ORDONANTA
URGENTA Nr. 3 din 5 februarie 2010
pentru modificarea si
completarea Legii apelor nr. 107/1996
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 114 din 19 februarie 2010
Având în vedere necesitatea modificării şi
completării Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, cu modificările şi completările
ulterioare, într-un termen cât mai scurt, astfel încât România să se
conformeze scrisorii Comisiei Comunităţilor Europene (denumită
în continuare Comisia) referitoare la punerea în întârziere pentru
neîndeplinirea obligaţiei de transpunere corectă şi
completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei,
luând în considerare faptul că, datorită
neadoptării modificărilor legislaţiei, Comisia a transmis
şi un aviz motivat adresat României privind neîndeplinirea obligaţiei
de transpunere corectă şi completă a Directivei 2000/60/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului,
având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii
obligaţiei de transpunere corectă şi completă a Directivei
2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului va aduce prejudicii
importante României, deoarece următoarea etapă a procedurii de
infringement este declanşarea de către Comisie a fazei contencioase a
acţiunii împotriva României,
ţinând cont de faptul că România trebuia
să transpună în legislaţia românească Directiva 2007/60/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii până la data de
26 noiembrie 2009, iar nerespectarea acestui termen duce la începerea unei alte
proceduri de infringement,
luând în considerare că necesitatea transpunerii
corecte şi complete a celor două directive europene vizează
interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă
extraordinară,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia
României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică
şi se completează dupa cum urmează:
1. La articolul 2, litera c) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
,,c) atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile
de apă de suprafaţă şi subterane;".
2. La articolul 2, după litera g) se introduce
o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:
,,g1) managementul riscului la
inundaţii, cu scopul de a reduce consecinţele negative pentru
sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea
economică;".
3. La articolul 21 alineatul (1), partea
introductivă şi literele a), b), e) şi f) se modifică
şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Obiectivele de mediu pentru
corpurile de apă de suprafaţă şi subterane sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de
apă de suprafaţă;
b) protecţia şi îmbunătăţirea
calităţii corpurilor de apă de suprafaţă în scopul
atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei
nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi
în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor
corpurilor de apă subterane;
f) protecţia şi îmbunătăţirea
calităţii corpurilor de apă subterane şi asigurarea unui
echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu
scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate
cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie
2015;".
4. La articolul 22, alineatul (3) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau
puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în
planurile de management ce se constituie ca parte componentă de
gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare şi
management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme
directoare, şi ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu
prevederile art. 43."
5. La articolul 23, litera a) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) măsurile identificate pentru
îmbunătăţirea stării corpurilor de apă nu pot fi
realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum şi din considerente
economice, până la termenul-limită stabilit la art. 21,
din cel puţin unul dintre următoarele motive:
(i) nivelul îmbunătăţirilor cerute poate
fi realizat, din considerente tehnice, numai în etape care depăşesc
termenul-limită;
(ii) finalizarea implementării măsurilor
până la termenul-limită este extrem de costisitoare, ducând la
costuri disproporţionate;
(iii) condiţiile naturale nu permit
îmbunătăţirea stării corpului de apă până la
termenul-limită;".
6. Articolul 24 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Art. 24. -In situaţia în care se
constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de
activitatea umană sau condiţiile naturale identificate în
conformitate cu art. 43 alin. (14) sunt de asemenea natură
încât obiectivele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2)
sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri
disproporţionate, pot fi adoptate obiective mai puţin severe numai
dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) necesităţile socioeconomice şi de
protecţie a mediului determinate de astfel de activităţi umane
nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opţiune
semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului
şi care nu implică cheltuieli disproporţionate;
b) se asigură atingerea stării ecologice bune
sau a potenţialului ecologic bun pentru corpurile de apă de
suprafaţă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod
rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;
c) se asigură cele mai mici modificări
posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în
vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii
activităţii umane sau poluării;
d) nu se produce deteriorarea ulterioară a
stării corpurilor de apă;
e) obiectivele mai puţin severe stabilite, precum
şi motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menţionate în mod
specific în planurile de management prevăzute la art. 43 alin. (1), iar
aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani."
7. Articolul 25 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - Deteriorarea temporară a
stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a
prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor
circumstanţe cu cauze naturale sau de forţă majoră, care
apar în mod excepţional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil,
cum ar fi inundaţiile excepţionale şi seceta prelungită,
sau dacă este rezultatul circumstanţelor datorate accidentelor care
nu pot fi anticipate în mod rezonabil şi numai dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt luate toate măsurile pentru prevenirea
deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă şi
pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri
de apă de suprafaţă şi subterane care nu au fost afectate
de aceste circumstanţe;
b) sunt stabilite în planurile de management al
bazinului hidrografic condiţiile în care pot fi declarate
circumstanţele excepţionale sau care nu pot fi prevăzute în mod
rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi;
c) sunt incluse în programul de măsuri din schema
directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanţe
excepţionale, care nu trebuie să compromită refacerea
calităţii corpului de apă odată ce circumstanţele
încetează;
d) sunt reanalizate anual efectele circumstanţelor
care sunt excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute
anual în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) şi sunt
luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la
starea sa anterioară efectelor acelor circumstanţe, de îndată ce
este posibil ca acestea să fie implementate;
e) este cuprins un rezumat al efectelor
circumstanţelor şi al măsurilor luate sau ce urmează a fi
luate în conformitate cu prevederile lit. a) şi d) în schema directoare la
următoarea reactualizare a acesteia."
8. La articolul 27, alineatul (2) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci
când sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea
impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
b) motivele acestor modificări sau alterări
sunt stabilite şi explicate în mod specific în planul de management, iar
obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c) motivele acestor modificări sau alterări
sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului ori
societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 21
alin. (1) şi (2) sunt depăşite de beneficiile noilor
modificări sau alterări aduse sănătăţii umane,
menţinerii siguranţei populaţiei ori dezvoltării durabile;
d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a
condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă,
nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din
cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o
opţiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al
protecţiei mediului."
9. Articolul 28 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Art. 28. - (1) In vederea protecţiei
şi conservării resurselor de apă de suprafaţă,
evacuările în aceste ape sunt reglementate până la data de 22
decembrie 2012, prin utilizarea unei abordări combinate, prin stabilirea
şi implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici
disponibile, sau a valorilor-limită ale emisiilor ori, în cazul
presiunilor difuze, a controlului şi a celor mai bune practici din punctul
de vedere al mediului, stabilite în conformitate cu Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările
ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului
de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi
completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor
şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu orice
altă reglementare naţională relevantă conformă cu
legislaţia comunitară.
(2) In cazul în care un obiectiv de calitate sau un
standard de calitate, stabilit în conformitate cu prevederile prezentei legi
şi ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, sau ale oricărei alte
reglementări naţionale relevante conforme cu legislaţia
comunitară, necesită condiţii mai stricte decât cele rezultate
ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai
stricte ale emisiilor."
10. După articolul 29 se introduc
cinci noi articole, articolele 210-214, cu următorul
cuprins:
„Art. 210. - Pentru prevenirea
deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de
suprafaţă, în condiţiile aplicării prevederilor art. 25
şi 27, autoritatea publică centrală din domeniul
apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile
de management, ce se constituie ca parte componentă de gospodărire
calitativă a schemelor directoare, măsurile necesare, fără
a aduce atingere prevederilor art. 29.
Art. 211. - (1) Pentru prevenirea şi
controlul poluării apelor subterane, autoritatea publică
centrală din domeniul apelor elaborează Planul naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi
deteriorării, care se adoptă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Planul prevăzut la alin. (1) va include
criteriile pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane şi
criteriile pentru identificarea tendinţelor crescătoare semnificative
şi durabile în concentraţiile poluanţilor şi pentru
definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendinţe.
(3) Măsurile rezultate din aplicarea planului
prevăzut la alin. (1) vor fi incluse în programele de măsuri asociate
planurilor de management al bazinelor hidrografice.
Art. 212. - Pentru reducerea treptată a
poluării cu substanţe prioritare şi eliminarea treptată a
emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritar
periculoase, precum şi prevenirea deteriorării stării tuturor
corpurilor de apă de suprafaţă, autoritatea publică
centrală din domeniul apelor trebuie să introducă măsurile
necesare pentru:
a) evitarea poluării apelor cu una sau mai multe
substanţe prioritar periculoase, prevăzute în anexa nr. 5, care
prezintă un risc semnificativ pentru apă sau mediul acvatic, inclusiv
pentru apa captată în scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate
în domeniul apelor, pentru apele de suprafaţă afectate de evacuările
ce conţin aceste substanţe, şi a unor măsuri de control al
emisiilor principalelor surse ale acestor evacuări, bazate, printre
altele, pe luarea în considerare a tuturor măsurilor tehnice de reducere a
evacuărilor;
b) preluarea în legislaţia naţională, în
conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de
calitate în domeniul apelor pentru apele de suprafaţă, în
situaţia în care la nivel comunitar se adoptă astfel de norme;
c) identificarea de noi substanţe prioritar
periculoase şi elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a
normelor de calitate adecvate în domeniul apelor de suprafaţă şi
a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme.
Art. 213. -Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de
măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru
prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă
subterane, în condiţiile aplicării prevederilor art. 25
şi 27, fără a aduce atingere prevederilor art. 29,
inclusiv prin interzicerea evacuărilor directe de poluanţi în apele
subterane, cu excepţiile prevăzute la art. 20 şi în anexa nr. 3,
lit. C «Conţinutul programelor de măsuri».
Art. 214. -Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de
măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru
inversarea tendinţei semnificative şi susţinute de creştere
a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul
activităţii umane în conformitate cu prevederile art. 25
şi 27, fără a aduce atingere prevederilor art. 29,
în scopul reducerii în mod treptat a poluării apei subterane."
11. La articolul 3, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) Albiile minore ale cursurilor de apă cu
lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu
depăşesc suprafaţa de 10 km2, pe care apele nu curg
permanent, aparţin deţinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor
pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să
folosească aceste ape în concordanţă cu condiţiile generale
de folosire a apei în bazinul respectiv."
