ORDONANTA DE URGENTA Nr. 115 din 19 septembrie 2002
pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre Romania si
Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea partii romane din 17
octombrie 2001 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului
Monetar International din 31 octombrie 2001, precum si pentru ratificarea
Memorandumului suplimentar de politici economice si financiare si a
Memorandumului tehnic de intelegere, convenite prin Scrisoarea partii romane
din 12 august 2002 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului
Monetar International din 28 august 2002
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 729 din 7 octombrie 2002
In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 1
(1) Se ratifica amendamentele la Aranjamentul stand-by dintre Romania si
Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea partii romane din 17
octombrie 2001 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului
Monetar International din 31 octombrie 2001, precum si Memorandumul suplimentar
de politici economice si financiare si Memorandumul tehnic de intelegere,
convenite prin Scrisoarea partii romane din 12 august 2002 si Decizia
Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 28
august 2002.
(2) Scrisoarea partii romane din 12 august 2002, cu anexele acesteia,
precum si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar
International din 28 august 2002 sunt prezentate in anexele nr. 1 si 2 care fac
parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei ramase de 248 milioane DST se acopera de Banca
Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in
contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 2, plata dobanzilor si a
comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari
se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana
ANEXA 1
12 august 2002
Domnului Horst Kohler
Director general
Fondul Monetar International
Washington DC, 20431
Stimate domnule Kohler,
De la aprobarea aranjamentului stand-by de catre Consiliul Directorilor
Executivi al FMI, la 31 octombrie 2001, evolutiile macroeconomice au fost in
conformitate cu programul. Dupa o crestere puternica a PIB de 5,3% in 2001, ne
asteptam la o performanta doar moderat mai scazuta in 2002, datorita unei
contributii mai mici a sectorului agriculturii. Am redus inflatia la 31% la
sfarsitul anului 2001 si la 24% in iunie 2002, in deplina concordanta cu tinta
noastra de 22% pentru sfarsitul anului 2002. Deficitul contului curent a fost
limitat sub 6% din PIB in 2001 si ne asteptam sa scada la 5% din PIB in 2002.
Cresterea rezervelor externe a fost in mod semnificativ mai puternica decat s-a
prevazut prin program. Doua agentii de rating importante au imbunatatit, de
doua ori pe parcursul ultimelor 12 luni, calificativele aferente riscului
suveran al Romaniei.
Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare (MSPEF) anexat
cuprinde intelegerile la care s-a ajuns cu personalul Fondului in contextul
discutiilor pentru finalizarea primei si a celei de-a doua analize. In mod
specific, MSPEF prevede actiunile corective necesare pentru a solutiona
nerespectarea a trei criterii de performanta cantitativa si a trei criterii de
performanta structurala, pentru care solicitam derogari. In vederea asigurarii
unor conditii optime pentru privatizarea BCR, cea mai mare banca de stat,
solicitam, de asemenea, modificarea criteriului de performanta structurala prin
amanarea datei de finalizare de la sfarsitul lunii decembrie 2002 la sfarsitul
lunii februarie 2003.
Pe baza masurilor corective specificate in MSPEF, cea mai mare parte dintre
acestea fiind deja implementate, solicitam finalizarea primei si a celei de-a
doua analize din cadrul aranjamentului. De asemenea, solicitam ca aranjamentul
sa fie rescadentat, iar cea de-a patra cumparare sa fie proportional
redistribuita la nivelul cumpararilor ramase in cadrul aranjamentului.
Ramanem angajati in indeplinirea tuturor angajamentelor noastre asumate
prin program. Consideram ca politicile si masurile descrise in memorandumul
anexat*) sunt suficiente pentru indeplinirea obiectivelor programului, dar
suntem pregatiti sa adoptam masuri suplimentare si sa urmarim incheierea de noi
intelegeri cu FMI, daca acestea sunt necesare pentru respectarea programului.
Guvernul Romaniei va ramane in consultari stranse cu FMI, conform politicilor
FMI cu privire la astfel de consultari, si va furniza FMI toate informatiile
solicitate pentru evaluarea implementarii programului.
------------
*) Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare.
Cu stima,
Mihai Nicolae Tanasescu,
ministrul finantelor publice
Ministerul Finantelor Publice
Mugur Constantin Isarescu,
guvernator
Banca Nationala a Romaniei
ANEXA 1.1
la anexa nr. 1
MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE*)
*) Traducere.
I. Introducere
1. De la aprobarea aranjamentului stand-by de catre Consiliul Directorilor
Executivi al Fondului Monetar International, denumit in continuare Fondul sau
FMI, la 31 octombrie 2001, am facut progrese semnificative in directia
realizarii principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru.
Totusi in domeniul cvasifiscal si al politicilor structurale a aparut o serie
de obstacole pe care le-am abordat prin masuri suplimentare. Acest memorandum,
pregatit in contextul primei si celei de-a doua analize in cadrul
aranjamentului, completeaza Memorandumul initial cu privire la politicile
economice si financiare (MPEF) si prezinta aceste masuri suplimentare care sunt
destinate sa sprijine progresul in stabilizarea macroeconomica si sa accelereze
reformele structurale.
II. Cadru general si solicitare de derogari
2. Evolutiile macroeconomice incepand cu luna octombrie 2001 au fost, in
linii mari, in conformitate cu programul. PIB a crescut cu 5,3% in 2001 pe
seama unei revigorari puternice in agricultura. Totusi productia industriala
si-a incetinit ritmul de crestere in a doua jumatate a anului 2001, in parte
datorita cererii de import mai slabe a partenerilor nostri comerciali. Deoarece
acest efect s-a perpetuat la inceputul anului 2002, cresterea PIB s-a redus la
3,1% in primul trimestru, dar ne asteptam ca aceasta sa se accelereze in
curand, in corelare cu imbunatatirea activitatii economice in Europa. Rata
inflatiei la 12 luni a scazut la 24% in luna iunie, in ciuda ajustarii continue
a preturilor administrate. Deficitul contului curent in anul 2001 a fost
apropiat de tinta programului, de 6% din PIB, si s-a redus in continuare la
inceputul anului 2002. O data cu revenirea increderii, rezervele externe s-au
consolidat mai mult decat era programat si au atins acum un nivel confortabil
de 3,8 luni de importuri de bunuri si servicii.
3. Politicile monetare si bugetare s-au incadrat in program. Criteriile de
performanta de la sfarsitul lunilor decembrie si martie si tintele indicative
de la sfarsitul lunii iunie, aferente politicii monetare (activele interne nete
si activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei), au fost realizate cu
marje confortabile (a se vedea tabelul 1). Tintele de deficit ale bugetului
general consolidat pentru anul 2001 si trimestrele I si II ale anului 2002 au
fost, de asemenea, respectate, in ciuda unei reduceri neanticipate a
veniturilor.
4. Am implementat toate ajustarile preturilor la energie prevazute in
program, cu exceptia unei mici modificari. O crestere efectiva, intr-o anumita
masura mai mica, in luna martie 2002 a preturilor la energie electrica, ca
urmare a doua masuri motivate din punct de vedere social (reducerea abonamentului
pentru consumatorii casnici si o crestere a plafonului de livrare la tarif
social), a fost corectata prin ajustari ale altor preturi la energie electrica.
Prin urmare, solicitam o derogare pentru nerespectarea criteriului de
performanta structurala corespunzator, aferent lunii martie 2002.
5. Progresul in imbunatatirea ratelor de colectare ale principalelor
utilitati a fost neuniform. In trimestrul IV al anului 2001 si trimestrul I al
anului 2002 ratele de incasare ale celor doua societati distribuitoare de gaze
naturale si cea a societatii TERMOELECTRICA, pentru energie termica, s-au
deteriorat, in timp ce imbunatatirea colectarii la energie electrica a fost
mult mai mica decat cea tintita prin program. Ca rezultat, criteriile de
performanta cantitativa de la sfarsitul lunii martie, cu privire la ratele de
colectare, au fost neindeplinite cu o marja substantiala. Solicitam derogari
pentru nerespectarea acestor criterii de performanta, pe baza actiunilor
corective descrise in paragrafele 22 si 23 si a unei performante, intr-o
anumita masura imbunatatita, in trimestrul II al anului 2002.
6. Pentru a imbunatati politica noastra salariala, am aprobat majoritatea
bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2002 ale societatilor de stat, inca
din luna decembrie 2001. Numai cateva bugete nu au fost aprobate pana in luna
ianuarie 2002. Deoarece acest fapt nu a pus sub semnul riscului implementarea
politicii noastre salariale in 2002, solicitam o derogare pentru neindeplinirea
criteriului de performanta structurala corespunzator.
7. Totusi am avut o serie de dificultati in atingerea tintelor noastre de
politica salariala. Ca rezultat al unor plati salariale mai mari decat cele
anticipate, in trimestrul III 2001, tinta aferenta sfarsitului lunii decembrie
pentru fondurile de salarii ale intreprinderilor de stat a fost depasita cu
2,3%, in ciuda eforturilor noastre de a limita cresterea salariala in ultimul
trimestru, prin reducerea sau amanarea platii premiilor. Efectul de propagare
si plata intarziata a premiilor aferente lunii decembrie au determinat, de
asemenea, nerespectarea criteriului de performanta cantitativa aferent
sfarsitului lunii martie 2002, pentru care solicitam o derogare, pe baza
masurilor corective descrise in paragrafele 17 si 18.
8. Am finalizat cu succes privatizarea celui mai mare combinat siderurgic,
SIDEX, dar progresul in alte proiecte de privatizare a fost oarecum mai lent.
Am privatizat 5 mari societati in perioada ianuarie - iunie, comparativ cu 8
stabilite ca obiectiv structural, dar suntem ferm hotarati sa acceleram
privatizarea in lunile urmatoare. Masurile corective in acest scop sunt
descrise in paragrafele 25 - 29. Am dat un anunt preliminar pentru privatizarea
celei mai mari banci de stat, Banca Comerciala Romana - S.A. (BCR), pe 1
martie, dar datorita unor intarzieri in angajarea unui consultant pentru
privatizare, invitatia finala pentru prezentarea expresiilor de interes nu a
fost emisa pana la data de 24 iunie, implicand nerespectarea criteriului de
performanta structurala pentru sfarsitul lunii februarie, pentru care solicitam
o derogare.
