ORDONANTA
URGENTA Nr. 16 din 22 februarie 2006
pentru modificarea si
completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitatii ca politie politica
ACT EMIS DE:
GUVERNUL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 182 din 27 februarie 2006
Având în vedere dificultăţile apărute în aplicarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul
dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică,
datorate unor interpretări
neunitare care au dus la disfunctionalitati în activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se impune adoptarea imediată a unor modificări şi completări ale legii, în vederea armonizării printr-o viziune coerentă a reglementărilor şi corectării actualelor imperfecţiuni. In contextul în care actualul
Colegiu al Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii îşi încheie
mandatul, iar noua conducere trebuie să îşi intre în
atribuţii în cel mai scurt
timp,
în temeiul art. 115 alin. (4) din
Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă prezenta
ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. Titlul legii va avea următorul cuprins:
„LEGE
privind accesul la propriul
dosar şi deconspirarea
poliţiei politice comuniste"
2. Preambulul legii va avea următorul cuprins:
„In perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, Partidul Comunist Român a exercitat, în
special prin organele securităţii statului, parte a poliţiei politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării,
drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în condiţiile prezentei legi."
3. Alineatul (1) al
articolului 1 va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Orice cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a
avut cetăţenie română, precum şi orice cetăţean al
unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au
dreptul de acces la propriul dosar întocmit de poliţia politică
comunistă, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională. De acelaşi drept beneficiază şi orice cetăţean al
unui stat membru al Uniunii Europene, începând cu data integrării României în Uniunea Europeană, în conformitate cu prevederile legii
privind protejarea informaţiilor
care privesc siguranţa naţională. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe
actele dosarului şi de pe alte
înscrisuri care privesc propria persoană."
4. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(1) Accesul vizează toate tipurile de informaţii strânse de organele care au desfăşurat activităţi cu caracter de poliţie politică în
timpul regimului comunist, indiferent de suportul pe care se află acestea, precum hârtie, microfilm,
dischetă, bandă audio sau video."
5. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 1 vor avea
următorul
cuprins:
„(2) Totodată persoana, subiect al unui dosar din care
rezultă că a fost urmărită de organele
securităţii statului, are
dreptul, la cerere, să afle
identitatea agenţilor şi a colaboratorilor care au contribuit cu
informaţii la completarea
acestui dosar, numai dacă aceştia pot fi stabiliţi cu certitudine.
(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) beneficiază
soţul
supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus
altfel."
6. La articolul 2, partea
introductivă şi literele e), f), g), i), î), k),
n), r), s), ş) şi t) vor avea următorul cuprins:
„Art. 2. - Pentru a asigura dreptul
de acces la informaţie, orice
cetăţean român, cu domiciliul
în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite,
autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al poliţiei politice a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
..........................................................................................................................................
e) prefect, subprefect, director
în prefectură, secretar
general al consiliului judeţean
şi al Consiliului General al
Municipiului Bucureşti,
primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilier local, şefii serviciilor publice deconcentrate în
judeţe;
f) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul şi adjuncţii săi de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul
de Telecomunicaţii Speciale
şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
g) inspector general al poliţiei, inspector general adjunct, director
general, director, şef de
serviciu şi şef de birou la nivel central şi judeţean, precum şi
ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor;
..........................................................................................................................................
i) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii
de la Parchetul de pe lângă
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi din
cadrul Departamentului Naţional
Anticorupţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii
şi notarii publici;
j) personalul diplomatic şi consular;
k) preşedinte şi preşedinte de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane
cu funcţii de conducere din
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale
a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
.........................................................................................................................................
n) membru în consiliile de
administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori
private de televiziune, radio sau presa scrisă, analişti politici
şi asimilaţii acestora, după caz;
..........................................................................................................................................
r) rectorul, prorectorii,
secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanii,
prodecanii, secretarii ştiinţifici de facultate şi şefii de catedră din
instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
s) inspector general sau adjunct,
inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean,
director de liceu ori de grup şcolar, precum şi
director în instituţiile de
cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi
local;
ş) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri
ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau
ai unei organizaţii
neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
t) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării Naţionale şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de
funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau
echivalente;".
7. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Persoanele care
candidează pentru funcţia de Preşedinte al României sunt obligate să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere,
privind apartenenţa sau
neapartenenţa ca agent sau
colaborator al poliţiei
politice comuniste. Declaraţiile
pe propria răspundere se depun
la Biroul Electoral Central, care, în termen de 24 de ore de la înregistrare,
le înaintează Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(2) In acest caz, verificarea se
face din oficiu, urmând ca decizia să fie publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, şi comunicată presei
cel târziu cu 7 zile înaintea datei alegerilor.
(3) Decizia se poate ataca cu
recurs la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 de ore de la publicare. Recursul
se soluţionează cu prioritate, în 48 de ore de la
sesizare. Decizia se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I."
8. După articolul 3 se introduce un nou
articol, articolul 31, cu următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Persoanele care au
fost alese sau numite în una dintre demnităţile ori funcţiile
prevăzute la art. 2 sunt
obligate să facă o declaraţie autentică, pe
propria răspundere, conform
modelului prevăzut în anexa
care face parte integrantă din
prezenta lege, privind apartenenţa sau neapartenenţa
ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Verificarea se face din oficiu pentru
persoanele care au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile
prevăzute la art. 2 lit. a)-f),
inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi sau funcţii la
data intrării în vigoare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1)
se va depune, în plic închis, la şeful instituţiei
care numeşte sau la instituţia care validează alegerea, după cum
urmează:
a) deputaţii şi senatorii,
precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii
departamentelor celor două
Camere - la preşedintele
Camerei Deputaţilor, respectiv
al Senatului României;
b) membrii Guvernului, secretarii
de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncţi din Guvern şi din ministere, consilierii de stat şi personali ai primului-ministru, prefecţii şi subprefecţii, directorii generali şi directorii din Cancelaria
Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, precum şi cei din ministere şi asimilaţii acestor funcţii
- la primul-ministru;
c) consilierii prezidenţiali şi de stat din Administraţia Prezidenţială - la Preşedintele României;
d) director în prefectură, şefii serviciilor publice deconcentrate în judeţe - la prefect;
e) consilier judeţean, consilier în Consiliul General al
Municipiului Bucureşti,
secretar general al consiliului judeţean şi al
Consiliului General al Municipiului Bucureşti - la preşedintele
consiliului judeţean,
respectiv primarul general al Municipiului Bucureşti;
f) primar, viceprimar, consilier
municipal şi local - la primar;
g) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul şi adjuncţii săi de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul
de Telecomunicaţii Speciale,
Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor -
la şeful instituţiei din care fac parte aceştia.
(3) Autorităţile la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc
funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)- f), însoţite de plicurile închise care conţin declaraţiile pe propria răspundere.
Lista trebuie să cuprindă următoarele date:
a) numele şi prenumele, inclusiv eventualele nume
anterioare, precum şi data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele tatălui, numele şi
prenumele mamei;
c) locul de muncă şi funcţia pe care o
ocupă;
d) domiciliul din actul de
identitate.
(4) Verificările se sistează dacă persoana care
exercită una dintre demnităţile sau funcţiile enumerate la art. 2 demisionează în termen de 15 zile de la data comunicării acestor verificări. Verificarea candidaţilor la preşedinţie, în procedura de urgenţă, se sistează dacă persoana
despre care s-au identificat elemente de poliţie politică îşi retrage candidatura în termen de 24 de
ore de la data audierii acesteia de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 2, respectându-se procedurile
prevăzute la art. 15. Se
verifică cu prioritate
persoanele alese sau numite în demnităţi sau funcţii la
nivel naţional.
(6) Persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării
protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de
serviciu, în cadrul audierilor de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(7) Deciziile Colegiului
Consiliului Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii,
rămase definitive, conţinând nume, prenume, nume conspirativ,
acolo unde există, perioada
colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică, vor fi publicate de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, şi vor fi puse la dispoziţia mijloacelor de informare în masă.