12. La articolul 3, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Pentru lacurile de acumulare
permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri
alocate de la bugetul de stat, suprafeţele din lac aflate sub cota
coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului şi se
includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu
noţiunea de albie minoră."
13. La articolul 5, alineatul 1 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Apele utilizate pentru prelevarea de
apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 26,
se protejează pentru evitarea alterării calităţii acestora,
pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în
vederea menţinerii parametrilor de calitate prevăzuţi în Legea
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor
de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane
stabilite la art. 21. In jurul surselor şi instalaţiilor
de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al
lacurilor terapeutice se instituie zone de protecţie sanitară cu
regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de
protecţie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor
şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de
ape minerale şi lacurilor şi nămolurilor terapeutice se extinde
şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim sever."
14. Articolul 51 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Art. 51. - (1) La nivelul fiecărui
bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va
include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scopul
potabilizării, precum şi celelalte zone protejate cuprinse în anexa
nr. 12.
(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat şi
reactualizat prin grija Administraţiei Naţionale «Apele Române».
(3) La nivelul fiecărui district de bazin
hidrografic se realizează evaluarea preliminară a riscului la
inundaţii, hărţile de hazard şi risc la inundaţii
şi planurile de management al riscului la inundaţii, în conformitate
cu prevederile art. 762-764.
(4) Evaluarea preliminară a riscului la
inundaţii, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii
şi planurile de management al riscului la inundaţii se întocmesc
conform unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală în
domeniul apelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(5) Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la
elaborarea planurilor de amenajare şi de urbanism, au caracter public
şi se pun la dispoziţia celor interesaţi, la cerere, potrivit
prevederilor prezentei legi."
15. La articolul 6, alineatele (1), (3), (4), (5)
şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 6. - (1) Activitatea de gospodărire
unitară, raţională şi integrată a apelor se
organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice,
ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire cantitativă
şi calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor
trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă şi
subterane, atât sub aspect calitativ şi cantitativ, cât şi al
riscului la inundaţii, în scopul dezvoltării durabile.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(3) România face parte din bazinul hidrografic
internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din bazinul
hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este
cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării
Negre, se elaborează planul de management aferent acestui bazin hidrografic
internaţional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor
directoare.
(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea
porţiunii de plan prevăzute la alin. (3) şi pentru managementul
riscului la inundaţii este autoritatea publică centrală din domeniul
apelor.
(5) Administrarea bazinelor hidrografice naţionale
prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul
districtelor de bazin de către administraţiile bazinale de apă
ale Administraţiei Naţionale «Apele Române».
(6) La nivel naţional sunt stabilite
următoarele districte de bazine hidrografice: Someş-Tisa,
Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea,
Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral,
delimitate potrivit anexei nr. 14."
16. La articolul 61, alineatul (2) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Administraţia Naţională «Apele
Române» are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la
nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu
personalitate juridică."
17. La articolul 7, alineatele (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Gestionarea cantitativă şi
calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de
gospodărire a apelor, precum şi aplicarea strategiei şi a
politicii naţionale, cu respectarea reglementărilor naţionale în
domeniu, se realizează de Administraţia Naţională «Apele
Române», prin administraţiile bazinale de apă din subordinea
acesteia.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare
a Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, iar cel al Comitetului ministerial pentru situaţii de
urgenţă, al Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor
şi a altor lucrări hidrotehnice, al Centrului român de
reconstrucţie a râurilor şi al Comitetului naţional pentru
Programul hidrologic internaţional se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de
către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Nominalizarea specialiştilor cu funcţii de sprijin ai Comitetului
ministerial pentru situaţii de urgenţă se stabileşte prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din
domeniul apelor."
18. La articolul 16, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) In zonele de protecţie instituite potrivit
prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor şi deşeurilor de
orice fel, precum şi depozitarea sau folosirea de
îngrăşăminte, pesticide ori alte substanţe
periculoase."
19. La articolul 20, alineatele (2), (3), (5)
şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Injectarea apelor cu conţinut de
substanţe care rezultă în urma operaţiilor de explorare şi
extracţie a hidrocarburilor sau în urma activităţilor miniere,
precum şi injectarea apelor din considerente tehnice poate fi
realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formaţiunile
geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanţe sau în
formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii
pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a
avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conţin
decât acele substanţe care rezultă din operaţiile
menţionate anterior.
(3) Lucrările de construcţii, inginerie
civilă şi clădiri, precum şi alte activităţi similare
pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă
subterană pot fi autorizate specificând condiţiile particulare ale
acestora. In acest scop, aceste activităţi trebuie să se
desfăşoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii
elaborate pentru activităţile respective.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(5) In cazul în care există o cerinţă
majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol
lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol
lichefiat în scopul depozitării şi în alte formaţiuni geologice
decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiţia prevenirii
oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii
apei subterane.
(6) Se autorizează injectarea de
cantităţi mici de substanţe pentru caracterizarea,
protecţia sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri
strict ştiinţifice, în limita cantităţilor strict necesare
pentru realizarea acestora."
20. La articolul 20, după alineatul (6) se
introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Autorizarea activităţilor prevăzute
la alin. (2)-(6) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor
de mediu ale corpului de apă subterană respectiv."
21. La articolul 29, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 29. - (1) Lucrările de amenajare a bazinelor
hidrografice şi a altor lucrări hidrotehnice de interes
naţional, cum ar fi: baraje şi lacuri de acumulare cu anexele
acestora, consolidări de maluri, faleze, centrale hidroelectrice,
derivaţii de debite între cursuri de apă, lucrări de
apărare împotriva inundaţiilor, sisteme de alimentări cu
apă şi canalizări, inclusiv instalaţiile de epurare cu
anexele acestora, regularizări de râuri, staţii şi platforme
hidrometeorologice, sisteme de îmbunătăţiri funciare, corectarea
torenţilor, sunt de utilitate publică, iar terenurile pe care
urmează să fie amplasate pot fi expropriate, cu justă şi
prealabilă despăgubire, în condiţiile legii, sau ocupate
temporar, conform prevederilor legale în vigoare."
22. La articolul 33, alineatele (2) şi (7) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din
albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor,
bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de
autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului şi a
autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul
deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă.
Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în
zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea
scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa
exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor
activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe
celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km
faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor
infrastructură aflată în administrarea instituţiilor
publice/societăţilor naţionale/companiilor
naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul
transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o
distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele
normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este
obligatorie şi obţinerea avizului acestora.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(7) Este interzisă exploatarea de agregate
minerale în zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi, precum
şi în zonele de protecţie sanitară cu regim sever a
captărilor de apă din surse de suprafaţă sau
subterane."
23. La articolul 33, după alineatul (8) se
introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:
„(9) Persoanele juridice care efectuează
extracţii de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public
al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele
Române» au obligaţia obţinerii tuturor avizelor şi acordurilor
legale."
24. La articolul 34, alineatele (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Deţinătorii cu orice titlu ai
terenurilor, care au avantaje din întreţinerea şi amenajarea
lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor
lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea şi întreţinerea
acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi
utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru
întreţinerea şi repararea acestora. Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei
de participare la cheltuielile de întreţinere şi amenajare a
lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale, la propunerea
Administraţiei Naţionale «Apele Române».
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(4) Intreţinerea albiei minore pe zonele
neamenajate revine Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi,
în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr.
21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi
rurale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
515/2002, unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei
teritoriu administrativ se află, prin autorităţile
administraţiei publice locale."
25. La articolul 35, alineatele (12), (14),
(5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(12) Pentru apele de suprafaţă,
programele de monitoring vor cuprinde:
a) monitorizarea volumului şi nivelului sau a
debitului pentru definirea stării ecologice şi chimice, precum
şi a potenţialului ecologic;
b) monitorizarea stării ecologice şi chimice,
precum şi a potenţialului ecologic.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(14) Pentru zonele protejate, programele de
monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislaţiei care a condus la
stabilirea acestora.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(5) Fondul naţional de date de gospodărire a
apelor include şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public,
parte a sistemului informaţional din domeniul gospodăririi apelor,
denumit în continuare Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului
naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi
a Cadastrului apelor se stabileşte de către autoritatea publică
centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de
Administraţia Naţională «Apele Române».
(6) Autorităţile publice, persoanele fizice
şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul
naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor, în baza
unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul
apelor. Folosirea de către acestea a informaţiilor conţinute în
Fondul naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor
în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administraţia
Naţională «Apele Române» elaborează metodologia privind
tarifarea folosirii informaţiilor în scop comercial, care se aprobă
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din
domeniul apelor."
26. La articolul 35, după alineatul (5) se
introduc două noi alineate, alineatele (51) şi (52),
cu următorul cuprins:
„(51) Se mandatează autoritatea
publică centrală din domeniul apelor, prin Administraţia
Naţională «Apele Române», să înscrie în cartea funciară
dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al
statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele
Române», prevăzute la art. 3.
(52) Costurile pentru întocmirea
documentaţiilor tehnice cadastrale, precum şi a celor necesare pentru
înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra
bunurilor prevăzute la alin. (51) se suportă din bugetul
de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale din domeniul
apelor."
27. La articolul 40 alineatul (1), partea
introductivă şi literele b) şi c) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„Art. 40. - (1) In scopul asigurării
protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi
îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone
de protecţie pentru:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
b) suprafaţa lacurilor naturale sau a
bălţilor acoperite de apă şi de vegetaţie
acvatică, precum şi a plajei şi falezei mării;
c) suprafaţa lacurilor de acumulare
corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;".
28. La articolul 42, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă, în termen de un an de la sfârşitul
anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere
conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar
albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul
public al statului, se înregistrează în Cadastrul apelor şi se
dă în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele
Române»."
29. La articolul 43, alineatele (1), (V), (1*)
- (19) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 43. - (1) In vederea stabilirii orientărilor
fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată
şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor
acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede se elaborează
scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare
este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire
a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este
alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic -
componenta de gospodărire cantitativă şi planul de management al
bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă, conform
Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.258/2006
privind aprobarea Metodologiei şi a Instrucţiunilor tehnice pentru
elaborarea schemelor directoare. Planurile de management al districtelor hidrografice
se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele
stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei.
(11) Schemele directoare fixează într-o
manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă
de suprafaţă şi subterane, urmărind să se asigure:
a) o stare bună a apelor de suprafaţă
sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun
potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de
suprafaţă;
b) o stare chimică bună şi un echilibru
între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate
resursele de apă subterană;
c) realizarea obiectivelor special definite pentru
zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru
producţia de apă destinată consumului uman, cu respectarea
cerinţelor prevăzute în Legea nr. 458/2002, cu modificările
şi completările ulterioare;
d) protecţia şi apărarea împotriva
acţiunii distructive a apelor.
(14) Schemele-cadru de gospodărire a
apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie
baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea
până la intrarea în vigoare a planurilor de management. In vederea
elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a
caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului
activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă de
suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a
utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 12 şi 4.
(15) După aprobarea primelor scheme
directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se
actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de
bazine hidrografice, impactului activităţilor umane asupra
stării corpurilor de apă şi analiza economică a
utilizatorilor de apă sunt revizuite şi, dacă este cazul, sunt
actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor
directoare.
(16) Comitetul de bazin implică în
elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor
publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale,
unităţilor industriale şi din agricultură, institutelor de
cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile
aflate în competenţa lor. Participarea activă a publicului la luarea
deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit
prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor
nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor
de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul
gospodăririi apelor.
(17) Prin intermediul paginii de internet
proprii, administraţiile bazinale de apă din subordinea
Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi Comitetul de bazin
pun la dispoziţia publicului, pe parcursul unei perioade de cel puţin
6 luni:
a) un calendar şi un program de lucru, incluzând
procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data
prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
b) o sinteză a problemelor care există în
bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de
data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c) proiectul schemei directoare, cu cel puţin un
an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare
actualizate.
(18) In corelare cu prevederile schemelor
directoare se elaborează programe de măsuri care să
ţină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (14)
şi (15), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute
la art. 21 privind asigurarea protecţiei cantitative şi
calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale
apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu
cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în
acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea
lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de
gospodărire a apelor.
(19) Programele de măsuri se stabilesc
până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei
2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi vor fi
operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de
măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se
reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi
apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în
cadrul unui program actualizat devin operaţionale în termen de cel mult 3
ani de la data adoptării lor.
(2) Componentele schemelor directoare şi
programele de măsuri prevăzute la alin. (18) se
elaborează şi se actualizează de către Administraţia
Naţională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de
bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul
apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul
minim al schemelor directoare şi al programelor de măsuri este
prevăzut în anexa nr. 3."
30. La articolul 43 alineatul (17),
după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu
următorul cuprins:
,,d) la cerere, documentele de referinţă
şi informaţiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor
directoare."
31. La articolul 442 alineatul (2),
litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,f) relaţiile internaţionale - în cazul
districtului de bazin hidrografic internaţional al fluviului Dunărea,
care acoperă mai mult decât teritoriul naţional şi include
teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se
furnizează o listă a relaţiilor instituţionale stabilite în
vederea asigurării coordonării."
32. La articolul 45, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 45. - (1) Pentru bazine hidrografice mici sau
părţi de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare
şi de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care
se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire
cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc
obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă
şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice
şi a zonelor umede, precum şi obiectivele generale privind utilizarea
durabilă şi protecţia tuturor categoriilor de resurse de
apă din teritoriul respectiv."
33. La articolul 47 alineatul (2), partea
introductivă şi literele a)-g) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(2) Comitetul de bazin este format din maximum 21 de
membri, după cum urmează:
a) 2 reprezentanţi ai autorităţii
publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre
care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din
districtul bazinului hidrografic respectiv;
b) un reprezentant al direcţiilor de
sănătate publică ale judeţelor din districtul bazinului
hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de
Sănătate Publică;
c) 2 primari de municipii şi un primar de
oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din
districtul bazinului hidrografic respectiv;
d) un reprezentant desemnat de organizaţiile
neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv;
e) un prefect din districtul bazinului hidrografic
respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul
administraţiei şi internelor;
f) preşedinţii consiliilor judeţene din
districtul bazinului hidrografic respectiv;
g) 3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă
din districtul bazinului hidrografic respectiv."
34. La articolul 47, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(4) Prefectul şi primarii aleşi vor proveni
din unităţi administrativ-teritoriale diferite."
35. La articolul 47 alineatul (7), literele a), b),
f), g) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) să avizeze schemele directoare, inclusiv programele
de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi
realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de
gospodărire a apelor;
b) să avizeze planurile de prevenire a
poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate
în funcţie de condiţiile districtului bazinului hidrografic
respectiv;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
f) să propună, dacă este necesar,
normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele
prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări
de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;
g) să aprobe/avizeze încadrarea în clase de
calitate a corpurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
j) să avizeze lista zonelor protejate şi
măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest
scop;".
36. La articolul 47 alineatul (7), după litera
j) se introduc două noi litere, literele k) şi l), cu următorul
cuprins:
,,k) să avizeze hărţile de
vulnerabilitate şi hărţile de risc la inundaţii;
l) să avizeze planurile de management al riscului
la inundaţii."
37. La articolul 47 alineatul (8), literele a), b)
şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) pot lua în considerare şi pot discuta orice
aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce pot
apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv;
b) pot constitui şi împuternici subcomitete
şi grupe de lucru, a căror funcţie va fi de informare,
consultare şi participare la luarea deciziilor;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
e) pot recomanda autorităţilor locale, în
funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării
lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate
de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva
inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de
asigurare a surselor financiare de la bugetele locale."
38. La articolul 47, alineatul (9) a se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic
permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administraţia
bazinală de apă a Administraţiei Naţionale «Apele Române»,
subordonat acestuia."
39. La articolul 48 alineatul (1), literele f), g),
i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,f) amenajări şi instalaţii de
extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de
apă, lacurilor şi din terase: balastiere, cariere etc;
g) depozite de deşeuri menajere şi
industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri şi cenuşi,
şlamuri, nămoluri şi altele asemenea;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
i) lucrări, construcţii şi
instalaţii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor
maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental,
inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecţia şi
reabilitarea plajelor;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
l) lucrări de închidere a minelor şi
carierelor, a depozitelor menajere şi industriale şi de
reconstrucţie ecologică a zonelor afectate;".
40. La articolul 49, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alinatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Obţinerea avizului de amplasament
şi a avizului de gospodărire a apelor condiţionează
eliberarea de către autorităţile administraţiei publice
emitente a autorizaţiei de construire a lucrărilor prevăzute la
art. 48 alin. (1)."
41. La articolul 53, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Avizul de gospodărire a apelor
este necesar şi în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau
care au legătură cu apele."
42. La articolul 54 alineatul (1), litera g) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,g) lucrări de captare a apei, dacă debitul
prelevat nu depăşeşte 2 litri/secundă, iar apele evacuate
rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de
apă;".
43. La articolul 58 alineatul (1), după litera
d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
,,e) dacă titularul nu şi-a respectat
obligaţiile legale, stabilite între el şi administratorul resursei de
apă."
44. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 60. -Avizele şi autorizaţiile de
gospodărire a apelor, precum şi refuzul de emitere a acestora pot fi
contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare."
45. La articolul 62, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) La proiectarea barajelor şi îndiguirilor se
va analiza în mod obligatoriu necesitatea şi se vor prevedea, în
funcţie de condiţiile concrete din amplasament, lucrările
necesare de apărări şi consolidări de maluri,
rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a
eroziunii solului."
46. La articolul 62, alineatul (4) se abrogă.
47. La articolul 63, alineatele (1), (2) şi (4)
se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 63. - (1) Deţinătorii de baraje şi
lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru alimentări cu
apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să
întocmească regulamente de exploatare şi planuri de avertizare şi
alarmare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de
exploatare fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a
apelor.
(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza
regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din
domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile
generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului
hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1),
cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare
pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deţinător, se
asigură de Administraţia Naţională «Apele Române», în
conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale.
Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administraţia
Naţională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din
domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă
de autoritatea publică centrală din domeniul apelor."
48. La articolul 68, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(3) Structura, atribuţiile specifice,
competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa
barajelor şi lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de
organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul
apelor."
49. La articolul 71, alineatul (4) se abrogă.
50. La articolul 74, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 74. - (1) Regulamentul privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale şi Normativul-cadru de dotare cu materiale
şi mijloace de intervenţie operativă se elaborează de
către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu
avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,
şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale din domeniul administraţiei şi internelor şi al
conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul
apelor."
51. La articolul 75, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 75. - (1) Pentru a evita producerea unor
calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje,
funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite
este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte
stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite
amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul
preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă
şi se aprobă de Comitetul ministerial.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea
temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi
despăgubiţi conform legii."
52. La capitolul III, după secţiunea a 5-a
se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 51-a
„Managementul riscului la inundaţii", cuprinzând articolele 761-7611, cu următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 51-a
Managementul riscului la inundaţii
Art. 761. - (1) Pentru fiecare district de
bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o
evaluare preliminară a riscului la inundaţii, în conformitate cu
alin. (2).
(2) O evaluare preliminară a riscului la
inundaţii are ca scop evaluarea riscurilor potenţiale. Pe baza
informaţiilor şi în baza identificării impactului
schimbărilor climatice asupra producerii inundaţiilor, evaluarea
riscurilor potenţiale va include cel puţin următoarele elemente:
a) hărţi ale bazinului hidrografic, la
scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale
zonei costiere şi informaţii asupra topografiei şi
utilizării terenului;
b) descrierea inundaţiilor care au survenit în
trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra
sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural
şi asupra activităţii economice, pentru care probabilitatea unor
evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce
priveşte amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum şi în ceea
ce priveşte evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;
c) descrierea inundaţiilor istorice semnificative,
cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage
consecinţe viitoare negative similare;
d) evaluarea consecinţelor negative
potenţiale ale viitoarelor inundaţii pentru sănătatea
umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică,
analizând probleme ca topografia, poziţia cursurilor de apă şi
caracteristicile lor generale hidrologice şi geomorfologice, incluzând
albiile majore ca zone de retenţie naturală, eficienţa
infrastructurii de apărare pentru protecţia împotriva
inundaţiilor, poziţionarea zonelor populate, zonele cu activitate
economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în
considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariţiei
inundaţiilor.