III. Masuri de politici implementate in contextul primei si celei de-a doua
analize
9. Suntem angajati sa realizam principalele noastre obiective
macroeconomice pentru anii 2002 si 2003: (i) reducerea inflatiei la 22% pana la
sfarsitul anului 2002 si la 15% pana la sfarsitul anului 2003; (ii) limitarea
deficitului contului curent la aproximativ 5% din PIB in anul 2002 si reducerea
sa in continuare in anul urmator; si (iii) cresterea rezervelor oficiale la 4
luni de importuri pana la sfarsitul anului 2003. Ne asteptam ca in anul 2002
cresterea PIB sa fie de aproximativ 4 - 4,5% (comparativ cu prognoza initiala a
programului, de 5%) si sa revina mai aproape de capacitatea de crestere a
economiei romanesti, de 5% in 2003. Suntem constienti ca aceasta performanta
este posibila, dar trebuie sa continuam programul de reforme structurale si sa
imbunatatim climatul de afaceri. Politicile noastre descrise mai jos sunt
menite sa conduca la indeplinirea acestor obiective. Mai mult, solicitam ca
analiza de la sfarsitul lunii iunie 2002 sa fie eliminata, iar aranjamentul sa
fie rescadentat, cu a patra cumparare redistribuita proportional la nivelul
cumpararilor ramase in cadrul aranjamentului. Criteriile de performanta
trimestriale ale programului, pentru sfarsitul lunilor septembrie si decembrie
2002, sunt prezentate in tabelul 1.
A. Politica fiscala
10. Datorita unei performante a veniturilor mai slaba decat cea estimata,
de la aprobarea legii bugetului pe anul 2002 si a revizuirii PIB, in sensul
scaderii, am implementat masuri suplimentare pentru a atinge tinta noastra de
deficit de 43,2 mii miliarde lei pe anul 2002:
- Reducerea cu 40% a accizei pentru producatorii de tigari ce utilizeaza
tutun din productia interna, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
186/2001, a fost eliminata in luna martie 2002 (preconditie).
- Cu intrare in vigoare de la 1 mai 2002, am crescut accizele la benzina,
alcool etilic si bauturi alcoolice distilate, precum si taxa specifica la bere
(preconditie). Mai mult, in luna aprilie 2002 am crescut redeventele in
sectorul minier si am introdus redevente asupra dreptului de folosinta a
conductelor de petrol si gaze naturale.
- In scopul extinderii bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii si
somaj, am depus la Parlament in luna iunie si vom incepe sa implementam de la 1
octombrie 2002 o noua legislatie care sa prevada conversia contractelor de
munca ce nu sunt in prezent supuse platii contributiilor la asigurari sociale
in contracte de munca part-time. In plus, lucram la intarirea capacitatii la
nivelul inspectiei muncii si a schimbului de informatii dintre fondurile
asigurarilor sociale si administratia fiscala, pentru verificarea incrucisata a
declaratiilor de venit.
11. In conformitate cu MPEF initial, am implementat urmatoarele masuri
pentru a reforma sistemul nostru fiscal:
- Noua lege a TVA (preconditie), care a intrat in vigoare de la 1 iunie, a
eliminat scutirile de TVA si cota zero pentru constructia de locuinte,
infrastructura de cai ferate si turism. Scutirile pentru importurile efectuate
de intreprinderile mici si mijlocii (IMM) au fost, de asemenea, eliminate si de
acum inainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi reglementate exclusiv prin
tariful vamal si vor fi uniforme pentru toti agentii economici. Mai mult,
plafonul pentru plata TVA a fost majorat la echivalentul in lei al sumei de
50.000 euro, iar plafonul pentru cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi
aliniat la acest plafon de la 1 ianuarie 2003.
- Noua lege a impozitului pe profit (preconditie), care a intrat in vigoare
la 1 iulie, a eliminat facilitatile fiscale distorsionante, scutirile si
exceptarile de la plata impozitului pe profit, prevazute de anumite legi, si
le-a inlocuit cu o deducere uniforma de 20% din valoarea investitiei. Cota
redusa a impozitului pe profit de 6% pentru activitatile de export se va majora
la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 si la cota standard de la 1 ianuarie 2004. Pentru
a limita pierderea de venituri pe perioada tranzitiei, agentii economici pot sa
beneficieze fie de cota redusa, fie de deducerea din valoarea investitiei.
Mentinerea facilitatilor acordate anterior se aplica doar pentru investitiile
care au beneficiat de facilitati acordate pe o perioada limitata.
- Nu vom introduce scutiri fiscale sau alte noi facilitati fiscale
distorsionante si nu vom amana intreruperea celor care expira (obiectiv
structural permanent).
12. In ciuda tuturor acestor masuri, ramane un risc semnificativ ca
veniturile sa fie mai mici fata de tinta din buget cu 5 mii miliarde lei (0,3%
din PIB). Pe partea de cheltuieli ne asteptam la economii de 6,3 mii miliarde
lei din plati de dobanzi, din cofinantare mai redusa pentru asistenta
financiara nerambursabila de la UE (o mie miliarde lei) si din cheltuieli mai
mici, de alta natura decat pensiile, ale bugetului asigurarilor sociale de stat
(o mie miliarde lei). In plus, vom aproba prin ordonanta de rectificare
bugetara blocarea a 2 mii miliarde lei din cheltuielile Fondului special al
drumurilor publice. Aceasta suma poate fi deblocata doar daca va fi realizata
tinta de venituri cumulata pentru sfarsitul lunii septembrie, convenita cu
Fondul (a se vedea sectiunea III din Memorandumul tehnic de intelegere, denumit
in continuare MTI). Mai mult, o decizie cu privire la o potentiala rectificare
bugetara ulterioara, in trimestrul IV al anului 2002, va fi luata doar in urma
consultarilor cu expertii Fondului. Pe baza acestor economii, in cadrul primei
rectificari bugetare, vom creste cheltuielile la alte categorii (costul
operatiunilor militare in Afganistan, transferuri la bugete locale si altele)
cu cel mult 4,5 mii miliarde lei.
13. Desi nu am finalizat inca pregatirile pentru bugetul pe anul 2003, am
decis deja urmatoarele:
- Suntem ferm angajati sa reducem deficitul bugetului general consolidat la
2,65% din PIB in anul 2003, in vederea continuarii eforturilor noastre
dezinflationiste de succes si a limitarii deficitului contului curent. Tinta
reflecta obiectivul nostru ferm de a mentine deficitul sub nivelul sau
sustenabil pe termen mediu pentru anii cu crestere puternica a PIB. Aceasta
consolidare fiscala moderata va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului
cresterii salariului minim in anul 2003 si a efectelor acesteia asupra cererii
gospodariilor.
- Ca urmare a reducerii contributiilor pe salarii, extraordinar de mari, cu
3 puncte procentuale in anul 2002, am decis reducerea acestor impozite cu inca
5 puncte procentuale in anul 2003. La 1 ianuarie 2003 vom elimina contributia
ramasa de 2% aferenta fostului fond special pentru protectia persoanelor cu
handicap si vom reduce contributiile la asigurarile sociale cu 3 puncte
procentuale, din care cota suportata de angajator va fi redusa cu 0,33 puncte
procentuale si, respectiv, cota suportata de angajat cu 2,67 puncte
procentuale. Suntem convinsi ca aceasta masura va facilita extinderea bazei de
impozitare si reducerea dimensiunilor pietei de munca "la negru".
- In vederea asigurarii disponibilitatii resurselor bugetare pentru
imbunatatirea sistemului de protectie sociala si datorita faptului ca reducerea
contributiilor salariale implica o pierdere substantiala de venituri, am decis
sa ne abtinem de la orice alta reducere de impozite in 2003. In particular, nu
vom introduce o cota redusa de TVA sau o reducere a cotei impozitului pe venit.
- Am decis sa limitam in anul 2003 cresterea medie anuala a fondului de
salarii net, aferent bugetului general consolidat, la 3% in termeni reali, ceea
ce va contribui, de asemenea, la moderarea cererilor salariale in
intreprinderile de stat.
- In vederea imbunatatirii transparentei politicii noastre fiscale, am
decis ca, incepand cu bugetul anului 2003, Fondul special al drumurilor publice
si Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic sa fie incorporate in
bugetul de stat. In plus, taxa la energie electrica, folosita pentru finantarea
ultimului fond mentionat, va fi redusa cu 1 punct procentual la 1 ianuarie
2003, in vederea reducerii costurilor de productie in sectorul industrial.
14. Vom aproba un program social pentru anii 2002 - 2003 in vederea
atenuarii impactului cresterii preturilor la utilitati asupra familiilor cu
venituri reduse si a imbunatatirii in continuare a sistemului de protectie
sociala:
- In mod specific, la 1 noiembrie 2002 ajutoarele de incalzire pentru
familiile eligibile vor creste cu 40% pentru incalzirea in sistem centralizat,
cu 25% pentru gaze naturale si cu 20% pentru lemn si carbune, comparativ cu
sumele efective aferente primului trimestru al anului 2002. In plus, plafoanele
de venituri, in functie de care se acorda ajutoarele de incalzire, vor fi
majorate cu 17% in termeni nominali la 1 noiembrie 2002. Noile ajutoare si
plafoanele de venit nu vor mai fi ajustate inainte de 1 noiembrie 2003.
- Plafoanele de venituri pentru schema venitului minim garantat vor fi
majorate cu 17% in termeni nominali la 1 ianuarie 2003 si vor ramane
nemodificate pe parcursul anului 2003. Alocatiile pentru copii vor fi majorate
cu 17% in termeni nominali la 1 ianuarie 2003. Incepand cu 1 ianuarie 2003 vom
reduce aria de aplicabilitate a deducerilor pentru copii, aferente impozitului
pe venit, pentru familiile cu venituri ridicate (detaliile acestei reforme vor
fi discutate cu expertii Fondului in contextul celei de-a treia analize). Nu
vom mai ajusta alocatiile de stat pentru copii inainte de 1 ianuarie 2004. Vom
analiza fezabilitatea introducerii graduale a programului pentru distribuirea
gratuita de lapte si produse de panificatie pentru elevii din invatamantul
elementar, acordandu-se prioritate elevilor din primele patru clase si celor
din zonele defavorizate.
- Vom lasa decizia de introducere a platilor lunare egale pentru
consumatorii casnici ce utilizeaza incalzirea centrala la latitudinea fiecarei
centrale termice locale. Guvernul nu va emite garantii pentru imprumuturi
contractate in acest scop de catre producatorii sau distribuitorii locali de
energie termica.
- Vom amana aprobarea altor masuri din proiectul de program social pentru
anii 2002 - 2003, care necesita resurse bugetare suplimentare, pana dupa
pregatirea bugetului pentru anul 2003, cu consultarea personalului FMI. In
plus, vom analiza, in consultari cu personalul FMI, sustenabilitatea mentinerii
legaturii dintre nivelul ajutoarelor de somaj si salariul minim pe economie, in
contextul pregatirii bugetului pe anul 2003.
