ORDONANTA
URGENTA Nr. 98 din 3 noiembrie 2010
privind identificarea,
desemnarea si protectia infrastructurilor critice
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 757 din 12 noiembrie 2010
Având în vedere că asigurarea unui nivel corespunzător
de protecţie a infrastructurilor critice este esenţială pentru dezvoltarea
economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii şi siguranţa
cetăţenilor, precum şi faptul că neadoptarea unei astfel de reglementări în
regim de urgenţă ar putea aduce atingere securităţii naţionale datorită
impactului semnificativ generat de incapacitatea de a menţine respectivele
funcţii până la crearea cadrului normativ pentru protecţia infrastructurilor
critice,
având în vedere obligativitatea transpunerii, până la
data de 12 ianuarie 2011, a prevederilor Directivei 2008/114/CE a Consiliului
din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor
critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei
acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23
decembrie 2008,
ţinând seama de necesitatea adoptării la termenul
menţionat a unui set de acte normative indispensabile procesului de
implementare a prevederilor directivei,
luând în considerare procedurile pentru identificarea
şi desemnarea infrastructurilor critice naţionale şi europene care trebuie
realizate până la data menţionată,
întrucât realizarea cadrului normativ secundar,
respectiv parcurgerea unor proceduri specifice este condiţionată de existenţa
reglementărilor primare în materia protecţiei infrastructurilor critice,
având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii
obligaţiei de transpunere corectă şi completă a Directivei 2008/114/CE a
Consiliului din 8 decembrie 2008 va aduce prejudicii importante României,
constând în îngreunarea procesului de accesare a fondurilor europene puse la
dispoziţie prin Programul Comisiei Europene de prevenire, pregătire şi
management al consecinţelor actelor teroriste şi al altor riscuri legate de
securitate pentru perioada 2007-2013, blocarea posibilităţilor de încheiere în
timp util a acordurilor între România şi statele membre ale Uniunii Europene
implicate în desemnarea infrastructurilor critice europene, nefinalizarea la termenul
stabilit a procesului de identificare şi desemnare a infrastructurilor critice
şi, pe cale de consecinţă, ar conduce la declanşarea de către Comisia Europeană
a procedurii de infrigement împotriva României,
având în vedere că întârzierea încheierii acordurilor
bilaterale/multilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene pentru
desemnarea infrastructurilor critice ar pune România în situaţia de a nu
beneficia de o informare imediată şi completă asupra unor posibile efecte
transfrontaliere dezastruoase datorate perturbării unor instalaţii, servicii
sau sisteme vitale României, aflate pe teritoriul acelor state membre, de
aplicarea unor măsuri coordonate şi integrate la nivel european pentru
asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, precum şi de instrumente
pentru limitarea şi eliminarea consecinţelor negative ale perturbării sau
distrugerii unor astfel de infrastructuri,
luând în considerare că toate aceste aspecte sunt de
interes public şi reprezintă situaţii extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Obiect de reglementare
Art. 1. - Prezenta
ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal privind identificarea, desemnarea
infrastructurilor critice naţionale/europene şi evaluarea necesităţii de a
îmbunătăţi protecţia acestora, în'scopul creşterii capacităţii de asigurare a
stabilităţii, securităţii şi siguranţei sistemelor economico-sociale şi protecţiei persoanelor.
Domeniul de aplicare
Art. 2. - (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică sectoarelor şi subsectoarelor
prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se
aplică în mod corespunzător sectoarelor stabilite prin directive ale Uniunii
Europene.
