ORDONANTA DE URGENTA Nr. 147 din 9 noiembrie 2001
pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar
International si a Memorandumului cu privire la politicile economice si
financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001 - 2002, convenite prin
schimb de scrisori intre Bucuresti si Washington, prin scrisoarea din 17
octombrie 2001 a Ministerului Finantelor Publice si Bancii Nationale a Romaniei
si raspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar International
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 748 din 23 noiembrie 2001
Avand in vedere dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind
incheierea si ratificarea tratatelor,
in temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 1
Se ratifica Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar
International, in valoare de 300 milioane DST, si Memorandumul cu privire la
politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001 -
2002, convenite prin schimb de scrisori intre Bucuresti si Washington, prin
scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finantelor Publice si Bancii
Nationale a Romaniei si raspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar
International, prezentate in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din
prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei de 300 milioane DST se acopera de Banca
Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in
contul Fondului Monetar International deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a comisioanelor
aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari se suporta de
Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4
(1) Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice si
Banca Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar
International, amendamente la textul aranjamentului stand-by, ce privesc
detalii care nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei
fata de Fondul Monetar International.
(2) Guvernul Romaniei va informa periodic Parlamentul in legatura cu aceste
amendamente in cadrul raportului privind datoria publica interna si externa a
Romaniei.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Isarescu
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana
ANEXA 1
ROMANIA - ARANJAMENT STAND-BY*1)
*1) Traducere; aranjamentul stand-by reprezinta raspunsul Fondului Monetar
International din data de 31 octombrie 2001.
La prezentul aranjament stand-by*2) se anexeaza o scrisoare din partea
ministrului finantelor publice si guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei
din data de 17 octombrie 2001 (scrisoarea), avand ca anexe Memorandumul cu
privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in
perioada 2001 - 2002 (memorandumul) si Memorandumul tehnic de intelegere (MTI),
prin care se solicita un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar
International (Fondul), si care prevad:
a) obiectivele si politicile pe care autoritatile romane intentioneaza sa
le aplice pe perioada acestui aranjament stand-by; si
b) intelegerile dintre Romania si Fond cu privire la analizele care vor fi
efectuate asupra progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului
si al politicilor si masurilor care vor fi adoptate de autoritatile romane pe
perioada ramasa a acestui aranjament stand-by.
------------
*2) A se vedea Documentul Fondului Monetar International EBS/01/175 din 17
octombrie 2001.
Pentru a sustine aceste obiective si politici Fondul acorda acest
aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele prevederi:
1. Pentru o perioada de 18 luni incepand cu 31 octombrie 2001 Romania va
avea dreptul sa efectueze cumparari de la Fond in echivalentul sumei de 300 milioane
DST, in conditiile paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o analiza
ulterioara din partea Fondului.
2. a) Cumpararile efectuate in cadrul acestui aranjament stand-by nu vor
depasi, fara acordul Fondului, echivalentul a 52 milioane DST pana la 15
februarie 2002, echivalentul a 93,333 milioane DST pana la 15 mai 2002,
echivalentul a 134,666 milioane DST pana la 15 august 2002, echivalentul a
175,999 milioane DST pana la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 217,332 milioane
DST pana la 15 februarie 2003 si echivalentul a 258,665 milioane DST pana la 15
aprilie 2003.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica
unor cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by care nu ar creste
disponibilitatile Fondului in moneda nationala a Romaniei, care fac obiectul
rascumpararii peste cota de 25% .
3. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by,
care ar creste disponibilitatile Fondului in moneda nationala a Romaniei, care
fac obiectul rascumpararii peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei
precedente arata ca:
(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei; sau
(ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a
Romaniei; sau
(iii) plafonul privind deficitul bugetului general consolidat; sau
(iv) plafonul privind fondul agregat de salarii al intreprinderilor de stat
monitorizate; sau
(v) pragul pentru ratele incasarilor agregate, cumulate ale DISTRIGAZ SUD
si DISTRIGAZ NORD; sau
(vi) pragul pentru ratele incasarilor cumulate ale TERMOELECTRICA; sau
(vii) plafonul privind preluarea datoriilor intreprinderilor catre banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru
imprumuturile bancare acordate intreprinderilor; sau
(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu
scadenta de un an sau mai mica de un an de catre bugetul general consolidat;
sau
(ix) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu
scadenta mai mare de un an de catre bugetul general consolidat; sau
(x) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu
scadenta mai mare de un an si pana la 3 ani de catre bugetul general
consolidat,
indicate in tabelul 1 din anexa A la memorandum si in MTI, nu s-au respectat;
sau
b) daca:
(i) dupa 31 decembrie 2001 Romania nu va aproba bugetele regiilor autonome
si societatilor comerciale cu capital de stat, in conformitate cu obiectivele
politicii salariale pentru anul 2002, dupa cum se prevede in paragraful 21 din
memorandum; sau
(ii) dupa 28 februarie 2002 Romania nu va anunta o licitatie pentru Banca
Comerciala Romana - S.A. (B.C.R.) conform prevederilor paragrafului 30 din
memorandum; sau
(iii) dupa 31 decembrie 2002 Romania nu va finaliza privatizarea B.C.R.
conform prevederilor paragrafului 30 din memorandum; sau
(iv) conform datelor specificate in tabelul 1 din anexa B la memorandum,
Romania nu creste preturile la electricitate la consumatorii finali, pretul de
producator pentru energie termica la TERMOELECTRICA si pretul national de
referinta la energie termica, astfel cum se arata in respectivul tabel:
c) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand-by, bugetul general
consolidat acumuleaza orice noi arierate la platile externe, dupa cum se
specifica in tabelul 1 din anexa A la memorandum si in MTI; sau
d) dupa 14 februarie 2002, 14 mai 2002, 14 august 2002, 14 noiembrie 2002,
14 februarie 2003 si pana la incheierea analizelor mentionate in paragraful al
doilea din scrisoare; sau
e) daca, in orice moment pe parcursul derularii aranjamentului stand-by,
Romania:
(i) impune sau intensifica restrictii privind efectuarea platilor si
transferurilor aferente tranzactiilor internationale curente; sau
(ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau
(iii) incheie acorduri de plati bilaterale care contravin art. VIII; sau
(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta
de plati.
In situatia in care Romania nu mai poate efectua cumparari in cadrul
acestui aranjament stand-by din unul dintre motivele enumerate in prezentul
paragraf, acestea pot fi reluate numai dupa noi consultari intre Fond si Romania
si dupa incheierea de noi intelegeri cu privire la conditiile in care asemenea
cumparari pot fi reluate.
4. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by in
perioadele in care: (i) are o obligatie financiara restanta catre Fond sau nu
si-a indeplinit o obligatie de rascumparare programata: a) in cazul unei
cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842 - (84/165) din Ghidul
privind actiunile corective; sau b) in cazul unei cumparari destinate
sustinerii operatiunilor de reducere a datoriei si a serviciului datoriei in
baza Deciziei nr. 9.331 - (89/167); sau c) in conformitate cu paragrafele 17 si
31 din Decizia nr. 8.955 - (88/126) privind facilitatile de finantare
compensatorie; sau d) in cazul unei cumparari in baza Deciziei nr. 11.627 -
(97/123) SRF privind Facilitatea de rezerva suplimentara si liniile de credit
contingentate; sau e) in baza paragrafului 1(b) din Decizia nr. 5.703 - (78/39)
sau a paragrafului 10(a) din Decizia nr. 4.377 - (74/114); sau (ii) nu indeplineste
obligatiile de plata aferente Fondului Facilitatii de crestere si de reducere a
saraciei (PRGF), infiintat prin Decizia nr. 8.759 - (87/176) PRGF, sau o plata
preconizata catre Fondul PRGF in baza prevederilor apendixului I la Mecanismul
Fondului PRGF.
5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactii finantate prin acest
aranjament stand-by poate fi suspendat numai in baza solicitarilor primite de
Fond dupa: a) declararea oficiala a neeligibilitatii; sau b) decizia
Consiliului directorilor executivi de a suspenda tranzactiile, fie cu titlu
general, fie pentru a lua in considerare propunerea unui director executiv sau
a directorului general pentru suspendarea sau limitarea eligibilitatii
Romaniei. Daca decizia oficiala de neeligibilitate sau decizia de a lua in
considerare o propunere are la baza prevederile acestui paragraf, cumpararile
in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate doar dupa ce vor avea loc
consultari intre Fond si Romania si dupa ce se vor incheia intelegeri cu
privire la conditiile in care asemenea cumparari pot fi reluate.
6. Cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate in
monedele altor membri, selectate in conformitate cu politicile si procedurile
Fondului, cu exceptia cazului in care Fondul, la cererea Romaniei, este de
acord sa puna la dispozitie DST la momentul cumpararii.
7. Romania va plati un comision pentru acest aranjament stand-by in
conformitate cu deciziile Fondului.
8. a) Romania rascumpara moneda proprie, care rezulta dintr-o cumparare in
cadrul acestui aranjament stand-by, in conformitate cu prevederile Statutului
si deciziilor Fondului, inclusiv cele referitoare la rascumparari, pe masura ce
soldul balantei de plati si situatia rezervelor valutare ale Romaniei se
imbunatatesc.
b) Orice diminuare a sumei in moneda nationala a Romaniei, detinuta de
Fond, va reduce sumele supuse rascumpararii in conditiile lit. a) de mai sus,
in conformitate cu principiile aplicate de Fond in acest scop la momentul
reducerii.
9. Pe perioada aranjamentului stand-by Romania va pastra stranse consultari
cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondenta si vizite ale
oficialilor Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond.
Romania va pune la dispozitie Fondului, prin rapoarte la intervale sau la date
solicitate de Fond, informatiile solicitate de Fond cu privire la progresele
facute de Romania pentru atingerea obiectivelor si politicilor economice
stabilite in scrisoare si in memorandum.
10. In conformitate cu paragraful al doilea din scrisoare Romania va
consulta Fondul cu privire la adoptarea oricarei masuri ce poate fi adecvata,
la initiativa Guvernului sau ori de cate ori directorul general al Fondului
solicita consultarea din cauza nerespectarii oricaruia dintre criteriile
mentionate la paragraful 3 de mai sus sau daca directorul general considera ca
este necesara o consultare cu privire la program. In plus, dupa incheierea
perioadei aranjamentului stand-by, atat timp cat Romania are cumparari ramase
in transele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu Fondul la anumite
intervale, la initiativa Guvernului sau la cererea directorului general al
Fondului, referitor la politicile Romaniei privind balanta de plati.
17 octombrie 2001
Domnului Horst Kohler, director general
Fondul Monetar International
20431, Washington D.C.
Stimate domnule Kohler,
In ciuda progresului important in stabilizare si reforma din ultimii 2 ani,
Romania trebuie inca sa realizeze stabilitatea macroeconomica si sa aduca
inflatia la un nivel scazut si stabil. Mai mult, continuam sa ne confruntam cu
o agenda provocatoare in vederea accelerarii procesului de aderare la Uniunea
Europeana si va trebui sa abordam slabiciunile structurale din economie pentru
a accelera procesul de crestere, care ne va ajuta sa reducem diferenta relativa
de dezvoltare fata de Uniunea Europeana. Astfel, am formulat si am inceput sa
implementam un program cuprinzator de stabilizare si reforma, care este descris
in Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului
Romaniei in perioada 2001 - 2002, anexat. In sprijinul acestui program, in
numele Guvernului Romaniei, solicitam prin prezenta scrisoare acordarea unui
aranjament stand-by in suma de 300 milioane DST, pentru 18 luni, pe perioada
programului: octombrie 2001 - martie 2003.
Suntem hotarati sa indeplinim toate angajamentele asumate prin program si
credem ca politicile si masurile descrise in memorandumul anexat sunt
suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa
intreprindem masuri suplimentare si sa ajungem la noi intelegeri cu FMI daca
este necesar pentru a respecta programul. Guvernul Romaniei va ramane in
stransa consultare cu FMI, in conformitate cu politicile acestuia privind astfel
de consultari, si ii va furniza toate informatiile solicitate pentru a evalua
implementarea programului. Programul va fi analizat de FMI trimestrial pe
durata aranjamentului stand-by.
Cu stima,
Ministerul Finantelor Publice
Mihai Nicolae Tanasescu,
ministrul finantelor publice
Banca Nationala a Romaniei
Mugur Isarescu,
guvernator
ANEXA 2
MEMORANDUM
cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in
perioada 2001 - 2002
I. Introducere
1. Acest memorandum stabileste principalele obiective si politici economice
si financiare ale Guvernului si Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.) in
perioada 2001 - 2002. Programul descris mai jos reflecta angajamentul nostru
ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomica si de a aborda
problemele structurale din sectorul bancar si cel al intreprinderilor, in
vederea plasarii economiei noastre pe calea unei cresteri rapide si sustenabile
si accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeana (UE).
II. Cadru general
2. Ca rezultat al implementarii programului de stabilizare in anii 1999 si
2000, am imbunatatit intr-o mare masura pozitia noastra externa si am pus
bazele pentru revenirea la cresterea pozitiva a productiei in anul 2000, dupa 3
ani de productie in declin. Pe seama competitivitatii intarite, realizata prin
combinarea deprecierii cu o restrictionare fiscala in anul 1999, exporturile de
bunuri si servicii au crescut cu 24% in termeni de volum in anul 2000, iar
produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, in ciuda declinului mare din
productia agricola, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent in
PIB s-a imbunatatit in continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale in anul
2000, ajungand la un deficit de 3,7%, in timp ce rezervele oficiale au crescut
cu aproape 1 miliard USD, ajungand la 3,4 miliarde USD la sfarsitul anului 2000.
Aceasta performanta externa imbunatatita a facut ca tara noastra sa reintre pe
piata internationala de capital in ultima parte a anului 2000 si a fost, de
asemenea, reflectata in imbunatatirea din acest an a ratingului imprumuturilor
suverane ale Romaniei.
3. Productia a crescut puternic in prima jumatate a anului 2001, dar
deficitul comercial s-a marit. Exporturile au continuat sa aiba o evolutie
buna, dupa cum o demonstreaza cresterea exporturilor de bunuri de aproape
15,5%, in USD, in perioada ianuarie - iulie. Totusi importurile au continuat sa
depaseasca ritmul exporturilor, crescand in aceeasi perioada cu 27%, in timp ce
deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane
USD in aceeasi perioada a anului 2000. In plus fata de factorii tranzitorii
legati de seceta, cresterea importurilor reflecta o crestere in cererea
interna. In particular, ca urmare a cresterilor mari de salarii din sectorul
public in ultima parte a anului 2000 si in prima parte a anului 2001 si a slabirii
performantei financiare a intreprinderilor de stat (evidentiata de cresterea
mare a arieratelor lor si de utilizarea finantarii prin credite), cererea
interna a crescut cu 10% in termeni reali in trimestrul I 2001, un nivel care,
daca persista, ar pune in pericol obiectivele noastre de dezinflatie si
viabilitate externa. Aceste tendinte au continuat in trimestrul II al anului
2001, desi cu o intensitate ceva mai mica.
4. In ciuda progresului important in stabilizare si in reforma din ultimii
2 ani, Romania continua sa se confrunte cu o agenda provocatoare pentru
accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar sa inregistram progrese
suplimentare in realizarea stabilitatii macroeconomice, dat fiind faptul ca
rata inflatiei este inca printre cele mai mari din Europa. Mai mult
slabiciunile structurale in sectorul larg al intreprinderilor de stat urmeaza
sa fie abordate in perioada urmatoare in vederea crearii unei economii de piata
eficiente si pe deplin functionale. De asemenea, Romania trebuie inca sa
dezvolte investitiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate
de crestere inalte si sustenabile si sa atraga investitiile straine directe,
care au ramas modeste in comparatie cu alte economii in tranzitie din regiune.
III. Politici macroeconomice si financiare
A. Strategia de baza si obiectivele
5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada
2001 - 2002 sunt: reducerea inflatiei la 22% pana la sfarsitul anului 2002,
realizarea unei cresteri a productiei de aproape 5%, limitarea deficitului
contului curent la sub 6% din PIB si cresterea rezervelor oficiale la aproape 3
luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective
se vor concentra pe o pozitie fiscala de sprijin, o politica salariala prudenta
in sectorul bugetar si al intreprinderilor de stat, pe masurile de reducere a
cheltuielilor si pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic si al altor
intreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizarii, si pe o politica
monetara restrictiva. Strategia noastra de dezinflatie nu se va sprijini pe
amanarea ajustarilor necesare in preturile administrate si vom continua sa
evitam orice interventie directa in ceea ce priveste preturile liberalizate.
6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001 -
2005 sunt urmatoarele: desi rezultatul inflatiei in 2000 si in prima parte a
anului 2001 a fost mai mare decat cel avut in vedere in Strategia economica pe
termen mediu, intentionam sa facem progrese constante pentru a ajunge la o rata
a inflatiei de o singura cifra pana in anul 2004 sau cel mai tarziu in 2005.
Tinand seama de intrarile substantiale estimate pentru investitiile straine
directe si de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne asteptam ca deficitul
contului curent, dupa ce va atinge aproximativ 6% din PIB in anul 2001, sa se
reduca la aproximativ 5% din PIB pana in anul 2005, un nivel care va asigura ca
ponderea datoriei noastre externe totale in PIB sa creasca doar moderat, in timp
ce ponderea datoriei externe nete in PIB sa inceapa sa scada deja in anul 2002.
Ne asteptam ca economia sa creasca in aceasta perioada in medie cu 5 - 6%,
ajutand la reducerea diferentei in nivelul de dezvoltare fata de UE.
B. Politica fiscala
7. Politica fiscala in anii 2001 si 2002 va sprijini puternic obiectivul de
dezinflatie si va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. In
lumina unui deficit al contului curent mai mare decat se astepta la inceputul
anului 2001 si a unei inflatii intr-o anumita masura mai mare decat cea
proiectata, am decis sa restrictionam tinta fiscala pentru 2001 si sa limitam
deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom
limita deficitul la 3,0% din PIB, in conformitate cu Strategia economica pe
termen mediu prezentata la UE si reflectand asteptarile noastre privind
cresterea economica de aproape 5% . Mai mult, pentru a imbunatati coordonarea
politicilor macroeconomice, am decis sa prezentam Parlamentului bugetul pe anul
2002 inca din luna octombrie 2001. Ne asteptam ca reducerea tintita a
deficitului bugetar si masurile de control al cresterii salariale in
intreprinderile de stat si de imbunatatire a performantei lor financiare sa
limiteze cresterea puternica recenta a cererii interne si sa aiba ca efect o
imbunatatire a deficitului contului curent extern in a doua jumatate a anului
2001 si in 2002. Totusi, in caz contrar, suntem gata sa implementam masuri
corective, inclusiv restrictionarea in continuare a politicii fiscale, in prima
parte a anului 2002, in special in cazul in care mediul extern se degradeaza
mai mult decat se estimeaza in prezent.
8. Se intentioneaza ca urmatoarele masuri suplimentare sa imbunatateasca
performanta veniturilor in anul 2001. Am simplificat impozitarea
microintreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de
afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementarile pentru
reesalonarea arieratelor fiscale si anularea penalitatilor, in vederea
limitarii accesului la aceste facilitati pentru un numar mic de companii in
curs de restructurare si am eliminat autoritatea respectiva de la nivelul
unitatilor administratiei fiscale teritoriale. In ceea ce priveste reesalonarea
arieratelor fiscale care depasesc 500 miliarde lei sau anularea majorarilor de
intarziere care depasesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie sa fie aprobat de
Guvern. Pentru a intari disciplina financiara vom limita strict conversia
creantelor din contul garantiilor executate in actiuni (datorie contra actiuni)
la legi speciale referitoare la pregatirea pentru privatizare a societatilor
individuale si vom abroga Ordonanta de urgenta nr. 62/2001, care permitea o
aplicare substantial mai mare a acestui instrument (preconditie). In schimb vom
analiza optiunea de a vinde creantele in contul garantiilor executate catre
sectorul privat. Ordonanta de urgenta nr. 195/2000, care acorda scutiri de la
plata T.V.A. si a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societatilor de
stat, va fi anulata pana la sfarsitul lunii septembrie 2001 (pentru
TERMOELECTRICA anularea va intra in vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o
preconditie pentru prezentarea programului in Consiliul directorilor executivi.
Vom revizui ordonanta cu privire la impozitarea microintreprinderilor, in
vederea eliminarii facilitatilor fiscale distorsionante, pana la sfarsitul
anului 2001.
9. Pentru a asigura ca putem atinge tinta de deficit bugetar in anul 2001
am implementat cateva masuri pe partea cheltuielilor. In primul rand,
cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfarsitul trimestrului III al
anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale
bugetului de stat rectificat. In al doilea rand, am aprobat o ordonanta care a
blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580
miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar daca tintele de
venituri pentru septembrie si lunile urmatoare au fost indeplinite (a se vedea
Memorandumul tehnic de intelegere). In al treilea rand, Guvernul, la propunerea
Ministerului Finantelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale
bugetului de stat pentru lunile noiembrie si decembrie 2001, care pot fi mai
mici decat cele aprobate.
10. Ramanem ferm angajati sa mentinem cresterea salariilor din sectorul
bugetar si a pensiilor, dupa cum a fost aprobata in bugetul initial pe anul
2001. Intentionam in mod ferm sa nu acordam nici o crestere salariala in
sectorul bugetar in anul 2001 in plus fata de ceea ce a fost stipulat in
Ordonanta de urgenta nr. 33/2001. Premiul anual, care urmeaza sa fie platit in
luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul
2001. Luand in considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne
angajam sa nu depasim cresterea programata a pensiilor din luna decembrie.
11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului
general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o tinta de deficit al
bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicand un plafon de
cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza aceasta tinta de
deficit, in legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul
sa aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat in a doua
jumatate a anului, care pot fi mai mici decat cheltuielile din buget, daca este
necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost
convenit cu reprezentantii FMI, va fi o preconditie pentru prezentarea
programului in Consiliul directorilor executivi al FMI. In plus adoptarea de
catre Parlament a bugetului pe anul 2002, in concordanta cu acest program, va
fi o conditie pentru finalizarea primei analize a programului.
12. Politica fiscala in anul 2002 se va concentra pe reducerea
contributiilor salariale, eliminarea facilitatilor fiscale distorsionante si
modernizarea sistemului de impozite.
- Pentru a compensa cresterea cotelor contributiilor la asigurarile
sociale, determinata de noua lege a pensiilor, vom elimina contributia
salariala de 2% (utilizata anterior pentru finantarea Fondului special pentru
invatamant) si vom reduce cu 1 punct procentual contributia salariala pentru
fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja
incorporat in bugetul de stat.
- Ne angajam sa aprobam o noua lege a impozitului pe profit pana la
sfarsitul anului 2001, care va unifica reglementarile existente in anumite legi
si va elimina facilitatile fiscale distorsionante (intre altele, prin
inlocuirea reducerilor si exceptarilor de la impozitul pe profit, prevazute in
Legea nr. 133/1999, si a reducerii impozitului pe profit, prevazuta in Legea
nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investitiei). Mai
mult, ne angajam ferm sa nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilitati
fiscale discretionare. Noua lege a impozitului pe profit va creste, de
asemenea, in mod gradual, cota de impozit pe profit aferenta activitatilor de
export, extrem de redusa, catre cota standard, cu o prima ajustare de la 5% la
6% in anul 2002.
- Vom elimina scutirile de T.V.A. si de taxe vamale pentru materiile prime
importate de intreprinderile mici si mijlocii, prevazute de Legea nr. 133/1999,
pana la sfarsitul lunii decembrie 2001. De acum inainte toate exceptarile de
taxe vamale vor fi in mod exclusiv reglementate prin tariful vamal si vor fi
uniforme pentru toti agentii economici.