- Impactul masurilor mentionate mai sus asupra bugetului pe anul 2002 va fi
moderat (758 miliarde lei), deoarece perioadele intre facturari si plati pentru
incalzirea centrala si cu gaze naturale implica o amanare a impactului bugetar
in 2003. Suma suplimentara va fi finantata din economiile de cheltuieli, de
alta natura decat pensiile, ale bugetului asigurarilor sociale de stat.
15. Vom continua reforma administratiei fiscale pe baza recomandarilor
misiunii de asistenta tehnica a Departamentului pentru probleme fiscale al FMI.
In mod specific: a) vom subordona imediat toate functiile administratiei
fiscale unui singur secretar de stat din Ministerul Finantelor Publice; b) vom
infiinta o directie pentru contribuabilii mari din Bucuresti pana cel tarziu la
1 ianuarie 2003; si c) vom crea, pana cel tarziu la sfarsitul lunii iunie 2003,
un departament unificat si separat de administratie fiscala, care sa raporteze
direct ministrului finantelor publice. Mai mult, vom integra cele trei
administratii existente pentru colectarea, auditul si executarea contributiilor
la asigurarile sociale intr-o singura noua administratie, in subordinea
Ministerului Finantelor Publice, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2004. Pentru a
realiza acest obiectiv vom numi un manager de proiect pana la mijlocul lunii
septembrie 2002, vom numi intreaga echipa pentru implementarea proiectului pana
la sfarsitul lunii septembrie 2002 si vom aproba noua legislatie pana la
sfarsitul lunii septembrie 2002.
16. Am solicitat o crestere a plafonului garantiilor nebugetare in anul
2002 cu 200 milioane dolari SUA pentru a facilita investitiile in sistemul de telecomunicatii
si pentru cea de-a doua etapa a lucrarilor la centrala nucleara de la
Cernavoda. Consideram finalizarea celei de-a doua etape, care este deja in faza
avansata, ca fiind cruciala pentru strategia noastra de modernizare a
sectorului energetic din Romania si estimam ca imprumuturile totale in acest
scop s-ar ridica la 750 milioane dolari SUA, pe o perioada de 5 ani, ceea ce nu
ar afecta negativ pozitia noastra externa. Deoarece ambele proiecte vor genera
resurse pentru rambursarea imprumuturilor, garantia nu va constitui o presiune
asupra bugetului.
B. Politica salariala
17. Ramanem angajati sa mentinem costurile salariale in intreprinderile de
stat sub tintele programului. Programul de limitare a salariilor si de reducere
a personalului (octombrie 2001) pentru aproximativ 80 de societati monitorizate
si o hotarare a Guvernului ulterioara cu privire la plafoanele trimestriale
(preconditie) au limitat cresterea fondurilor de salarii agregate la 22% in
anul 2002 si au avut in vedere o reducere neta totala de personal cu 20.340 de
posturi (exclusiv orice forma de externalizare). Reducerea totala de personal
va include cel putin 14.500 de concedieri, dintre care mai mult de 8.000 au
fost deja implementate. Dintre acestea, 4.200 reprezinta concedieri la
societatile din coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor (MIR)
(preconditie), pentru a compensa nerealizarea in reducerea de personal aferenta
trimestrului IV 2001.
18. De asemenea, am mai adoptat si alte masuri de siguranta. Cel mult 65%
din premiile totale vor fi platite in primele trei trimestre. Mai mult, 4% din
fondul trimestrial de salarii pot fi platite numai cu permisiunea ministrului
coordonator. Deoarece ritmul de crestere a salariilor din intreprinderile de
stat continua sa devanseze ritmul de crestere a salariilor din economie si
tinta pentru sfarsitul lunii iunie aferenta fondului de salarii a fost, cel mai
probabil, nerealizata, am activat aceasta solutie tampon pentru fondul de
salarii aferent trimestrului III, prin ordine ale ministrilor industriei si
resurselor, lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Autoritatii
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si comunicatiilor
si tehnologiei informatiei, instruind managerii sa reduca sau sa elimine
platile de premii (preconditie).
19. Vom preveni o transpunere a cresterii salariului minim, pe care o
consideram importanta in diminuarea impactului ajustarilor, preturilor la
energie asupra familiilor cu venituri reduse, intr-o crestere a nivelului
general al salariilor in intreprinderile de stat. Credem ca efectele secundare
ale cresterii salariului minim asupra nivelului general al salariilor este
limitat, deoarece cele mai multe contracte colective de munca la nivel de
intreprindere nu mai includ o ajustare automata a grilei salariale, ca urmare a
cresterii salariului minim reglementat. Totusi, pentru a ne asigura ca
majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor in
sectorul public, vom instrui managerii din toate companiile de stat sa majoreze
salariile doar pentru acei angajati ale caror castiguri salariale (salariul de
baza plus toate sporurile) se situeaza sub nivelul salariului minim la 1
ianuarie 2003. Vom insista in mod strict ca platile salariale in aceste
companii sa respecte plafoanele trimestriale stabilite si vom reduce salariile
managerilor care nu le respecta. Mai mult, noul salariu minim nu va mai fi
majorat in anul 2003 si nu va mai fi indexat in functie de indicele preturilor
de consum sau de evolutia cursului de schimb.
20. In anul 2003 vom implementa acelasi mecanism de control salarial pentru
intreprinderile publice ca si in anul 2002. In mod specific, vom aproba pana la
mijlocul lunii noiembrie 2002, dupa consultarea personalului FMI, o hotarare a
Guvernului care sa stabileasca plafoane trimestriale pentru fondurile de
salarii si numarul de personal in cadrul companiilor monitorizate. Pe aceasta
baza vom aproba in decembrie 2002 bugetele de venituri si cheltuieli pe anul
2003 ale acestor companii, asigurandu-ne ca majorarea fondului brut de salarii
agregat al acestora este limitata la 14% comparativ cu anul 2002 (criteriu de
performanta structurala), ajustat pentru oricare tip de externalizare. Pentru a
atinge aceasta tinta si in vederea accelerarii procesului de restructurare, vom
continua sa reducem numarul de angajati in aceste companii. In plus fata de
concedieri, Guvernul va impune inghetarea angajarilor la cel putin 90% din
companiile de stat monitorizate (ca numar de personal), ceea ce va limita angajarile
la nu mai mult de 30% din posturile vacante in fiecare companie. Companiile vor
fi excluse din setul de companii de stat monitorizate, cu ajustarea
corespunzatoare a plafonului pentru fondul de salarii agregat, numai: a) dupa
finalizarea privatizarii; sau b) in momentul in care nu mai inregistreaza
pierderi sau arierate pentru 3 ani consecutivi.
C. Reforma sectorului energetic
21. Dupa cum s-a prevazut in programul nostru, am continuat ajustarea
preturilor administrate. Incepand cu data de 10 aprilie 2002 toate preturile la
energie electrica la utilizatorul final au fost majorate cu 14%, iar pretul de
producator la TERMOELECTRICA a fost majorat la 39 dolari S.U.A./MWh, un nivel
care ar asigura recuperarea totala a costurilor (o ajustare oarecum mai redusa
in cel de-al doilea caz, fata de cat s-a stabilit initial, a reflectat o
estimare revizuita a costurilor de productie realizate in 2001). Pretul de
producator la energia termica al societatii TERMOELECTRICA a fost majorat la 20
dolari SUA/Gcal de la 1 iulie 2002, iar pe data de 9 iulie 2002 s-a emis o
hotarare a Guvernului pentru cresterea pretului national de referinta la
800.000 lei/Gcal, incepand de la 1 august 2002, ceea ce conduce la un pret de
20 dolari SUA/Gcal, fara TVA. Vom ajusta, de asemenea, trimestrial, preturile
la energie electrica si gaze naturale pentru a le mentine constante in dolari
SUA (a se vedea tabelul 3).
22. Vom continua sa implementam politicile de impunere a platilor la
utilitati si intreruperea furnizarii catre utilizatorii de energie industriali
cu o situatie nesatisfacatoare a platilor. De la 20 aprilie am inceput sa ii
deconectam pe cei mai mari 20 de rau-platnici, in cazul fiecareia dintre cele
trei companii furnizoare de utilitati (DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD si
ELECTRICA), care nu si-au platit facturile restante (preconditie; a se vedea
sectiunea VI din MTI). Suma ramasa a arieratelor acestora la data de 31
ianuarie 2002 a fost denominata in euro si reesalonata pe o perioada de maximum
24 de luni. Vom extinde acum aceasta masura la toate celelalte companii -
indiferent ca sunt publice, in proces de privatizare sau private.
23. Am implementat urmatoarele masuri pentru a imbunatati performanta de
colectare in sectorul de distributie a energiei termice locale:
- Protocoalele de transfer pentru 16 dintre unitatile producatoare de
energie termica ale societatii TERMOELECTRICA la autoritatile locale au fost
semnate pana in iunie 2002. Ne asteptam ca autoritatile locale sa urmareasca
imbunatatirea eficientei incasarilor si sa gaseasca surse mai eficiente de
furnizare a energiei termice. Vom limita, prin urmare, emiterea garantiilor de
stat pentru cele 16 unitati la o suma care nu va depasi 120 milioane dolari SUA
si care va fi acordata numai pentru furnizarea de combustibili pentru urmatorul
sezon de iarna.
- Incepand cu luna mai 2002 cele doua companii distribuitoare de gaze
naturale au intrerupt furnizarile catre companiile termice locale cu cele mai
slabe situatii in ceea ce priveste efectuarea platilor (a se vedea sectiunea VI
din MTI). Vom mentine aceasta politica neschimbata pe perioada derularii
programului.
- Deoarece TERMOELECTRICA nu a deconectat in mod uniform companiile termice
locale cu cele mai slabe situatii de plati, vom instrui acum conducerea
acesteia sa implementeze in mod strict aceasta masura. Garantiile de stat
pentru TERMOELECTRICA, acordate in vederea furnizarii de combustibili pe
perioada de iarna 2002 - 2003, nu vor depasi 200 milioane dolari SUA.
- Vom intari in continuare eforturile noastre pentru a finaliza instalarea
sistemelor de contorizare.
- Vom continua sa ne bazam pe sistemul de plati prin conturile escrow, sub
controlul Ministerului Finantelor Publice, pentru a asigura ca toate
colectarile in numerar ale companiilor termice locale sunt depozitate zilnic in
conturi. In plus toate subventiile de la bugetul de stat si bugetele locale in
sezonul de iarna urmator vor fi platite in intregime si la timp in aceste
conturi.
- Pentru imbunatatirea colectarilor de la consumatorii casnici catre
furnizorii de utilitati vom amenda Legea nr. 326/2001 pana la mijlocul lunii
septembrie 2002, in vederea reducerii termenelor limita la 15 zile in cazul
platilor si la 45 de zile in cazul deconectarilor*1).
------------
*1) Tintele revizuite pentru imbunatatirea eficientei incasarilor sunt
prezentate in tabelul 1, iar metoda revizuita de calcul al ratelor de incasare
este specificata in sectiunea VI din MTI.
24. Dupa unele intarzieri suntem in proces de privatizare a celor doua
companii distribuitoare de gaze naturale si a celor doua companii de
distributie a energiei electrice. Vom semna contractul cu consultantii de
privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale pana la
sfarsitul lunii decembrie 2002, vom aproba strategia de privatizare pana la
sfarsitul lunii martie 2003 si vom anunta licitatia de privatizare pana la
sfarsitul lunii mai 2003. Dupa o intarziere vom anunta, de asemenea, licitatia
de privatizare pentru cele doua companii de distributie a energiei electrice,
pana la mijlocul lunii septembrie 2002. Vom instrui consultantul de privatizare
sa identifice strategia de privatizare optima, urmand sa se dea prioritate
vanzarii pachetului majoritar de actiuni catre investitori strategici.
D. Privatizarea
25. Privatizarea are o importanta cruciala pentru mentinerea economiei
noastre pe calea unei cresteri rapide. Pentru abordarea problemei privind
supraindatorarea intreprinderilor de stat programate pentru privatizare, am
adoptat o lege care va permite ca arieratele la buget sa fie sterse partial sau
in intregime atunci cand compania este efectiv privatizata. Legea prevede, de
asemenea, termene procedurale mai scurte. Referitor la criteriile de selectare
a castigatorilor licitatiilor de privatizare Autoritatea pentru Privatizare si
Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a notificat in luna aprilie
consultantii de privatizare sa creasca ponderea pretului de cumparare, oferit
de investitor, la cel putin 50% . In plus documentele de licitatie vor indica
faptul ca tintele pentru investitii si numarul de personal nu sunt obligatorii.
In amendarea Legii nr. 51/1998 (dupa consultari cu personalul Bancii Mondiale
si al Fondului), pentru a crea posibilitatea cumparatorilor potentiali sa prezinte
sindicatelor planurile de afaceri, anterior finalizarii procesului de vanzare,
ne vom asigura ca un acord cu sindicatele nu va constitui o preconditie pentru
vanzare.
26. In urma privatizarii a 5 companii cu mai mult de 1.000 de angajati in
perioada ianuarie - iunie 2002, dintre care 3 au fost privatizate ca
preconditie, vom privatiza inca 8 astfel de companii pana la sfarsitul lunii
septembrie 2002. De asemenea, vom semna contractul cu consultantul pentru
privatizarea PETROM pana la mijlocul lunii octombrie 2002 si vom aproba
strategia de privatizare pana la sfarsitul lunii decembrie 2002.
27. Am decis sa privatizam cateva intreprinderi mari producatoare de
pierderi, care sunt, de asemenea, responsabile pentru arieratele mari la
furnizorii de energie. Pentru a facilita privatizarea lor am redus personalul
cu 950 de posturi la 4 societati (NITRAMONIA, TRACTORUL, ROMAN si SIDERURGICA),
dintre care 750 ca preconditie.
- Am oferit la vanzare NITRAMONIA in luna martie 2002; licitatia a esuat si
a fost relansata in luna iulie. In cazul TRACTORUL am relansat licitatiile
pentru unitatile sale in luna iunie 2002, dupa stergerea datoriilor catre
bugete, in conformitate cu noua lege, termenele limita de prezentare a
ofertelor de cumparare fiind in luna august. La ROMAN am desprins 7 filiale la
inceputul lunii iulie si vom lansa licitatiile pentru 3 dintre ele pana la
sfarsitul lunii august, pentru cele 4 ramase pana la sfarsitul lunii septembrie
si, pentru societatea-mama pana la sfarsitul lunii decembrie.
- In cazul SIDERURGICA vom oferi spre vanzare 4 dintre cele 8 filiale pana
la sfarsitul lunii august si celelalte 4 pana la sfarsitul lunii septembrie;
compania-mama va fi oferita spre vanzare pana la sfarsitul lunii decembrie.
- Pentru a creste atractivitatea tuturor acestor filiale, daca nu se
primesc oferte de cumparare dupa primul anunt, vom reduce imediat numarul de
personal inainte de a oferi societatea din nou la vanzare. Daca nu se primesc
oferte de cumparare in termen de 180 de zile dupa prima anuntare a licitatiei,
vor fi initiate procedurile de lichidare. In ceea ce priveste societatile-mama,
daca nu se primesc oferte de cumparare in termen de 180 de zile, vom apela la
procedurile de indestulare a creditorilor prin vanzarea activelor.
28. Vom face toate eforturile in vederea privatizarii rapide a BCR. Dupa
semnarea contractului cu noul consultant de privatizare in luna mai
(preconditie) si emiterea invitatiei pentru expresiile de interes in luna
iunie, vom preselecta investitorii si vom lansa procesul de ofertare pana la 15
septembrie si ne asteptam sa primim oferte ferme de cumparare din partea unor
investitori strategici, evidentiate prin "scrisori de garantie bancara de
participare la licitatie", pana la 31 octombrie (obiectiv structural).
Progresul in procesul de privatizare a BCR va constitui obiectul unei atentii
speciale in contextul celei de-a treia analize. Ne asteptam sa finalizam
privatizarea BCR (adica sa semnam contractul cu un investitor strategic) pana
la sfarsitul lunii februarie 2003 in loc de pana la sfarsitul lunii decembrie
2002. Solicitam, prin urmare, o modificare a acestui criteriu de performanta
structurala.
29. Vom continua sa implementam programul nostru de lichidare pentru
companiile neviabile mai mici, pentru a preveni acumularea de pierderi si a
elibera resursele productive. In plus fata de cele 21 de companii deja
lichidate sau privatizate din octombrie 2001, APAPS va incepe procedurile de
lichidare pentru 20 de astfel de companii, cu active ce depasesc 10 miliarde
lei, pana la sfarsitul lunii septembrie, si pentru alte 10, pana la sfarsitul
lunii decembrie.
E. Politica monetara si aspecte bancare
30. Politica monetara va continua sa fie condusa in cadrul regimului de
flotare controlata. Sprijinita de pozitia restrictiva in domeniul fiscal,
cvasifiscal si al politicii salariale, Banca Nationala a Romaniei (BNR) isi va
adapta politicile in vederea realizarii obiectivului privind inflatia,
conditionat de mentinerea viabilitatii externe prin prevenirea aprecierii reale
nejustificate. Politica actuala de interventii mai putin frecvente, permitand
fluctuatii mai mari ale cursului de schimb, va continua, iar BNR va lua in
considerare modificari ale cursului de schimb al leului atat fata de euro, cat
si fata de dolarul SUA. Se asteapta ca ratele de dobanda la instrumentele de
sterilizare ale BNR sa continue sa scada in mod gradual, in conditiile
reducerii inflatiei, ale unei cereri puternice pentru activele denominate in
lei si ale excesului de oferta pe piata valutara.
31. Cresterea rapida a creditului denominat in valuta creeaza riscuri
pentru mentinerea unui sector financiar sanatos. Ca o masura de administrare a
acestor riscuri, BNR a unificat la 1 aprilie 2002 rezervele minime obligatorii
pentru depozitele in lei si in valuta la 22% (de la 25% si, respectiv, 20%),
diminuand astfel presiunile la oferta de imprumuturi in valuta. In plus BNR va
exercita o supraveghere mai atenta a celor mai activi creditori, pentru a
asigura evaluarea lor adecvata privind riscul de credit. Consolidarea
provizionarii imprumuturilor (a se vedea mai jos) ar trebui sa ajute la
moderarea cresterii creditului. In final BNR va extinde scadenta pasivelor in
valuta, care fac obiectul rezervelor obligatorii, de la un an la 2 ani, prin
amendarea regulamentului respectiv, pana la 1 august 2002.
32. Suntem in curs de implementare a planurilor prevazute in MPEF pentru
consolidarea cadrului legislativ si de reglementare a sectorului financiar. In
urma discutiilor intense cu bancile comerciale privind proiectul de act
normativ referitor la provizionarea imprumuturilor, am decis sa ne bazam intr-o
mai mare masura pe normele interne ale bancilor, de evaluare a performantelor
financiare ale imprumutatilor, cu conditia ca acestea sa fi fost aprobate de
BNR. La cererea Asociatiei Romane a Bancilor, valoarea garantiilor imobiliare,
ajustate in mod adecvat, va fi dedusa din valoarea imprumutului inainte de
provizionare, dar numai in cazul in care platile aferente imprumutului nu sunt
intarziate cu mai mult de 90 de zile de la data scadentei si nu s-au initiat
actiuni in justitie impotriva imprumutatului. Pentru a obtine sprijinul tuturor
partilor afectate, noul regulament va intra in vigoare la 1 ianuarie 2003, 6
luni mai tarziu decat se planificase. Ministerul Finantelor Publice va lua
masuri ca provizioanele obligatorii constituite in conformitate cu noile
reglementari ale BNR sa fie deductibile din punct de vedere fiscal, cu
aplicabilitate de la 1 ianuarie 2003 (respectivul regulament al BNR, precum si
hotararea Guvernului corespunzatoare cu privire la deductibilitatea fiscala a
provizioanelor au fost aprobate ca o preconditie).
33. BNR a adoptat un nou regulament care a introdus principiul
"cunoaste-ti clientul", promovand standarde profesionale inalte si
lupta impotriva spalarii banilor. Regulamentul a incorporat observatiile
primite de la bancile comerciale si din partea Departamentului pentru probleme
monetare si valutare din cadrul FMI.
34. Ne angajam sa implementam masurile recomandate in Raportul de evaluare,
asupra BNR, privind protejarea resurselor financiare. In conformitate cu acest
raport, vom pune la dispozitia Fondului informatii cu privire la imbunatatirea
functiei BNR de administrare a rezervelor valutare, pana la sfarsitul anului
2002, si vom prezenta, pe baze trimestriale, reconcilieri intre datele
contabile ale BNR si cele raportate la Fond, in cadrul aranjamentului stand-by.
Suntem, de asemenea, hotarati sa progresam in implementarea celorlalte masuri
mentionate in Raportul de evaluare privind protejarea resurselor financiare.