Definiţii
Art. 3. -In sensul prezentei
ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea
semnificaţie:'
a) infrastructură critică
naţională, denumită în continuare ICN - un element, un sistem sau o
componentă a acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este esenţial pentru
menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei,
securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui
perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca
urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii';
b) infrastructură critică
europeană, denumită în continuare ICE - o infrastructură critică
naţională, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ
asupra a cel puţin două state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state membre. Importanţa impactului se evaluează din perspectiva criteriilor
intersectoriale. Acesta include efectele ce rezultă din relaţiile intersectoriale de dependenţă de alte
tipuri de infrastructuri;
c) protecţia infrastructurilor critice, denumită în continuare
PIC - orice activitate
care are drept scop asigurarea funcţionalităţii, a continuităţii şi a
integrităţii ICN/ICE pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un
risc sau un punct vulnerabil. într-o enumerare neexhaustivă, PIC cuprinde
activităţile desfăşurate succesiv privind evaluarea şi analiza riscurilor,
asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, realizarea planurilor de
securitate ale operatorilor de infrastructură critică, denumite în continuare PSO, stabilirea ofiţerilor de
legătură şi a modului de realizare a comunicaţiilor, precum şi exerciţii,
rapoarte, reevaluări şi actualizări ale documentelor elaborate;
d) analiză de risc - analizarea scenariilor de ameninţări semnificative, pentru a
evalua vulnerabilitatea şi impactul potenţial al perturbării sau al distrugerii
ICN/ICE;
e) autorităţi publice
responsabile - autorităţile publice prevăzute în
anexa nr. 1;
f) proprietari/operatori/administratori de ICN/ICE sunt acele entităţi responsabile cu investiţiile într-un element,
sistem sau componentă a acestuia, desemnat ca ICN sau ICE, conform prezentei
ordonanţe de urgenţă, şi/sau cu operarea/ administrarea curentă a acestora;
g) praguri critice -
valori-limită stabilite în funcţie de gravitatea impactului, perturbării sau al
distrugerii unei infrastructuri si care determină identificarea acesteia ca
ICN/ICE;
h) Reţeaua de alertă privind
infrastructurile critice, denumită în continuare CIWIN - sistem securizat de informare
şi comunicare destinat asistenţei instituţiilor naţionale şi celorlalte state
membre pentru schimbul de informaţii referitoare la vulnerabilităţile, măsurile adecvate reducerii acestora şi
strategiile de diminuare a riscurilor;
i) informaţii sensibile
privind protecţia infrastructurilor critice - informaţii cu privire la o infrastructură critică ce ar putea fi
utilizatei în cazul divulgării, în scopul planificării şi al realizării unor
acţiuni care să determine perturbarea sau distrugerea instalaţiilor unor
infrastructuri critice;
j) servicii esenţiale - acele servicii, facilităţi ori activităţi care sunt sau ar putea
fi necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi bunăstare a
societăţii şi a căror degradare sau întrerupere a furnizării lor, ca urmare a
perturbării ori distrugerii sistemului fizic de bază, ar afecta semnificativ
siguranţa sau securitatea populaţiei şi funcţionarea instituţiilor statului.
CAPITOLUL II
Roluri şi responsabilităţi
Coordonarea naţională
Art. 4. - (1) Coordonarea, la nivel naţional, a
activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor
critice se realizează de către primul-ministru care desemnează în acest sens un
consilier de stat.
(2) Responsabilitatea pentru organizarea şi
desfăşurarea activităţilor necesare implementării prezentei ordonanţe de
urgenţă, respectiv realizarea cooperării între autorităţile publice
responsabile şi structurile neguvernamentale revin Ministerului Administraţiei
şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, care va
asigura punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre, Comisia
Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri
internaţionale, precum şi managementul reţelei CIWIN la nivel naţional.
Organisme pentru PIC
Art. 5. - (1) La nivelul
Guvernului, sub coordonarea consilierului de stat desemnat potrivit art. 4
alin. (1), se înfiinţează şi funcţionează grupul de lucru interinstituţional
pentru PIC.'
(2) Componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a
Grupului de lucru interinstituţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Evaluări şi rapoarte privind PIC
Art. 6. - (1) Autorităţile
publice responsabile efectuează, împreună cu
proprietarii/dperatorii/administratorii de ICN/ICE, o evaluare a riscurilor şi
ameninţărilor subsectoarelor ICN/ICE, în termen de un an de'la desemnarea
infrastructurii critice drept ICN/ICE în cadrul subsectoarelor respective.