(8) In cazul în care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii constată o neconcordanţă
între declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste şi rezultatul verificării, publicat sub forma deciziei
definitive în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, sesizează Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi înştiinţează organele prevăzute la alin. (2).
(9) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii atrage pierderea demnităţii sau funcţiei publice în care a fost ales sau numit, potrivit legislaţiei în vigoare. In cazul membrilor
Parlamentului României, cercetarea infracţiunii se face de către
Parchetul de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa
competentă este Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, care judecă
aceste cazuri în procedură de
urgenţă. Sentinţa definitivă se comunică, în
termen de 24 de ore de la pronunţarea ei, preşedintelui
Camerei din care face parte parlamentarul. Preşedintele Camerei respective înscrie cu prioritate invalidarea pe
ordinea de zi."
9. Articolul 4 se abrogă.
10. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele activităţi ale securităţii statului sau ale altor structuri şi instituţii cu
caracter represiv, care au vizat instaurarea şi menţinerea
puterii totalitar comuniste, precum şi suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale
omului.
(2) Este agent al poliţiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate
sau de miliţie, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi de poliţie
politică în sensul prezentei
legi.
(3) Este colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul
prezentei legi, persoana care a furnizat sau a înlesnit transmiterea de informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii operativi, prin care se denunţau activităţile sau
atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile, procesele-verbale de interogatoriu
sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest de către persoana interogată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie
cercetată, fie judecată şi condamnată, nu
fac obiectul acestei prevederi.
(4) Sunt asimilaţi colaboratorilor prevăzuţi la alin. (3) persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au
luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţi de poliţie politică ale
securităţii statului ori cu
privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar
comunist.
..........................................................................................................................................
(5) Implicarea în activitatea de
poliţie politică comunistă a persoanelor prevăzute
la art. 2 se stabileşte de
Colegiul Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe baza datelor, probelor şi indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană interesată în cazul lipsei, alterării sau descompletării
dosarului."
11. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
„Art. 7. - (1) Pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu sediul în municipiul Bucureşti, denumit în continuare Consiliu.
(2) Consiliul este un organism
autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea
Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte."
12. Alineatele (2), (3) şi (5) ale articolului 8 vor avea
următorul
cuprins:
„(2) Membrii Colegiului Consiliului
sunt numiţi de Parlament, după cum urmează: un reprezentant propus de Preşedintele României, un reprezentant propus de primul-ministru, 9
membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere, pe baza raportului comun,
întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
în şedinţă comună, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de lege.
(3) Propunerile nominale pentru
Colegiul Consiliului se depun la birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Primului-Ministru şi liderii grupurilor parlamentare, în
limita numărului de locuri
stabilit potrivit alin. (1) şi
(2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care le
trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fişele cuprinzând antecedentele penale,
declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor, în sensul că nu se încadrează
în prevederile art. 5 alin. (2) -(4), respectiv că nu au aparţinut şi nu au colaborat cu organele de
securitate.
(5) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea comisiilor juridice ale celor două Camere, după caz, de Preşedinte,
prim-ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se
înaintează în termen de 5 zile
de la comunicarea făcută de birourile permanente ale celor două Camere, după caz, Preşedintelui,
primului-ministru sau grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile rămase vacante ca urmare a nedepunerii
propunerilor de candidaţi în
termenul de 5 zile se redistribuie între grupurile parlamentare, potrivit
configuraţiei prevăzute la alin. (2)."
13. La articolul 8, după alineatul (7) se introduc trei noi
alineate, alineatele (71), (72) şi (73), cu următorul cuprins:
„(71) Preşedintele îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite.
(72) In exercitarea
atribuţiilor stabilite de
lege, Colegiul Consiliului emite ordine şi decizii.
(73) In cazul absenţei nemotivate la mai mult de 3 şedinţe consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului,
majoritatea simplă a
Colegiului Consiliului va sesiza de îndată Parlamentul, care, în termen de 30 de zile de la sesizare, va iniţia procedura de înlocuire a acestuia.
Procedura de înlocuire urmează
prevederile alin. (2)-(6)."
14. Alineatele (8), (9) şi (10) ale articolului 8 vor avea
următorul
cuprins:
„(8) Din Consiliu şi din Colegiul Consiliului nu pot face
parte agenţii sau
colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiţi în prezenta lege, cei ai altor servicii
secrete străine, ai altor
structuri informative interne şi străine şi ai altor organizaţii ce au desfăşurat şi desfăşoară activităţi care
contravin drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale
omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate sau reabilitate. Pe perioada mandatului, membrii
Colegiului Consiliului nu pot face parte din partide politice.
(9) Consiliul funcţionează în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în
termen de 30 de zile de la data constituirii sale.
(10) La învestirea în funcţie membrii Colegiului Consiliului depun
următorul jurământ în faţa Parlamentului:
«Jur să respect Constituţia
şi legile ţării, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, să
îmi îndeplinesc cu conştiinciozitate,
onoare şi fără părtinire
îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.
Jur să păstrez secretul
informaţiilor care privesc
siguranţa naţională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât şi după încetarea
acestuia. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!»
Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea
convingerilor religioase."
15. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
„Art. 9. - (1) In cazul în care,
ulterior alegerii Colegiului Consiliului, se constată că unul dintre
membrii acestuia nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului şi la o nouă alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Revocarea se dispune doar
pentru cazurile prevăzute la
art. 8 alin. (73) şi
(8). Pronunţarea revocării se face de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în
complet de 3 judecători, cu
citarea părţilor. Decizia pronunţată poate fi atacată cu
recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judecă în complet de 7 judecători, cu citarea părţilor. In ambele faze Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează aceste cauze cu celeritate."
16. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
„Art. 10. - Consiliul îşi elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat."
17. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - Pentru realizarea
dreptului de acces la propriul dosar, persoana îndreptăţită conform art. 1
se adresează Consiliului
printr-o cerere scrisă. In
termen de 30 de zile, petentul va fi informat în legătură cu demersurile
pe care Consiliul le realizează în urma cererii sale."
18. Alineatul (1) al
articolului 13 va avea următorul cuprins:
„Art. 13. - (1) Persoanele îndreptăţite pot solicita Consiliului, în
conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentei legi, următoarele:
a) consultarea dosarelor sau a
oricăror materiale întocmite
până la data de 22 decembrie
1989 de poliţia politică comunistă;
b) eliberarea unor copii de pe
înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale;
c) eliberarea unor adeverinţe privind apartenenţa sau neapartenenţa, colaborarea ori necolaborarea cu poliţia politică
comunistă."
19. Alineatele (2), (4), (5),
(6) şi (7) ale
articolului 15 vor avea următorul cuprins:
„(2) Prin această cerere se poate solicita eliberarea unui
act din care să rezulte dacă a avut sau nu a avut calitatea de agent
ori de colaborator al poliţiei
politice comuniste, privitor la persoanele care ocupă funcţiile
enumerate la art. 2. Dacă
respectiva persoană a avut
calitatea de agent sau de colaborator al poliţiei politice comuniste, actul eliberat va conţine informaţiile specificate la art. 3 alin. (7).
..........................................................................................................................................
(4) Pe baza cererilor primite
potrivit alin. (1), Consiliul verifică probele deţinute,
indiferent de forma lor, şi înştiinţează de îndată persoana în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3 alin. (4).
(5) Calitatea de agent sau de
colaborator al poliţiei politice
comuniste se stabileşte de
Colegiul Consiliului prin probele aflate în evidenţele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi:
angajamentul scris şi semnat
de cel în cauză, note şi rapoarte scrise - originale sau în
copie, olografe ori dactilografiate, sinteze
informative, alte înscrisuri
olografe şi dovezi, indiferent
de suportul pe care s-ar afla.
(6) In termen de 60 de zile de la
data primirii cererilor Consiliul citează, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum şi persoana cu privire la care s-au
solicitat verificări, potrivit
procedurii stabilite prin regulament. Declanşarea şi finalizarea
verificărilor solicitate se
pot face şi în lipsa
persoanelor legal citate.
(7) După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 90 de zile de la data primirii
cererii, Consiliul transmite în scris solicitantului şi persoanei verificate dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a
fost agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste în sensul prezentei legi. In cazul în care
persoana verificată a fost
agent sau colaborator al poliţiei
politice comuniste, decizia Colegiului va respecta prevederile stabilite la
art. 3 alin. (7)."
20. După alineatul (7) al articolului 15 se
introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
„(8) Colegiul Consiliului se pronunţă din oficiu oricând apar noi probe cu
privire la activitatea de poliţie politică a unei
persoane asupra căreia s-a
pronunţat anterior."
21. Alineatul (1) al
articolului 16 va avea următorul cuprins:
„Art. 16. - (1) Impotriva deciziei
comunicate potrivit art. 15 alin. (7) solicitantul sau persoana cu privire la
care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o
contestaţie, în termen de 15
zile de la data primirii deciziei. Colegiul Consiliului reexaminează documentaţia care a stat la baza comunicării şi, în termen
de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, adoptă o
decizie care se comunică în
termen de 15 zile atât solicitantului, cât şi persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate
fi atacată în termen de 30 de
zile de la data comunicării la
curtea de apel, secţia civilă, în competenţa căreia îşi are domiciliul contestatarul."
22. După articolul 16 se introduce un nou
articol, articolul 16, cu următorul cuprins:
„Art. 16. - (1) In cazul în care
persoanele prevăzute la art.
13 şi 15 consideră că informaţiile
cuprinse în arhivele Consiliului nu corespund realităţii, acestea au dreptul de a obţine de la Consiliu, în baza documentelor justificative şi în mod gratuit:
a) rectificarea datelor
incomplete sau inexacte, prin efectuarea unei menţiuni cu privire la aceasta la dosarul respectiv;
b) notificarea către terţii cărora le-au
fost dezvăluite datele operaţiunii efectuate conform lit. a).
(2) In cazul în care Consiliul nu
răspunde sau refuză să îndeplinească una
dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1) în documentele aflate în
arhivele sale, persoanele se pot adresa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie
domiciliază, în vederea obligării Consiliului la îndeplinirea operaţiunilor necesare, precum şi la acordarea de despăgubiri.
(3) Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de
timbru."
23. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 17 vor avea
următorul
cuprins:
„Art. 17. - (1) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea a lll-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din
oficiu, în baza art. 2 lit. a)-f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curţii de
apel, şi le comunică mijloacelor de informare în masă. Deciziile Colegiului Consiliului vor conţine datele de identitate, numele conspirative,
perioada colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică comunistă.
(2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea
a lll-a, numele agenţilor,
inclusiv numele conspirative, funcţiile, precum şi
faptele calificate ca fiind activităţi de poliţie
politică în sensul prezentei
legi. In cazul ofiţerilor de
informaţii care au făcut poliţie politică în
timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiţie cu privire la încălcarea prevederilor legale.
..........................................................................................................................................
(4) Prevederile alin. (2) sunt
aplicabile în mod corespunzător
şi cu privire la persoanele
prevăzute la art. 5 alin. (4).
24. Articolul 19 va avea următorul cuprins:
„Art. 19. - (1) In scopul
stabilirii adevărului istoric,
Consiliul pune la dispoziţie
cercetătorilor acreditaţi în acest sens de Colegiul Consiliului
documente şi informaţii complete cu privire la structura,
metodele şi activităţile organelor de securitate, în condiţiile legii şi ale regulamentului Consiliului.
(2) In activitatea de documentare,
cercetătorii acreditaţi au obligaţia să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată a celor care au fost persecutaţi de poliţia
politică comunistă.
(3) Consiliul va desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică, concretizate în publicarea de studii şi documente, şi va
organiza conferinţe şi expoziţii cu caracter informativ-educativ.
(4) Veniturile rezultate din
activitatea de publicare de studii şi documente, precum şi din copierea documentelor solicitate de persoanele îndreptăţite se constituie în venituri la bugetul
de stat."
25. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
„Art. 20. - (1) Consiliul preia în
gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum acte,
dosare, registre, înregistrări
foto, video, audio şi
informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiţerilor de securitate, identificaţi cu activitate de poliţie politică în timpul regimului comunist, potrivit legii, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data preluării,
membrii Colegiului Consiliului, precum şi alţi funcţionari împuterniciţi de Colegiul Consiliului au acces neîngrădit în spaţiile de arhivare la documentele prevăzute la alin. (1), precum şi la orice copii de pe acestea care, în această perioadă, se păstrează şi se studiază la
sediile deţinătorilor.
(3) Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate, sub sancţiunea prevăzută la art. 24
alin. (2), să asigure acest
drept de acces şi să le predea Consiliului.
(4) Până la preluarea dosarelor de cadre solicitate în cazul ofiţerilor de securitate identificaţi cu activitate de poliţie politică potrivit legii, la cererea Consiliului, instituţiile deţinătoare ale
acestora vor pune la dispoziţie,
în termen de 14 zile, datele de identitate, inclusiv numele conspirative,
precum şi funcţiile agenţilor poliţiei
politice comuniste.
(5) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la
alin. (1) -(3) se referă şi la instrumentele de evidenţă, adică indexuri, cartoteci, registre de evidenţă a reţelei
informative, registre privind aprobarea folosirii membrilor de partid în munca
de securitate, registre-inventar ale arhivelor, procese-verbale de distrugere
sau de constatare a dispariţiei
dosarelor, indiferent de suportul lor, precum şi la înregistrările
audio şi video, dischete,
hard-disk-uri, fotografii, filme şi microfilme.
(6) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) -(5) atrage, după caz, răspunderea
penală, administrativă, civilă sau disciplinară a
conducătorilor organelor,
instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz, în conformitate cu art. 24 alin.
(2). In această situaţie, membrii Colegiului Consiliului au
obligaţia să sesizeze Parlamentul şi Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) Stabilirea în concret a
dosarelor şi a celorlalte
materiale arhivistice care privesc siguranţa naţională, prevăzute la alin. (1) şi
(5), se va face de comun acord de către comisii mixte paritare, alcătuite de membrii ai Colegiului Consiliului, împreună cu conducerea instituţiilor deţinătoare. In caz de
divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
(8) Pentru verificările prevăzute la art. 2, dosarele şi celelalte materiale arhivistice, stabilite ca fiind de siguranţă naţională şi care nu fac obiectul preluării, vor fi studiate în comisii mixte
paritare, cu respectarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare. Membrii Colegiului Consiliului din comisia mixtă, care au studiat respectivele dosare, pot
cere declasificarea acestora, solicitare care va fi soluţionată de o comisie formată din preşedintele
sau vicepreşedintele
Colegiului Consiliului, directorul sau directorul adjunct al serviciului de
informaţii deţinător al dosarelor, preşedintele comisiei parlamentare de resort, consilierul prezidenţial pe probleme de siguranţă naţională şi consilierul primului-ministru pe
probleme de siguranţă naţională. In caz de divergenţă, hotărârea va fi
adoptată de Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării.
(9) In vederea îndeplinirii
atribuţiilor care îi revin,
Consiliul se poate adresa autorităţilor şi persoanelor
prevăzute la alin. (3),
solicitându-le informaţii,
documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate. In caz de refuz din partea acestora, Consiliul se
poate adresa organelor de justiţie.
(10) Consiliul poate utiliza în
vederea îndeplinirii atribuţiilor
sale şi alte categorii de
surse, precum arhive străine
sau mărturiile unor cetăţeni străini "
26. După articolul 22 se introduce un nou
articol, articolul 22, cu următorul cuprins:
„Art. 22. - (1) In perioada desfăşurării activităţii,
Consiliul îndeplineşte orice
atribuţii date în competenţa sa prin prezenta lege, precum şi prin orice alte legi speciale.
(2) Consiliul exercită atribuţiile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată, cu
privire la judecători şi procurori, referitoare la apartenenţa sau colaborarea cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990.
(3) Inainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul verifică şi comunică, în
termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii,
apartenenţa sau colaborarea
judecătorilor şi procurorilor cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990.
(4) In sensul prezentului articol,
prin persoane care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea se înţelege:
a) orice persoană care a avut calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, în
serviciile de informaţii
înainte de anul 1990;
b) orice persoană care a colaborat cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi care s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
(i) a furnizat, a
transmis sau a înlesnit transmiterea de informaţii către serviciile de informaţii;
(ii) a fost rezident al
serviciilor de informaţii;
(iii) a fost retribuită sau recompensată în alt mod pentru activitatea desfăşurată în această calitate;
(iiii) a fost deţinător de locuinţă
conspirativă sau casă de întâlnire.
(5) Apartenenţa sau colaborarea cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990, în sensul
prezentului articol, se stabileşte de Consiliu pe baza cărţii de muncă, a angajamentului scris şi semnat de cel în cauză, a notelor, rapoartelor, sintezelor
informative, înscrisurilor olografe şi a altor dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din
evidenţele securităţii, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană, în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului.
(6) Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei pentru motive
politice de către o persoană privind cauza pentru care a fost cercetată, judecată sau condamnată nu
intră sub incidenţa prezentului articol.
(7) Dispoziţiile art. 15 şi 16 se aplică în
mod corespunzător."
27. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de
Informaţii Externe,
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor,
Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor Colegiului Consiliului, constituit
potrivit prevederilor art. 8."
28. Legea se completează cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. II. - Autorităţile la
care se depun declaraţiile
conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 sunt obligate să trimită Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)- f) din legea menţionată, însoţite de plicurile închise care conţin declaraţiile pe propria răspundere.
Lista trebuie să cuprindă următoarele date:
a) numele şi prenumele, inclusiv eventualele nume
anterioare, precum şi data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele tatălui, numele şi
prenumele mamei;
c) locul de muncă şi funcţia pe care
o ocupă;
d) domiciliul din actul de
identitate.
Art. III. - In termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Guvernului României, va asigura spaţiile corespunzătore pentru desfăşurarea
activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, inclusiv cele necesare depozitării în condiţii de siguranţă a
materialelor arhivistice.
Art. IV. - Predarea documentelor, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr.
187/1999, va avea loc în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. V. - In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, Hotărârea Parlamentului nr. 17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 244 din 2 iunie 2000, se va modifica potrivit
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. VI. - Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată,
dându-se textelor o nouă
numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Monica Luisa Macovei
ANEXA
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste
Subsemnatul/Subsemnata.................................................................................................
(numele şi toate prenumele din actul de identitate, precum şi eventualele nume anterioare)
cetăţean român,
fiul/fiica lui ........................................................................................
(numele şi prenumele tatălui)
şi al
..................................................................,
(numele şi prenumele mamei)
născut/născută la .............................................................
în............................................
(ziua, luna, anul) (locul naşterii:
localitatea/judeţul)
domiciliat/domiciliat în
................................................................................................
,
(domiciliul stabil din actul de identitate)
legitimat/legitimată cu
.........................................................................................................................................,
(felul,
seria şi numărul
actului de identitate)
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu
privire la falsul în declaraţii,
după luarea la cunoştinţă a conţinutului
Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, cu modificările ulterioare, declar prin prezenta, pe propria răspundere, că .................................*) fost agent sau colaborator al
poliţiei politice, în sensul
art. 5 alin. (1) -(4) din lege.
De asemenea, am luat cunoştinţă despre prevederile art. 31 alin. (6) din lege, potrivit
cărora: „Persoanele care depun
declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei
informaţiilor secrete de stat
sau secrete de serviciu".
………………
………………….
(Data)
(Semnătură)
*) Se înscrie de către semnatar, „nu am" sau „am", după caz.