F. Aspecte de guvernanta
35. Suntem hotarati sa imbunatatim climatul de afaceri si sa eliminam
coruptia. In mod specific, dupa cum s-a convenit cu UE, intentionam sa asiguram
independenta operationala a agentiilor anticoruptie, sa asiguram resurse
suficiente in acest scop si sa urmarim imbunatatirea coordonarii lor. Vom
conduce toate privatizarile intr-o maniera deschisa si transparenta.
Achizitiile publice se vor derula in aceeasi maniera, dupa cum s-a prevazut si
in ordonanta Guvernului cu privire la procedurile de achizitii publice. De
asemenea, vom analiza legislatia existenta, in vederea consolidarii dreptului
de a face apel impotriva adjudecarii contractelor publice. Totodata ne vom
intensifica eforturile de a urmari in justitie persoane implicate in afaceri
pagubitoare, inclusiv Fondul National de Investitii, Banca Romana de Scont si
alte cazuri recente.
Tabelul 1*)
*) Tabelul 1 este reprodus in facsimil.
Romania: Criteriile de performanta cantitativa si tinte indicative pentru
2001 - 2002*1)
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Program
B - Program revizuit
________________________________________________________________________________
Sf.-Dec. 2001 Sf.-Martie 2002
__________________________
__________________________
A Ajustat Realizat A Ajustat
Realizat
________________________________________________________________________________
(in mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru
activele interne nete
medii ale BNR -48,1 -44,0 -49,7 -56,2 -51,0 -60,0
(in milioane USD)
2. Limite minime pentru
activele externe nete
ale BNR 3.527 3.396 3.725 3.601 3.444
3.923
(in mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru
deficitul bugetului
general consolidat 38,754 38,754 38,615 9,940 9,797
6,803
4. Plafoane pentru
fondurile de salarii
agregate ale
intreprinderilor de stat
monitorizate*2) 40,7 4,07 41,6 9,4 9,4
11,1
5. Tinte indicative
pentru plafoanele privind
arieratele
intreprinderilor de stat
monitorizate catre
bugetul general
consolidat 52,5 40,2 49,2 51,7 39,4
52,8
(in procente)
6. Limite minime pentru
ratele de incasare
agregate cumulate
pentru:*3)
a. Distrigaz Nord si
Distrigaz Sud (agregat) 95,0 95,0 80,9 97,5 97,5
93,3
- Distrigaz Nord (tinta
indicativa) ...
- Distrigaz Sud (tinta
indicativa)
...
b. Termoelectrica
(agregat) 95,0 95,0 83,4 97,5 97,5
84,6
- energie electrica
(tinta indicativa)
...
- energie termica
(tinta indicativa)
...
- rata agregata a
unitatilor termice
transferate (tinta
indicativa) ... ... ... ...
...
c. Electrica (tinta
indicativa)
...
(in miliarde lei)
7. Plafoane privind
preluarea datoriei
intreprinderilor catre
banci si emiterea de
garantii interne de
catre Guvern 469 469 469 1.110 1.110
469
(in milioane USD)
8. Plafoanele privind
contractarea sau
garantarea datoriei
externe*4)
scadenta
a. scadenta mai mica
sau egala cu un an 0 0 0 0 0
0
a. scadenta intre 1 si
3 ani 300 300 240 300 300
7
din care: nebugetare 165 165 11 10 10
0
b. scadenta mai mare de
1 an 2.800 2.800 2.356 1.000 1.000
206
din care: nebugetare 165 165 156 50 50
17
(in mii miliarde lei)
9. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind baza monetara
medie 63,1 63,0 66,0 62,2 62,1
67,4
10. Tinte indicative
pentru plafoanele masei
monetare 252,2 252,2 271,9 258,9 258,9
277,0
11. Tinte indicative
privind creditarea
intreprinderilor de stat
de catre sectorul bancar 29,1 29,1 33,4 30,7 30,7
38,6
din care: imprumuturi
acordate de BCR 14,5 14,5 16,9 15,3 15,3
18,8
________________________________________________________________________________
- continuare -
________________________________________________________________________________
Sf.-Iunie 2002 Sf.-Sept. 2002 Sf.-Dec.
2002
______________________________ ______________
_____________
A B Ajustat Realizat A B A B
________________________________________________________________________________
(in mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru
activele interne
nete medii ale BNR -61,4 -86,1 -85,3 -89,7 -67,0 -79,8 -73,3
-80,6
(in milioane USD)
2. Limite minime
pentru activele
externe nete ale BNR 3.816 4.534 4.391 4.588 3.924 4.702 4.094
4.838
(in mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru
deficitul bugetului
general consolidat 19,872 20,772 20,673 17,862 31,104 32,704 43,200
43,200
4. Plafoane pentru
fondurile de salarii
agregate ale
intreprinderilor de
stat monitorizate*2) 21,28 23,60 34,88 36,04 49,48
49,20
5. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind arieratele
intreprinderilor de
stat monitorizate
catre bugetul
general consolidat ... ... ... ... ... ... ...
...
(in procente)
6.Limite minime
pentru ratele de
incasare agregate
cumulate pentru:*3)
a. Distrigaz Nord si
Distrigaz Sud
(agregat) 97,5 83,0 ... 95,4 97,5 87,0 97,5
90,0
- Distrigaz Nord
(tinta indicativa) 85,0 ... 95,6 87,0 90,0
- Distrigaz Sud
(tinta indicativa) 83,0 ... 95,2 87,0
90,0
b. Termoelectrica
(agregat) 97,5 85,0 ... 85,2 97,5 87,5 97,5
90,0
- energie electrica
(tinta indicativa) 87,5 ... 87,6 90,0
92,5
- energie termica
(tinta indicativa) 82,0 ... 76,2 84,0
86,0
- rata agregata a
unitatilor termice
transferate (tinta
indicativa) ... 82,0 ... 80,0 ... 84,0 ...
86,0
c. Electrica (tinta
indicativa) 92,5 ... 92,8 92,5
92,5
(in miliarde lei)
7. Plafoane privind
preluarea datoriei
intreprinderilor
catre banci si
emiterea de garantii
interne de catre
Guvern 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110
1.110
(in milioane USD)
8. Plafoanele
privind contractarea
sau garantarea
datoriei externe*4)
scadenta
a. scadenta mai mica
sau egala cu un an 0 0 0 0 0 0 0
0
a. scadenta intre 1
si 3 ani 400 400 400 119 450 450 600
600
din care: nebugetare 15 15 15 0 20 20 20
20
b. scadenta mai mare
de 1 an 1.200 1.200 1.200 1.250 1.800 2.000 3.400
3.600
din care: nebugetare 75 75 75 17 100 300 100
300
(in mii miliarde lei)
9. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind baza
monetara medie 69,4 75,0 70,9 70,9 73,3 80,4 79,4
89,2
10. Tinte indicative
pentru plafoanele
masei monetare 280,0 294,0 294,0 303,9 293,5 311,1 323,7
350,3
11. Tinte indicative
privind creditarea
intreprinderilor de
stat de catre
sectorul bancar 32,5 36,2 36,2 37,2 34,6 38,1 36,3
43,4
din care:
imprumuturi acordate
de BCR 16,2 17,2 17,2 17,7 17,2 18,2 18,0
20,4
________________________________________________________________________________
*1) Criteriile de performanta si tintele indicative evidentiate in program
sunt definite in Memorandumul Tehnic de intelegere (MTI). Datele pentru
sf.-Dec. 2001, sf.-Mar. 2002, sf.-Sept. 2002 si sf.-Dec. 2002 reprezinta
criterii de performanta, in timp ce datele pentru sf.-Iun. 2002 reprezinta
tinte indicative.
*2) Ajustat pentru a reflecta scaderea numarului companiilor monitorizate
de la 86 la 82.
*3) Definirea ratelor de incasare a fost modificata pentru iunie 2002 si
perioada urmatoare, dupa cum s-a aratat in MTI.
*4) Neacumularea de arierate la plati externe de catre Guvern va fi un
criteriu de performanta monitorizat in mod permanent.
Tabelul 2
Preconditii, criterii de performanta structurala si obiective structurale
________________________________________________________________________________
Stadiu
________________________________________________________________________________
Preconditii
- Adoptarea urmatoarelor masuri privind veniturile:
(i) amendarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001,
in sensul eliminarii reducerii accizei pentru producatorii
de tigari care folosesc tutun din productia interna Finalizat
(ii) cresterea accizelor pentru benzina si produse alcoolice
si a accizei specifice la bere de la 1 mai 2002
(paragraful 10); si Finalizat
(iii) aprobarea noilor legi privind regimul TVA si impozitul
pe profit, in conformitate cu paragraful 11 Finalizat
- Emiterea unei hotarari a Guvernului cu privire la tintele
trimestriale obligatorii pentru fondul de salarii si
reducerile de personal la cele 82 de societati monitorizate,
in conformitate cu paragraful 17 Finalizat
- Implementarea a 4.200 de concedieri (nu externalizari) la
societatile din coordonarea MIR si a 750 de concedieri la
societatile din coordonarea APAPS, dupa cum se prevede in
paragrafele 17 si 27 Finalizat
- Deconectarea de la furnizarea de energie a utilizatorilor
industriali cu cele mai slabe performante de plata catre
furnizorii de utilitati, asa cum se prevede in paragraful 22 Finalizat
- Finalizarea privatizarii a 3 societati cu mai mult de 1.000
de salariati dupa 1 februarie 2002, conform paragrafului 26 Finalizat
- Selectarea consultantului de privatizare pentru BCR, conform
paragrafului 28 Finalizat
- Semnarea protocoalelor privind transferul a cel putin 7
dintre unitatile producatoare de energie termica de la
TERMOELECTRICA la autoritatile locale, conform paragrafului 23 Finalizat
- Aprobarea de catre BNR a regulamentului privind provizioanele
bancare si de catre Guvern a unei hotarari asupra regimului
de impozitare a acestor provizioane, dupa cum este prevazut
in legea impozitului pe profit, in conformitate cu
paragraful 32 Finalizat
- Emiterea de ordine ministeriale privind blocarea unei sume
echivalente cu 4% din tinta privind fondul de salarii pentru
trimestrul III 2002, pentru companiile monitorizate de
respectivele ministere, in conformitate cu paragraful 18 Finalizat
Criterii de performanta structurala
- Anuntarea invitatiei pentru prezentarea expresiilor de
interes cu privire la BCR pana la sfarsitul lunii
februarie 2002, in conformitate cu paragraful 28
Neindeplinit;
finalizare
amanata in
iunie 2002
- Finalizarea privatizarii BCR pana la sfarsitul lunii
februarie 2003, asa cum se prezinta in paragraful 28
- Ajustarea preturilor in sectorul energetic, in concordanta cu
tabelul 3 atasat Permanent
- Aprobarea bugetelor pe anul 2002 ale societatilor de stat
supuse monitorizarii, pana la sfarsitul anului 2001
Neindeplinit;
finalizare
amanata in
ianuarie
2002
- Aprobarea bugetelor pe anul 2003 ale societatilor de stat
supuse monitorizarii, pana la sfarsitul anului 2002, in
concordanta cu hotararea Guvernului asupra plafoanelor
trimestriale pentru fondurile de salarii si numarul de
personal, in conformitate cu paragraful 20
Obiective structurale
- Emiterea de catre APAPS pana la sfarsitul lunii aprilie 2002
a unei notificari catre consultantii de privatizare pentru a
creste ponderea pretului de cumparare oferit de investitor la
cel putin 50%, in conformitate cu paragraful 25 Finalizat
- In plus fata de cele 5 mari societati privatizate in perioada
ianuarie - iunie 2002, privatizarea a inca 8 astfel de companii
pana la sfarsitul lunii septembrie 2002, dupa cum se arata in
paragraful 26
- Modificarea Legii nr. 326/2001, in vederea:
a) scoaterii distributiei de energie electrica si gaze naturale
de sub autoritatea administratiilor locale; si Finalizat
b) reducerii, pana la mijlocul lunii septembrie 2002, a
termenelor statutorii la 15 zile pentru plati si la 45 de zile
pentru deconectari, dupa cum se arata in paragraful 23
- Anuntarea unei licitatii pentru privatizarea a doua societati
distribuitoare de energie electrica, pana la mijlocul lunii
septembrie 2002, in conformitate cu paragraful 24
- Semnarea contractului cu un consultant de privatizare pentru
PETROM, pana la mijlocul lunii octombrie 2002
- Transferul altor 9 unitati producatoare de energie termica de
la TERMOELECTRICA la autoritatile locale, pana la sfarsitul
lunii iunie 2002 Finalizat
- Nici o unitate transferata nu ar trebui sa mai primeasca
combustibili pe cheltuiala societatii TERMOELECTRICA Permanent
- Intrarea in vigoare pana la 1 ianuarie 2003 a noilor
regulamente cu privire la clasificarea si provizionarea
imprumuturilor, in conformitate cu paragraful 32
- Abtinerea de la acordarea de scutiri fiscale sau de alte noi
facilitati fiscale distorsionante si intreruperea celor care
expira, in conformitate cu paragraful 11 Permanent
- Primirea de oferte ferme de la investitori strategici pentru
BCR, pana la sfarsitul lunii octombrie, in concordanta cu
paragraful 28
________________________________________________________________________________
Tabelul 3*)
*) Tabelul 3 este reprodus in facsimil.
Planul autoritatilor de ajustare a preturilor la electricitate, energie
termica si gaze naturale
Pretul la energie Ajustare
____________________________________________________________________
Pretul electricitatii la utilizatorul final Crestere:
____________________
(in procente)
1 octombrie 2001 3,6*1), *3)
1 noiembrie 2001 3,6*2), *3)
1 decembrie 2001 3,6*2), *3)
1 ianuarie 2002 3,6*2), *3)
1 februarie 2002 3,6*2), *3)
1 martie 2002 3,6*2), *4)
1 aprilie 2002 14,0*1), *3)
1 iulie 2002 1,5*1), *3)
Preturile la electricitate la consumatorul
final vor fi ajustate la 1 octombrie 2002,
la 1 ianuarie 2003 si la 1 aprilie 2003,
pentru a le mentine constante in termeni
de dolari SUA la nivelul de la
1 iulie 2002.*2)
Pretul de producator pentru electricitate Pret ajustat la
la Termoelectrica echivalent dolari SUA
1 aprilie 2002 39,00*1), *3)
1 iulie 2002 39,00*1), *3)
1 octombrie 2002 39,00*2)
1 ianuarie 2003 39,00*1)
1 aprilie 2003 39,00*1)
Pretul de producator pentru energie Pret ajustat la
termica la Termoelectrica echivalent dolari SUA
1 octombrie 2001 15,00*1), *3)
1 ianuarie 2002 15,00*2), *3)
1 aprilie 2002 15,00*1), *3)
1 iulie 2002 20,00*1), *3)
Pretul national de referinta pentru Pret ajustat la
energie termica echivalent dolari SUA
1 ianuarie 2002 15,40*2), *3)
1 aprilie 2002 15,40*1), *3)
1 iulie 2002 20,00*1), *3)
Pretul unificat pentru gaze naturale la Pret ajustat la
consumatorul final echivalent dolari SUA
1 octombrie 2001 82,50*1), *3)
1 ianuarie 2002 82,50*1), *3)
1 aprilie 2002 82,50*1), *3)
1 iulie 2002 82,50*1), *3)
1 octombrie 2002 82,50*2)
1 ianuarie 2003 90,00*1)
1 aprilie 2003 90,00*1)
_____________________________________________________________________
*1) Tinta indicativa
*2) Criterii de performanta structurala
*3) Implementat
*4) Neindeplinit
ANEXA 1.2
la anexa nr. 1
MEMORANDUMUL TEHNIC DE INTELEGERE
pentru aranjamentul stand-by*)
*) Traducere.
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei
II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii
Nationale a Romaniei
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat
monitorizate si aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale
intreprinderilor de stat monitorizate
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor
de stat monitorizate catre bugetul general consolidat
VI. Limite minime privind ratele de incasari agregate cumulate pentru
DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICA
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne
pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe
IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a
sectorului bancar catre intreprinderile de stat
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei
Activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sunt
definite ca diferenta intre baza monetara medie (asa cum este definita in
sectiunea IX) si media activelor externe nete (asa cum sunt definite in
sectiunea II pentru luna indicata, excluzand ajustarea pentru certificatele de
trezorerie denominate in valuta), ambele exprimate in moneda nationala.
Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite in lei, in scopul
calcularii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare
leu/dolar SUA, stabilite in consultari cu personalul Fondului Monetar
International, denumit in continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor
externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt
definite in sectiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice
din conturile BNR, furnizate saptamanal Fondului de catre BNR. Nivelul
activelor interne nete medii in luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde
lei.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat in
urmatoarele conditii:
1. in sensul reducerii (cresterii) in mod proportional, pentru fractiunea
din luna in care finantarea externa bruta depaseste (se reduce fata de)
nivelurile programate, specificate in sectiunea II;
2. pentru orice modificare in rezervele minime obligatorii, asa cum se
prezinta in sectiunea IX. Inainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR
se va consulta cu personalul FMI;
3. in sensul cresterii (reducerii), in mod proportional, cu echivalentul in
lei al scaderii (cresterii) stocului de certificate de trezorerie denominate in
valuta (cumulat de la sfarsitul lunii septembrie 2001);
4. in sensul reducerii, in mod proportional, cu echivalentul in lei al cresterii
veniturilor in valuta, obtinute din privatizari mari (pret de vanzare de peste
10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfarsitul lunii decembrie 2001);
5. in sensul reducerii, cu scaderea rezervelor efective fata de rezervele
obligatorii ale fiecarei banci.
II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii
Nationale a Romaniei
Activele externe nete ale BNR reprezinta diferenta dintre activele de
rezerva si pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva
sunt definite ca aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice pozitie de
rezerva la FMI si disponibilitatile de valuta ale BNR in monede convertibile.
Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la
bancile comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele de rezerva
grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe,
activele de rezerva angajate prin contracte forward si metalele pretioase,
altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul contabil de 280,4
dolari SUA pe uncie, iar disponibilitatile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST.
Stocurile de active externe nete sunt masurate in ultima zi lucratoare a lunii
respective.
Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca imprumut,
depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit
drept garantie) si pasive forward ale BNR in monede convertibile, inclusiv
depozitele in valuta la BNR ale bancilor comerciale rezidente; cumparari de la
FMI; imprumuturi de pe pietele internationale de capital; creditele
"punte" de la Banca pentru Reglementari Internationale (BRI), banci
straine, guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta
lor.
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzatoare fata de
dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificarile cu privire la definirea
sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile despre operatiunile
privind vanzari, cumparari sau operatiunile swap cu aur vor fi, de asemenea,
comunicate expertilor FMI.
Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:
(i) in sensul cresterii/scaderii cu 100% din depasirea/reducerea finantarii
externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulata incepand cu
sfarsitul lunii septembrie 2001):
- decembrie 2001: 248 milioane dolari SUA;
- martie 2002: 248 milioane dolari SUA;
- iunie 2002: 953 milioane dolari SUA;
- septembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;
- decembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;
(ii) prin modificarea in stocul certificatelor de trezorerie ale
Ministerului Finantelor Publice, denominate in valuta, inclusiv cele emise
pentru restructurare bancara (pe baza cumulata de la sfarsitul lunii septembrie
2001). Stocul ramas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA,
evaluat la cursurile de schimb ale programului;
(iii) in sensul cresterii, cu suma veniturilor in valuta obtinute din
privatizari mari (pret de vanzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la
sfarsitul lunii decembrie 2001).
Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza de date operationale
zilnice, pana la sfarsitul lunii martie 2002, dupa care se vor utiliza date din
situatia monetara. Datele zilnice vor fi inca utilizate pentru a calcula media
activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie
2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.
------------
*1) Finantarea externa este definita ca intrari din credite acordate
Guvernului pentru sustinerea balantei de plati, cu o scadenta mai mare de un
an, de la creditorii multilaterali si bilaterali, precum si resurse cu o
scadenta mai mare de un an obtinute de Guvern de pe pietele internationale de
capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autoritatilor
locale, fondurile de asigurari sociale*2); Fondul special pentru modernizarea
drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul
special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS),
Fondul pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, alte fonduri extrabugetare
administrate de Ministerul Finantelor Publice sau de alte ministere si agentii
din afara cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor,
finantate prin imprumuturi externe, si fondurile de contrapartida create din incasarile
din imprumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derularii
programului in scopul realizarii de operatiuni de natura fiscala, asa cum se
defineste in Manualul pentru statistica finantelor publice al FMI, vor fi
incorporate in definitia bugetului general consolidat.
In cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat
pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile, furnizate de Ministerul
Finantelor Publice, si, de asemenea, pe baza datelor "inregistrate sub
linie", ceea ce reprezinta suma finantarii externe si interne a bugetului,
ca si veniturile din privatizare obtinute de toate entitatile bugetului general
consolidat si venituri din recuperarea activelor bancare de catre Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi intreprinse toate eforturile
pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" si de
"deasupra liniei". Totusi, daca aceste eforturi nu se vor concretiza
in eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza
valoarea mai mare a deficitului bugetar.
Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar
catre bugetul general consolidat este definita ca totalitatea creantelor
sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totala a
depozitelor bugetului general consolidat detinute in sistemul bancar. Soldul
creditului in valuta catre buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit in dolari
SUA la cursul de schimb valabil la sfarsitul lunii decembrie 1999 si din dolari
SUA in lei, la cursurile de schimb determinate prin consultari cu Fondul.
Valoarea creditului in valuta nou-acordat in anii 2001 si 2002 va fi evaluata
la cursurile valutare specificate prin consultari cu personalul Fondului.
Imprumuturile guvernamentale catre banci, la o rata de dobanda mai mica decat
rata de referinta a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agentilor economici,
sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenita a conturilor care
urmeaza sa fie tratate ca depozite guvernamentale in scopurile programului este
prezentata in Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale)
"Romania: masurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din
februarie 1994.
In scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al
bugetului general consolidat in anul 2002 vor fi ajustate in sensul reducerii
cu diferenta fata de tinta a sumelor trimestriale cumulate, obtinute din
privatizare, la bugetul general consolidat. Incasarile din privatizare,
exprimate in valuta, vor fi convertite in dolari SUA la cursul valutar din 31
decembrie 1999, iar din dolari SUA in lei, la cursurile valutare specificate
prin consultari cu personalul Fondului. Limita minima prevazuta pentru aceste
sume se prezinta astfel:
______________________________________________________
Limita Realizat
(miliarde lei)
______________________________________________________
Sume din privatizare trimestriale,
cumulate la bugetul general
consolidat in anul 2002:
31 martie 2002 (tinta minima) 1.000 856,7
30 iunie 2002 (tinta minima) 2.000 1.901,5
30 septembrie 2002 (tinta minima) 3.000
31 decembrie 2002 (tinta minima) 4.000
______________________________________________________
Ca o masura asiguratorie in vederea incadrarii in tinta de deficit de
43.200 miliarde lei in anul 2002, ordonanta Guvernului pentru prima rectificare
bugetara pe anul 2002 va include o prevedere potrivit careia se vor bloca
cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, in suma de 2 mii
miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1
noiembrie 2002, cu conditia ca tinta de venituri stabilita pentru sfarsitul
lunii septembrie 2002 sa fi fost indeplinita. Tinta de venituri se refera la
estimarea veniturilor totale cumulate, convenite intre Ministerul Finantelor
Publice si personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru
primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):
_______________________________________________________________
Tinta de venituri Realizat
convenite (miliarde lei)
_______________________________________________________________
Bugetul general consolidat
(venituri cumulate totale,
inclusiv granturi):
30 iunie 2002 (realizat) 205.695
31 iulie 2002 (tinta de
venituri indicativa) 245.766
31 august 2002 (tinta de
venituri indicativa) 285.914
30 septembrie 2002 (tinta
de venituri angajanta) 328.037
______________________________________________________________
*2) Acestea includ Fondul asigurarilor sociale de stat, Fondul pentru plata
ajutorului de somaj si Fondul asigurarilor sociale de sanatate.
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat
monitorizate si aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale
intreprinderilor de stat monitorizate
A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat
monitorizate
Lista celor 82 de intreprinderi de stat ale caror salarii urmeaza sa fie
monitorizate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este
mentionata in Hotararea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest
grup de intreprinderi de stat a fost ajustat corespunzator reducerii numarului
de intreprinderi de la 86 in anul 2001.
Fondul de salarii va fi ajustat dupa cum urmeaza:
(i) in sensul scaderii, cu suma economiilor datorate
"externalizarii" (definita ca desprindere a unei unitati sau
transferul acesteia la o alta entitate) care depaseste 400 miliarde lei (un
procent din tinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de
intreprinderi, distribuit proportional la nivelul celor 4 trimestre ale anului
2002). In fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru
fiecare companie, ca produs intre numarul de salariati externalizati pana la
momentul respectiv si salariul mediu la nivelul companiei;
(ii) in sensul scaderii, daca o societate se privatizeaza, cu fondul de
salarii prevazut in bugetul respectivei companii;
(iii) in sensul scaderii, daca o companie este exclusa din lista, ca urmare
a faptului ca nu a inregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu
fondul de salarii prevazut in bugetul companiei excluse.
Fondurile de salarii vor fi masurate lunar pe baza cumulata la nivelul
diferitelor sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale isi va asuma
responsabilitatea colectarii datelor de la diferite ministere (regii autonome
si companii nationale) si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului (APAPS) (societati comerciale) si va raporta lunar la
FMI nivelul fondurilor de salarii si numarul de salariati pentru fiecare dintre
intreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister
si pentru totalul general). Reducerea de personal rezultata din toate formele
de externalizare va fi raportata in coloana "externalizari" a respectivelor
tabele, cu o nota de subsol, daca este necesar.
B. Aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale
intreprinderilor de stat monitorizate
Criteriul de performanta structurala cu privire la aprobarea bugetelor de
venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale intreprinderilor de stat monitorizate
(a se vedea paragraful 20 al MSPEF si tabelul 2) se refera la grupul
societatilor prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, care
continua sa fie societati de stat la 15 decembrie 2002.
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor
de stat monitorizate catre bugetul general consolidat
Plafonul se aplica stocului ramas de arierate aferente grupului celor 82 de
intreprinderi de stat care urmeaza sa fie monitorizate conform Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 79/2001 si Hotararii Guvernului nr. 866/2001. In
cadrul ordonantei mentionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au
depasit data scadentei, mentionata explicit in contracte, sau, daca asemenea
data explicita nu exista, 30 de zile dupa furnizarea serviciilor/produselor.
Raportarea arieratelor totale va avea urmatoarele subcategorii: catre bugetul
de stat, catre bugetul asigurarilor sociale de stat, catre bugetele locale, catre
fondurile speciale si catre alti creditori. Arieratele catre bugetul general
consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand
arieratele, exclusiv penalitatile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele
care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulata (inclusiv
penalitatile) nu va fi considerata drept reducere de arierate si trebuie sa fie
raportata. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori
pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre
creantele fiecareia dintre companiile monitorizate, asa cum se raporteaza
conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificarile
intervenite in lista societatilor monitorizate tintele vor fi ajustate, in
sensul scaderii/cresterii, cu suma arieratelor societatilor eliminate/adaugate
din/in lista. Informatiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de
Ministerul Finantelor Publice catre FMI. Stocul arieratelor la sfarsitul lunii
decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.
VI. Limite minime privind ratele de incasari agregate cumulate pentru
DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICA
Se vor stabili limite minime pentru ratele de incasari cumulate ale
urmatoarelor companii: rata combinata (criteriu de performanta) pentru
DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de incasare ale
fiecarei companii); rata combinata pentru incasarile TERMOELECTRICA (inclusiv
unitatile de productie transferate la autoritatile locale) (criteriu de performanta),
atat pentru energie termica, cat si pentru energie electrica (tinte indicative
pentru ratele de incasare separate); rata de incasare pentru ELECTRICA (tinta
indicativa) si rata de incasari agregata pentru unitatile de productie ale
societatii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autoritatile locale (tinta
indicativa). Limitele minime si rezultatele efective de la sfarsitul lunilor
septembrie, decembrie 2001 si martie 2002 sunt masurate utilizand ratele de
incasari cumulate, definite ca raport intre incasari si valorile facturate,
masurate de la inceputul anului pana la data specificata. Pentru datele test
ramase, limitele pentru ratele de incasari sunt definite dupa cum urmeaza:
(i) TERMOELECTRICA si unitatile de la autoritatile locale (sector termic),
DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica si gaze
naturale sunt luate in considerare in calcul, devansat cu o luna. Definitia
ratei de incasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2 ... 12:
c(m) = suma [incasari pentru energia termica (m): incasari pentru energia
termica (m-12)] impartit la
suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate
pentru energia termica (m-13)].
(ii) TERMOELECTRICA si unitatile de la autoritatile locale (sectorul de
energie electrica); ELECTRICA: definitia ratei de incasare mobile pe 12 luni
c(m) pentru luna m = 1,2 ... 12:
c(m) = suma [incasari pentru energia electrica (m): incasari pentru energia
electrica (m-12)] impartit la
suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate
pentru energia electrica (m-12)].
Utilizand aceste definitii, rata de incasare a societatii TERMOELECTRICA la
sfarsitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 si a celor doua companii
distribuitoare de gaze naturale, 85,5.
Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei si
Resurselor si raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei si Resurselor va
include in acest raport si datele cu privire la valorile facturate si incasate,
inregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA si TERMOELECTRICA,
precum si informatii cu privire la posibilele deconectari si reconectari pentru
urmatoarele companii: a) industriale; b) termice locale.
a) SC Siderurgica, COS Targoviste, Minvest SM-Rosia Poieni, Moldomin,
Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sarmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de
Aries, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galati, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex,
Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana
Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim,
Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahar Bod, Stirom Bucuresti, Danubiana,
Gerom Buzau, Colorom Codlea, Roman Brasov, Metrom Brasov, Carfil Brasov, Stiaz
Azuga, Faur Bucuresti, UPSOM - SA Ocna Mures, Bicapa - SA Tarnaveni, SC
Industria Sarmei Campia Turzii, SC Stipo - SA Dorohoi, Ampellum - SA Zlatna, SC
Cugir - SA, SC Melana Savinesti, Letea Bacau, Rafo - SA Onesti, SC Fortus - SA
Iasi, Ambro - SA Suceava, Stratusmob - SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris - SA
Cluj, Metalurgica Aiud.
b) Radet Bucuresti, Radet Constanta, Apaterm Galati, RA Termoficare
Craiova, SC Apaterm - SA Deva, Termica - SA Targoviste, Termoficare Petrosani,
Dalkia Ploiesti, SC Termoficare Petrosani, SC Universal Lupeni, Aptercol
Braila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamt,
RA Energomur Targu Mures, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populatie Bacau, RA
Goscom Roman, Proditerm Bistrita, Rail Hunedoara, Comunala RA Satu Mare, Termica
- SA Botosani, Enet Focsani, Cet Braila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram
Buzau, RA Termo Brasov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitesti.
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne
pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
Plafoanele se aplica stocului cumulat de la sfarsitul lunii septembrie 2001
al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat.
Pentru scopurile programului preluarea datoriilor intreprinderilor catre banci
la bugetul general consolidat este considerata echivalenta cu emiterea de
garantii pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci. Aceasta
limita include orice imprumut a carui dobanda este platita sau garantata de
Guvern, chiar daca rambursarea imprumutului nu este garantata. Bugetul general
consolidat este definit in sectiunea III. Criteriul se aplica si la folosirea
resurselor APAPS pentru recapitalizarea intreprinderilor sau ca si colateral
pentru imprumuturi bancare. Imprumuturile in valuta vor fi convertite la
cursuri de schimb contabile, convenite prin consultari cu personalul Fondului.
Aceste limite exclud:
- contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost
stabilite limite separate in sectiunea VIII;
- datoria transferata in procesul de restructurare bancara, privatizare sau
lichidare a intreprinderilor de stat;
- preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garantii sau depozit
colateral;
- garantiile interne pentru creditele destinate achizitionarii de
combustibil din import pentru cele 16 unitati producatoare de energie termica
ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autoritatile locale, in masura
in care valoarea aferenta garantiilor externe nebugetare emise in acest scop (a
se vedea sectiunea VIII) se situeaza sub 120 milioane dolari SUA (suma
garantiilor externe si interne emise in acest scop nu trebuie sa depaseasca 120
milioane dolari SUA).
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finantelor
Publice catre FMI. Stocul garantiilor si datoriei preluate, dupa cum a fost
prezentat in aceasta sectiune, a fost de 469 miliarde lei la sfarsitul lunii
septembrie 2001.
VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe
Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe
nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general
consolidat este definit in sectiunea III. Acest criteriu de performanta se
aplica nu numai datoriei, asa cum este definita la pct. 9 din Liniile
directoare ale FMI privind criteriile de performanta referitoare la datoria
externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi
nr. 12.274-(00/85)], ci si angajamentelor contractate sau garantate, pentru
care nu a fost primita suma aferenta. Plafoanele se aplica, de asemenea,
oricarei preluari de imprumuturi la stocul datoriei, care nu au fost
contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse
din plafoane datoriile catre FMI si imprumuturile "punte" de la BRI,
banci straine, guverne straine sau orice alte institutii financiare. Datoria,
in limitele plafoanelor, va fi denominata in dolari SUA la cursul de schimb
valabil la data la care contractul de imprumut sau garantie devine efectiv.
Imprumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane.
Datoria nebugetara include toate datoriile entitatilor nebugetare de la
creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finantelor Publice.
Imprumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ,
TERMOELECTRICA si cele 16 unitati producatoare de energie termica ce au fost
transferate de la TERMOELECTRICA la autoritatile locale sunt incluse in
plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantata
nebugetara. In ceea ce priveste noile imprumuturi contractate pentru a asigura
importurile de combustibili in sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din
plafoanele datoriei garantate nebugetare, pana la concurenta sumei de 200
milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA si 120 milioane dolari SUA pentru
unitatile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil,
contractate de TERMOELECTRICA si de unitatile termice transferate, sunt excluse
din plafoanele de datorie cu scadente intre un an si 3 ani.
Imprumuturile concesionale sunt definite ca acele imprumuturi cu element
nerambursabil de cel putin 35% din valoarea imprumutului, utilizand rate de
discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinta ale dobanzii
comerciale (CIRRS) ale OCDE, in vigoare la momentul contractarii sau garantarii
imprumutului.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de
Ministerul Finantelor Publice catre FMI. Stocul datoriei la sfarsitul lunii
iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadenta mai
mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196
milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadenta intre un an si 3
ani (fara datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadenta mai mica de un
an.
Neacumularea de catre Guvern a arieratelor la plati externe va fi un
criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile
programului arieratele aferente garantiilor de stat executate sunt definite ca
plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30 de zile.
IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie
Baza monetara medie este definita ca suma dintre cantitatea medie de moneda
aflata in circulatie in afara BNR si media depozitelor (obligatorii plus
rezervele suplimentare) ale bancilor comerciale la BNR, pentru luna indicata.
Depozitele bancilor comerciale exclud rezervele obligatorii si rezervele
suplimentare in valuta, pentru depozitele in valuta. Datele privind baza
monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi
transmisi saptamanal la FMI de catre BNR. Stocul bazei monetare medii la
sfarsitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate in urmatoarele
conditii:
1. Daca rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 25% pentru toate
rezervele obligatorii pastrate in lei, tintele privind baza monetara vor
creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii
si a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite
in lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna
iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 si 171.352
miliarde lei pentru luna decembrie 2002.
2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scaderea rezervelor
efective fata de rezervele obligatorii ale fiecarei banci.
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
Masa monetara este definita ca fiind pasivele sistemului bancar fata de
sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor,
dar exclude depozitele statului si ale institutiilor monetare internationale si
ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt
exprimate in valuta vor fi convertite in lei la cursurile de schimb contabile
convenite prin consultari cu personalul Fondului.
Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizand datele
lunare privind conturile bancilor si ale sistemului bancar, care vor fi
furnizate lunar FMI de catre BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001,
la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a
sectorului bancar catre intreprinderile de stat
Expunerea totala acopera toate creditele, aconturile, detinerea de datorie
si expunerea extrabilantiera ale bancilor rezidente catre intreprinderile de
stat. De asemenea, datele privind imprumuturile vor fi raportate separat de
expunerea totala. Intreprinderile de stat sunt toate regiile autonome si
societatile comerciale al caror actionar majoritar este statul sau APAPS. In
scopul monitorizarii datoria in valuta va fi convertita in lei la cursurile
valutare leu/dolar SUA de la sfarsitul lunii, stabilite prin consultari cu
personalul FMI. Creditul in monede convertibile, altele decat dolarul SUA, va
fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul SUA, dupa cum se
specifica in sectiunea II. Datele referitoare la imprumuturile acordate de
sectorul bancar intreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor
lunare furnizate de BNR.
Valoarea expunerii totale, raportata de BNR, va include (pe baza cumulata
de la sfarsitul lunii martie 2002):
(i) expunerea catre societatile in care capitalul majoritar a fost
transferat sectorului privat. In acest scop APAPS si ministerele implicate vor furniza
lunar BNR actualizari ale portofoliului lor;
(ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilantiere;
(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de catre
Guvern sau alte institutii publice.
In plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totala a
sistemului bancar catre intreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100
miliarde lei, pentru fiecare intreprindere. Stocul de expunere a sectorului
bancar catre intreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a
fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR - 13.541
miliarde lei.
ANEXA 2
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
DECIZIA
Consiliului Directorilor Executivi din 28 august 2002*)
*) Traducere.
1. Romania a avut consultari cu Fondul, in conformitate cu paragraful 3 (d)
al aranjamentului stand-by pentru Romania (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01) si cu
al doilea paragraf al scrisorii ministrului finantelor publice si a
guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, datata 17 octombrie 2001, in
vederea analizei implementarii programului.
2. Scrisoarea ministrului finantelor publice si a guvernatorului Bancii
Nationale a Romaniei, datata 12 august 2002, impreuna cu Memorandumul
suplimentar de politici economice si financiare atasat (Memorandumul
suplimentar) si cu Memorandumul tehnic de intelegere (MTI) vor fi anexate la
aranjamentul stand-by pentru Romania, iar scrisoarea datata 17 octombrie 2001
impreuna cu documentele atasate vor fi considerate modificate si completate
prin scrisoarea datata 12 august 2002, cu documentele sale anexate.
3. In mod corespunzator, urmatoarele modificari vor fi facute in textul
aranjamentului stand-by pentru Romania:
a) La paragraful 2a), textul care urmeaza dupa "15 mai 2002" va
fi inlocuit cu: "echivalentul a 134,666 milioane DST pana la 15 noiembrie
2002, echivalentul a 189,777 milioane DST pana la 15 februarie 2003, iar
echivalentul a 244,888 milioane DST pana la 15 aprilie 2003."
b) Criteriile de performanta cantitativa, la care se face referire in
paragrafele 3a) (i) - 3a) (x), pentru 30 septembrie 2002 si 31 decembrie 2002,
vor fi cele mentionate in tabelul 1 din Memorandumul suplimentar si in MTI
atasat la scrisoarea datata 12 august 2002.
c) Criteriul de performanta stabilit in paragraful 3b) (iii) va fi inlocuit
cu:
"(iii) dupa 28 februarie 2003, daca Romania nu a finalizat vanzarea
BCR catre un investitor strategic (semnarea contractului), dupa cum se
precizeaza in tabelul 2 si in paragraful 28 din Memorandumul suplimentar;
sau"
d) Dupa paragraful 3b) (iv) se introduce urmatorul text:
"(v) dupa datele specificate in tabelul 3 din Memorandumul
suplimentar, daca Romania nu a majorat preturile la energie electrica pentru
consumatorul final, preturile de producator la energie electrica pentru
TERMOELECTRICA si preturile unificate la gaze naturale pentru consumatorul
final, asa cum este prevazut in tabelul 3; sau
(vi) dupa 31 decembrie 2002, daca Romania nu a aprobat bugetele de venituri
si cheltuieli pentru anul 2003 ale companiilor de stat monitorizate, in
concordanta cu Hotararea Guvernului privind plafoanele trimestriale pentru
fondurile de salarii si numarul de personal, asa cum este prevazut in tabelul 2
si in paragraful 20 din Memorandumul suplimentar."
e) Formularea "14 august 2002" din paragraful 3d) va fi
eliminata.
4. Fondul decide ca:
a) prima si a doua analiza la care se face referire in paragraful 3d) al
aranjamentului stand by pentru Romania sunt finalizate; si
b) Romania poate face cumparari in baza aranjamentului, in ciuda
nerespectarii criteriilor de performanta cantitativa de la sfarsitul lunii
martie 2002, cu privire la plafonul fondului de salarii agregat al companiilor
de stat monitorizate, limita minima privind ratele de colectare agregate pentru
DISTRIGAZ SUD si DISTRIGAZ NORD si limita minima privind ratele de colectare
cumulate pentru TERMOELECTRICA, specificate in paragrafele 3a) (iv) 3a) (vi)
ale aranjamentului, si in ciuda nerespectarii criteriului de performanta
structurala de la sfarsitul lunii decembrie 2001, cu privire la aprobarea
bugetelor de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome si ale societatilor
comerciale de stat, a criteriului de performanta structurala de la sfarsitul
lunii februarie 2002, cu privire la anuntarea unei licitatii pentru BCR, si a
criteriului de performanta structurala de la 1 martie 2002, cu privire la
cresterea pretului la energie electrica pentru consumatorul final, specificate
in paragrafele 3b) (i), 3b) (ii) si, respectiv, 3b) (iv) ale aranjamentului, cu
conditia ca informatiile furnizate de Romania referitor la rezultatele obtinute
la aceste criterii si in implementarea masurilor mentionate ca preconditii in
paragrafele 10, 11, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 32 si in tabelul 2 din
Memorandumul suplimentar atasat scrisorii datate 12 august 2002 sa fie exacte.