(3) Pentru fiecare district de bazin hidrografic
prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea
publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de
informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre în
cauză.
(4) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundaţii
şi raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22
decembrie 2011.
Art. 762. - (1) Pe baza evaluării
preliminare a riscului la inundaţii, prevăzută la art. 761,
pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6)
se identifică arealele unde există risc potenţial semnificativ
de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.
(2) Pentru fiecare district de bazin hidrografic
prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane,
identificarea zonelor şi evaluarea preliminară a riscului la
inundaţii se coordonează între autorităţile competente ale
statelor respective.
Art. 763. - (1) Pentru zonele identificate
în temeiul art. 762 alin. (1) se realizează hărţi de
hazard şi, respectiv, de risc la inundaţii, conform normelor
metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul
apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) In temeiul art. 762 alin. (2), în cazul
râurilor transfrontiere, elaborarea hărţilor zonelor inundabile
şi a hărţilor de risc la inundaţii se realizează în
baza schimburilor de informaţii dintre statele riverane.
(3) Hărţile de hazard la inundaţii
cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele
cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);
a) inundaţii cu probabilitate mică sau
scenarii ale unor evenimente extreme;
b) inundaţii cu probabilitate medie pentru care
perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani;
c) inundaţii cu probabilitate mare, după caz.
(4) Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde
exista risc semnificativ de inundaţii, se indică următoarele
elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):
a) suprafaţa zonei inundate;
b) adâncimea sau nivelul apei;
c) viteza de curgere sau debitul inundaţiei
corespunzătoare.
(5) Hărţile de risc la inundaţii ce
indică potenţialele efecte negative asociate cazurilor de
inundaţii prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii
parametri:
a) numărul aproximativ de locuitori potenţial
afectaţi;
b) tipul de activitate economică din zona
potenţial afectată;
c) tipul de aprovizionare cu apă potabilă a
populaţiei din zona potenţial afectată şi numărul
populaţiei deservite;
d) instalaţiile care pot produce poluare
accidentală în cazul inundaţiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, precum şi
zonele protejate din arealele potenţial afectate prevăzute în anexa
nr. 12;
e) indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni,
inundaţii cu sedimente grosiere, precum şi informaţii privind
alte surse semnificative de poluare.
(6) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a
hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la
inundaţii până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele
condiţii:
a) elaborarea hărţilor de hazard este
asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
b) elaborarea hărţilor de risc la
inundaţii este asigurată de consiliile judeţene, cu sprijinul
şi coordonarea autorităţilor publice centrale cu competenţe
în domeniul elaborării hărţilor de risc natural;
c) toate autorităţile publice centrale care
desfăşoară activităţi în zone cu risc semnificativ la
inundaţii pun la dispoziţie, cu titlu gratuit, toate
informaţiile şi datele necesare pentru realizarea hărţilor
de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
d) realizarea hărţilor de hazard şi a
hărţilor de risc la inundaţii este finanţată de la
bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor publice centrale
prevăzute la lit. b).
Art. 764. - (1) Pe baza hărţilor
prevăzute la art. 763 alin. (3) şi (5),
autorităţile publice centrale prevăzute la art. 763
alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la
inundaţii, coordonate de autoritatea publică centrală din
domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la
art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1),
şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit.
b) în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
(2) Pentru zonele identificate potrivit art. 762
alin. (1) şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin.
(1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundaţii se
axează pe reducerea efectelor negative potenţiale ale
inundaţiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul
cultural şi activitatea economică, adoptând atât măsuri
nestructurale, cât şi măsuri structurale pentru reducerea
probabilităţii de inundare.
(3) Planurile de management al riscului la
inundaţii includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite
potrivit alin. (2), precum şi componentele stabilite prin norme
metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul
apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de
management al riscului la inundaţii iau în considerare aspectele
relevante, cum ar fi:
a) costurile şi beneficiile, dimensiunea
inundaţiilor şi traseul acestora şi zonele care au
potenţialul de a reţine apa din inundaţii, cum ar fi albiile
majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă şi subterane stabilite potrivit prevederilor art. 21
şi 22, planurile privind gestionarea solului şi a apei,
planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum
şi infrastructura de navigaţie şi portuară;
b) aspectele managementului riscului la inundaţii,
cu accent pe prevenirea, protecţia, pregătirea, incluzând prognoza
inundaţiilor, avertizarea şi alarmarea în condiţiile specifice
unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
c) promovarea practicilor de utilizare durabilă a
terenului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie
a apei în bazinul hidrografic, precum şi inundările controlate ale
anumitor zone în cazul unor evenimente majore.
(4) Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte
state, planurile de management al riscului la inundaţii elaborate potrivit
prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile şi
impactul lor, vor conduce la creşterea semnificativă a riscului de
inundaţii în amonte sau în aval pentru ţările vecine, cu
excepţia cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele
implicate potrivit prevederilor art. 765.
(5) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor asigură finalizarea şi publicarea planurilor de management al
riscului la inundaţii până la data de 22 decembrie 2015.
Art. 765. - (1) Pentru districtele de bazine
hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe
teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor
se asigură că se realizează un plan unic de management al
riscului la inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la
inundaţii, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
(2) Pentru districtele de bazine hidrografice care se
află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică
centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a
produce un plan unic internaţional de management al riscului la
inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la inundaţii
coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Pentru
planurile de management al riscului la inundaţii nerealizate la nivel
internaţional trebuie realizate cel puţin planuri pentru partea
districtului hidrografic internaţional care aparţine teritoriului
naţional, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul
districtului hidrografic internaţional.
(3) Pentru bazinul hidrografic internaţional al
fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la
art. 6 care se extind în afara graniţelor Comunităţii Europene,
autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri
pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundaţii
sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundaţii
coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Atunci când
nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porţiunile
bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care fac
parte din teritoriul statelor membre ale Comunităţii Europene.
(4) Dacă se consideră necesar, planurile de
management al riscului la inundaţii prevăzute la alin. (2) şi
(3) sunt detaliate şi coordonate în colaborare cu autorităţile
competente din ţările vecine la nivelul subbazinelor
internaţionale.
(5) Dacă autoritatea publică centrală
din domeniul apelor identifică o problemă generată de o
ţară riverană, care are un impact asupra managementului riscului
la inundaţii al apelor naţionale şi care nu poate fi
rezolvată la nivel naţional, raportează această
problemă Comisiei Europene, precum şi oricărui alt stat membru
interesat sau riveran bazinului hidrografic internaţional al fluviului
Dunărea şi poate formula recomandări privind modul de rezolvare
a acesteia.
Art. 766. - (1) Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării
hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii cu schemele
directoare ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul
de informaţii şi realizarea unei unităţi în abordare pentru
atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru
corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, conform art. 21
şi 22.
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în
vedere în special următoarele:
a) dezvoltarea primelor hărţi de hazard
şi de risc la inundaţii şi revizuirea ulterioară a
acestora, potrivit prevederilor art. 763 şi 769,
să fie realizate astfel încât informaţiile pe care le conţin
să fie consecvente cu informaţiile relevante prezentate în
conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin.
(3); aceste informaţii sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la
art. 43 alin. (15) şi pot fi integrate în acestea;
b) dezvoltarea primelor planuri de management al
riscului la inundaţii şi a revizuirilor ulterioare, potrivit
prevederilor art. 764 şi 769, se efectuează în
coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice;
c) implicarea activă a tuturor părţilor
interesate în temeiul art. 767 este coordonată, după caz,
cu implicarea activă a părţilor interesate în temeiul art. 43
alin. (16).
Art. 767. - (1) In termen de 90 de zile de
la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundaţii, a
hărţilor de hazard, a hărţilor de risc la inundaţii
şi a planurilor de management al riscului la inundaţii, autoritatea
publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziţia
publicului.
(2) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea şi
actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii agreate la
nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea,
precum şi programul dezbaterilor publice şi al acţiunilor de
conştientizare a populaţiei pentru adoptarea măsurilor
preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundaţii, agreate la
nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, în
conformitate cu art. 764-765.
Art. 768. - (1) Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea
preliminară a riscului la inundaţii prevăzută la art. 761
pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere
pentru care:
a) înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost
realizată o evaluare a riscului la inundaţii în conformitate cu
prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc
potenţial semnificativ la inundaţii în conformitate cu prevederile
art. 762 alin. (1);
b) a decis, înainte de data de 22 decembrie 2010,
să pregătească hărţi de hazard şi de risc la
inundaţii şi să creeze planuri de management al riscului la
inundaţii în conformitate cu prevederile art. 762-764.
(2) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor poate decide să folosească hărţi de hazard şi
hărţi de risc la inundaţii pentru districtele bazinelor
hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste
hărţi oferă un nivel de informare echivalent cerinţelor
prevăzute la art. 763 şi aceste hărţi au fost
realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764
alin. (3) şi cu anexa nr. 7.
(3) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului
la inundaţii pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22
decembrie 2010, cu condiţia ca aceste planuri să fie echivalente cu cerinţele
prevăzute la art. 764 şi să fie realizate în
conformitate cu prevederile normelor metodologice.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică
fără a aduce atingere prevederilor art. 769.
Art. 769. - (1) Evaluarea preliminară a
riscului la inundaţii este revizuită şi, dacă este necesar,
actualizată până la data de 22 decembrie 2018 şi apoi
reactualizată la fiecare 6 ani.
(2) Hărţile de hazard şi de risc la
inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate
până la data de 22 decembrie 2019 şi apoi reactualizate la fiecare 6
ani.
(3) Planurile de management al riscului la
inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate, în
conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764
alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 şi ulterior la fiecare 6
ani.
(4) Revizuirile prevăzute la alin. (1) şi (3)
se realizează luând în considerare şi impactul schimbărilor
climatice asupra apariţiei inundaţiilor.
Art. 7610. - (1) Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor pune la dispoziţia Comisiei Europene
evaluările preliminare ale riscului la inundaţii, cuprinzând zonele
cu pericolele la inundaţii, hărţile de hazard, hărţile
de risc la inundaţii şi planurile de management al riscului la inundaţii,
potrivit prevederilor art. 761, 763 şi 764,
precum şi revizuirile acestora sau, după caz, actualizările
acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 761
alin. (4), art. 763 alin. (6), art. 764 alin. (5) şi
art. 769.
(2) Autoritatea publică centrală din domeniul
apelor informează Comisia Europeană în legătură cu
deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 768 alin.
(1)-(3) şi îi pune la dispoziţie informaţiile necesare privind
respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 761
alin. (4), art. 763 alin. (6) si art. 764 alin. (5).
Art. 7611. -Autoritatea publică
centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele
principalelor dispoziţii de drept intern pe care le emite sau pe care
Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege."
53. La articolul 78, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) Reglementarea activităţii de
inspecţie şi control din domeniul gospodăririi apelor se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale din domeniul apelor, în termen de 60 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi."
54. La articolul 81, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(3) Administraţia Naţională «Apele
Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă,
naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al
amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de
natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii
dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor
plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de
apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de
utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu,
din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor,
din penalităţi specifice activităţii de gospodărire a
apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe
care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită,
precum şi din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile
legale în materie."
55. La articolul 81, după alineatul (31)
se introduce un nou alineat, alineatul (32), cu următorul
cuprins:
„(32) Creanţele reprezentând venituri
proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», potrivit
prevederilor art. 81 din prezenta lege şi ale anexei nr. 3 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind
înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările
şi completările ulterioare, se execută prin organe de executare
proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală.
Administraţia Naţională «Apele Române» elaborează
metodologia privind executarea creanţelor reprezentând venituri proprii
ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», care se aprobă prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul
apelor."
56. La articolul 82, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 82. - (1) Bonificaţiile se acordă
utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă
deosebită pentru folosirea raţională şi pentru
protecţia calităţii apelor, evacuând constant, odată cu
apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu concentraţii
şi în cantităţi mai mici decât cele înscrise în autorizaţia
de gospodărire a apelor."
57. Articolul 85 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 85. - (1) Finanţarea investiţiilor
privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de
gospodărire a apelor, altele decât cele de apărare împotriva
inundaţiilor, se asigură, total sau parţial, după caz, din:
a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru
lucrările de utilitate publică, potrivit legii;
b) fondurile utilizatorilor de apă, pentru
lucrările aparţinând acestora;
c) fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea
de obligaţiuni, garantate de Guvern ori de autorităţile
administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate
publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute
astfel de lucrări;
d) alte surse.
(2) Finanţarea lucrărilor,
construcţiilor şi instalaţiilor noi de apărare împotriva
inundaţiilor se asigură după cum urmează:
a) pentru râurile de ordinul 1, aşa cum sunt
acestea definite în Cadastrul apelor, sumele se alocă de la bugetul de
stat;
b) pentru râurile de ordinul 2, 3 şi
afluenţii acestora, aşa cum sunt ele definite în Cadastrul apelor,
sumele se alocă de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, în
limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie."
58. La articolul 87, punctele 1), 5), 6) şi 31)
se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„1) executarea sau punerea în funcţiune de
lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum
şi modificarea sau extinderea acestora, fără
aviz/autorizaţie sau fără respectarea avizului ori a
autorizaţiei de gospodărire a apelor;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
5) extragerea agregatelor minerale din albiile,
malurile, luncile şi terasele cursurilor de apă, canalelor,
lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără
aviz/autorizaţie de gospodărire a apelor sau fără
respectarea prevederilor acestora;
6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate
sau în afara perimetrelor marcate;
.......................................................................................
31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor,
arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din
albiile minore şi majore ale cursurilor de apă, din cuvetele
lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri
şi din zonele de protecţie a acestora;".
59. La articolul 87, după punctul 61) se
introduc trei noi puncte, punctele 62)-64), cu următorul cuprins:
„62) nerespectarea obligaţiei riveranilor sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, prin autorităţile
administraţiei publice locale, de a întreţine albiile cursurilor de
apă în zonele stabilite;
63) lipsa regulamentelor de exploatare şi a
planurilor de avertizare-alarmare la deţinătorii de baraje şi
lacuri de acumulare, prize pentru alimentări cu apă, cu sau
fără baraj, precum şi nereactualizarea acestora;
64) eliberarea autorizaţiei de construire pentru
amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de
noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi
fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor."
60. La articolul 88, alineatele (1) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 88. - (1) Contravenţiile prevăzute la
art. 87, săvârşite de persoanele fizice şi juridice, se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei,
pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 30.000
lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9),
11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) şi 58)-64);
b) cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei,
pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 10.000 lei la 15.000
lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7),
10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51) şi 55);
c) cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei,
pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei,
pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20),
33), 36)-38), 42), 53) şi 57).
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(5) Metodologia de acordare a stimulentelor pentru
personalul Administraţiei Naţionale «Apele Române» se aprobă
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din
domeniul apelor."
61. La articolul 90, litera a) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
,,a) inspectorii din Administraţia
Naţională «Apele Române»;".
62. Menţiunea privind transpunerea normelor
comunitare se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire
a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 327
din 22 decembrie 2000 şi Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi
gestionarea riscurilor la inundaţii, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007."
63. La anexa nr. 1, după punctul 24 se
introduce un nou punct, punctul 241, cu următorul cuprins:
„241. creasta falezei: linia
situată în partea superioară a falezei, care uneşte punctele de
cea mai înaltă cotă;".
64. In anexa nr. 1, după punctul 26 se introduc
două noi puncte, punctele 261 şi 262, cu
următorul cuprins:
„261. derivaţie hidrotehnică: lucrare
hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu
scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerinţelor de
apă ale folosinţelor, apărarea împotriva inundaţiilor,
protecţia unor lucrări hidrotehnice etc;
262. decolmatare: lucrări de
întreţinere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor
la debite medii;".
65. In anexa nr. 1, punctele 32 şi 34 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„32. faleza mării: mal abrupt rezultat ca
urmare a acţiunii erozive a mării;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
34. folosinţe de apă: serviciile de
apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu
prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) şi ale
anexei nr. 13 ca având un impact semnificativ asupra stării
apelor;".
66. In anexa nr. 1, după punctul 36 se introduce
un nou punct, punctul 361, cu următorul cuprins:
„361. inundaţii: acoperirea
temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu
apă. Acestea includ inundaţii provocate de râuri, torenţi, ape
marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente;".
67. In anexa nr. 1, după punctul 37 se
introduce un nou punct, punctul 371, cu următorul cuprins:
„371. lac natural: corp de apă
stătătoare apărut în decursul vremii în condiţii naturale,
prin cantonarea acesteia într-o formă de relief concavă (cuvetă,
depresiune etc.) indiferent de intervenţiile antropice ulterioare
formării;".
68. In anexa nr. 1, punctul 44 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„44. plaja mării: întindere plată la
ţărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriş. In
zona de ţărm a mării reprezintă o prelungjre a platformei
continentale;".
69. In anexa nr. 1, după punctul 53 se
introduce un nou punct, punctul 531, cu următorul cuprins:
„531. risc la inundaţii: combinaţia
între probabilitatea apariţiei unor inundaţii şi efectele
potenţial adverse pentru sănătatea umană, mediu,
patrimoniul cultural şi activitatea economică, asociate
apariţiei unei inundaţii;".
70. In anexa nr. 1, punctul 62 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„62. starea chimică bună a apelor de
suprafaţă: starea chimică necesară pentru atingerea
obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apă de
suprafaţă, stabilite la art. 21 alin. (1) lit. a)-d),
respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de
suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu
depăşesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute
la art. 17, precum şi în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor
şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu
modificările şi completările ulterioare, şi în Ordinul
ministrului mediului şi gospădăririi apelor nr. 161/2006 pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de
suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de
apă;".
71. La anexa nr. V, titlurile
secţiunilor 1.2.1-1.2.4, 1.3, 1.3.2.1, 2.2.1, 2.2.2, 2.2.4, 2.4 şi
2.4.2.2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică
foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă -
râuri
1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică
foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă -
lacuri
1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică
foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă
tranzitorii
1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică
foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă
costiere
1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice
a corpurilor de apă de suprafaţă
1.3.2.1. Selectarea secţiunilor de monitoring
2.2.1. Reţeaua de monitoring a corpurilor de
apă subterane
2.2.2. Densitatea secţiunilor de monitoring
2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării
cantitative a corpurilor de apă subterane
2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de
apă subterane
2.4.2.2. Selectarea secţiunilor de
monitoring"
72. La anexa nr. 11, secţiunea 1.2.1
„Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună
şi moderată a corpurilor de apă - râuri", tabelul „Elemente
fizico-chimice de calitate" se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Elemente fizico-chimice de calitate
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Conditii generale
|
Valorile elementelor fizico-chimice corespund în totalitate sau
aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile
nutrienţilor rămân în intervalul normal pentru condiţii
nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen,
capacitatea de neutralizare a acidului şi temperatura nu arată
semne de modificări antropogene şi rămân în intervalul normal
pentru condiţiile nemodificate.
|
Temperatura, bilanţul de oxigen, pH-ul, capacitatea de
neutralizare a acidului şi salinitatea nu ating niveluri peste limita
stabilită pentru asigurarea funcţionării ecosistemului
specific tipului şi realizarea valorilor specificate mai sus pentru
elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu
depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure
funcţionarea ecosistemelor şi realizarea valorilor specificate mai
sus pentru elementele biologice de calitate.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici sintetici
|
Concentraţiile sunt aproape de zero sau cel puţin sub
limita de detecţie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz
general.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6
fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe
piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a
produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe
piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă
a produselor biocide, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Poluanţi specifici nesintetici
|
Concentraţiile rămân în intervalul normal al
condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice
anterioare).
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în
secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a
plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările
şi completările ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate."
|
73. In anexa nr. 11, secţiunea 1.2.2
„Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună
şi moderată a corpurilor de apă - lacuri", tabelul „Elemente
fizico-chimice de calitate" se modifică şi va avea
următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Conditii generale
|
Valorile elementelor de calitate fizico-chimică corespund în
totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate.
Concentraţiile de nutrienţi rămân în intervalul asociat în mod
normal condiţiilor nemodificate.
Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen,
capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenţa şi temperatura
nu arată semne de perturbări antropogene şi rămân în
intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate.
|
Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capacitatea de
neutralizare a acizilor, transparenţa şi salinitatea nu ating niveluri
peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea
ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru
elementele biologice de calitate. Concentraţia nutrienţilor nu
depăşeşte nivelurile stabilite astfel încât să se asigure
funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate
pentru elementele biologice de calitate.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici sintetici
|
Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub
limitele de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz
general.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea
pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici nesintetici
|
Concentraţiile rămân în intervalul normal al
condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice
anterioare).
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea
pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate."
|
74. La anexa nr. 11, secţiunea
1.2.3 „Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună
şi moderată a corpurilor de apă tranzitorii", tabelul
„Elemente fizico-chimice de calitate" se modifică şi va avea
următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Conditii generale
|
Elementele fizico-chimice corespund în
totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor
nemodificate.
Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul
asociat în mod normal cu condiţiile
nemodificate.
Temperatura, bilanţul oxigenului şi
transparenţa nu arată semne de perturbare
antropogenă şi rămân în intervalul asociat
în mod normal condiţiilor nemodificate.
|
Temperatura, condiţiile de oxigenare şi
transparenţa nu ating niveluri în afara intervalelor stabilite astfel
încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atingerea
valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile
stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului
şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice
de calitate.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici sintetici
|
Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub
limita de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de
uz general.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6
fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe
piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor
biocide, cu modificările şi completările ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici nesintetici
|
Concentraţiile rămân în intervalul asociat, în mod
normal, condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor
istorice anterioare).
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6
fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe
piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate."
|
75. La anexa nr. 11, secţiunea
1.2.4 „Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună
şi moderată a corpurilor de apă costiere", tabelul
„Elemente fizico-chimice de calitate" se modifică şi va avea
următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Conditii generale
|
Elementele fizico-chimice corespund în
totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor
nemodificate.
Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul
asociat în mod normal cu condiţiile
nemodificate.
|
Temperatura, condiţiile de oxigenare şi
transparenţă nu ating niveluri în afara intervalului stabilit
astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi
să se asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice
|
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
|
Temperatura, bilanţul de oxigen şi transparenţa nu
arată semne de perturbare antropogenă şi rămân în
intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate.
|
Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc
nivelurile stabilite pentru funcţionarea ecosistemului şi atingerea
valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
de calitate.
|
|
Poluanţi specifici sintetici
|
Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub
limitele de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice de uz
general.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea
pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici nesintetici
|
Concentraţiile rămân în intervalul normal al
condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice
anterioare).
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în
secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a
plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările
şi completările ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de
calitate."
|
76. La anexa nr. 11, secţiunea 1.2.5
„Definiţii pentru potenţialul ecologic foarte bun, bun sau moderat
pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale", tabelul
„Elemente fizico-chimice de calitate" se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Elemente fizico-chimice de calitate
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Conditii generale
|
Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în
totalitate cu condiţiile nemodificate asociate tipului de corp de
apă de suprafaţă cel mai apropiat comparabil cu corpurile de
apă puternic modificate sau artificiale în cauză.
Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod
normal cu astfel de condiţii nemodificate.
Nivelurile temperaturii, bilanţului de oxigen şi al
pH-ului sunt în conformitate cu acelea găsite în cele mai apropiate
tipuri de corp de apă comparabile, aflate în condiţii nemodificate.
|
Valorile elementelor fizico-chimice sunt în intervalul stabilit
astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi
să se atingă valorile specificate anterior pentru elementele
biologice de calitate.
Temperatura şi pH nu depăşesc nivelurile din
intervalul stabilit pentru a asigura funcţionarea ecosistemului şi
atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de
calitate.
Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc
nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea
ecosistemelor şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru
elementele biologice de calitate.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Element
|
Starea foarte bună
|
Starea bună
|
Starea moderată
|
|
Poluanţi specifici sintetici
|
Concentraţiile apropiate de zero sau cel puţin sub
limitele de detecţie pentru cele mai avansate tehnologii analitice de uz
general.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea
1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea
pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe
piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
|
|
Poluanţi specifici nesintetici
|
Concentraţiile rămân în intervalul asociat în mod
normal condiţiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă
de suprafaţă aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă
artificial sau cu modificări importante, aflat în cauză.
|
Concentraţiile nu depăşesc valorile standard
stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în
secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a
plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în
conformitate cu. Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările
şi completările ulterioare.
|
Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor
specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate."
|
77. In anexa nr. 11, secţiunea
1.2.6. „Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru
substanţele chimice", primul paragraf se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu
pentru poluanţii prevăzuţi la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în
scopul protecţiei biotei acvatice, trebuie să se acţioneze în
conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru
apă, sediment sau biota."
78. In anexa nr. 11, secţiunea 1.3
„Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de
suprafaţă", primul paragraf se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Reţeaua de monitoring al corpurilor de apă
de suprafaţă trebuie să fie stabilită în conformitate cu
prevederile art. 35. Reţeaua de monitoring trebuie să fie
proiectată astfel încât să asigure o vedere generală,
coerentă şi cuprinzătoare a stării ecologice şi
chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să permită
clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu
definiţiile normative prevăzute la secţiunea 1.2. Trebuie
elaborată o hartă sau hărţi care să arate reţeaua
de monitoring al corpurilor de apă de suprafaţă din schema
directoare de amenajare şi management al bazinului hidrografic. Pe baza
caracterizării şi evaluării impactului, efectuate în
conformitate cu art. 43 alin. (14) şi (15) şi
anexa nr. 13, pentru fiecare perioadă la care se aplică o
schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se
stabilească un program de monitoring de supraveghere şi un program de
monitoring operaţional. In anumite cazuri se pot stabili programe de
monitoring de investigare."
79. In anexa nr. 11, secţiunea 1.3.1
„Proiectarea programului de monitoring de supraveghere", la subpunctul
1.3.1.1 „Obiectiv", litera a) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
,,a) suplimentarea şi validarea procedurii de
evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 13;".
80. In anexa nr. 11, secţiunea
1.3.1 „Proiectarea programului de monitoring de supraveghere", la
subpunctul 1.3.1.1 „Obiectiv", ultimul paragraf se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Rezultatele unui astfel de program de monitoring
trebuie revizuite şi folosite, în combinaţie cu procedura de evaluare
a impactului prevăzută în anexa nr. I3, pentru
determinarea cerinţelor pentru programele de monitoring din schemele
directoare la nivel de bazin hidrografic actuale şi viitoare."
81. In anexa nr. 11, secţiunea 1.3.1
„Proiectarea programului de monitoring de supraveghere", la subpunctul
1.3.1.3 „Selectarea elementelor de calitate", litera e) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
,,e) alţi poluanţi evacuaţi în
cantităţi importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în
afară de cazul în care exerciţiul anterior de monitoring de
supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea
bună şi nu există nicio dovadă, în urma revizuirii
impactului activităţii umane în conformitate cu prevederile anexei
nr. 13, din care să rezulte că s-a schimbat impactul
asupra corpului de apă. In acest caz monitoringul de supraveghere trebuie
să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme
directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic."
82. In anexa nr. 11, secţiunea 1.3.2
„Proiectarea programului de monitoring operaţional", ultimul paragraf
se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate
a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de
informaţiile obţinute ca parte a cerinţelor prevăzute în
anexa nr. 13 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a
permite o reducere a frecvenţei cu care un impact este depistat a fi
nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de
impact să fie eliminată."
83. In anexa nr. 11, secţiunea 1.3.2
„Proiectarea programului de monitoring operaţional", subpunctul 1.3.2.1
„Selectarea secţiunilor de monitoring" se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„1.3.2.1. Selectarea secţiunilor de monitoring
Monitoringul operaţional trebuie să fie realizat pentru toate acele
corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform
prevederilor anexei nr. 13 sau a monitoringului de supraveghere,
sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu
pentru corpurile de apă de suprafaţă sau subterane,
prevăzute conform art. 21, şi pentru acele corpuri de
apă în care sunt evacuate substanţele incluse în lista
substanţelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru
substanţele din lista prioritară după cum s-a specificat în
legislaţia care stabileşte valorile standard relevante privind calitatea
apelor şi a mediului acvatic. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru
substanţele din lista prioritară, acolo unde nu există
instrucţiuni specifice în legislaţia specifică, punctele de
monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:
a) pentru corpurile de apă supuse riscului din
cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili
suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în
scopul evaluării impactului surselor punctuale. In cazul în care un corp
de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale,
punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii şi
impactului acestor presiuni ca un întreg;
b) pentru corpurile de apă supuse riscului din
cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili
suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate,
în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de
apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative
pentru riscul relativ al apariţiei presiunilor din cauza surselor difuze
şi pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de
suprafaţă;
c) pentru corpurile de apă supuse riscului din
cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de
monitoring în cadrul unei selecţii a corpurilor de apă, în scopul
evaluării mărimii şi impactului presiunilor hidromorfologice.
Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică
pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate
corpurile de apă."
84. In anexa nr. 11, secţiunea 1.4.3
„Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării
chimice", tabelul 1.4.3 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Tabel nr. 1.4.3
|
Clasificarea stării chimice
|
Cod de culori
|
|
Bună
|
Albastru
|
|
Altă stare inferioară stării bune
|
Roşu"
|
85. In anexa nr. 11, secţiunea 2.2
„Monitoringul stării cantitative a apelor subterane", subpunctul
2.2.1 „Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane" se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor
subterane Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie
să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 26
alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 Iit.'a2) şi art. 35 alin.
(13). Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel
încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a
tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană,
inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de
monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema
directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe
hărţi."
86. In anexa nr. 11, secţiunea 2.2
„Monitoringul stării cantitative a apelor subterane", la subpunctul
2.2.4 „Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor
subterane", primul paragraf se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Rezultatele obţinute din reţeaua de
monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană
trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui
corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor
secţiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării
stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de
culori:
Starea cantitativă bună - verde
Starea cantitativă slabă - roşu."
87. In anexa nr. 11, secţiunea 2.4
„Monitoringul stării chimice a apelor subterane", la subpunctul 2.4.1
„Reţeaua de monitoring a apelor subterane", primul şi al doilea
paragraf se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă
subterane trebuie să fie stabilită în concordantă cu prevederile
art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2)
şi art. 35 alin. (13). Reţeaua de monitoring trebuie să fie
astfei proiectată încât să ofere o imagine generală
coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de
apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să
detecteze prezenţa tendinţelor de creştere, pe termen lung, a
concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor
antropogene.
Pe baza caracterizării şi evaluării
impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (14) şi
(15) şi cu anexa nr. 13, pentru fiecare
perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin
hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de
supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru
stabilirea unui program de monitoring operaţional care să fie aplicat
pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru."
88. In anexa nr. 11, secţiunea 2.4
„Monitoringul stării chimice a apelor subterane", la subpunctul
2.4.2.2 „Selectarea amplasamentelor de monitoring", litera a) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) corpurile de apă identificate ca fiind la
risc semnificativ, ca urmare a exerciţiului de caracterizare efectuat în
conformitate cu prevederile anexei nr. 13;"
89. In anexa nr. 11, secţiunea 2.4
„Monitoringul stării chimice a apelor subterane", la subpunctul
2.4.2.3 „Selectarea parametrilor", penultimul paragraf se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Corpurile de apă subterane, care sunt
identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 13 ca fiind
la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie
monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului
determipat de activităţile antropogene."
90. In anexa nr. 11, secţiunea 2.4
„Monitoringul stării chimice a apelor subterane", subpunctul 2.4.3.2
„Selectarea punctelor de monitoring" se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring
Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat pentru toate acele
corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării
impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 13,
cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un
risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring
trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de
monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii
referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă
subterană."
91. In anexa nr. 12, punctul 1 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„1. Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 51
trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:
(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru
utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 26,
art. 5 alin. (1) şi art. 17 lit. a2);
(ii) zonele desemnate pentru protecţia speciilor
acvatice importante din punct de vedere economic;
(iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop
recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind
aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru
îmbăiere, cu modificările ulterioare;
(iv) zonele sensibile la nutrienţi desemnate în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic
a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare,
inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitraţi în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea
Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării
cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi
completările ulterioare; (v) zonele destinate protecţiei habitatelor
sau speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării
apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv
siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate
cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare."
92. Titlul anexei nr. 13 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de
apă. Evaluarea impactului şi presiunilor generate de
activităţile antropice"
93. In anexa nr. 13, punctul 1 „Ape de
suprafaţă", la subpunctul 1.1 „Caracterizarea tipurilor de
corpuri de ape de suprafaţă", litera d) se modifică şi
va avea următorul cuprins:
,,d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie
să se realizeze cel puţin acelaşi grad de diferenţiere pe
care l-ar obţine prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem,
corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului
hidrografic trebuie să fie diferenţiate în tipuri, folosind valorile
pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere
opţionale, asemănătoare, sau combinaţii de elemente de
descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate
într-o manieră corespunzătoare condiţiile de referinţă
biologice specifice tipului."
94. In anexa nr. 13, punctul 1 „Ape de
suprafaţă", la subpunctul 1.4 „Identificarea presiunilor
antropice", partea introductivă şi literele a) şi b) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„1.4. Identificarea presiunilor antropice
In vederea stabilirii impactului antropic, se vor
colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi mărimea
presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit
corpurile de apă de suprafaţă din fiecare district al bazinului
hidrografic, în special următoarele:
a) estimarea şi identificarea surselor de poluare
punctiforme, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6,
provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole ori din
alte instalaţii şi activităţi,' bazate printre altele pe
informaţiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile
art. 11 alin. (1) şi (3)-(5) şi art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la
Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate urbane,
NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările
ulterioare, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de
acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi
completările ulterioare, şi, pentru scopurile schemei directoare
iniţiale la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind
descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, în
conformitate cu art. 7 şi 8 din Programul de eliminare treptată a
evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar
periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, pe informaţiile
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în conformitate
cu prevederile art. 31-33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
84/2006, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării
în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare
şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa
de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi
completările ulterioare, calitatea apei pentru peşti, în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită
protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii
piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea
apei pentru moluşte, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea
apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările
ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate
pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu
modificările ulterioare;
b) estimarea şi identificarea surselor importante
de poluare difuză, în particular cu substanţele prevăzute în
anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau
agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate
printre altele, pe informaţiile privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în
conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 şi 8 din Hotărârea
Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, pe informaţiile privind plasarea pe piaţă a
produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu
modificările şi completările ulterioare, calitatea apei
potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi,
pentru scopurile schemei directoare iniţiale la nivel de bazin
hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor
substanţe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, calitatea apei de suprafaţă destinate
prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 100/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, calitatea apei pentru peşti, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, calitatea apei pentru moluşte, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, plasarea pe
piaţă a produselor de protecţie a plantelor, în conformitate cu
prevederile art. 22 şi 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004
privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în
vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe
teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare,
şi calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 459/2002, cu modificările uiterioare;".
95. In anexa nr. 13, punctul 1 „Ape de
suprafaţă", la subpunctul 1.5 „Evaluarea impactului",
ultimul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de
a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă şi subterane, acolo unde este necesar, trebuie să
fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza
proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35
alin. (11)-(15), inclusiv a programelor de măsuri
prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4),
(5) şi (6) şi în anexa nr. 3 lit. C «Conţinutul programelor de
măsuri»."
96. In anexa nr. 13, titlul punctului 2
se modifică şi va avea următorul cuprins:
„2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE"
97. In anexa nr. 13, punctul 2 „Ape
subterane", la subpunctul 2.2 „Caracterizarea ulterioară",
partea introductivă se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Ca urmare a acestei caracterizări iniţiale,
se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri
de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în
scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificaţiei acestui
risc şi al identificării oricăror măsuri necesare, în
conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19),
(2), (4), (5) şi (6) şi ale anexei nr. 3 lit. C «Conţinutul
programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să
includă informaţii relevante despre impactul activităţii
umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:".
98. In anexa nr. 13, punctul 2 „Ape
subterane", la subpunctul 2.4 „Revizuirea impactului schimbărilor
nivelurilor apei subterane", primul paragraf se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru
care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24,
obiectivele de mediu mai puţin severe, inclusiv ca rezultat al luării
în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:".
99. In anexa nr. 13, la punctul 2 „Ape
subterane", subpunctul 2.5 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„2.5. Revizuirea impactului poluării asupra
calităţii apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru
care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24,
obiective de mediu mai puţin severe şi unde, ca rezultat al
impactului activităţii umane, determinat în conformitate cu
prevederile art. 43 alin. (14), corpul de apă subterană
este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane
este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare."
100. Titlul anexei nr. 14 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Schema districtelor de bazine hidrografice, cu
limitele acestora"
101. In anexa nr. 3, la litera A „Schemele
directoare de amenajare şi management a apelor la nivel de bazin
hidrografic", partea introductivă a punctului 1 şi punctele 3,
4, 6, 7, 7.3, 7.4, 7.5, 7.9, 7.11 şi 11 se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„1. o descriere generală a caracteristicilor
districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (14)
şi (15) şi ale anexei nr. 13:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
3. identificarea şi trasarea pe hartă a
zonelor protejate prevăzute la art. 51 şi în anexa nr. 12;
4. o hartă a reţelelor de monitoring şi
o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate
conform prevederilor art. 35 şi ale anexei nr. 11, pentru
starea:
a) corpurilor de apă de suprafaţă
(ecologică şi chimică);
b) corpurilor de apă subterane (chimică
şi cantitativă);
c) zonelor protejate;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
6. un rezumat al analizelor economice ale
utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14)
şi (15) şi ale anexei nr. 4;
7. un rezumat al programului sau programelor de
măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art.
43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi ale anexei nr. 3 lit. C
«Conţinutul programelor de măsuri», inclusiv modurile în care
obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 21 sunt
atinse prin acestea.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru
îndeplinirea cerinţelor privind apa utilizată pentru prelevarea de
apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 26 alin.
(1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) şi art. 35 alin.
(13) şi (14);
7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse
asupra captărilor şi alocării apei, inclusiv referinţa
înregistrării şi identificării cazurilor în care s-au făcut
excepţii, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C
«Conţinutul programelor de măsuri»;
7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate
pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale şi din alte
activităţi cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu
prevederile lit. g), respectiv i) de la lit. C «Conţinutul programelor de
măsuri»;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
7.9. un rezumat al măsurilor luate, în
conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) şi (6), pentru corpurile de
apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu
prevederile art. 21;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru
evitarea creşterii poluării apelor marine, în conformitate cu
prevederile art. 43 alin. (4);
........................................................................................................................................................................ ........................................................
11. punctele de contact şi procedurile pentru
obţinerea documentaţiilor de bază şi a informaţiilor
legate de informarea şi consultarea publicului în conformitate cu art. 43
şi, în particular, detalii referitoare la măsurile de control
adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) şi i) de la lit. C, precum
şi detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în
conformitate cu prevedenle art. 35 şi ale anexei nr. 11;".
102. In anexa nr. 3, la litera B „Prima actualizare
a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic", punctele 2 şi 4
se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„2. o evaluare a progresului făcut pentru
atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă şi subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru
perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de
hartă, şi o explicaţie pentru orice obiective de mediu care nu
au fost îndeplinite;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare
suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) şi
(6), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de
bazin^hidrografic."
103. In anexa nr. 3, la litera C „Conţinutul
programelor de măsuri", primul paragraf şi literele a), d), e),
g), i) şi k) ale paragrafului 3 se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un
program de măsuri, care va ţine seama de caracteristicile bazinului
hidrografic, presiunile generate de activităţile umane şi
impactul acestora asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor
de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14),
şi va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de
apă de suprafaţă şi subterane şi pentru zonele
protejate asociate bazinului hidrografic.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
a) măsurile de implementare a legislaţiei
privind protecţia calităţii apei, inclusiv măsurile privind
apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa
potabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu modificările şi completările
ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările
ulterioare, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din
agricultură, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole, cu modificările şi completările ulterioare,
descărcarea substanţelor periculoase în ape, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea
Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările
şi completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,
nămolurile provenite din staţiile de epurare, în conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor
şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează
nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi
completările ulterioare, produse pentru protecţia plantelor, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind
procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea
plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul
României, cu modificările şi completările ulterioare,
protecţia plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în
conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
84/2006, protecţia habitatelor sau speciilor, în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
d) măsuri privind asigurarea calităţii
apei potabile, inclusiv măsuri de protecţie a calităţii
apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă
potabilă, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) si
(2), art. 5 alin. (1) şi art. 17 lit. a2);
e) autorizarea prealabilă şi controalele
privind captările de apă dulce de suprafaţă şi
subterană şi îndiguirile de apă de suprafaţă, inclusiv
un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate
periodic şi, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la
controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ
asupra stării apei;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
g) reglementarea prealabilă a evacuărilor din
surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de
poluanţi în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe
baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru
poluanţii de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu
prevederile art. 28. Controlul va fi reanalizat periodic şi,
unde este necesar, reactualizat;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
i) măsuri pentru orice alt impact advers
semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (14)
şi (15) şi ale anexei nr. 13, în special
măsuri pentru asigurarea conformării condiţiilor hidrologice ale
corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau
potenţialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă
desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma
unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de
poluanţi în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli
generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi, unde este
necesar, reactualizat;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor
de suprafaţă cu substanţe prioritar periculoase şi
reducerea treptată a poluării cu alte substanţe care altfel ar
putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de
apă, în conformitate cu prevederile art. 21;".
104. Anexa nr. 4 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„ANEXA Nr. 4
ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza economică, capitol al planurilor de
management pe bazine hidrografice - componenta de gospodărire
calitativă a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecărui
bazin hidrografic şi va fi structurată pe două părţi:
1. Analiza economică a gestionării şi
utilizării durabile a apei în bazinul hidrografic;
2. Analiza economică în contextul programului de
măsuri, prevăzut la art. 43 alin. (18),
secţiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice.
1. Analiza economică a gestionării şi
utilizării durabile a apei va conţine informaţii suficiente
şi detaliate aferente:
• evaluării importanţei economice a
activităţii de gestionare şi utilizare durabilă a apei;
• evaluării tendinţelor privind evoluţia
cerinţei de apă şi a volumelor de apă prelevate la nivelul
bazinului/spaţiului hidrografic, precum şi a indicatorilor
macroeconomici pe termen mediu şi lung;
• mecanismului recuperării costurilor, pentru
gestionarea durabilă a resurselor de apă, respectând principiile
«poluatorul plăteşte» şi «utilizatorul plăteşte»,
mecanism stabilit în baza contribuţiilor aferente pe categorii de surse
şi utilizatori şi luând în calcul cheltuielile corespunzătoare
serviciilor de:
- administrare, exploatare şi întreţinere a
infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor,
întreţinerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor;
- administrare, exploatare şi întreţinere a
albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor,
în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei
mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu;
- administrare, exploatare şi întreţinere a
infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi
hidrogeologică;
- administrare, exploatare şi întreţinere a
Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de
apă - supraveghere a calităţii resurselor de apă de suprafaţă
şi subterane, de prevenire şi avertizare în caz de poluări
accidentale, precum şi de supraveghere cantitativă a resurselor de
apă;
- administrare, exploatare şi întreţinere a
reţelei naţionale de observaţii şi măsurători
hidrologice şi hidrogeologice;
- protecţie, restaurare şi valorificare a
resurselor de apă, constituirea şi gestionarea fondului naţional
de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor;
- altor servicii conforme susţinerii bugetului de
venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale «Apele
Române» şi al autorităţilor de administrare bazinală a
resurselor de apă din subordinea acesteia.
Mecanismul economic specific domeniului
gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are
la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea
apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea şi
economisirea resurselor de apă prin aplicarea de stimuli economici,
inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea
calităţii şi cantităţii apei; aplicarea de
penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de
apă va ţine cont de principiul asigurării redistribuirii şi
împărţirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ
stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine
hidrografice.
Din punctul de vedere al mecanismului recuperării
costurilor, analiza economică va conţine structura cheltuielilor
serviciilor specifice de gospodărire a apelor, ale serviciilor comune de
gospodărire a apelor, precum şi ale altor activităţi aflate
în atribuţiile autorităţilor de administrare bazinală a
resurselor de apă, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de
reactualizare a cuantumului contribuţiilor aferente serviciilor specifice
de gospodărire a apelor, în corelarea acestuia cu cheltuielile aferente
activităţii de gospodărire a apelor şi cu volumul de
apă brută livrat;
• mecanismului recuperării costurilor pentru
serviciile comunitare de utilităţi publice în domeniul apei -
captare, tratare, distribuţie apă potabilă pentru
populaţie, industrie, unităţi agrozootehnice;
• mecanismului recuperării costurilor pentru
protecţia mediului, ce cuprinde servicii de colectare şi epurare a
apelor uzate.
2. Analiza economică în contextul programului de
măsuri, secţiune-cheie a planului de management pe bazine
hidrografice, va conţine informaţii suficiente şi detaliate
privind:
- estimările investiţiilor legate de
lucrările, construcţiile de gospodărire a apelor, costul şi
impactul acestora în procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a
necesităţii efectuării cheltuielilor aferente întreţinerii
şi administrării acestora;
- identificarea celei mai bune combinaţii de
măsuri incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 43
alin. (18) din punctul de vedere al raportului
cost-eficienţă pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru
corpurile de apă de suprafaţă şi subterane prevăzute
la art. 21, ca parte componentă a programelor de măsuri
din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice;
- justificarea derogărilor în atingerea
obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă
şi subterane, în conformitate cu prevederile art. 21, prin
prelungirea termenului-limităde atingere a obiectivelor (2021, 2027,...),
sau propunerea de obiective mai puţin severe din cauza costurilor
disproporţionate;
- procesul de desemnare a corpurilor de apă
puternic modificate, în conformitate cu prevederile art. 22."
105. După anexa nr. 6 se introduce o nouă
anexă, anexa nr. 7, cu următorul cuprins:
„ANEXA Nr. 7
A. Planurile de management al riscului la
inundaţii I. Componentele primelor planuri de management al riscului la
inundaţii:
1. concluziile evaluării preliminare a riscurilor
de inundaţii, astfel cum sunt solicitate în conformitate cu art. 761,
sub forma unei hărţi sumare a districtului hidrografic, care
identifică zonele prevăzute la art. 5 alin. (1), care sunt supuse
prezentului plan de management al riscului la inundaţii;
2. hărţile de hazard şi de risc la
inundaţii, astfel cum au fost pregătite în temeiul prevederilor art.
762 şi 763, sau cele deja existente, în conformitate
cu art. 768, precum şi concluziile care pot fi deduse din
aceste hărţi;
3. o descriere a obiectivelor corespunzătoare de
management al riscului la inundaţii, stabilite în conformitate cu art. 764
alin. (2);
4. un rezumat şi o ordine de prioritate a
măsurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management
al riscului la inundaţii, inclusiv măsurile luate în conformitate cu
art. 764, precum şi măsurile în legătură cu
inundaţiile luate în temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva
85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor
proiecte publice şi private asupra mediului şi Directiva 96/82/CE a
Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente
majore care implică substanţe periculoase, Directiva 2001/42/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind
evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, precum
şi Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei;
5. atunci când este disponibilă, pentru bazine sau
sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele
membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită
pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaţionale.
II. Descrierea implementării planului:
1. o descriere a ordinii de prioritate şi a
modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului;
2. un rezumat al informaţiilor publice şi
măsurilor/acţiunilor de consultare luate;
3. o listă a autorităţilor competente
şi, după caz, o descriere a procesului de coordonare în cadrul
oricărui district hidrografic internaţional, precum şi a
procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului.
B. Componentele actualizărilor ulterioare ale
planurilor de management al riscului la inundaţii:
1. orice modificări sau actualizări de la
publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la
inundaţii, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfăşurate în
conformitate cu art. 769;
2. o evaluare a progreselor înregistrate pentru
atingerea obiectivelor menţionate la art. 764 alin. (2);
3. o descriere şi o explicare a oricăror
măsuri prevăzute în versiunea anterioară a planului de
management al riscului la inundaţii, măsuri care au fost incluse în
plan, fără a fi puse în aplicare;
4. o descriere a măsurilor suplimentare de la
publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la
inundaţii."
106. In tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, sintagma „obiective de
protecţie a apelor şi a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice"
se înlocuieşte cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de
apă de suprafaţă şi subterane", sintagma
„direcţii de apă" se înlocuieşte cu sintagma
„administraţii bazinale de apă", sintagma „derivaţii de
debit" se înlocuieşte cu sintagma „derivaţii hidrotehnice",
sintagma „nisipuri şi pietrişuri" se înlocuieşte cu
sintagma „agregate minerale".
Art. II. - In tot cuprinsul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea
Administraţiei Naţionale „Apele Române", aprobată cu
modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, şi al Statutului de organizare şi
funcţionare a Administraţiei Naţionale „Apele Române",
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2005, sintagma „direcţii
de apă" se înlocuieşte cu sintagma „administraţii bazinale
de apă".
Art. III. - In termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din
domeniul apelor, la propunerea Administraţiei Naţionale „Apele
Române", se aprobă:
a) metodologia privind tarifarea folosirii
informaţiilor în scop comercial;
b) metodologia de acordare a stimulentelor pentru
personalul propriu.
Art. IV. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele
aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica,
după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi pădurilor,
Borbely Laszlo
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
Ministrul economiei, comerţului şi mediului
de afaceri,
Adriean Videanu
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mihai Capră,
secretar de stat
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Mihail Dumitru
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul dezvoltării regionale şi
turismului,
Elena Gabriela Udrea
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
Bogdan Mănoiu
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu