Având în vedere faptul că serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate alături de serviciile de transport public local de călători sau de alimentare cu gaze naturale fac parte din categoria serviciilor comunitare de utilităţi publice care angajează România şi localităţile urbane pe drumul ireversibil al modernizării şi creşterii standardelor de locuit,luând în considerare faptul că proiectele de infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor urbane şi rurale au sursa de finanţare asigurată din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, denumit în continuare POIM, în perioada de programare 2014-2020, în cadrul acestor proiecte de alimentare cu apă şi canalizare fiind asigurată atât finanţarea pentru alimentarea cu apă a localităţilor cu un număr de peste 50 de locuitori, cât şi racordul la reţeaua de canalizare pentru aglomerările urbane cu un număr de peste 2.000 de locuitori echivalenţi,întrucât perioada de implementare a proiectelor de infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor urbane şi rurale sprijinite prin POIM 2014-2020 se încheie la data de 31 decembrie 2023, iar pentru încadrarea în aceasta beneficiarii trebuie să organizeze procedurile de achiziţie publică pentru selectarea operatorilor economici în vederea executării lucrărilor pentru extinderea sau reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare şi să asigure implementarea proiectelor într-o perioadă relativ scurtă, pentru a evita suportarea unor costuri neeligibile de la bugetul de stat ca urmare a nefinalizării proiectelor,dat fiind faptul că o parte dintre localităţi nu au, în prezent, servicii de canalizare întrucât nu au îndeplinit condiţiile de racordare prevăzute de reglementările europene privind accesarea de fonduri externe nerambursabile şi, astfel, nu s-a putut asigura o implementare unitară a proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, existând situaţii în care anumite sate din structura administrativ-teritorială a unei comune nu au fost racordate la reţeaua de canalizare,ţinând cont de multiplele probleme în asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în special în zona localităţilor rurale în care gospodării sau chiar străzi din interiorul localităţilor nu sunt racordate la reţeaua de canalizare,întrucât asigurarea accesului la canalizare şi igienă adecvate şi echitabile pentru toată populaţia, cu prioritate la şcoli şi dispensare, reprezintă o problemă de sănătate publică, în special în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru care a fost stabilită starea de urgenţă prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungită prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, măsuri continuate prin instituirea stării de alertă pe teritoriul României, prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare.luând în considerare termenul de conformare al României la cerinţele Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, cu modificările şi completările ulterioare, şi la cerinţele de epurare a apelor uzate pentru aglomerări urbane cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenţi, respectiv anul 2018,având în vedere că, în aceste condiţii, Comisia Europeană poate iniţia o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru neconformarea statului român la directivele europene în domeniu, respectiv pentru neaplicarea în termen a legislaţiei naţionale armonizate în domeniul alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi al colectării şi epurării apelor uzate urbane, care poate conduce la aplicarea de penalităţi financiare considerabile în sarcina statului român,în considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, fiind o prioritate a Programului de guvernare şi constituind o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură de apă-canalizare cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile alocate României şi al sănătăţii populaţiei,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul IDupă capitolul V din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou capitol, capitolul V1, cu următorul cuprins: Capitolul V^1Organizarea şi funcţionarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane Articolul 371
(1) Unităţile administrativ-teritoriale, care nu pot înfiinţa, organiza şi gestiona serviciul public de canalizare pentru toate sau o parte din localităţile componente, pot înfiinţa serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) paragraful 3 din Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea conformării la normele privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Operatorii regionali de apă şi canalizare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare ANRSC.
(3) Contractele de delegare a gestiunii serviciului de apă şi canalizare existente, încheiate potrivit legii cu operatorii regionali de apă şi canalizare, pot fi modificate, prin acte adiţionale încheiate în condiţiile legii, în vederea includerii activităţilor aferente serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane. Articolul 372
(1) Serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se înfiinţează, se organizează şi se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi are ca obiect canalizarea şi epurarea apelor uzate urbane în aglomerările ce nu îndeplinesc condiţiile de racordare la sistemele publice de canalizare a apelor uzate urbane.
(2) Serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane.
(3) Termenii şi expresiile tehnice de mai jos au următoarele semnificaţii:a)serviciu public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane - totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor uzate urbane; b)sistem public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane - ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane.
(4) Sistemele publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane cuprind, de regulă, următoarele componente:a)racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare - partea din sistemul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi bazinul inteligent de colectare a apei uzate urbane, inclusiv căminul de racord; părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane. Racordul de la cămin spre bazinul inteligent de colectare, inclusiv căminul de racord, aparţine sistemului public; b)bazine inteligente colectoare ale apei uzate, cămine şi construcţii-anexe care asigură preluarea apelor uzate urbane de canalizare de la doi sau de la mai mulţi utilizatori independenţi. Prin bazin inteligent colector în sensul prezentei legi se înţelege acea infrastructură de preluare a apelor uzate urbane care asigură utilizarea instrumentelor inteligente în domeniul contorizării, inspecţiei interioare, odorizării, inclusiv dotarea cu senzori de avertizare pentru umplerea bazinelor colectoare; c)mijloace de transport şi vidanjare - mijloace de transport echipate cu dispozitive pentru colectarea apei, mâlului, nămolului, gunoiului sau a altor materiale similare din bazine de colectoare ale apei uzate cu ajutorul vacuumului; d)staţii de epurare - ansambluri de construcţii şi instalaţii destinate epurării apelor uzate urbane, printr-un procedeu fizic şi/sau chimic - epurare primară - şi un procedeu biologic - epurare secundară şi terţiare; e)microstaţie de epurare - staţie de epurare de capacitate foarte redusă, compactă, prevăzută cu proces biologic; f)bazine tehnologice de preluare a apelor uzate urbane - locuri special amenajate pentru decantarea apelor uzate urbane transportate cu ajutorul vehiculelor pentru vidanjare; g)colectoare de evacuare spre emisar - părţi componente ale staţiei de epurare care asigură evacuarea apei epurate către emisar; h)guri de vărsare în emisar - locuri special amenajate pentru vărsarea apei urbane epurate în emisar; i)emisar - curs de apă care primeşte apele uzate epurate conform reglementărilor/legislaţiei specifice în vigoare.
(5) Termenii tehnici privind epurarea apelor uzate urbane, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (3) şi (4), au înţelesul prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Sistemele publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane sunt proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază administrativă sunt edificate construcţiile/instalaţiile şi se supun regulilor de evidenţă financiar-contabilă, inventariere şi de valorificare a patrimoniului public.
(7) Sistemul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane asigură racordarea mai multor gospodării şi/sau a unităţilor socioeconomice la acelaşi bazin inteligent colector, staţie de epurare sau microstaţie de epurare şi acelaşi nivel de protecţie a mediului cu cel prevăzut în normele privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Sistemul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se implementează cu prioritate la şcoli şi dispensare, în vederea conformării cu obligaţia asumată de România ca parte a Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale, adoptată la Helsinki la data de 17 martie 1992, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 95/2000, aprobată prin Legea nr. 228/2000, gestionat de Organizaţia Naţiunilor Unite. Articolul 373
(1) Desfăşurarea activităţilor specifice sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
(2) În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale. Articolul 374 Serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza următoarelor principii: a)securitatea serviciului; b)tarifarea echitabilă; c)rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului; d)transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora; e)continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; f)adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor; g)accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale; h)respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. Articolul 375
(1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţă exclusivă, care se exercită prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora, în ceea ce priveşte: a)aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane; b)aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului; c)aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului; d)adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii; e)aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului.
(2) La aprobarea strategiilor şi programelor de investiţii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se au în vedere obligaţiile asumate de România privind epurarea apelor uzate urbane în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
(3) În vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, asigură planificarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de investiţii, în corelare cu propriile strategii ale serviciului public inteligent alternativ şi planurile de urbanism general.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce le revin, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale adoptă hotărâri care vizează:a)aprobarea strategiilor locale ale serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme publice inteligente alternative; b)coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de amenajare a teritoriului, de urbanism şi de mediu; c)aprobarea studiilor de fezabilitate privind înfiinţarea unor noi sisteme publice inteligente alternative; d)asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale în vederea gestionării în sistem regional a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, respectiv înfiinţării sistemelor publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane, şi pentru realizarea investiţiilor în infrastructura aferentă acestora, inclusiv prin accesarea fondurilor publice alocate programelor de investiţii aflate în derulare; e)darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului, precum şi încredinţarea exploatării bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane; f)contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii aferente sistemelor publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane; g)elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentului serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, pe baza normelor-cadru şi a regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de ANRSC; h)aprobarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, cu respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor în vigoare elaborate de ANRSC, în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură se realizează prin fonduri publice acordate de la bugetul local şi/sau din alte surse decât cele de la bugetul de stat şi/sau din fonduri externe nerambursabile; i)rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, pentru încălcarea repetată a clauzelor acestora şi pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului; j)elaborarea şi aprobarea strategiei de tarifare pentru serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură se asigură, integral sau în parte, prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri externe nerambursabile; k)acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru familiile şi persoanele singure care au media veniturilor băneşti nete lunare sub salariul minim brut pe ţară garantat în plată pe membru de familie, denumite în continuare ajutoare lunare, în vederea plăţii serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, în limita unei cantităţi de apă uzată evacuată în reţeaua de canalizare de 75 l/persoană/zi.
(5) Darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane nu exonerează autorităţile publice locale de responsabilitatea privind asigurarea colectării şi epurării apelor uzate urbane.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale au, în raport cu utilizatorii pe care îi reprezintă, următoarele sarcini şi responsabilităţi:a)să gestioneze serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică; b)să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului; c)să monitorizeze şi să controleze activităţile de prestare a serviciului şi să adopte măsurile prevăzute în contractul de delegare a gestiunii; d)să stabilească sistemul de monitorizare, inspecţie, control şi raportare către autorităţile competente privind asigurarea conformării cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare; e)să adopte hotărâri privind modalităţile de gestiune a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane.
(7) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii faţă de operatori:a)să aplice un tratament egal tuturor operatorilor şi să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent; b)să respecte independenţa managerială a operatorului; c)să adopte şi să menţină o conduită echilibrată, echidistantă şi nediscriminatorie între operator şi utilizatori; d)să promoveze relaţii contractuale echilibrate, orientate spre rezultat; e)să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes public, cu precădere la acele informaţii care asigură pregătirea ofertelor şi participarea la procedurile de delegare a gestiunii serviciului; f)să aducă la cunoştinţă publică hotărârile şi dispoziţiile având ca obiect modul de organizare şi de funcţionare a serviciului; g)să stabilească condiţiile de asociere sau de formare de societăţi mixte, în conformitate cu prevederile legale care reglementează fiecare tip de contract prin care se deleagă gestiunea; h)să respecte şi să îşi îndeplinească propriile obligaţii, prevăzute în contractele de delegare a gestiunii serviciului; i)să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele de interes public, cu privire la activitatea operatorilor. Articolul 376
(1) Are calitatea de utilizator individual al serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în baza titlului de proprietate sau a dreptului de folosinţă acordat de titularul dreptului de proprietate, un racord la un bazin inteligent de colectare a apelor uzate urbane, staţie de epurare sau microstaţie de epurare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de prestare încheiat în nume propriu.
(2) După înfiinţarea/realizarea sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane în zona proprietăţii, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a se racorda la acesta, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural.
(3) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, cu respectarea clauzelor contractuale şi a prevederilor regulamentului serviciului.
(4) Raporturile juridice dintre operator şi utilizatori, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se detaliază în regulamentul serviciului şi în contractul de prestare a serviciului.
(5) Prestarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se realizează pe bază de contract de prestare a serviciului. Articolul 377
(1) Drepturile şi obligaţiile operatorilor în raport cu autorităţile administraţiei publice locale sunt prevăzute în regulamentul propriu al serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, urmărindu-se asigurarea echilibrului contractual pe baza următoarelor principii:a)încasarea preţurilor şi tarifelor aferente serviciului public furnizat/prestat, stabilite potrivit normelor în vigoare; b)ajustarea periodică a preţurilor şi tarifelor, în raport cu modificările intervenite în costuri; c)modificarea preţurilor şi tarifelor, dacă a intervenit o schimbare semnificativă a echilibrului contractual sau în structura costurilor.
(2) Operatorii au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane:a)să presteze serviciul numai pe baza unui contract încheiat cu utilizatorii serviciului; b)să respecte prevederile contractuale; c)să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost autorizaţi; d)să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale prin hotărârile de dare în administrare, respectiv din contractele de delegare a gestiunii serviciului; e)să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale şi ANRSC informaţiile solicitate şi să asigure accesul la toate informaţiile necesare verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării serviciului, în conformitate cu clauzele contractului de delegare şi cu prevederile legale în vigoare; f)să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare pentru achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii; g)să asigure folosirea ecologică a bazinelor colectoare de apă uzată, precum şi evacuarea apelor uzate urbane la fiecare ciclu de umplere a acestora ori de câte ori este sesizat sau instrumentele inteligente de avertizare pentru umplere sesizează acest aspect; h)să asigure transportul în condiţii de siguranţă a apelor uzate urbane numai cu vehiculele de vidanjare până la bazinele tehnologice ale staţiilor de epurare, să asigure epurarea şi evacuarea apelor în emisar; i)să intervină ori de câte ori este nevoie la sesizarea utilizatorilor pentru a asigura funcţionarea la parametri de calitate a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane.
(3) Finanţarea cheltuielilor de operare necesare funcţionării şi exploatării serviciului se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza facturilor emise de operatori, a contravalorii serviciilor furnizate/prestate.
(4) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora:a)să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului; b)să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei; c)să încurajeze investiţiile de capital; d)să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului; e)să garanteze continuitatea serviciului.
(5) Finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane intră în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. În funcţie de modalitatea de gestiune adoptată şi de clauzele contractuale stabilite prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul, sarcinile privind finanţarea investiţiilor pot fi transferate operatorului.
(6) Finanţarea investiţiilor necesare sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane este eligibilă pentru finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul fondurilor alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
(7) Beneficiarii POIM 2014-2020 pot solicita finanţarea din fondurile externe nerambursabile aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă a aglomerărilor care nu au făcut obiectul aprobării de către Comisia Europeană în cadrul proiectelor finanţate din bugetul POIM, precum şi a extinderilor şi reabilitărilor reţelelor de apă şi apă uzată, pentru care cheltuielile aferente nu îndeplineau, la data transmiterii studiului de fezabilitate către autoritatea de management sau a depunerii aplicaţiei de finanţare, condiţiile de eligibilitate sau pentru care suportarea cheltuielilor a fost asumată de către beneficiari.
(8) Se autorizează Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate responsabilă pentru sistemul de guvernanţă al Planului naţional de relansare şi rezilienţă, să prevadă măsurile necesare în respectivul plan. Articolul IILa alineatul (2) al articolului 1 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins: b1) procesarea apelor uzate urbane printr-un serviciu public inteligent alternativ; Articolul IIILegea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 8 septembrie 2014, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 alineatul (4), după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5, cu următorul cuprins: 5. asociaţie de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul de salubrizare - asociaţia de dezvoltare intercomunitară având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemului de salubrizare aferent acestui serviciu. 2. La articolul 6, după alineatul (3) se introduc 4 noi alineate , alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:
(4) Prin derogare de la prevederile art. 89 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, sectoarele municipiului Bucureşti au dreptul, pe baza mandatului expres exprimat prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi în limitele competenţei autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, inclusiv cu unităţi administrativ-teritoriale, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, având ca scop serviciul de salubrizare a sectoarelor municipiului Bucureşti/localităţilor.
(5) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul de salubrizare se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse.
(6) Adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul de salubrizare este formată din reprezentanţii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale asociate.
(7) Sectoarele municipiului Bucureşti sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare având ca scop serviciul de salubrizare de către primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale viceprimarilor, administratorilor publici, precum şi oricăror alte persoane din aparatul de specialitate al primarului sau din cadrul unei instituţii publice de interes local. Articolul IVOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 9, litera t) se modifică şi va avea următorul cuprins: t)sumele necesare pentru finanţarea ratei forfetare, conform art. 61 alin. (3) lit. aa) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, pentru proiectele care au fost aprobate prin acest mecanism, precum şi sumele aferente diferenţei dintre procentul contribuţiei proprii şi procentul echivalent al ratei forfetare pentru operatorii regionali care furnizează/prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Timiş, Galaţi, Alba, Cluj şi Sălaj, prevăzute la art. 181 alin. (4). 2. La articolul 181, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Pentru proiectele aprobate în baza contribuţiei beneficiarilor în situaţia în care aceasta depăşeşte rata forfetară aferentă proiectelor prevăzute la alin. (1), autoritatea de management pentru POIM este autorizată să asigure finanţarea din fonduri alocate de la bugetul de stat a diferenţei dintre procentul contribuţiei proprii şi procentul echivalent al ratei forfetare, pentru operatorii regionali care furnizează/prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Timiş, Galaţi, Alba, Cluj şi Sălaj. Articolul VRezervele de implementare prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020 se pot utiliza de către operatorii regionali de apă şi canalizare inclusiv pentru situaţiile neprevăzute care sunt determinate de creşterea costurilor la materiale şi/sau manoperă pe durata de implementare a proiectelor de infrastructură de apă-canalizare, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2020 cu privire la stabilirea rezervelor de implementare, cuprinderea acestora în devizele generale de investiţii, precum şi utilizarea lor. Articolul VI
(1) Unităţile administrativ-teritoriale care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite în cadrul POIM şi Ghidul solicitantului aferent axei prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, obiectivul specific 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei, dar care nu au fost cuprinse iniţial în proiectele de alimentare cu apă şi canalizare ale operatorilor regionali de apă şi canalizare care îşi desfăşoară activitatea pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, pot depune cereri de finanţare pentru proiecte de asistenţă tehnică şi/sau investiţii pentru branşarea/racordarea la reţeaua de alimentare cu apă şi/sau reţeaua de canalizare prin intermediul operatorului regional pentru accesare de fonduri externe nerambursabile în cadrul POIM dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii la data depunerii cererii de finanţare:a)sunt membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciul de apă şi canalizare; b)operatorul regional de apă şi canalizare către care a fost delegată operarea serviciului acceptă preluarea investiţiei în operare după finalizarea acesteia conform contractului de finanţare încheiat.
(2) Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de management pentru POIM, ia toate măsurile legale ce se impun, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile, pentru includerea la finanţare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1). Articolul VII În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice elaborează regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, prevăzute la art. 373 alin. (1) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, care vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui autorităţii.PRIM-MINISTRULUDOVIC ORBANContrasemnează:Ministrul fondurilor europene,Ioan Marcel BoloşMinistrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,Ion Ştefanp. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,Mircea Fechet,secretar de statPreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,Ionel Tescarup. Ministrul finanţelor publice,Sebastian Ioan Burduja,secretar de stat