- Noua lege a T.V.A., care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2002, va
reduce substantial numarul scutirilor si articolelor pentru care se aplica cota
zero de T.V.A. si va elimina legatura automata dintre scutirea de taxe vamale
si scutirea de T.V.A., cu exceptia bunurilor si serviciilor importate de
sectorul bugetar si pentru programe de sanatate si alte programe sociale. In
acelasi timp noua lege va asigura cadrul institutional necesar pentru reducerea
intarzierilor in rambursarile T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o masura
tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amanare a platii T.V.A. pentru
bunurile de investitii, care va inlocui scutirile si exceptarile de T.V.A.
pentru bunurile de investitii prevazute de anumite legi.
- Noua lege a accizelor, prevazuta sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2002,
va codifica impozitarea prin accize si va creste cotele in mod gradual catre
standardele UE.
- Datorita angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui sa
amanam reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare
si modificarea transelor de venituri) si o posibila reducere in cotele de
T.V.A. pana in anii 2003 - 2004.
- Pentru a consolida administratia fiscala vom creste cu 500 numarul
inspectorilor fiscali in anul 2002.
- Pentru a intari performanta veniturilor la fondurile de asigurari sociale
vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii si
Fondului pentru plata ajutorului de somaj pana la sfarsitul lunii decembrie
2001. Mai mult, vom aproba si vom implementa pana la data de 1 noiembrie 2001
un ordin comun emis de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul
Finantelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea
veniturilor fondului de pensii si Fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Mai mult, vom aproba pana la sfarsitul lunii martie 2002 un program pentru
optimizarea organizarii colectarii si controlului veniturilor fondului de
pensii, Fondului pentru plata ajutorului de somaj si Fondului de asigurari de
sanatate. Acest sistem va intra in vigoare pana la sfarsitul anului 2002.
13. Suntem in proces de finalizare a partii de cheltuieli din bugetul pe
anul 2002. Am decis deja sa mentinem salariile medii din sectorul bugetar
constante in termeni reali in anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, inainte
de sfarsitul anului 2001, un act normativ care sa prevada programul de crestere
a salariilor din sectorul bugetar in anul 2002, pe baza cresterii prognozate a
indicelui preturilor de consum. Nu vom distribui tichete de masa angajatilor
din institutii publice finantate integral sau pe baza de subventii de la
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau
bugetele fondurilor speciale. In urma reducerii substantiale a numarului de
salariati din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem in vedere
reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel putin 6.150 angajati. Pentru
a imbunatati stimularea societatilor private, precum si a celor de stat sa
devina mai competitive, vom continua politica de reducere graduala a
subventiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea cresterii
acestora in anul 2002 la 11,6% in termeni nominali. Reformele din sectorul
energiei termice ne vor permite sa reducem subventiile de la bugetele locale in
termeni reali si, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit
de la bugetul de stat la bugetele locale.
14. Pentru a imbunatati sistemul de protectie sociala, in contextul
restructurarii economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a
promova stabilitatea sociala si a reduce saracia. Un instrument de sprijin in
functie de posibilitatile financiare (venitul minim garantat) va intra in
efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sarace categorii ale
populatiei Romaniei, finantarea necesara fiind asigurata prin sume defalcate
din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autoritatile locale. Cum noul
program va inlocui partial programele existente, cheltuielile suplimentare nu
vor depasi 0,4% din PIB in anul 2002. In acelasi timp va intra in vigoare si
noua lege cu privire la prevenirea si lupta impotriva marginalizarii sociale,
care intareste responsabilitatile institutiilor implicate in asigurarea
ajutoarelor si serviciilor sociale. Eforturile de a reduce somajul se vor
concentra pe constrangeri salariale si politici de masuri active pe piata
fortei de munca. In ceea ce priveste ajutorul pentru copii, in urma dublarii
alocatiei de stat pentru copii in luna noiembrie 2000, aceasta alocatie va
creste cu 15% in luna ianuarie 2002 si cu 20% in luna iulie 2002, in acelasi
timp fiind incorporata in impozitul pe venitul global incepand cu data de 1
ianuarie 2002. Cresterile alocatiei de stat pentru copii ne permit sa pastram
alocatia suplimentara pentru copii neschimbata in termeni nominali.
15. Ne angajam sa recorelam pensiile pensionarilor cu limita de varsta si
vechime completa in munca si urmasilor lor, care s-au pensionat inainte de anul
1999. Recorelarea va fi implementata in 6 etape in perioada 2002 - 2004, prima
etapa avand loc la 1 ianuarie 2002. In vederea asigurarii unei cresteri tangibile
pentru pensionarii cu cele mai mici drepturi de pensii cat de curand posibil,
distributia in timp a sumelor destinate recorelarii va fi concentrata in prima
parte a perioadei pentru pensiile mici si in ultima parte a perioadei pentru
pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de
recorelare. Luand in considerare resursele financiare substantiale necesare
pentru recorelare, precum si deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea
pensiilor poate fi realizata doar prin limitarea indexarii generale a pensiilor
la 85% din inflatia prognozata in 2002, 88% in 2003 si 90% in 2004, in timp ce
pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totala. Aceasta ne va permite
sa limitam cresterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurarilor
sociale de stat la 7,3% in termeni reali in anul 2002 si sa o mentinem la un
nivel prudential in anii urmatori. Mai mult, pentru a restabili
sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajam sa implementam reforme
suplimentare care vor intari criteriile de eligibilitate pentru drepturile de
pensii si sa implementam in mod strict criteriile pentru pensiile de
invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de
stat de alta natura decat plata pensiilor ne angajam sa intarim mecanismele de
control in domeniul emiterii certificatelor medicale si platii concediilor
medicale.
16. Vom implementa o serie de masuri pentru a consolida transparenta
fiscala si a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare
si din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alti
ordonatori principali de credite si, respectiv, de la Agentia de Valorificare a
Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru
rascumpararea datoriei publice, cu exceptia sumelor necesare pentru acoperirea
costurilor operationale ale celor doua agentii si a costurilor legate direct de
privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom inceta imediat
utilizarea de catre A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare in calitate de
garantie colaterala pentru imprumuturile intreprinderilor de stat. Utilizarea
veniturilor din privatizare, rezultate din vanzarea fermelor de stat, de catre
Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, aflat in
subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru
acordarea de subventii, va inceta la sfarsitul lunii decembrie 2002, iar fondul
va fi incorporat in bugetul de stat. Vom stabili un registru cu imprumuturile
externe ale autoritatilor locale, care va completa sistemul nostru de
monitorizare pentru datoria interna si externa publica si public garantata
(preconditie). Plafonul global pentru garantiile guvernamentale interne, astfel
cum este stabilit in tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanta
cantitativa in cadrul programului. Pentru a aborda problema arieratelor de la
bugetul de stat si bugetele locale, precum si de la bugetele fondurilor
speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestriala incepand cu sfarsitul
lunii iunie 2001 si am aprobat o ordonanta pentru a reduce arieratele
spitalelor care detin cea mai mare pondere in totalul arieratelor sectorului
bugetar.
17. Vom finanta deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinatie
echilibrata de finantare interna si externa. Vom limita finantarea externa neta
a bugetului la 1,8% din PIB in anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB in anul
2001, care ne va ajuta sa limitam cresterea datoriei externe contractate si
garantate de stat si sa evitam presiunea nesustenabila de crestere pe cursul de
schimb.
C. Deficitele cvasifiscale in sectorul energetic si al altor intreprinderi
de stat
18. Suntem constienti ca performanta intreprinderilor de stat din sectorul
energetic este cruciala pentru imbunatatirea disciplinei financiare de ansamblu
in sectorul public si pentru realizarea unei reduceri a deficitului
cvasifiscal. Ca o prima etapa am crescut pretul la electricitate cu 15% din 11
iulie, pretul de productie al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din
17 iulie, pretul energiei termice la utilizatorul final (pretul national de
referinta) cu 57% din 9 august si pretul gazelor naturale pentru consumatorii
casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autoritatilor locale sa
creasca pretul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul pretului
national de referinta, care va crea posibilitatea pentru o reducere in
continuare in subventia totala. Pentru a diminua impactul acestor ajustari de
preturi asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul
transferurilor directionate, in functie de venituri, catre familiile sarace in
cadrul noii scheme a venitului minim garantat.
19. Vor fi necesare totusi si alte etape in vederea cresterii preturilor la
electricitate si energie termica la nivelul recuperarii costurilor, eliminarii
pierderilor datorate incasarilor slabe si aducerii preturilor gazelor naturale
la nivelul paritatii de import. In mod specific:
- Dupa cum s-a convenit in stransa cooperare cu Banca Mondiala, vom ajusta
preturile la electricitate si energie termica dupa cum urmeaza: (i) pretul
electricitatii la utilizatorul final va creste cu 3,6% la inceputul fiecarei
luni in perioada octombrie 2001 - martie 2002 (cresterea din octombrie este o
preconditie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o alta ajustare,
corespunzatoare unei cresteri a pretului de producator al societatii
TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (ii) pretul de producator al energiei termice la
TERMOELECTRICA va creste la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001
(preconditie), va fi mentinut la acest nivel in USD prin ajustari suplimentare
la 1 ianuarie si 1 aprilie 2002 si va fi majorat mai departe la echivalentul a
20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) pretul national de referinta pentru
energia termica va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002.
Intre timp pretul va fi ajustat la 1 ianuarie si 1 aprilie pentru a-l mentine
la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustarile de pret la electricitate si
energie termica vor fi criterii de performanta structurala.
- Referitor la gazele naturale, la inceputul fiecarui trimestru, incepand
cu 1 octombrie 2001, vom ajusta pretul uniform la utilizatorul final, astfel
incat sa il pastram la nivelul de 82,5 USD/mie mc, stabilit in luna august
2001. Vom permite ca acest pret sa creasca la cel putin 90 USD/mie mc din 1
ianuarie 2003, pentru a-l aduce mai aproape de nivelul paritatii de import, in
prezent de aproape 130 USD. Pentru a retine ceva din profiturile exceptionale
ale producatorilor interni intentionam sa utilizam asistenta tehnica finantata
printr-un imprumut al Bancii Mondiale in vederea amendarii sistemului de
impozitare in sectorul petrolier si al gazelor naturale pana la jumatatea anului
2002. Vom continua demersurile tehnice pentru metodologia noului tarif care va
conduce la diferentierea preturilor pentru consumatorii casnici si utilizatorii
industriali, in vederea implementarii sale inainte de sfarsitul anului 2002.
- Pentru a imbunatati gradul de colectare la TERMOELECTRICA si la cele doua
societati de distributie a gazelor naturale (DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD),
ca urmare a recomandarilor expertilor Bancii Mondiale, vom implementa
urmatoarele masuri: (i) pana la 1 octombrie 2001 vom stabili, ca o preconditie,
un sistem de conturi escrow, in care se vor vira platile consumatorilor pentru
energie termica si subventiile si se vor distribui incasarile intre furnizori
(TERMOELECTRICA si societatile de distributie a gazelor naturale) si companiile
termice locale. (Putem excepta de la aceasta reglementare companiile termice
locale, care nu au datorii curente.); (ii) gradul de colectare pentru livrarile
de la TERMOELECTRICA la societatea comerciala de distributie ELECTRICA va
creste la 100% pana la 30 octombrie 2001 si va fi mentinut la acest nivel in
fiecare luna urmatoare; (iii) vom forma imediat grupuri de lucru speciale in
cele doua societati de distributie a gazelor naturale, conduse de reprezentanti
ai managementului de varf, care vor fi insarcinati cu imbunatatirea incasarilor
si reducerea arieratelor de la cei mai mari 20 de rau platnici. Pana la
sfarsitul primei saptamani a lunii urmatoare Ministerul Industriei si
Resurselor va pregati un raport lunar, care va fi prezentat reprezentantilor
FMI si Bancii Mondiale, cu privire la implementarea masurilor de imbunatatire a
incasarilor. Prezentarea raportului pentru luna septembrie va fi o preconditie
pentru Consiliul directorilor executivi; si (iv) vom elabora instructiuni clare
pentru managementul societatilor de stat care furnizeaza servicii publice, de a
folosi plata la livrare, acreditivul, conturile escrow si deconectarile ca
masuri de imbunatatire a incasarilor, si vom interzice interventii politice in
favoarea societatilor rau platnice. Ratele de incasari totale pentru
TERMOELECTRICA si cele doua societati de distributie a gazelor naturale vor fi
criterii de performanta cantitative in cadrul programului.
- Ca o solutie pe termen lung pentru problema neplatilor, vom accelera privatizarea
societatilor de distributie a gazelor naturale, DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ
SUD. (Am decis ca divizarea celor doua societati in 8 ar intarzia
necorespunzator procesul si ar reduce interesul potentialilor investitori.)
Pentru a realiza acest obiectiv intentionam sa angajam un consultant de
privatizare pentru ambele societati pana la sfarsitul lunii februarie 2002, sa
aprobam strategia de privatizare pentru ambele societati pana la sfarsitul
lunii iunie 2002 si sa anuntam o licitatie internationala pentru vanzarea catre
un investitor strategic pana la sfarsitul lunii septembrie 2002.
- In sectorul electricitatii vom incheia privatizarea a doua companii
distribuitoare pana la sfarsitul anului 2002. Pentru a realiza acest obiectiv
vom conveni cu Banca Mondiala si cu UE asupra strategiei de privatizare pentru
aceste doua companii pana la sfarsitul anului 2001 si vom proceda la o
licitatie internationala pentru vanzarea catre un investitor strategic pe
parcursul anului 2002.
20. Vom implementa, de asemenea, alte masuri de intarire a disciplinei
financiare in intreprinderile de stat. Am aprobat deja o ordonanta (Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 79/2001) care conditioneaza salariile managerilor
din aceste intreprinderi de indicatori de performanta-cheie, inclusiv reducerea
arieratelor si creantelor si respectarea plafoanelor pentru fondurile de
salarii. Aceasta ordonanta va fi aplicata la toate intreprinderile de stat si
institutii, incepand cu aprobarea bugetelor intreprinderilor pe anul 2001, iar
Ministerul Finantelor Publice va monitoriza pe baze lunare performanta a
aproximativ 86 de intreprinderi mari de stat. Avem drept obiectiv reducerea
arieratelor si creantelor in termeni nominali pana la sfarsitul anului 2001
comparativ cu sfarsitul lunii iunie 2001, excluzand efectele reesalonarii. In
plus, am stabilit un sistem de monitorizare pentru arieratele fiscale in cadrul
Ministerului Finantelor Publice. Acest sistem acopera in prezent aproximativ
1.000 de entitati, 2.600 de conturi, reprezentand aproximativ 70% din totalul
arieratelor la buget, si va fi folosit in scopul intaririi eficientei in
colectarea impozitelor.
D. Politica salariala in intreprinderile de stat
21. Disciplina salariala in sectorul public este esentiala pentru performanta
financiara a intreprinderilor de stat si, prin semnalul pe care il ofera pentru
stabilirea salariilor in sectorul privat, pentru reducerea inflatiei si
mentinerea competitivitatii externe. Datorita efectului de propagare a
cresterilor din ultima parte a anului 2000 si coordonarii insuficiente in
aprobarea contractelor colective de munca, bugetelor societatilor de stat si
reglementarilor privind salariul minim la inceputul anului 2001, cresterile
salariale din societatile de stat vor fi mai mari in acest an decat am
considerat noi a fi prudent si in concordanta cu obiectivul nostru de a
imbunatati disciplina financiara la nivelul intreprinderilor din sectorul
public. Desi am avut doar mijloace limitate de a aborda aceasta problema mai
tarziu in anul 2001, am decis sa concediem in perioada ramasa a anului 2001
aproximativ 5.213 salariati din 8 societati producatoare de pierderi din
sectorul industrial, sa externalizam alte 3.724 de pozitii si sa eliminam
aproape 500 de pozitii ca rezultat al schimbarii locului de munca si al
pensionarii. Mai mult, in 11 societati cu aproape 116.000 de angajati vor fi
platite doar jumatate din primele aferente lunii decembrie 2001. Am decis, de
asemenea, sa rezistam ferm oricaror presiuni din partea intreprinderilor pentru
cresteri salariale suplimentare in perioada ramasa din anul 2001. Pentru anul
2002 am decis sa implementam un control mult mai puternic asupra salariilor din
intreprinderile de stat. In mod specific:
- Vom aproba bugetele pe anul 2002 ale regiilor autonome, companiilor
nationale si societatilor comerciale de stat pana la sfarsitul anului 2001
(criteriu de performanta structurala) si vom asigura ca acestea sa prevada
economii ale costurilor salariale agregate. Cresterea fondului de salarii
agregat va fi limitata la 22% comparativ cu fondul de salarii din anul 2001 sau
proportional mai putin, daca externalizarea este mai mare de 1% . In cadrul
acesteia vom impune limite mai stranse pentru societatile cu cresteri salariale
excesive in anul 2001 si pentru cele care opereaza cu pierderi. Fondul de
salarii total cumulat pentru intreprinderile din sectorul public va fi un
criteriu de performanta cantitativ in cadrul programului.
- Vom incepe imediat pregatirea unui program de reducere a personalului si
de limitare a cresterilor salariale in cele 86 de intreprinderi de stat
monitorizate prin program. Acest program va include o blocare partiala in
angajari la cel putin 75% din intreprinderile de stat din sectorul industrial
(in functie de numarul de salariati ai acestora), care va limita angajarile la
50% din posturile vacante in cadrul fiecarei societati. De asemenea, programul
va include plafoane pentru fondurile de salarii pe anul 2002 si tinte pentru
reducerile de personal pentru fiecare societate, in concordanta cu tinta
privind fondul de salarii nominal agregat. Aprobarea de catre Guvern a
programului de limitare a salariilor si de reducere a personalului (inclusiv
inghetarea partiala a angajarilor) in aceste companii de stat va fi o
preconditie pentru luarea in discutie a programului de catre Consiliul
directorilor executivi FMI. Pe baza programului aprobat de Guvern Ministerul
Finantelor Publice va aproba norme pentru elaborarea bugetelor de venituri si
cheltuieli ale societatilor de stat, care vor fi publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I (componenta a preconditiei). Masura de inghetare partiala
a angajarilor va fi, de asemenea, inclusa in bugetele societatilor de stat,
care vor fi aprobate inainte de sfarsitul anului 2001. De asemenea, vom asigura
ca pactul social pe care intentionam sa il semnam cu sindicatele si cu alti
parteneri sa fie in concordanta cu acest program de limitare a salariilor si de
reducere a personalului in intreprinderile de stat.
- Vom decide (preconditie) ca salariul minim pe economie, in prezent de 1,4
milioane lei, sa creasca la 1,75 milioane lei la 1 martie 2002, fara alte
ajustari in perioada ramasa a anului. Consideram aceasta masura ca fiind
importanta pentru sprijinirea politicii noastre salariale, date fiind
legaturile dintre salariul minim si grilele de salarizare din unele contracte
colective de munca.
- Vom asigura semnarea contractelor colective de munca doar dupa aprobarea
bugetelor societatilor de stat si ca viitoarele contracte sa nu stabileasca grila
de salarizare in functie de salariul minim.
E. Politica monetara si a cursului de schimb si supravegherea bancara
22. Politica monetara va continua sa fie condusa in cadrul actual al
flotarii administrate. O data stabilita credibilitatea politicilor fiscale si
salariale Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.) va acorda o importanta mai mare
obiectivului de reducere a inflatiei, fara a expune riscului viabilitatea
conturilor externe. B.N.R. va asigura, de asemenea, o posibilitate de manevra
mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel
intrarile de capital pe termen scurt. In decizia sa privind interventiile
asupra cursului de schimb B.N.R. va creste treptat ponderea euro in cosul
national folosit drept pilon si va reduce rolul USD. In contextul cresterii
recente a cererii interne si a creditului vom intensifica eforturile de
sterilizare si crestere a ratelor dobanzii, care s-au redus recent datorita
volumului inalt al intrarilor, pana cand asteptarile inflationiste vor fi fost
reduse in mod credibil. Ministerul Finantelor Publice va continua sa sprijine
B.N.R. in indeplinirea acestui obiectiv prin retinerea unei parti a incasarilor
din recentele plasamente de euro-obligatiuni in contul in valuta deschis la
B.N.R. In cazul in care se vor manifesta presiuni substantiale asupra pozitiei
externe, B.N.R. va creste ratele dobanzii pentru indeplinirea obiectivului
legat de inflatie si cursul de schimb; interventiile pe piata valutara vor fi
limitate in scopul protejarii rezervelor oficiale. Acest obiectiv va fi
sprijinit prin criterii de performanta stabilite in program pentru nivelurile
trimestriale privind activele externe nete ale B.N.R. si plafoanele privind
activele sale interne nete. B.N.R. va aplica, de asemenea, cu strictete criteriile
privind supravegherea, in vederea prevenirii extinderii nesanatoase a
creditului, in special pentru intreprinderile de stat.
23. Pentru diminuarea costurilor de intermediere B.N.R. a decis reducerea
rezervelor minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii la depozitele in
lei au fost reduse de la 30% la 27% de la 1 iulie 2001 si in continuare la 25%
de la 1 octombrie 2001, ceea ce ar trebui sa contribuie la diminuarea marjei
semnificative dintre dobanzile la credite si dobanzile la depozite, ajutand
bancile comerciale sa mentina dobanzi pozitive in termeni reali la depozite, in
conformitate cu obiectivul de reducere a inflatiei. Efectele monetare ale
acestei masuri vor fi sterilizate prin operatiunile de open market. Deciziile
B.N.R. privind politica monetara si in special operatiunile de sterilizare nu
vor fi afectate de efectele acestora asupra contului de profit si pierderi,
chiar daca determina o pierdere operationala. Vom consulta reprezentantii FMI
cu privire la o reducere suplimentara a rezervelor obligatorii, in vederea unei
eventuale unificari a rezervelor minime obligatorii in lei si in valuta.
24. Vom intari in continuare cadrul legislativ si de reglementare in
sectorul financiar si vom finaliza "curatarea" sistemului bancar. In
particular, vom implementa urmatoarele masuri:
- Vom emite, ca o preconditie, noi ordonante de amendare si completare a
legislatiei bancare in urmatoarele 3 domenii prioritare: (i) B.N.R. va fi
investita cu puteri suplimentare in monitorizarea tuturor transferurilor de
proprietate bancara, inclusiv a celor realizate de grupuri de persoane fizice,
in scopul evitarii pragului de actionariat de 5%, astfel incat sa se poata
realiza alinierea efectiva la Principiul de baza al Comitetului de la Basel
(BCP 4); (ii) supraveghetorilor bancari li se vor asigura imunitate si
protectie juridica conform prevederilor BCP 1(5); si (iii) vor fi definite
criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate (si competenta) aplicabil
atat actionarilor, cat si directorilor de banci, conform BCP 3, iar criteriile
noi se vor aplica actionarilor si directorilor tuturor bancilor existente pana
la sfarsitul lunii iunie 2002.
- Mai mult, deoarece numeroase incidente au aratat slabiciunea mecanismului
de iesire din sistemul bancar, Guvernul va aproba un nou proiect de lege
referitoare la falimentul in industria bancara, pregatit de B.N.R. pana la
sfarsitul lunii octombrie 2001, in conformitate cu BCP 22, si va lua masuri ca
aceasta sa fie aplicabila pana la sfarsitul lunii noiembrie 2001 fie prin
aprobare in Parlament, fie ca ordonanta a Guvernului.
- Regulamentul privind clasificarea si provizionarea imprumuturilor, bazat
in prezent in mod exclusiv pe experienta privind rambursarile si pe existenta
actiunii in justitie intentate imprumutatului, va fi consolidat conform BCP 8
si celor mai bune practici internationale pana la sfarsitul lunii octombrie
2001 si va intra in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2002. Regulamentul
modificat, care va fi elaborat in stransa colaborare cu comunitatea bancara, va
introduce criterii suplimentare pentru retrogradarea evaluarii capacitatii de
rambursare a imprumutatilor, pe baza situatiei lor financiare si a bonitatii.
Revizuirile criteriilor de clasificare prudentiala a creditelor si de provizionare
vor fi, de asemenea, incorporate in cadrul legislatiei fiscale pentru
deductibilitatea fiscala (obiectiv structural).