Evaluarea conţine inclusiv propuneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii
protecţiei ICN/ICE desemnate în cadrul subsectoarelor şi se prezintă spre
aprobare primului-ministru. Ulterior, evaluarea se realizează anual.
(2) Proprietarii/operatorii/administratorii
de ICN/ICE au obligaţia de a informa autorităţile publice responsabile despre
orice modificare survenită la nivelul ICN/ICE desemnată.
(3) M.A.I., prin Centrul de
coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene la fiecare doi ani un raport
sinteză cu date generale privind tipurile de riscuri, ameninţări şi puncte
vulnerabile identificate în fiecare dintre sectoarele în care a fost desemnată
o ICE în temeiul art. 10 şi care se află pe teritoriul naţional.
(4) M.A.I., prin Centrul de
coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene informări anuale referitoare la
numărul de infrastructuri pe sector cu privire la care s-au purtat dezbateri privind pragurile criteriilor intersectoriale.
(5) Raportul prevăzut la alin.
(3) va fi analizat în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC,
se clasifică, în funcţie de informaţiile pe care le cuprinde, în conformitate
cu legislaţia naţională privind
informaţiile clasificate şi se transmite Comisiei Europene sub semnătura
primului-ministru.
(6) Autorităţile publice responsabile, împreună cu
Comisia Europeană şi autorităţile responsabile din celelalte state membre
evaluează, în baza rapoartelor bienale, necesitatea de a prevedea măsuri de
protecţie suplimentare pentru ICE, la nivel comunitar.
Atribuţiile autorităţilor publice responsabile
Art. 7. - (1) M.A.I.,
prin Centrul de coordonare a PIC, sprijină autorităţile publice responsabile şi
proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE desemnate, asigurându-le
accesul la informaţii cu privire la cele mai bune practici şi metode
disponibile, precum şi prin facilitarea participării la acţiunile coordonate de
către Comisia Europeană în materie de formare si de schimb de informaţii
privind noi evoluţii tehnice în materie de PIC.
(2) Autorităţile publice responsabile au următoarele
atribuţii:
a) stabilesc criteriile
sectoriale/intersectoriale şi pragurile critice aferente acestora;
b) coordonează activităţile specifice procesului de
identificare a ICN/ICE, în domeniul de responsabilitate;
c) propun desemnarea ICN/ICE
corespunzător sectoarelor aflate în responsabilitate;
d) informează Guvernul, prin
consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1),
asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;
e) verifică modul de
îndeplinire de către proprietarii/ operatorii/administratorii de ICN/ICE a
obligaţiilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă şi aplică, prin
personalul împuternicit, sancţiuni pentru nerespectarea acestora;
f) avizează PSO pentru sectoarele
aflate în domeniul de responsabilitate;
g) participă, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de
coordonare a PIC, la discuţiile bilaterale/multilaterale în vederea încheierii acordurilor pentru desemnarea ICE;
h) stabilesc/dispun, după caz, măsuri de îmbunătăţire a
activităţii specifice ICN/ICE în domeniul de responsabilitate;
i) informează M.A.I. asupra stadiului identificării
ICN/ICE din domeniul de responsabilitate;
j) asigură resursele financiare necesare organizării şi
desfăşurării activităţilor specifice în domeniul PIC;
k) participă, la solicitarea Comisiei Europene, la
elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale şi
intersectoriale şi la aproximarea valorilor pragurilor critice care se
utilizează pentru identificarea ICE.
(3) Autorităţile publice responsabile şi structurile
abilitate conform legii se asigură că informaţiile clasificate cu privire la
protecţia ICN/ICE utilizate la nivel naţional, precum şi cele transmise
statelor membre sau Comisiei Europene nu sunt utilizate în alt scop decât cel
al PIC.
Compartimentul specializat în domeniul ICN/ICE
Art. 8. - (1) Autorităţile publice responsabile şi
fiecare proprietar/operator/administrator de ICN/ICE au obligaţia să desemneze,
din cadrul structurii proprii, un compartiment specializat în domeniul ICN/ICE,
care va îndeplini şi rol de punct de contact pentru aspectele care ţin de'
securitatea infrastructurilor critice între proprietarul/operatorul/
administratorul de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.
(2) Compartimentul prevăzut la
alin. (1) este condus de un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi se
află în directa subordonare a conducătorului autorităţii publice responsabile sau a proprietarului/operatorului/administratorului de
ICN/ICE.
(3) Personalul din cadrul
compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE are atribuţii privind
elaborarea, aplicarea, evaluarea şi actualizarea permanentă a planului de
măsuri elaborat la nivelul autorităţii publice responsabile, respectiv a PSO.
(4) Autorităţile publice responsabile
stabilesc şi implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofiţerii de
legătură pentru securitate din cadrul ICN/ICE, în scopul schimbului de date
relevante privind riscurile şi ameninţările identificate în legătură cu ICN/ICE
respectivă, cu asigurarea securităţii informaţiilor sensibile referitoare la
protecţia infrastructurilor critice, conform reglementărilor în vigoare privind
accesuj la informaţii clasificate.
(5) In termen de maximum 2 ani
de la data abilitării, în condiţiile legii, de către instituţiile cu competenţe
în domeniu a unităţilor de învăţământ pentru formare şi certificare
profesională în domeniul PIC, autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii
de ICN/ICE sunt obligaţi să asigure pregătirea personalului desemnat să
îndeplinească funcţia de ofiţer de legătură pentru securitatea
infrastructurilor critice.
CAPITOLUL III
Identificarea, desemnarea şi protecţia ICN/ICE
Identificarea ICN/ICE
Art. 9. - (1) In conformitate cu procedura prevăzută în
anexa nr. 2, autorităţile publice responsabile identifică potenţialele ICN/ICE
care corespund criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi se încadrează în
definiţiile prevăzute la art. 3 lit. a) şi b).
(2) Criteriile sectoriale şi pragurile critice aferente,
definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii
unei anumite infrastructuri, se stabilesc prin ordine ale conducătorilor
autorităţilor publice responsabile, potrivit domeniilor din responsabilitate,
pentru ICN şi potenţiale ICE.
(3) Criteriile intersectoriale
ce stau la baza identificării ICN/ICE sunt următoarele:
a) criteriul privind victimele,
evaluat în funcţie de numărul posibil de decese sau vătămări;
b) criteriul privind efectele economice, evaluat în
funcţie de importanţa pierderilor economice şi/sau a degradării produselor sau
serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului;
c) criteriul privind efectul asupra populaţiei, evaluat
în funcţie de impactul asupra încrederii acesteia, suferinţa fizică sau perturbarea
vieţii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esenţiale.
(4) Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru
identificarea ICN/ICE.
(5) Pragurile critice aferente
criteriilor intersectoriale, definite în funcţie de gravitatea impactului
perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
(6) Proprietarii/Operatorii/Administratorii de ICN/ICE,
precum şi proprietarii, operatorii şi administratorii infrastructurilor care
fac obiectul procedurii de identificare şi desemnare ca ICN/ICE au obligaţia de
a participa, la solicitarea autorităţilor publice responsabile, la procesul de
stabilire a criteriilor şi pragurilor critice.
(7) Pentru stabilirea criteriilor şi a pragurilor
critice aferente, autorităţile publice responsabile pot colabora şi cu alte
autorităţi sau persoane juridice în condiţiile în care ICN/ICE ar putea genera
efecte în domeniul de responsabilitate al acestora.
(8) Sectoarele stabilite pentru punerea în aplicare a
prezentei ordonanţe de urgenţă sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar
autorităţile publice responsabile pot identifica ulterior şi alte sectoare, în
cazul ICE acordându-se prioritate sectorului Tehnologia informaţiei şi
comunicaţii.
(9) La solicitarea Comisiei
Europene, autorităţile publice competente sau
proprietarii/operatorii/administ'ratorii de ICN/ICE, după caz, vor participa la
elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale/intersectoriale
şi aproximarea valorilor pragurilor care se utilizează pentru identificarea
ICE. Utilizarea acestor orientări este opţională pentru autorităţile publice
responsabile.
Desemnarea ICN/ICE
Art. 10. - (1) In urma procesului de identificare a potenţialelor ICN, autorităţile publice responsabile propun
desemnarea ICN.
(2) Desemnarea ICN se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3) M.A.I., în urma procesului
de identificare a potenţialelor ICE, informează statele membre care pot fi
afectate în mod semnificativ de o posibilă ICE cu privire la identitatea
acesteia şi motivele de desemnare a infrastructurii respective drept potenţială
ICE.
(4) Autorităţile publice responsabile se implică, la
solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, în dezbateri bilaterale
şi/sau multilaterale cu celelalte state membre care pot fi afectate in mod
semnificativ de o potenţială ICE situată pe teritoriul naţional sau care pot
afecta în mod semnificativ teritoriul naţional, în cazul potenţialelor ICE
situate în alte state membre.
(5) In situaţia în care
autorităţile publice responsabile au motive să creadă că teritoriul naţional ar
putea fi afectat în mod semnificativ de o potenţială ICE situată într-un alt
stat membru, aceasta nefiind însă identificată ca atare de către statul membru
pe teritoriul căruia se află potenţiala ICE, informează primul-ministru, prin
consilierul de stat desemnat potrivit art. 4 alin. (1). In urma deciziei
acestuia, Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I. informează Comisia
Europeană cu privire la intenţia României de a participa la dezbaterile
bilaterale şi/sau multilaterale pe această temă, în vederea solicitării
acceptului statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care
urmează să fie desemnată drept ICE.
(6) Desemnarea ICE se realizează în urma unui acord
între România şi statele membre care ar putea fi afectate semnificativ cu
acceptul statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care
urmează să fie desemnată drept ICE.
(7) M.A.I., prin Centrul de
coordonare a PIC, informează anual Comisia Europeană cu privire la numărul de
ICE desemnate pe fiecare sector, precum şi cu privire la numărul de state
membre dependente de fiecare ICE desemnată.
(8) Autorităţile publice
responsabile informează proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE cu
privire la desemnarea acesteia ca ICN/ICE în termen de 10 zile de la intrarea
în vigoare a actului normativ de desemnare.
(9) Informaţiile sensibile
privind protecţia infrastructurilor critice se clasifică la un nivel adecvat,
în condiţiile legii. Diseminarea acestor informaţii se face potrivit principiului
nevoii de a cunoaşte, atât în relaţia cu proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE, cât şi cu celelalte
state membre.
Protecţia ICN/ICE
Art. 11. - (1) In termen
de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN/ICE, proprietarul/operatorul/
administratorul de ICN/ICE elaborează PSO şi îl transmite spre avizare
autorităţilor publice responsabile.
(2) PSO identifică elementele
de infrastructură critică ale ICN/ICE şi soluţiile de securitate existente sau
care urmează să fie puse în aplicare pentru protecţia acestora.
(3) Cerinţele minime privind conţinutul PSO sunt
prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Fiecare autoritate publică
responsabilă se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul de
responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN/ICE desemnate, că există un
PSO sau un echivalent al acestuia şi că acestea sunt revizuite periodic.
Termenul poate fi prelungit în cazuri excepţionale cu acordul primului-ministru
şi notificarea Comisiei Europene în acest sens de către Centrul de coordonare a
PIC din cadrul M.A.I.
(5) In cazul în care se constată un echivalent al PSO,
acesta este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de
către proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE, conform cerinţelor
minime privind conţinutul PSO.
(6) PSO este evaluat, testat şi, daca este necesar,
revizuit şi actualizat de către proprietar/operator/administrator de ICN/ICE,
periodic, la intervale de cel mult 2 ani.
(7) In cazul în care există deja acorduri de
supraveghere sau de supervizare în privinţa unei ICE, aceste acorduri nu sunt
afectate de prezentul articol, iar autoritatea naţională responsabilă pentru
sectorul din care face parte ICE respectivă are rolul de autoritate de
supraveghere în conformitate cu prevederile acordurilor existente.
CAPITOLUL IV
Contravenţii şi sancţiuni
Contravenţii
Art. 12. - Constituie
contravenţii următoarele fapte săvârşite de către
proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE:
a) neluarea măsurilor de
constituire a compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE, conform art. 8
alin. (1);
b) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8
alin. (5);
c) nerespectarea dispoziţiilor privind participarea la
procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice, conform art. 9 alin.
(6);
d) neîntocmirea PSO conform art. 11 alin. (1);
e) nerespectarea obligaţiei de evaluare, revizuire şi
actualizare a PSO prevăzută la art. 11 alin. (6), precum şi neîndeplinirea
sarcinilor prevăzute în PSO ori a măsurilor stabilite de autorităţile publice
responsabile în scopul avizării PSO.
Sancţiuni
Art. 13. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 12 se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 2.000 lei la
5.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. a)-c);
b) cu amendă de la 10.000 lei
la 30.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).
(2) Constatarea contravenţiilor
şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă de'urgenţă se fac de
către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice responsabile.
(3) Contravenţiilor prevăzute
la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă
Art. 14. - (1) Procesul de
identificare şi desemnare a ICN se încheie la data de 30 noiembrie 2010 şi se
revizuieşte periodic.
(2) Procesul de identificare şi
desemnare a ICE se încheie până la 12 ianuarie 2011 şi se revizuieşte periodic.
(3) După finalizarea activităţilor prevăzute la alin.
(2) CE va fi informată de îndată, de către Centrul de coordonare a PIC din
cadrul M.A.I., asupra măsurilor dispuse pentru transpunerea prevederilor directivei, transmiţând
totodată textele şi tabelul de concordanţă.
Acte normative suplimentare
Art. 15. - (1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă:
a) componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului
de lucru interinstituţional, prevăzute la art. 5 alin. (2), în termen de 30 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
b) pragurile critice aferente
criteriilor intersectoriale, prevăzute la art. 9 alin. (5), în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) desemnarea ICN, prevăzută la
art. 10 alin. (2), până la data de 30 noiembrie 2010.
(2) Ordinele conducătorilor autorităţilor publice,
prevăzute la art. 9 alin. (2) se emit în termen de 60 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Anexe
Art. 16. -Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
*
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile
Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea
şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de
îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Constantin-Traiah Igaş
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,
Ion Ariton
Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,
Valerian Vreme
Ministrul mediului şi pădurilor,
Laszlo Borbely
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Valeriu tabără
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului,
Daniel Petru Funeriu
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Radu Roatis Chetan
Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române,
Marius-Ioan Piso
p. Directorul Serviciului Român de Informaţii,
Florian Coldea
Directorul Serviciului de Informaţii Externe,
Mihai-Răzvan Ungureanu
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
Marcel Opriş
ANEXA Nr. 1
LISTA
sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii critice
naţionale/infrastructurii critice europene (ICN/ICE)
şi autorităţilor publice responsabile
1.1. Lista sectoarelor ICN şi a autorităţilor
publice responsabile
Nr. crt.
|
Autorităţi publice responsabile
|
Sectorul
|
Subsectorul
|
1.
|
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
|
Energetic
|
1.1. Energie electrică, inclusiv nuclearelectrică - capacităţi şi instalaţii pentru producere, depozitare/stocare, reţele de distribuţie şi transport
1.2. Petrol şi derivate petroliere - capacităţi şi instalaţii
pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare,
distribuţie şi transport prin conducte, terminale
1.3. Gaze naturale şi derivate din gaze
naturale - capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare,
tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte,
terminale
1.4. Resurse minerale
|
2.
|
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale
Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Serviciul de Informaţii Externe
Serviciul Român de Informaţii
|
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii
|
2.1. Sistemele, reţelele şi serviciile de comunicaţii
2.2. Sisteme de prelucrare, procesare şi
stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice
2.3. Infrastructuri de securitate
informatică
2.4. Sistemele si reţelele de comunicaţii pentru cifrul de stat
2.5. Infrastructuri de emisie radio-tv
2.6. Servicii poştale la nivel naţional
|
3.
|
Ministerul Sănătăţii
Ministerul Mediului şi Pădurilor
|
Alimentare cu apă
|
3.1. Furnizarea de apă potabilă
3.2. Controlul calităţii apei
3.3. Indiguirea şi controlul calitativ al apei
|
4.
|
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului
|
Alimentaţie
|
4.1. Producţia şi furnizarea de hrană, asigurarea
securităţii şi siguranţei alimentelor
|
5.
|
Ministerul Sănătăţii
Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului
|
Sănătate
|
5.1. Asistenţa medicală şi spitalicească
5.2. Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice
5.3. Biolaboratoare şi bioagenţi
5.4. Servicii de urgenţă medicală şi transport sanitar
|
6.
|
Ministerul Apărării Naţionale Ministerul Administraţiei şi Internelor Serviciul Român de
Informaţii Serviciul de Informaţii Externe Ministerul
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
|
Securitate naţională
|
6.1. Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională
6.2. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat
6.3. Industria de apărare, capacităţi şi
instalaţii de producţie şi depozitare
|
7.
|
Ministerul Administraţiei şi Internelor
|
Administraţie
|
7.1. Serviciile şi administraţia
7.2. Serviciile de urgenţă
|
8.
|
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
|
Transporturi
|
8.1. Transportul rutier
8.2. Transportul feroviar
8.3. Transportul aerian
8.4. Transportul naval
|
Nr. crt.
|
Autorităţi publice responsabile
|
Sectorul
|
Subsectorul
|
9.
|
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
|
Industria chimică şi nucleară
|
9.1. Producţia, procesarea, depozitarea
şi utilizarea substanţelor chimice şi materialelor nucleare şi radioactive
9.2. Conductele de produse/substanţe chimice periculoase
|
10.
|
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Agenţia Spaţială Română
|
Spaţiu şi cercetare
|
10.1. Spaţiul cosmic
10.2. Cercetare
|
1.2. Lista
sectoarelor ICE şi a autorităţilor publice responsabile
Autoritatea publică responsabilă
|
Sectorul
|
Subsectorul
|
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
|
I. Energetic
|
Energie electrică
|
1.1. Infrastructuri şi instalaţii pentru producerea, transportul
şi distribuţia energiei electrice, inclusiv resursele energetice folosite
|
Petrol
|
1.2. Producţia de petrol, rafinarea, tratarea, depozitarea şi
distribuţia prin conducte
|
Gaze
|
1.3. Producţia de gaze, rafinarea, tratarea, depozitarea şi
distribuţia prin conducte
|
1.4. Terminale GNL
|
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
|
II. Transporturi
|
2.1. Transportul rutier
|
2.2. Transportul feroviar
|
2.3. Transportul aerian
|
2.4. Transportul pe căi navigabile interioare
|
2.5. Transportul maritim pe distanţe mici şi porturi
|
NOTĂ:
Prezenta listă este stabilită în concordanţă cu
prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind
identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea
necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora şi se completează pe măsura
emiterii directivelor Uniunii Europene pentru desemnarea ICE.
ANEXA Nr. 2
PROCEDURA DE IDENTIFICARE
de către autorităţile publice responsabile de
infrastructuri critice care pot fi desemnate drept infrastructuri critice naţionale/infrastructuri critice
europene (ICN/ICE)
I. Procedura de
identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICN
1. Autorităţile publice responsabile identifică
infrastructurile critice care pot fi desemnate drept ICN prin parcurgerea
următoarelor etape consecutive.
O potenţială ICN care nu satisface cerinţele uneia
dintre următoarele etape este considerată non-ICN şi este exclusă din
procedură.
2. O potenţială ICN care îndeplineşte cerinţele
stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri.
3. Autoritatea publică
responsabilă împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii identifică
potenţiale ICN, parcurgând următoarele etape:
a) etapa 1 - aplicarea criteriilor şi pragurilor
critice sectoriale;
b) etapa 2 - evaluarea preliminară prin aplicarea
definiţiei prevăzute la art. 3 lit. a) din ordonanţa de urgenţă;
c) etapa 3 - aplicarea
criteriilor şi pragurilor critice intersectoriale;
d) etapa 4 - formularea propunerilor pentru desemnarea
ICN.
II. Procedura de
identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICE
1. Autorităţile publice
responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept
potenţiale ICE prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.
2. O ICE potenţială care nu
satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICE şi
este exclusă din procedură.
3. O ICE potenţială care îndeplineşte cerinţele
stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri:
a) etapa 1 - autorităţile
publice responsabile aplică ICN desemnate, criteriile sectoriale pentru a
efectua o primă selecţie a ICE din cadrul unui sector;
b) etapa 2 - autorităţile publice responsabile aplică
definiţia ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei
ICE identificate în cadrul primei etape. Importanţa impactului se determină fie
prin utilizarea metodelor naţionale de identificare a ICE, fie în raport cu
criteriile intersectoriale, la un nivel naţional corespunzător. In cazul unei
infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de
disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în
funcţiune;
c) etapa 3 - autorităţile
publice responsabile aplică elementul transfrontalier al definiţiei ICE, în
temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE care a trecut
de primele două etape ale procedurii. O ICE potenţială care corespunde definiţiei face obiectul
următoarei etape a procedurii. In cazul unei infrastructuri care asigură un
serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative,
precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;
d) etapa 4 - autorităţile publice responsabile aplică
criterii intersectoriale potenţialelor ICE selectate. In cadrul criteriilor
intersectoriale se ţine seama de gravitatea impactului şi, în cazul
infrastructurilor care furnizează servicii esenţiale, de disponibilitatea unor
alternative şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune.
4. In procesul de identificare este suficientă
îndeplinirea unui criteriu intersectorial pentru ca potenţiala ICE să treacă de
această etapă.
5. O potenţială ICE care nu
îndeplineşte criteriile intersectoriale nu este considerată ICE.
6. O potenţială ICE care a
parcurs această procedură este comunicată doar statelor membre care pot fi
afectate în mod semnificativ de ICE potenţială respectivă.
ANEXA Nr. 3
PROCEDURA
privind planul de securitate pentru operator
1. Prin planul de securitate pentru operator vor fi
identificate elementele de infrastructură critică naţională/infrastructură
critică europeană (ICN/ICE) şi soluţiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare
pentru protecţia acestora.
2. Procedura privind planul de
securitate pentru operator al ICN/ICE va acoperi cel puţin următoarele aspecte:
a) identificarea elementelor importante;
b) efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de ameninţări majore, pe punctele vulnerabile
ale fiecărui element şi pe impactul potenţial;
c) identificarea, selectarea şi stabilirea
priorităţilor în ceea ce priveşte contramăsurile şi procedurile, făcându-se
distincţie între măsurile
permanente de securitate, care identifică investiţiile de securitate
indispensabile şi mijloacele care sunt relevante pentru utilizarea în orice
situaţie. In acest capitol vor fi incluse informaţii referitoare la măsuri de
ordin general, cum sunt măsurile tehnice- inclusiv instalarea de mijloace de
detectare, de control al accesului, de protecţie şi de prevenire -, măsuri
organizatorice - inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor şi a crizelor
-, măsuri de control şi verificare, comunicare, sensibilizare şi formare,
măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcţie de diferitele
niveluri ale riscurilor şi ameninţărilor, precum şi măsuri în domeniul
securităţii sistemelor de informaţii.