DECIZIE Nr. 328 din 21 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin.
(5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul
National Anticoruptie
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 690 din 1 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Tulus Andreea Annamaria, Baldean
Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu
Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut
Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria,
Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil,
Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil,
Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel,
Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca
Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan,
Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta,
Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan)
Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila
Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka
Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia,
Tatar Calin si Alicu Sever in Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj,
precum si de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena,
Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida
Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela
Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel,
Radulescu Teodor si Miclea Iuliu in Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj -
Sectia civila.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 9 iunie 2005, in
prezenta partii Tulus Andreea Annamaria si a reprezentantului Ministerului
Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand
nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru 14 iunie 2005 si
apoi pentru 21 iunie 2005.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 10.678/2004
al Tribunalului Cluj si prin Incheierea din 21 februarie 2005, pronuntata in
Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj, Curtea Constitutionala a fost
sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (4)
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National
Anticoruptie, devenit art. 28 alin. (5) prin Legea nr. 601/2004 privind
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004. Exceptia a fost
ridicata de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia,
Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan
Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia,
Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe,
Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu
Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese,
Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia,
Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia,
Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean
Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa
Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta,
Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea
Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta,
Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin si Alicu Sever,
precum si de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena,
Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida
Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela
Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel,
Radulescu Teodor si Miclea Iuliu in cadrul unor litigii de munca avand ca
obiect obligarea Ministerului Finantelor Publice, a Ministerului Justitiei,
respectiv a Ministerului Public, a Curtii de Apel Cluj, respectiv a Parchetului
de pe langa Curtea de Apel Cluj si a Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj,
la plata drepturilor salariale reprezentand 40% din indemnizatia de incadrare
bruta lunara.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, cu
privire la incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ca nu
exista in realitate complete specializate pentru judecarea cauzelor de
coruptie, marea majoritate a judecatorilor sectiilor penale ale tribunalelor si
curtilor de apel solutionand acest gen de cauze si, ca atare, nu se justifica
acordarea unor drepturi salariale sporite. Totodata, aceste cauze nu necesita o
specializare anume fata de alte categorii de cauze, solutionate de alte sectii
ale acelorasi instante, si, de asemenea, nu presupun un grad de complexitate
sporit fata de acestea. Mai arata ca, "in plus, acest gen de cauze nu
supune judecatorul cauzei unor pericole mai mari decat cele la care este expus
procurorul care a instrumentat cauza, care poate fi din cadrul parchetelor de
pe langa tribunale sau curtile de apel, pentru ca unele cauze de coruptie sunt
de competenta acestor parchete, iar procurorul, spre deosebire de judecatorul
care instrumenteaza aceeasi cauza, doar in alta faza a procesului, nu
beneficiaza de aceste drepturi". In acest sens invoca Decizia Curtii
Constitutionale nr. 89/2003, prin care s-a statuat ca dispozitiile art. 8 din
Legea nr. 543/2002 sunt neconstitutionale, intrucat limiteaza aplicarea legii
la pedepse, masuri si sanctiuni aplicate prin hotarari judecatoresti ramase definitive
pana la data intrarii in vigoare a legii, excluzand pedepsele, masurile si
sanctiunile aplicate ulterior pentru fapte savarsite pana la aceasta data.
Totodata, arata ca legiuitorul a acordat acest spor si in privinta altor
categorii de cauze, cum sunt cele privind combaterea criminalitatii organizate
si a terorismului, precum si tuturor judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si
Justitie si procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta instanta.
In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 124 alin. (3) din
Constitutie, autorii exceptiei sustin ca acordarea sporului de 40% numai
anumitor judecatori aduce atingere independentei judecatorului, intrucat
repartizarea judecatorilor pe sectii si desemnarea judecatorilor specializati
in cauze de coruptie se fac de presedintele instantei respective, iar "a
lasa la indemana conducerii instantei acordarea sau neacordarea unor drepturi
salariale atenteaza la independenta judecatorului, care are o componenta
importanta in independenta materiala".
Tribunalul Cluj si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata, aratand ca dispozitiile art. 28 alin.
(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, devenit art. 28 alin.
(5) prin Legea nr. 601/2004, incalca prevederile constitutionale privind
egalitatea in drepturi, deoarece solutionarea cauzelor de coruptie nu presupune
o specializare anume, aceste cauze nu au un grad sporit de dificultate fata de
alte cauze solutionate de diferitele sectii ale instantelor, nu supun
judecatorul cauzei unor pericole mai mari decat cele la care este expus
procurorul care instrumenteaza cauza si nu presupun o responsabilitate sporita
fata de alte categorii de cauze. Astfel, nu se poate sustine ca simplul fapt ca
aceste complete judeca o anumita categorie de cauze justifica acordarea unui
spor la indemnizatia de incadrare. Altfel, s-ar putea sustine ca judecatorii nu
sunt niciodata in situatii egale care sa justifice salarizare egala, intrucat
unii judeca litigii de munca, altii de familie, altii cauze civile etc. De
altfel, arata instanta de judecata, "chiar legiuitorul a recunoscut ca
diferenta de tratament nu se justifica, atunci cand a acordat acest spor
tuturor judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si procurorilor
din cadrul parchetului de pe langa aceasta instanta".
Totodata, instanta considera ca dispozitiile legale criticate contravin si
prevederilor art. 124 alin. (3) din Constitutie, deoarece "independenta
materiala este o latura fundamentala a independentei judecatorului",
astfel cum rezulta din Principiul 3 din Recomandarea R(94) privind
independenta, eficacitatea si rolul judecatorului (adoptata de Consiliul de
Ministri al Consiliului Europei la 13 octombrie 1994), in care la pct. 1 lit.
b) se arata ca pentru a crea conditii de munca adecvate, care sa permita
judecatorilor sa munceasca eficient, se impune ca remuneratia sa fie pe masura
demnitatii profesiei si a responsabilitatilor. De asemenea, art. 13 din Carta
Universala a Judecatorului prevede ca "judecatorul trebuie sa primeasca o
remunerare suficienta pentru a-i asigura o adevarata independenta economica.
Remunerarea nu trebuie sa depinda de rezultatul activitatii judecatorului si nu
va fi diminuata pe durata detinerii functiei de judecator". Conform art. 2
din Statutul Universal al Judecatorului, "judecatorul, in calitate de
detinator al autoritatii judecatoresti, trebuie sa-si poata exercita functia sa
in deplina independenta in raport cu toate constrangerile/fortele de natura
sociala, economica si politica, in raport cu alti judecatori si in raport cu
administratia judecatoreasca". Art. 13 din acelasi document prevede ca
"judecatorul va primi o remuneratie suficienta pentru a-i asigura o reala
independenta economica".
Mai arata ca independenta materiala este o latura a independentei cata
vreme salarizarea judecatorului depinde de presedintele instantei, ceea ce
presupune un posibil control asupra activitatii si deciziilor acestuia din
partea administratiei instantei.
In ceea ce priveste Decizia Curtii Constitutionale nr. 515/2004, invocata
de partile adverse in argumentarea constitutionalitatii textului criticat,
instanta apreciaza ca aceasta decizie a facut referire numai la posibila
incalcare a art. 111 alin. (1) si art. 138 alin. (5) din Constitutie.
Tribunalul Salaj si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata, aratand ca dispozitiile legale criticate
incalca prevederile constitutionale privind egalitatea in drepturi si
independenta magistratilor. Astfel, sub aspectul complexitatii si pericolului
la care sunt supusi, nu exista deosebiri intre magistratii care desfasoara
activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie si ceilalti
magistrati si nu se poate sustine ca valorile ce constituie obiectul juridic al
infractiunilor de coruptie sunt diferite de celelalte valori ocrotite de lege.
De asemenea, apreciaza ca independenta magistratilor are o componenta
materiala, "in conditiile in care salariile nu sunt pe masura importantei
sociale, complexitatii si solicitarii impuse de aceasta profesie si nu ofera
nici o comparatie pentru privatiunile la care sunt supusi magistratii".
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
apreciind ca dispozitia legala criticata nu contravine independentei
judecatorilor si nici principiului egalitatii cetatenilor in fata legii.
Astfel, sporul prevazut de textul legal criticat este acordat judecatorilor
care intra in cauze de coruptie, celor care intra in cauze de criminalitate
organizata, precum si celorlalti judecatori enumerati expres in textul de lege.
Diferentierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilita in
raport cu situatia obiectiva diferita in care se afla cele doua categorii de
salariati, imprejurare ce justifica si instituirea tratamentului juridic
diferit.
Nu constituie o discriminare nici desemnarea de catre presedintii
instantelor a judecatorilor specializati pe cauze de coruptie, fapt care, de
altfel, reprezinta una dintre atributiile conducatorilor de instanta, in baza
careia se pune in aplicare o dispozitie a legii. Desemnarea judecatorilor
specializati pe cauze de coruptie sau de criminalitate organizata nu ridica
problema neconstitutionalitatii dispozitiilor legale respective. Faptul ca
legiuitorul a acordat acest spor si judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie
si Justitie, precum si procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta
instanta nu echivaleaza cu o recunoastere implicita a discriminarii fata de
restul judecatorilor, sporul fiind o consecinta a solutionarii unor astfel de
cauze.
Imprejurarea ca exista cauze de complexitate diferita sau cauze care expun
judecatorul la pericole mai mari, ca si cele privind criminalitatea organizata,
nu inseamna implicit ca textul legal criticat este neconstitutional intrucat
creeaza discriminari in ce priveste salarizarea judecatorilor.
Referitor la pretinsa incalcare a prevederilor art. 124 alin. (3) din
Constitutie, arata ca independenta judecatorilor, potrivit practicii Curtii
Europene a Drepturilor Omului, nu inseamna independenta materiala, ci doar
independenta fata de executiv si legislativ.
In final, precizeaza ca prin Decizia nr. 515/2004, Curtea Constitutionala a
constatat ca dispozitiile art. 28 alin. (5) sunt constitutionale in sensul ca
nu incalca prevederile art. 111 si ale art. 138 alin. (5) din Constitutie.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Astfel, dispozitiile legale criticate, prin care se instituie un
spor la indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru personalul prevazut de
ipoteza normei legale, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constitutie, intrucat principiul egalitatii in drepturi nu presupune
uniformitate, astfel incat, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate
fi decat diferit. Stabilirea unui tratament juridic diferentiat in cazul
categoriilor de personal reprezinta o optiune a legiuitorului, justificata, in
cazul dispozitiilor legale criticate, de complexitatea activitatii desfasurate,
"precum si de necesitatea instituirii unor masuri imediate pentru
intarirea capacitatii Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat
in combaterea infractiunilor de coruptie".
In ceea ce priveste invocarea art. 124 alin. (3) din Constitutie, apreciaza
ca aceste dispozitii din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza de fata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii
Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata, potrivit dispozitiilor art.
146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptiile de
neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din
incheierile de sesizare ale Curtii Constitutionale, il constituie dispozitiile
art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind
Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, modificate prin art. IV pct. 15 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, devenite dispozitiile art. 28
alin. (5) prin art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004 privind aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 (publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004).
Astfel, dispozitiile legale criticate au urmatorul cuprins:
"Personalul prevazut la alin. (1), judecatorii care compun completele de
judecata specializate in infractiunile de coruptie - potrivit art. 29 din Legea
nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare -, procurorii care
participa la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele,
presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, adjunctii sai si procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie beneficiaza de un spor de 40% la indemnizatia de incadrare
bruta lunara. Personalul din Parchetul National Anticoruptie prevazut la alin.
(2) si (3) beneficiaza de un spor de 30% pentru activitatea specializata de
combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfasoara."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale
criticate contravin urmatoarelor dispozitii constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 124 alin. (3): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai
legii."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale care
instituie un spor de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru
anumiti magistrati, Curtea constata ca autorii exceptiei critica enumerarea
limitativa a acestor categorii de magistrati, fiind nemultumiti de faptul ca
dispozitia legala in discutie nu prevede acordarea acestui spor tuturor
magistratilor.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, "fara a
putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Ca atare, Curtea constata ca nu are competenta de a completa prevederea
legala potrivit careia sporul de 40% se aplica numai anumitor magistrati, ci
intra in competenta exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale
care sa instituie anumite discriminari pozitive. Justificarea instituirii
acestui spor, in conditiile in care nu exista specializari pentru anumite
categorii de magistrati, cum sunt judecatorii care compun completele de
judecata specializate in infractiunile de coruptie sau procurorii care
participa la judecarea acestor cauze, reprezinta o problema de legiferare, iar
nu una de constitutionalitate. In aceeasi ordine de idei, acordarea acestui
spor si judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si
procurorilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se
inscrie in aceeasi competenta de legiferare, Curtea Constitutionala
neputandu-se erija intr-un "legislator pozitiv".
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionala a
dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Tulus Andreea Annamaria, Baldean
Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu
Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut
Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria,
Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil,
Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil,
Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel,
Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca
Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan,
Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta,
Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan)
Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila
Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka
Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia,
Tatar Calin si Alicu Sever in Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj,
precum si de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena,
Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida
Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela
Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel,
Radulescu Teodor si Miclea Iuliu in Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj -
Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean