoi sau plantarii in goluri.
    2. Materialul de inmultire este constituit din:
    a) coardele altoi - ramificatii ale tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel putin 8 ochi viabili si diametrul minim de 8 mm, obtinute din plantatii recunoscute, destinate obtinerii de altoi sau de butasi pentru inradacinare;
    b) butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare - fragmente de coarde de vita roditoare de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm si diametrul de cel putin 6 mm, avand 1 - 2 ochi viabili in partea lor superioara;
    c) butasi de portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm si diametrul internodului de cel putin 8 mm;
    d) butasi portaltoi pentru inradacinare - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm si diametrul internodului de cel putin 6 mm, care au in partea lor superioara 1 - 2 ochi viabili.
    3. Categoriile biologice de material saditor viticol sunt definite astfel:
    a) materialul amelioratorului este materialul saditor viticol care:
    1. a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
    2. este atestat ca liber de principalele boli virotice prin testare individuala;
    3. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica prebaza.
    Prin ameliorator se intelege institutia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode stiintifice un soi sau o clona. Amelioratorii pot fi institutele si statiunile de cercetare agricole, institutiile de invatamant superior de profil agricol, intreprinderi particulare specializate, asociatii intre institutii de cercetare, intreprinderi particulare si firme straine, persoane fizice;
    b) materialul prebaza este materialul saditor viticol care:
    1. a fost produs de mentinatori;
    2. este constituit din clone libere de principalele boli virotice;
    3. provine din plantatii de preinmultire in care exista o garantie totala ca solul nu este infestat cu organisme daunatoare sau cu vectori ai acestora, in special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
    4. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica baza.
    In terminologia curenta, materialul prebaza este echivalentul categoriei biologice superelita.
    Prin mentinator se intelege institutia sau persoana indicata in Registrul de stat, cu responsabilitatea de a mentine un soi cu caracteristicile avute la data inscrierii. Mentinatorul poate fi amelioratorul soiului sau o persoana autorizata, juridica ori fizica, careia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzactie legala.
    Plantatiile cu material prebaza se infiinteaza in unitatile titulare de brevet al soiului nou sau al clonului dupa obtinerea certificatului ca materialul biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
    c) materialul baza este materialul saditor viticol care:
    1. a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;
    2. provine din plantatii de inmultire infiintate cu material saditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garantie maximala ca sunt libere de organisme daunatoare sau de vectori ai acestora;
    3. este liber de principalele boli virotice;
    4. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica certificat.
    In terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria baza corespunde categoriei biologice elita;
    d) materialul certificat este materialul saditor viticol care:
    1. a fost produs de agenti economici autorizati;
    2. provine din plantatii-mama furnizoare de coarde si de butasi liberi de principalele boli virotice, infiintate cu material saditor viticol din categoria biologica baza;
    3. este destinat infiintarii de plantatii de productie sau de material de inmultire.
    In terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria certificat corespunde categoriei biologice inmultirea I;
    e) materialul standard este materialul saditor care:
    1. a fost produs de agenti economici autorizati;
    2. provine din plantatii de productie recunoscute in care s-au aplicat lucrari de selectie in masa;
    3. este destinat infiintarii de plantatii de productie de struguri.
    In terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria standard corespunde categoriei biologice selectionat. Acest material va disparea in momentul in care productia de material saditor viticol certificat va acoperi toate solicitarile.
    Pentru vitele altoite categoria biologica se stabileste in functie de cea a materialului de inmultire folosit la altoire, dupa cum urmeaza:
    1. vitele altoite din categoria biologica prebaza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria prebaza si portaltoi din categoriile prebaza si baza;
    2. vitele altoite din categoria baza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria baza si portaltoi din categoriile baza si certificat;
    3. vitele altoite din categoria certificat pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria certificat si portaltoi din categoriile baza sau certificat;
    4. in toate combinatiile de altoire in care unul dintre parteneri, altoi sau portaltoi, este din categoria biologica standard, vor rezulta vite altoite de aceasta categorie.
    Vitele portaltoi, precum si vitele nealtoite din soiuri roditoare vor avea aceeasi categorie biologica cu cea a butasilor din care provin, daca s-au respectat cu rigurozitate conditiile tehnice si biologice in pepiniera si in afara acesteia: de manipulare, conditionare, transport si altele asemenea.