- Un nou regulament care limiteaza expunerea bancilor la pozitii valutare
deschise, atat pentru valute individuale, cat si pe total, este in curs de
finalizare si va fi emis pana la data de 31 octombrie 2001 pentru a intra in
vigoare la 1 ianuarie 2002.
- Un nou regulament care implementeaza principiul "Cunoaste-ti
clientul", prin intermediul caruia se vor promova inalte standarde etice
si profesionale, in conformitate cu BCP 15, este, de asemenea, in curs de
finalizare de catre B.N.R. Acesta va fi emis pana la data de 31 octombrie 2001
si va fi implementat imediat.
- In scopul imbunatatirii acuratetei raportarilor financiare introducem in
Romania Standardele Internationale de Contabilitate (SIC) in sectorul bancar.
Un astfel de regulament este in curs de finalizare la B.N.R. Va fi emis pana la
sfarsitul lunii octombrie 2001 si va intra in vigoare la 1 ianuarie 2002. Legislatia
fiscala si alte legislatii relevante vor fi ajustate corespunzator.
- Pentru imbunatatirea stabilitatii sistemului financiar si a
credibilitatii intermediarilor financiari consideram ca sunt esentiale
implementarea deplina a tuturor legilor aplicabile si urmarirea sistematica in
justitie a celor responsabili de scandalurile financiare, inclusiv in cazul
FNI.
- Cooperarea cu organele de supraveghere interna din sectorul financiar si
cu cele de supraveghere internationala din sectorul bancar va fi consolidata
conform BCP 1, 24 si 25. In acest scop legislatia adecvata cu privire la
confidentialitate si schimb de informatii va fi adoptata pana la sfarsitul
lunii octombrie 2001. Pe langa acordul de cooperare cu Moldova, semnat in luna
iulie 2001, alte acorduri similare internationale, precum si acordul dintre
autoritatile de supraveghere interna din sectorul financiar vor fi finalizate
in lunile urmatoare.
- Vom adopta si vom implementa conform programului reformele din sectorul
financiar, convenite cu Banca Mondiala, privind intarirea supravegherii si
abordarea problemelor structurale ale sectorului financiar nebancar, in special
pentru industria asigurarilor si pietele de capital.
25. B.N.R. va realiza un audit financiar anual al operatiunilor si pozitiei
sale financiare conform Standardelor Internationale de Contabilitate. In luna
noiembrie 2000 FMI a finalizat analiza mecanismului de audit extern din
Romania, conform politicii FMI de evaluare a protejarii. Pe baza acestei
analize B.N.R. a numit o firma de contabilitate din sectorul privat sa
realizeze un audit al raportarilor financiare ale B.N.R., in conformitate cu
standardele acceptate pe plan international. Se asteapta ca auditul initial sa
fie finalizat pana la jumatatea lunii octombrie 2001, iar publicarea
raportarilor financiare auditate sa se faca imediat dupa aceea; vom coopera pe
deplin cu reprezentantii FMI in privinta tuturor aspectelor referitoare la
evaluarea protejarii.
F. Balanta de plati si managementul datoriei externe
26. Se estimeaza ca deficitul contului curent va creste de la 3,7% din PIB
in anul 2000 la 6,0% din PIB in anul 2001, datorita mentinerii efectelor
secetei, precum si consolidarii in continuare a cererii interne. Rezervele
oficiale sunt prognozate sa creasca cu aproape 1 miliard USD la echivalentul a
3 luni de importuri. Suntem increzatori ca pe baza finantarii exceptionale
programate de la Banca Mondiala, UE si FMI, care va acoperi golul de finantare
estimat, vom putea sa atingem aceasta tinta. Nu vom initia nici o alta emisiune
de obligatiuni cu garantia statului pe piata internationala in anul 2001. In
anul 2002, desi impactul secetei a trecut, deficitul contului curent este
proiectat sa scada doar modest, datorita cererii pentru importuri care se mentine
in continuare, determinata in principal de investitiile sectorului privat.
Investitiile straine directe sunt proiectate sa creasca datorita privatizarilor
accelerate si investitiilor "pe loc gol", dar finantarea deficitelor
contului curent si acumularea rezervelor, dupa cum s-a programat, vor depinde,
de asemenea, de continuarea finantarii externe a sectorului public, precum si
de accesul pe pietele internationale de capital.
27. Vom limita contractarea si garantarea de catre stat a noi imprumuturi
externe neconcesionale pe termen mediu si lung la 2.800 milioane USD pentru
anul 2001, din care nu mai mult de 300 milioane USD cu scadente intre 1 si 3
ani (excluzand noile imprumuturi pentru TERMOELECTRICA). In cadrul acestor
plafoane (care vor fi criterii de performanta cantitative) vom limita noile
garantii din afara bugetului de la creditori privati la 165 milioane USD pentru
anul 2001 (excluzand imprumuturile pentru TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD si
DISTRIGAZ SUD). Imprumuturile contractate de sau pentru TERMOELECTRICA in plus
fata de sumele imprumutate pana la sfarsitul lunii mai 2001 vor fi limitate la
400 milioane USD. In urma plasarii emisiunii de euro-obligatiuni pentru PETROM,
intreprinderile de stat nu vor contracta direct nici un alt imprumut in anul
2001. Pentru anul 2002 vom limita contractarea si garantarea de catre stat a
noi imprumuturi pe termen mediu si lung la 3.400 milioane USD, din care nu mai
mult de 100 milioane USD reprezentand garantii pentru unitati nebugetare. In
cadrul acestor plafoane imprumuturile cu scadente de 1 pana la 3 ani vor fi
limitate la 600 milioane USD, din care nu mai mult de 20 milioane USD pentru
unitati nebugetare (exclusiv TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD).
Ca o problema de buna practica a managementului datoriei publice, nu vom
contracta/garanta noi instrumente de indatorare care au incorporate clauze de
"put option" si vom cauta sa asiguram un grafic relativ constant
pentru serviciul datoriei publice in viitor. Pentru a evita ca tragerile din
credite externe ale ordonatorilor principali de credite sa depaseasca
plafoanele de cheltuieli din legea bugetului, ne angajam sa intarim mecanismul
de control preventiv din Ministerul Finantelor Publice si sa imbunatatim
sistemul de raportare a tragerilor din credite externe pe baza raportarilor de
la creditori.
28. Ne angajam sa nu introducem restrictii de curs de schimb noi sau sa le
intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica cursurilor de schimb
multiple, sa nu impunem sau sa intensificam restrictii la import in scopul
sustinerii balantei de plati/scopuri fiscale. In acest sens, in conformitate cu
programul convenit cu Organizatia Mondiala a Comertului, am eliminat suprataxa
de import de 2% la inceputul anului 2001. Vom elimina pana la sfarsitul anului
2001 restrictia la export pentru busteni si deseuri metalice si ne vom abtine
de la reintroducerea taxelor preferentiale la import pentru bunuri selectate
atunci cand oferta interna este redusa. Vom modifica Ordonanta de urgenta nr.
93/2001 cu privire la fondul pentru mediul inconjurator pentru a elimina taxele
la exporturi. Pana la amendare ordonanta de urgenta nu se va aplica. Mai mult,
am ajuns la un acord cu Suedia cu privire la solutionarea arieratelor externe
in disputa, prin care am convenit sa platim Suediei 120 milioane USD pentru a
stinge aceasta datorie.
IV. Reforma structurala
29. Suntem angajati pe deplin in procesul de privatizare a sectorului de
stat, inca de dimensiuni foarte mari, deoarece aceasta este o cerinta cruciala
pentru crearea unei economii de piata viabile, atragerea investitiilor straine
directe si ajungerea din urma a altor tari candidate la aderarea la UE. In
acest scop ne asteptam sa finalizam in curand negocierile cu Banca Mondiala cu
privire la reformele structurale si la o strategie de privatizare in cadrul
Imprumutului de ajustare structurala a sectorului privat (PSAL II).
Principalele elemente ale strategiei de privatizare pentru anul 2001 vor fi
urmatoarele:
30. Pentru a continua reducerea rolului Guvernului in industria bancara vom
acorda privatizarii B.C.R. cea mai mare atentie. Desi cu intarziere,
consultantii pentru privatizare si-au reluat acum activitatea pentru a
actualiza documentele necesare in vederea privatizarii B.C.R. Ca o preconditie
pentru program, la inceputul lunii octombrie 2001 Guvernul va aproba o
strategie de privatizare pentru B.C.R., implicand vanzarea completa a
actiunilor statului la capitalul bancii si transferul controlului asupra bancii
catre un investitor strategic (fie o banca, fie un consortiu) pana la sfarsitul
anului 2002. Pana la sfarsitul lunii februarie 2002 vom anunta o licitatie cu
invitatia de prezentare a expresiilor de interes (criteriu de performanta
structurala). Pana la sfarsitul lunii iunie vom obtine o oferta ferma din
partea unui investitor strategic cu privire la vanzarea B.C.R., evidentiata
printr-o "garantie de participare la licitatie". Ne asteptam sa
finalizam privatizarea integrala a capitalului B.C.R. detinut de stat pana la
sfarsitul lunii decembrie 2002 (criteriu de performanta structurala).
31. De asemenea, vom implementa masuri de reforma si pentru alte doua banci
de stat, C.E.C. si EXIMBANK. Vom respecta programul convenit cu UE pentru
implementarea planului de restructurare a C.E.C. in vederea pregatirii bancii
pentru privatizare si vom elabora un studiu de fezabilitate pentru a concentra
din nou activitatea EXIMBANK pe promovarea exporturilor si importurilor, cu
incheierea activitatilor sale bancar-comerciale.
32. In sectorul intreprinderilor, ca urmare a ritmului foarte lent din a
doua jumatate a anului 2000 si din prima jumatate a anului 2001, vom accelera
procesul de privatizare si ne vom concentra pe finalizarea catorva proiecte
mari pentru a putea transmite un semnal puternic. In mod specific:
- Vom lua toate masurile necesare pentru a finaliza transferul SIDEX catre
investitor pana la sfarsitul lunii octombrie 2001.
- Vom privatiza ALRO si ALPROM pana in luna martie 2002, intr-o maniera
convenita cu Banca Mondiala.
- Vom privatiza cel putin 4 societati cu mai mult de 1.000 de salariati
pana la sfarsitul lunii octombrie 2001, alte 4 pana la sfarsitul lunii
decembrie 2001 si alte 4 pana la sfarsitul lunii martie 2002 (obiectiv
structural).
- Pentru societatile care urmau sa fie restructurate/lichidate prin PSAL I
vom finaliza vanzarea a 50% din activele CLUJANA, iar pentru IUG Craiova vom
initia un proiect de acord de vanzare-cumparare cu un cumparator pana la
sfarsitul anului 2001. Pentru ROMAN, SIDERURGICA si NITRAMONIA vom incepe
implementarea planului de restructurare (divizarea in entitati viabile si
neviabile) pana la sfarsitul anului 2001. In prima jumatate a anului 2002 vom
incepe lichidarea entitatilor neviabile si vom oferi spre vanzare entitatile
viabile. Pana la sfarsitul anului 2002 vom incepe lichidarea entitatilor
viabile care nu au fost inca vandute.
- Pentru a sprijini reducerea semnificativa a acumularii in continuare de
pierderi in cadrul societatilor de stat vom incepe procedurile legale de
lichidare a cel putin 15 societati neviabile (cu arierate mai mari de 50% din
active) pana la sfarsitul lunii octombrie si alte 20 pana la sfarsitul anului
2001 (obiectiv structural).
- Ne angajam sa depasim tintele convenite cu Banca Mondiala prin PSAL II,
in special in lumina importantei procesului de privatizare in controlarea
costurilor cvasifiscale. Toate privatizarile vor fi realizate intr-o maniera
transparenta si in conformitate cu standardele internationale, pentru a
imbunatati credibilitatea Guvernului de buna guvernanta. Progresul in
realizarea tintelor de privatizare va fi evaluat in contextul analizelor
aranjamentului stand-by.
- Pentru a accelera procesul de privatizare Guvernul va decide, pentru
societatile care urmeaza sa fie privatizate, suma datoriilor catre buget,
inclusiv penalitati, ce va fi stearsa la momentul in care societatea este
privatizata si transferata catre investitori. Aceasta suma va fi anuntata
anticipat si va fi inclusa in documentele de licitatie.
V. Monitorizarea programului
33. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanta si a
tintelor indicative, dupa cum se specifica in paragrafele urmatoare. Programul
va fi analizat de Fond trimestrial pe perioada aranjamentului stand-by
(septembrie 2001 - martie 2003). In plus fata de principalii indicatori de
performanta financiara analizele vor fi dedicate evaluarii progreselor in
implementarea elementelor structurale ale programului, in special a celor
referitoare la ajustarile preturilor la energie, disciplina salariala si
etapele in privatizarea B.C.R. Un subiect suplimentar pentru prima analiza va
fi bugetul pe anul 2002, astfel cum a fost aprobat de Parlament. Acordul asupra
bugetului pe anul 2003 va fi, de asemenea, o conditie pentru finalizarea unei
analize.
34. Criteriile de performanta cantitative sunt urmatoarele: (i) plafoane
trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) limite trimestriale
pentru activele valutare nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru
deficitul bugetului general consolidat, cu un factor de ajustare in sensul
reducerii, in cazul unor venituri din privatizare mai mici decat cele estimate;
(iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale cumulate pentru
intreprinderi de stat selectate (regii autonome si intreprinderi de stat mari
producatoare de pierderi); (v) limite trimestriale privind ratele de incasare
la 3 utilitati; (vi) plafoane trimestriale privind garantiile interne ale
bugetului general consolidat, conform Legii datoriei publice si altor legi,
excluzand garantiile de promovare a exporturilor; (vii) plafoane trimestriale
privind contractarea sau garantarea de catre stat a datoriei externe
neconcesionale; si (viii) de asemenea, se va aplica un criteriu de performanta
permanent cu privire la neacumularea arieratelor la plati externe.
35. Tintele indicative din cadrul programului sunt urmatoarele: (i)
plafoane trimestriale privind arieratele intreprinderilor de stat monitorizate
catre bugetul general consolidat; (ii) plafoane trimestriale pentru baza
monetara medie; (iii) plafoane trimestriale pentru masa monetara; si (iv)
expunerea bancilor comerciale catre societatile de stat.
36. Toate criteriile de performanta cantitative sunt specificate in tabelul
1 din anexa A; lista cuprinzand preconditiile, criteriile de performanta
structurala si obiectivele structurale este prevazuta in anexa B. Principalele
definitii sunt prevazute in Memorandumul tehnic de intelegere, cuprins in anexa
C.
ANEXA A
Tabelul 1. Romania: Criteriile cantitative de performanta si tinte
indicative pentru 2001 - 2002*1)
________________________________________________________________________________
Sfarsitul Sfarsitul Sfarsitul Sfarsitul
Sfarsitul
lunii lunii lunii lunii lunii
decembrie martie iunie septembrie
decembrie
2001 2002 2002 2002 2002
Program Program Program Program Program
________________________________________________________________________________
(in mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru
activele interne nete -48,1 -56,2 -61,4 -67,0
-73,3
medii ale B.N.R. (in
milioane
dolari
S.U.A)
2. Tinte pentru nivelul
activelor externe nete 3.527 3.601 3.816 3.924
4.094
ale B.N.R (in mii
miliarde
lei)
3. Plafoane pentru
deficitul bugetului de
stat 38,754 9,940 19,872 31,104
43,200
4. Plafoane pentru
fondurile de salarii
agregate ale
intreprinderilor de
stat monitorizate 40,7 9,4 21,3 34,9
49,5
5. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind arieratele
intreprinderilor de
stat monitorizate
catre bugetul general
consolidat 52,5 51,7 51,0 50,2
49,4
(in
procente)
6. Limite pentru ratele
de incasare agregate
cumulate pentru:
a) DISTRIGAZ NORD si
DISTRIGAZ SUD (agregat) 95 97,5 97,5 97,5
97,5
b) TERMOELECTRICA 95 97,5 97,5 97,5
97,5
(in mii
miliarde
lei)
7. Plafoane privind
garantiile interne
acordate de Guvern 469 1.110 1.110 1.110
1.110
(in
milioane
dolari
S.U.A.)
8. Plafoane privind
contractarea sau
garantarea datoriei
externe*2):
a) scadenta mai mica sau
egala cu 1 an 0 0 0 0
b) scadenta intre 1 si
3 ani, 300 300 400 450
600
din care: in afara
bugetului 165 10 15 20
20
c) scadenta mai mare de
1 an, 2.800 1.000 1.200 1.800
3.400
din care: in afara
bugetului 165 50 75 100
100
(in mii
miliarde
lei)
9. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind baza monetara
medie 63,1 62,2 69,4 73,3
79,4
10. Tinte indicative
pentru plafoanele masei
monetare 252,2 258,9 280,0 293,5
323,7
11. Tinte indicative
privind expunerea totala
a sectorului bancar
catre intreprinderile
de stat, 29,1 30,7 32,5 34,6
36,3
din care: imprumuturi
acordate de B.C.R. 14,5 15,3 16,2 17,2 18,0
________________________________________________________________________________
*1) Criteriile de performanta si tintele indicative evidentiate in program
sunt definite in Memorandumul tehnic de intelegere.
Datele pentru sfarsitul lunii decembrie 2001 si sfarsitul lunii martie 2002
reprezinta criterii de performanta, in timp ce datele pentru sfarsitul lunii
iunie 2002, sfarsitul lunii septembrie 2002 si sfarsitul lunii decembrie 2002
reprezinta tinte indicative.
*2) Neacumularea de arierate la plati externe de catre Guvern va fi un
criteriu de performanta monitorizat in mod permanent.
ANEXA B
PRECONDITII, CRITERII DE PERFORMANTA STRUCTURALA SI OBIECTIVE STRUCTURALE
Preconditii
1. Politica fiscala:
- prezentarea la Parlament a bugetului pe anul 2002, convenit cu
reprezentantii FMI;
- anularea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2000 cu privire la
scutiri de T.V.A. si taxe vamale pentru intreprinderi de stat selectate, cu
implementare imediata, cu exceptia TERMOELECTRICA, pentru care anularea va fi
efectiva incepand cu 1 martie 2002;
- anularea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2001 cu privire la
conversia datoriei in actiuni pentru garantiile executate;
- stabilirea unui registru cu privire la imprumuturile externe ale
autoritatilor locale.
2. Politica de venituri si reducerea arieratelor:
- aprobarea de catre Guvern a unui program de limitare a salariilor si de
reducere a personalului (inclusiv o blocare partiala a angajarilor) in regiile
autonome si societatile comerciale de stat (dupa cum este prezentat in
paragraful 21 alin. 2 din memorandum) si aprobarea de catre Ministerul
Finantelor Publice a normelor pentru elaborarea bugetelor societatilor de stat,
care vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
- aprobarea unei hotarari a Guvernului care sa majoreze salariul minim pe
economie la nu mai mult de 1,75 milioane lei de la 1 martie 2002.
3. Privatizarea si supravegherea bancara:
- aprobarea de catre Guvern a strategiei de privatizare pentru B.C.R.,
implicand vanzarea completa a actiunilor detinute de stat catre un investitor
strategic bancar;
- emiterea unei noi ordonante prin care se modifica si se completeaza
legislatia bancara in urmatoarele 3 domenii prioritare: (i) transferul
proprietatii bancare; (ii) imunitatea si protectia legislativa pentru
supraveghetorii bancari; si (iii) criterii mai stricte pentru testul de
compatibilitate si competenta.
4. Reforma sectorului energetic:
- cresterea cu 3,6% a pretului electricitatii la utilizatorul final si
cresterea pretului de producator pentru energia termica la TERMOELECTRICA la
echivalentul a 15 USD/Gcal de la 1 octombrie 2001;
- stabilirea unor conturi escrow pe deplin functionale pentru plata
energiei termice consumate, furnizata de TERMOELECTRICA, si a gazelor naturale
furnizate de DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD catre distribuitorii locali de
energie termica;
- prezentarea de catre Ministerul Industriei si Resurselor a raportului
lunar pe luna septembrie 2001, care sa fie supus atentiei reprezentantilor FMI
si Bancii Mondiale, cu privire la implementarea masurilor de imbunatatire a
incasarilor la DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD.
Criterii de performanta structurala
5. Anuntarea licitatiei pentru B.C.R. pana la sfarsitul lunii februarie
2002
6. Finalizarea privatizarii B.C.R. pana la sfarsitul lunii decembrie 2002
7. Aprobarea bugetelor regiilor autonome si societatilor comerciale de
stat, in conformitate cu obiectivele de politica salariala pentru anul 2002,
prevazute in paragraful 21 din memorandum, pana la sfarsitul lunii decembrie
2001
8. Implementarea planului autoritatilor de crestere a preturilor la
electricitate si energie termica, dupa cum se prevede in tabelul 1 anexat.
Obiective structurale
9. Privatizarea a cel putin 4 societati cu mai mult de 1.000 de salariati
pana la sfarsitul lunii octombrie 2001, a cel putin altor 4 pana la sfarsitul
lunii decembrie 2001 si a altor 4 societati pana la sfarsitul lunii martie
2002. Inceperea procedurilor legale de lichidare a cel putin 15 societati
neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active si fiecare cu active de cel
putin 25 miliarde lei) pana la sfarsitul lunii octombrie 2001 si a altor 20 de
societati pana la sfarsitul lunii decembrie 2001.
10. Reglementarea cu privire la clasificarea si provizionarea
imprumuturilor urmeaza sa fie revizuita pana la sfarsitul lunii octombrie 2001
si va intra in vigoare pana in iulie 2002.
11. Eliminarea exceptarilor de la plata taxelor vamale si a T.V.A. pentru
materiile prime pentru intreprinderile mici si mijlocii, prevazute in Legea nr.
133/1999, pana la sfarsitul lunii decembrie 2001.
12. Prezentarea rapoartelor lunare cu privire la implementarea masurilor de
imbunatatire a incasarilor la DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD.
Tabelul 1. Planul autoritatilor de ajustare a preturilor la electricitate,
energie termica si gaze naturale
____________________________________________________________________________
Pretul la energie Ajustari
____________________________________________________________________________
Pretul electricitatii la utilizatorul final Crestere
(in procente)
1 octombrie 2001 3,6*1)
1 noiembrie 2001 3,6*2)
1 decembrie 2001 3,6*2)
1 ianuarie 2002 3,6*2)
1 februarie 2002 3,6*2)
1 martie 2002 3,6*2)
1 aprilie 2002 16,0*3)
Crestere
Pretul de producator pentru energia termica (in dolari S.U.A.)
la TERMOELECTRICA
1 octombrie 2001 15,00*1)
1 ianuarie 2002 15,00*2)
1 aprilie 2002 15,00*3)
1 iulie 2002 20,00*3)
Pretul national de referinta pentru energie termica (in dolari S.U.A.)
1 ianuarie 2002 15,40*2)
1 aprilie 2002 15,40*3)
1 iulie 2002 20,00*3)
Pretul unificat pentru gaze naturale la consumatorul (in dolari S.U.A.)
final
1 octombrie 2001 82,50*3)
1 ianuarie 2002 82,50*3)
1 aprilie 2002 82,50*3)
1 iulie 2002 82,50*3)
1 octombrie 2002 82,50*3)
1 ianuarie 2003 90,00*3)
____________________________________________________________________________
*1) Preconditie.
*2) Criterii de performanta structurala.
*3) Tintele indicative vor fi transformate in criterii de performanta
structurala la prima analiza.
ANEXA C
MEMORANDUMUL TEHNIC DE INTELEGERE
pentru acordul stand-by
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei
II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Bancii Nationale a
Romaniei
III. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat
IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale intreprinderilor de
stat monitorizate
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor
de stat monitorizate catre bugetul general consolidat
VI. Limite pentru ratele de incasare agregate cumulate pentru DISTRIGAZ
SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICA
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne
pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe
IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie
X. Tinte indicative pentru plafoanele masei monetare
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a
sectorului bancar catre intreprinderile de stat
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei
_______________________________________________________________________
Plafon Realizat
_______________________________________________________________________
(in miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 -21.544
30 septembrie 2001 -40.594
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) -48.099
31 martie 2002 (criteriu de performanta) -56.180
30 iunie 2002 (tinta indicativa) -61.444
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) -67.015
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) -73.271
_______________________________________________________________________
Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenta intre
baza monetara medie (astfel cum este definita in tabelul IX din aceasta anexa)
si media activelor externe nete (activele externe nete, astfel cum sunt
definite in tabelul II din aceasta anexa pentru luna indicata, excluzand
ajustarea pentru moneda straina evaluata prin bonuri de tezaur), ambele
exprimate in moneda nationala.
Pentru scopurile programului stocurile medii ale activelor externe nete vor
fi transformate in lei in vederea calcularii activelor medii interne nete, la
cursul de schimb mediu lunar leu/dolar convenit cu reprezentantii FMI. Stocul
mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete
zilnice, astfel cum sunt definite in tabelul II.
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R.,
date care vor fi furnizate saptamanal Fondului Monetar International de catre
B.N.R.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat in
urmatoarele conditii:
1. Plafonul va fi coborat in mod proportional pentru fractiunea din luna in
care finantarea externa bruta, astfel cum este definita in tabelul II,
depaseste nivelurile programate specificate in tabelul II.
2. Plafonul va fi ridicat "unu la unu" in mod proportional pentru
fractiunea de luna si in masura in care limita minima a activelor externe medii
este coborata in tabelul II, ca urmare a lipsurilor din finantarea externa
bruta.
3. Plafoanele vor fi ajustate pentru orice schimbare in rezervele
obligatorii, conform tabelului IX. Inainte de a efectua orice schimbare B.N.R.
se va consulta cu expertii FMI.
II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Bancii Nationale a
Romaniei
___________________________________________________________________________
Plafon Realizat
___________________________________________________________________________
(in milioane dolari S.U.A.)
Stoc la:
30 iunie 2001 3.285
30 septembrie 2001 3.336
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 3.527
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 3.601
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 3.816
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 3.924
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 4.094
___________________________________________________________________________
Activele externe nete ale B.N.R. reprezinta diferenta dintre activele de
rezerva si pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva
trebuie sa fie definite ca aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice
pozitie de rezerva la FMI si disponibilitatile de valuta in monede convertibile
ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, depozitele
B.N.R. la bancile comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele
de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele
externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward si metalele
pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la pretul contabil
de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie si disponibilitatile DST la 1,355109 dolari
S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt masurate in ultima zi
lucratoare a lunii respective.
Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca
imprumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul
B.N.R. folosita drept garantie) si pasive forward ale B.N.R. in monede
convertibile, inclusiv depozitele in valuta ale bancilor comerciale rezidente
la B.N.R.; cumparari de la FMI; imprumuturi de pe pietele internationale de
capital; creditele "punte" de la BRI, banci straine, guverne straine
sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor.
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., trebuie convertite la cursurile lor corespunzatoare fata de
dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Obligatiunile Samurai ale B.N.R. vor fi
evaluate la cursul swap aferent de 111,9 yen/dolar S.U.A. Toate modificarile cu
privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile
despre operatiunile privind vanzari, cumparari sau operatiuni swap cu aur vor
fi, de asemenea, comunicate expertilor FMI.
Activele externe nete (AEN) ale B.N.R. vor fi ajustate automat pentru
devierile finantarii externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe o baza
cumulata incepand cu sfarsitul lunii septembrie 2001).
Decembrie 2001: 248 milioane dolari S.U.A.
Martie 2002: 248 milioane dolari S.U.A.
Iunie 2002: 748 milioane dolari S.U.A.
Septembrie 2002: 748 milioane dolari S.U.A.
Decembrie 2002: 898 milioane dolari S.U.A.
Concret, daca veniturile din finantarea externa:
1. depasesc limitele din program, nivelul AEN la trimestru va fi majorat cu
100% din finantarea suplimentara;
2. scad sub limitele stabilite in program, nivelul AEN va fi redus cu 100%
din diferenta pana in decembrie 2001, cu pana la 350 milioane dolari S.U.A. la
sfarsitul lunii septembrie 2002 si cu pana la 500 milioane dolari S.U.A. la
sfarsitul lunii decembrie 2002.
Plafonul cu activele externe nete va fi ajustat prin schimbarea in stocul
monedei externe preschimbat de catre Ministerul Finantelor Publice in bonuri de
tezaur. Stocul neachitat la 30 iunie 2001 a fost de 485 milioane dolari S.U.A.,
evaluat la ratele de schimb de mai sus.
------------
*1) Finantarea externa este definita ca intrari din credite acordate
Guvernului pentru sustinerea balantei de plati, cu o scadenta mai mare de un
an, de la creditori multilaterali si bilaterali, precum si din resurse cu o
scadenta mai mare de un an, obtinute de Guvern de pe pietele internationale de
capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
_______________________________________________________________________
Plafon Realizat
_______________________________________________________________________
(in miliarde lei)
Deficit la:
30 martie 2001 (efectiv) 9.108
30 iunie 2001 (efectiv) 17.852
30 septembrie 2001 (tinta indicativa) 28.445
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 38.754
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 9.940
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 19.872
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 31.104
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 43.200
_______________________________________________________________________
Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autoritatilor
locale, fondurile de asigurari sociale*2), Fondul special pentru modernizarea
drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul
special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii
romanesti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finantelor
Publice sau de alte ministere si agentiile din afara cadrului bugetar; alte
operatiuni extrabugetare ale ministerelor, finantate prin imprumuturi externe;
fondurile de contrapartida create din incasarile din imprumuturi externe. Orice
alte fonduri noi ce vor fi create in timpul derularii programului, in scopul
realizarii de operatiuni de natura fiscala, asa cum este definit in Manualul
pentru statistica finantelor publice al FMI, vor fi incorporate in definitia
bugetului general consolidat.
------------
*2) Acestea includ bugetul asigurarilor sociale de stat, Fondul pentru
plata ajutorului de somaj si Fondul asigurarilor sociale de sanatate.
In cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat
pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile, date furnizate de
Ministerul Finantelor Publice, si pe baza datelor "inregistrate sub
linie", cum ar fi, spre exemplu, valoarea finantarii externe si interne a
bugetului, precum si veniturile din privatizare obtinute de toate entitatile
din cadrul bugetului general consolidat si venituri din recuperarea activelor
bancare de catre A.V.A.B. Vor fi intreprinse toate eforturile pentru armonizarea
calculului deficitului bugetar de "sub" si de "deasupra
liniei". Insa, daca aceste eforturi nu se vor concretiza in eliminarea
discrepantelor, pentru scopurile programului va fi folosita valoarea mai mare a
deficitului bugetar.
Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar
catre bugetul general consolidat este definita ca totalitatea creantelor
sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totala a
depozitelor bugetului general consolidat detinute in sistemul bancar. Soldul
creditului in valuta catre buget la 31 decembrie 2000 va fi convertit la rata
de schimb valabila la sfarsitul lunii decembrie 2000. Valoarea creditului in
valuta acordat in anii 2001 si 2002 va fi evaluata la cursurile valutare
efective de la momentul tragerii. Imprumuturile guvernamentale catre banci la o
rata a dobanzii mai mica decat rata de referinta a B.N.R. pentru a finanta
subimprumuturile agentilor economici sunt excluse din depozitele
guvernamentale; o lista convenita a conturilor care urmeaza sa fie tratate ca
depozite guvernamentale in scopurile programului este prezentata in Aide
memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "Romania: masurarea
deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.
In scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al
bugetului general consolidat in anul 2002 vor fi ajustate, in sensul reducerii,
cu diferenta fata de sumele trimestriale cumulate obtinute din privatizare la
bugetul general consolidat. Incasarile din privatizare exprimate in valuta vor
fi convertite in dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 2000, iar din
dolari S.U.A. in lei, la cursurile valutare mentionate mai sus. Limita
prevazuta pentru aceste sume se prezinta astfel:
______________________________________________________________________________
Limita Realizat
______________________________________________________________________________
(in miliarde lei)
Sumele trimestriale cumulate obtinute din privatizare
la bugetul general consolidat in anul 2002:
31 martie 2002 (tinta minima) 1.000
30 iunie 2002 (tinta minima) 2.000
30 septembrie 2002 (tinta minima) 3.000
31 decembrie 2002 (tinta minima) 4.000
______________________________________________________________________________
Ca masura restrictiva pentru atingerea tintei de deficit bugetar de 3,5%
din PIB in anul 2001, Guvernul a aprobat in ordonanta de rectificare a
bugetului blocarea a 50% din cheltuielile de capital prevazute pentru
trimestrul IV 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, fondurile de
asigurari sociale, Fondul special pentru modernizarea drumurilor si Fondul
special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Cheltuielile blocate pot fi
disponibilizate cel mai devreme la data de 25 octombrie 2001, cu conditia
indeplinirii tintei de venituri la sfarsitul lunii septembrie 2001. Aceasta
tinta de venituri are in vedere estimarea veniturilor cumulate totale,
convenite intre Ministerul Finantelor Publice si expertii FMI pentru bugetul
general consolidat pentru primele trei trimestre ale anului 2001 (a se vedea
mai jos). Daca aceasta tinta de venit nu este indeplinita la data de 25
octombrie 2001, cheltuielile vor fi deblocate daca si cand tintele convenite de
venituri lunare cumulate vor fi atinse in urmatoarele doua luni.
In plus, pentru lunile noiembrie si decembrie 2001, Guvernul, la propunerea
Ministerului Finantelor Publice, va aproba la sfarsitul lunilor octombrie si,
respectiv, noiembrie, dupa consultari cu expertii FMI, plafoane de cheltuieli
pentru bugetul de stat care pot fi mai mici decat repartizarile cheltuielilor
aprobate prin ordonanta de rectificare a bugetului. Aceste plafoane vor fi
stabilite in functie de evolutia veniturilor la bugetul general consolidat la
sfarsitul lunilor septembrie si, respectiv, octombrie 2001 (masurate comparativ
cu tintele convenite pentru veniturile lunare), dar si tinand seama de
cresterea veniturilor, cheltuielilor si a deficitului bugetului de stat in
lunile octombrie si, respectiv, noiembrie 2001, precum si de trendul
previzionat pana la sfarsitul anului.
_____________________________________________________________________________
Tinta Realizat
convenita
pentru
venituri
_____________________________________________________________________________
(in miliarde lei)
Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale,
inclusiv granturi):
31 martie 2001 (realizat) 74.370
30 iunie 2001 (realizat) 160.893
30 septembrie 2001 (tinta convenita pentru venituri) 253.857
31 octombrie 2001 (tinta convenita pentru venituri) 288.816
30 noiembrie 2001 (tinta convenita pentru venituri) 321.563
31 decembrie 2001 (tinta convenita pentru venituri) 359.442
_____________________________________________________________________________
IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale intreprinderilor de
stat monitorizate
Lista cuprinzand cele 53 de regii autonome si companii nationale, precum si
cele 33 de societati comerciale de stat mari, ale caror salarii sunt
monitorizate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, este
mentionata in Hotararea Guvernului nr. 866/2001. Fondurile de salarii pentru
acest grup de intreprinderi de stat vor fi restrictionate dupa cum urmeaza:
Fondurile de salarii agregate in 2001 pentru intreprinderile de stat
monitorizate vor fi limitate la 44% din nivelul anual al fondului de salarii pe
anul 2000. In plus reducerea de personal de 9.428 va fi implementata intre 1
septembrie si 31 decembrie 2001 in 8 companii de sub autoritatea Ministerului
Industriei si Resurselor: C.N. HUILA, S.N. CARBUNE, C.N. MINVEST, C.N. REMIN,
C.N. LIGNIT OLTENIA, C.N. TRANSELECTRICA, S.C. TERMOELECTRICA si S.C.
ELECTRICA. Numarul total de salariati in aceste intreprinderi nu va trebui sa
depaseasca 123.439 la data de 31 decembrie 2001.
Pentru anul 2002 cresterea fondului de salarii agregat pentru aceste
intreprinderi va fi limitata la 22% din fondul de salarii pe anul 2001 sau
proportional mai putin, daca "externalizarea" (definita ca o
componenta a unei unitati sau transferul acesteia catre alta entitate) este mai
mare de 1% .
Plafoanele cumulate pentru fondul de salarii agregat pentru intreprinderile
de stat monitorizate vor fi urmatoarele:
Ianuarie - iunie 2001 18,6 mii miliarde lei (realizat)
Ianuarie - septembrie 2001 28,3 mii miliarde lei (estimat)
Ianuarie - decembrie 2001 40,7 mii miliarde lei (criteriu de performanta)
Ianuarie - martie 2002 9,4 mii miliarde lei (criteriu de
performanta)
Ianuarie - iunie 2002 21,3 mii miliarde lei (tinta indicativa)
Ianuarie - septembrie 2002 34,9 mii miliarde lei (tinta indicativa)
Ianuarie - decembrie 2002 49,5 mii miliarde lei (tinta indicativa)
Fondurile de salarii vor fi masurate lunar pe baza cumulata in diferite
sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale isi va asuma
responsabilitatea colectarii datelor de la diferite ministere (pentru regiile
autonome si companiile nationale din subordine) si A.P.A.P.S. (pentru
societatile comerciale din subordine) si va raporta lunar FMI nivelul
fondurilor de salarii si numarul de salariati pentru fiecare dintre
intreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister
si pentru totalul general).
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor
de stat monitorizate catre bugetul general consolidat
_______________________________________________________________________
Plafon Realizat
_______________________________________________________________________
(in mii miliarde lei)
Stocul de arierate la:
31 decembrie 2000 47,2
31 iulie 2001 60,8
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 52,5
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 51,7
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 51,0
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 50,2
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 49,4
_______________________________________________________________________
Cele 53 de regii autonome si companii nationale si cele 33 de societati
comerciale mari cu pierderi, ale caror arierate urmeaza sa fie monitorizate
conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, sunt specificate in
Hotararea Guvernului nr. 866/2001. In aceasta ordonanta arieratele sunt
definite ca sume datorate care au depasit data scadentei, mentionata explicit
in contracte, sau, daca asemenea data explicita nu exista, 30 de zile dupa
furnizarea serviciilor sau produselor. Raportarea arieratelor totale va avea urmatoarele
subcategorii: catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele locale, catre bugetele fondurilor speciale si catre alti creditori.
Arieratele catre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4
categorii. Pentru arieratele care au fost reesalonate suma reesalonata
(inclusiv penalizarile) nu poate fi considerata drept reducere de arierate si
trebuie sa fie raportata. Informatiile necesare monitorizarii vor fi furnizate
lunar FMI de catre Ministerul Finantelor Publice. Raportul va include date
despre arierate, inclusiv o detaliere pe creditori (ca si subtotalul
arieratelor catre buget), pentru fiecare companie monitorizata din lista; va
include, de asemenea, sume cumulate pe fiecare minister si pentru total general.
Raportul va include, de asemenea, date despre creantele fiecareia dintre
companiile monitorizate, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
79/2001.
Raportarile colectate de Ministerul Finantelor Publice vor include, de
asemenea, informatii privind defalcarea arieratelor pe primii 10 creditori
pentru fiecare companie, care vor fi puse la dispozitie expertilor FMI pentru a
fi analizate in timpul misiunilor.
VI. Limite minime pentru ratele de incasari agregate cumulate ale DISTRIGAZ
SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICA
Se vor stabili limite minime pentru ratele de incasari cumulate ale
urmatoarelor companii: DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD si TERMOELECTRICA. Ratele
de incasari cumulate sunt definite ca raport intre incasari si valorile facturate,
masurate de la inceputul anului pana la o data specificata. Limitele sunt
urmatoarele:
_______________________________________________________________________
Limita Realizat
_______________________________________________________________________
(in procente)
DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 97,5
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 97,5
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
TERMOELECTRICA:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 97,5
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 97,5
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
_______________________________________________________________________
Datele despre aceste companii vor fi colectate de Ministerul Finantelor
Publice si raportate lunar FMI.
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne
pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
________________________________________________________________________
Garantii interne emise de Guvern Plafon Realizat
________________________________________________________________________
(in miliarde lei)
30 iunie 2001*3) 320
30 septembrie 2001 469
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 469
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 1.110
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 1.110
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 1.110
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 1.110
________________________________________________________________________
*3) Realizatul la 31 martie 2001 include imprumuturile acordate pentru
ROMAN si TRACTORUL, garantate cu depozite A.P.A.P.S.
Pentru scopurile programului preluarea datoriilor intreprinderilor catre
banci la bugetul general consolidat este considerata echivalenta cu emiterea de
garantii pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci. Aceasta
limita include orice imprumut a carui dobanda este platita sau garantata de
Guvern, chiar daca rambursarea imprumutului nu este garantata. Bugetul general
consolidat este definit in tabelul III. Criteriul se aplica si la folosirea de
catre A.P.A.P.S. a resurselor pentru recapitalizarea intreprinderilor sau drept
colateral pentru imprumuturi bancare. Imprumuturile in valuta vor fi convertite
la rata de schimb leu/USD de 29.835 lei pentru anul 2001 si de 36.867 lei
pentru anul 2002.
Aceste limite exclud:
- contractarea sau garantarea datoriei externe pentru care au fost
stabilite limite separate in tabelele V si VI din aceasta anexa;
- datoria transferata la A.V.A.B. in procesul de restructurare bancara.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar FMI de catre Ministerul
Finantelor Publice.
VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe
________________________________________________________________________________
Scadenta Scadenta Scadenta
mai mica sau intre un an mai mare de
egala cu un an si 3 ani un an
Plafon Realizat Plafon Realizat Plafon
Realizat
________________________________________________________________________________
(in milioane dolari S.U.A.)
30 iunie 2001, 0 196 1.194
din care in afara bugetului 0 0 83
30 septembrie 2001, 0 300 2.500
din care in afara bugetului 0 165 165
31 decembrie 2001*1), 0 300 2.800
din care in afara bugetului 0 165 165
31 martie 2002*1), 0 300 1.000
din care in afara bugetului 0 10 50
30 iunie 2002*2), 0 400 1.200
din care in afara bugetului 0 15 75
30 septembrie 2002*2), 0 450 1.800
din care in afara bugetului 0 20 100
31 decembrie 2002*2), 0 600 3.400
din care in afara bugetului 0 20 100
________________________________________________________________________________
*1) Criteriu de performanta.
*2) Tinta indicativa.
Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe
nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general
consolidat este definit in tabelul III din prezenta anexa. Acest criteriu de
performanta se aplica nu numai datoriei, astfel cum este definita la pct. 9 din
Liniile directoare privind criteriile de performanta referitoare la datoria
externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului directorilor executivi
nr. 12.274-(00/85)], ci si angajamentelor contractate sau garantate pentru care
nu a fost primita valoarea. Plafoanele se aplica, de asemenea, oricarei
preluari de imprumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau
garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane
datoriile catre FMI si imprumuturile legate de la BRI, banci straine, guverne
straine sau orice alte institutii financiare. Datoria in limitele plafoanelor
va fi denominata in dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la data la care
contractul de imprumut sau de garantie devine efectiv. Imprumuturile
considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria in
afara bugetului include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii
din sectorul privat, garantate de Ministerul Finantelor Publice. Imprumuturile
pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ si TERMOELECTRICA sunt
incluse in plafoanele generale, dar nu si in plafoanele pentru datoria garantata
din afara bugetului, iar imprumuturile pentru importurile de combustibili ale
societatii TERMOELECTRICA sunt excluse din plafoanele pentru datoria cu
scadente intre 1 si 3 ani.
Imprumuturile concesionale sunt definite ca acele imprumuturi cu element
nerambursabil de cel putin 35% din valoarea imprumutului, utilizand rate de
discont pentru valute specifice pe baza ratelor de referinta ale dobanzii
comerciale (CIRRS) ale OCDE, in vigoare la momentul contractarii sau garantarii
imprumutului.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de catre
Ministerul Finantelor Publice.
Neacumularea de catre Guvern a arieratelor la plati externe va fi un
criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua.
Pentru scopurile programului arieratele aferente garantiilor de stat
executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30
de zile.
IX. Tinte indicative privind plafoanele referitoare la baza monetara medie
____________________________________________________
Plafon Realizat
____________________________________________________
(in miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 57.530
30 septembrie 2001*4) 59.647
31 decembrie 2001 63.096
31 martie 2002 62.202
30 iunie 2002 69.403
30 septembrie 2002 73.292
31 decembrie 2002 79.392
____________________________________________________
*4) Pe baza rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei de 27%;
incepand cu 1 octombrie, vor fi reduse la 25% .
Baza monetara medie este definita ca suma dintre cantitatea medie de moneda
aflata in circulatie in afara B.N.R. si media depozitelor (obligatorii plus
rezervele suplimentare) bancilor comerciale la B.N.R. pentru luna indicata.
Depozitele bancilor comerciale exclud rezervele obligatorii si rezervele
suplimentare in valuta pentru depozitele in valuta. Datele privind baza
monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor
fi transmisi saptamanal FMI de catre B.N.R.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate in urmatoarele
imprejurari:
1. daca rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 25% pentru toate
rezervele pastrate in lei, tintele privind baza monetara vor creste/descreste
cu produsul dintre modificarea in cerintele referitoare la rezerve si
depozitele estimate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite in lei;
2. obiectivele referitoare la baza monetara vor fi diminuate proportional
cu masura in care rezervele totale din sistemul bancar scad sub rezerva minima
obligatorie.
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
____________________________________________________
Plafon Realizat
____________________________________________________
(in miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 208.498
30 septembrie 2001 225.353
31 decembrie 2001 252.237
31 martie 2002 258.921
30 iunie 2002 280.015
30 septembrie 2002 293.547
31 decembrie 2002 323.658
____________________________________________________
Masa monetara este definita ca fiind pasivele sistemului bancar fata de
sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor,
dar exclude depozitele statului, ale institutiilor monetare internationale si
ale altor nerezidenti. Pentru scopurile acestui program depozitele care sunt
exprimate in valuta vor fi convertite in lei la cursurile de schimb contabile
convenite.
Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizandu-se
datele lunare privind conturile bancilor si ale sistemului bancar, care vor fi
furnizate lunar FMI de catre B.N.R.
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a
sectorului bancar catre intreprinderile de stat
________________________________________________________________________________
Plafon Realizat
Total din care: B.C.R. Total din care:
B.C.R.
________________________________________________________________________________
(in miliarde lei)
Stocul imprumuturilor la:
30 iunie 2001 24.799 13.182
30 septembrie 2001 27.548 13.756
31 decembrie 2001 29.143 14.532
31 martie 2002 30.672 15.273
30 iunie 2002 32.473 16.163
30 septembrie 2002 34.551 17.212
31 decembrie 2002 36.250 18.021
________________________________________________________________________________
Expunerea totala acopera toate creditele, aconturile, detinerea de datorie
si expunerea extrabilantiera ale bancilor rezidente catre intreprinderile de
stat. Intreprinderile de stat sunt toate regiile autonome si societatile
comerciale al caror actionar majoritar este statul sau A.P.A.P.S. In scopul
monitorizarii datoria in moneda straina va fi convertita in lei la cursurile
valutare leu/dolar S.U.A. de la sfarsitul lunii, convenita cu expertii FMI.
Creditul extern exprimat in monede convertibile, altele decat dolarul S.U.A.,
va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul S.U.A., dupa
cum se specifica in tabelul II din aceasta anexa. Datele referitoare la
imprumuturile acordate de catre sectorul bancar intreprinderilor de stat vor fi
monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R.
Valoarea expunerii totale raportate de B.N.R. va fi ajustata, in sensul
cresterii, dupa cum urmeaza:
(i) expunerea catre societatile in care capitalul majoritar a fost
transferat sectorului privat de la 30 iunie 2001. In acest scop A.P.A.P.S. si
ministerele implicate vor furniza trimestrial B.N.R. actualizari ale
portofoliului lor;
(ii) orice datorie sau anulari extrabilantiere;
(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de catre
Guvern sau de alte organisme publice.
In plus B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totala a
sistemului bancar catre intreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 90
miliarde lei, pentru fiecare intreprindere.