    LISTA Nr. 2

                                DEFINITII
ale tipurilor de plantatii viticole care produc material saditor viticol si ale unitatilor producatoare

    1. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de plantatii:
    a) plantatii de conservare - infiintate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica materialul amelioratorului, testate individual ca libere de principalele boli virotice;
    b) plantatii de preinmultire - infiintate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica prebaza, libere de principalele boli virotice si care furnizeaza material de inmultire pentru producerea de butasi sau de vite din categoria biologica baza;
    c) plantatii-mama de portaltoi - infiintate cu vite portaltoi din categoria biologica baza de catre mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de catre agenti economici autorizati;
    d) plantatii-mama de soiuri roditoare - infiintate cu vite din categoria biologica baza de catre mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de catre agenti economici autorizati;
    e) plantatii recunoscute pentru producerea de coarde-altoi sau de butasi portaltoi - plantatii de productie destinate obtinerii de material saditor din categoria standard in urma aplicarii unor lucrari de selectie in masa;
    f) scoli de vite - culturi destinate obtinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare.
    2. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati:
    a) unitati de selectie - unitati ale mentinatorului care preiau clone indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva in conditii controlate, le studiaza din punct de vedere genetic, sanitar si al aptitudinilor culturale si tehnologice, asigurand conservarea clonelor pe intreaga durata de multiplicare. Activitatea unitatilor de selectie se desfasoara potrivit schemelor si normelor stabilite de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie sub controlul Inspectiei de stat pentru calitatea semintelor si a materialului saditor. Unitatile de selectie sunt singurele abilitate sa produca material prebaza destinat unitatilor de preinmultire si inmultire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie si intreaga retea de statiuni de cercetari viticole din subordinea sa;
    b) unitati de preinmultire - unitati care produc si distribuie material din categoria biologica baza in plantatii de preinmultire, utilizand numai material din categoria biologica prebaza, furnizat de unitatile de selectie. Materialul din categoria biologica baza produs este destinat infiintarii plantatiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar in cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecarei clone;
    c) unitati de inmultire - unitati care produc si distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obtinerii materialului de plantare - vite altoite si nealtoite. Pentru aceasta infiinteaza plantatii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unitati abilitate pentru producerea acestuia. Plantatiile-mama de inmultire se infiinteaza pe soiuri si clone;
    d) unitati de productie - unitati care produc material de plantare necesar infiintarii plantatiilor producatoare de struguri si plantarii in goluri. In functie de conditiile de care dispun, precum si de materialul de inmultire utilizat, aceste unitati pot produce fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu pot produce in acelasi timp material din ambele categorii.
    Activitatea unitatilor producatoare de material saditor viticol se desfasoara sub controlul Inspectiei de stat pentru calitatea semintelor si a materialului saditor si sub indrumarea unitatilor de cercetare vitivinicola. Unitatile producatoare de material saditor viticol vor tine evidenta activitatilor si a rezultatelor obtinute in registre insotite de planuri ale plantatiilor, pe care le prezinta organelor abilitate pentru control.

    LISTA Nr. 3

                            DEFINITII
ale unor produse obtinute din must, vin si subproduse vitivinicole

    1. Mustul de struguri partial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, avand o tarie alcoolica dobandita mai mare de 1% in volume, dar mai mica de trei cincimi din taria sa alcoolica totala. Totodata, in cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a caror tarie alcoolica dobandita este mai mica de trei cincimi din taria lor alcoolica totala, dar nu mai putin de 5,5% in volume, nu sunt considerate musturi partial fermentate.
    2. Vinul brut este vinul cu fermentatie alcoolica incheiata, inaintea separarii sale de drojdie.
    3. Vinul Pelin este produsul obtinut din mustul fermentat in prezenta pelinului sau a unor plante din randul carora predomina pelinul, eventual si a unor fructe, precum si din vin in care s-a adaugat extract alcoolic din aceleasi plante si fructe, cu sau fara folosirea indulcitorilor autorizati: must taiat, must concentrat sau zaharoza.
    4. Vinul Muscat spumant este bautura efervescenta provenita din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al carui continut in zahar este de minimum 180 g/l. El are un continut in dioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentarii mustului in rezervoare, dezvoltand in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C. Vinul Muscat spumant are o tarie alcoolica dobandita de minimum 6% in volume.
    5. Vinul petiant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine endogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20 grade C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% in volume si tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume.
    6. Vinul perlant este produsul cu un continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20 grade C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% in volume si tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume.
    7. Bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins este produsul cu tarie alcoolica dobandita de maximum 3% in volume si continut in zahar de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentarii mustului in rezervoare, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 grade C.
    8. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obtinut prin deshidratarea partiala a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decat cea de incalzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20 grade C sa nu fie mai mic de 50,9% . Se admite ca sucul de struguri concentrat sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    9. Vermutul este bautura aromatizata obtinuta din vin, cu adaos de alcool alimentar, zaharoza, caramel si extracte din plante admise de legislatia sanitara. Proportia vinului care intra in compozitia vermutului trebuie sa fie de cel putin 70% din volumul produsului finit. Taria alcoolica dobandita a vermutului este de minimum 15% in volume.
    10. Distilatul de vin este produsul obtinut prin distilarea vinului, care se foloseste pentru producerea vinarsului sau a rachiului de vin.
    11. Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta din distilat de vin, prin aducerea acestuia la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fara invechire si adaugare de bonificatori autorizati.
    12. Rachiul de tescovina este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea tescovinei de struguri fermentate, cu sau fara adaos de apa, si prin aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata.
    13. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin si aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fara adaugare de bonificatori autorizati.
    14. Spuma de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin, cu separarea fractiunilor de la inceputul si sfarsitul distilarii si maturarea distilatului in vase din lemn de stejar timp de minimum 3 luni. Obtinerea produsului finit se face prin aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare in urma adaosului de apa potabila dedurizata. In producerea spumei de drojdie este admisa adaugarea de bonificatori autorizati.
    15. Pichetul este produsul obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fara adaos de zahar. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticola si a otetului, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman.

    LISTA Nr. 4

                             DENUMIRILE
soiurilor pentru vin folosite in Romania si ale sinonimiilor admise
____________________________________________________________________________
 Denumirea soiului folosita       Sinonimii admise pentru vinurile exportate
 in Romania
____________________________________________________________________________
             1                                           2
____________________________________________________________________________
 Aligote                          -
 Babeasca neagra                  Grossmuttertraube, Hexentraube
 Burgund mare                     Grossburgunder, Blauerlimberger,
                                  Limberger, Blaufrankisch, Kekfrankos,
                                  Frankovka
 Busuioaca de Bohotin, Busuioaca  Schwarzer Muscat
 Cabernet Sauvignon               -
 Cadarca                          Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka
 Chardonnay                       -
 Columna                          -
 Creata                           Zackelweiss
 Feteasca alba                    Madchentraube, Leanyka, Leanka
 Feteasca neagra                  Schwarze Madchentraube
 Feteasca regala                  Konigliche Madchentraube, Konigsast,
                                  Kiralyleanka
 Francusa                         Mildweisser
 Furmint                          -
 Galbena de Odobesti, Galbena     -
 Grasa de Cotnari, Grasa          Dicktraube
 Majarca, Majarca alba            Slancamenca
 Merlot                           -
 Muscat Ottonel                   -
 Mustoasa, Mustoasa de Maderat    Mustafer, Staftraube
 Neuburger                        -
 Oporto                           Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais
                                  Bleu
 Pinot gris                       Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder,
                                  Grauer Monch, Pinot Grigio
 Pinot noir                       Spatburgunder, Blauer Spatburgunder, Pinot
                                  nero
 Plavaie                          -
 Riesling italian, Riesling       Welschriesling, Olasz Riesling,
                                  Olasrizling
 Riesling de Rhin                 Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling
                                  renano, White Riesling
 Rkatiteli                        -
 Rosioara                         Pamid
 Sangiovese                       -
 Sauvignon, Sauvignon blanc       -
 Steinschiller                    Rosentraube, Kovidinka
 Sarba                            -
 Tamaioasa romaneasca             Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka
 Traminer, Traminer roz           Gewurtztraminer, Rosetraminer
 Zghihara de Husi                 -
 Zweigelt                         Blauer Zweigelt
____________________________________________________________________________

    NOTA: Lista poate fi completata sau actualizata prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.

    ANEXA 2

                              UNITATILE
care functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei

    Denumirea unitatii

    I. Institutii publice finantate de la bugetul de stat
    Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol

    II. Alte unitati finantate din venituri extrabugetare
    Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)
    Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.)