ORDIN
Nr. 113 din 19 aprilie 2001
privind aprobarea unor reglementari tehnice pentru recipiente - butelii*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 463 bis din 14 august 2001
*) Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
463 din 14 august 2001 si este reprodus si in acest numar bis.
Ministrul industriei si resurselor,
avand in vedere Programul national de armonizare legislativa care in
capitolul "Libera circulatie a marfurilor" include preluarea
directivelor din domeniul recipientelor sub presiune si adaptarea la progresul
tehnic a reglementarilor existente,
in temeiul prevederilor Acordului european instituind o asociere intre
Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale
acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat
prin Legea nr. 20/1993,
in conformitate cu prevederile art. 6 si ale art. 9 pct. 3 din Hotararea
Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Industriei si Resurselor, cu modificarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba urmatoarele reglementari tehnice:
1. Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora, RT 76/767, prezentate in anexa
nr. 1.
2. Reglementari tehnice specifice categoriei de recipiente - butelii pentru
gaz, executate din otel fara sudura, RT 84/525, prezentate in anexa nr. 2.
3. Reglementari tehnice specifice categoriei de recipiente - butelii pentru
gaz, executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu fara sudura, RT
84/526, prezentate in anexa nr. 3.
4. Reglementari tehnice specifice categoriei de recipiente - butelii pentru
gaz, executate din otel nealiat sudate, RT 84/527, prezentate in anexa nr. 4.
Art. 2
Organismul de control desemnat pentru verificarea respectarii prevederilor
reglementarilor tehnice prevazute la art. 1 este Inspectia de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat -
ISCIR, care functioneaza in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor.
In acest scop, in cadrul ISCIR se infiinteaza o structura distincta pana la
data intrarii in vigoare a prezentului ordin.
Art. 3
Lista cuprinzand organismele de inspectie desemnate de Ministerul
Industriei si Resurselor pentru evaluarea recipientelor care fac obiectul
reglementarilor tehnice prevazute la art. 1 va fi publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, pana la data intrarii in vigoare a prezentului
ordin, urmand sa fie actualizata periodic.
Art. 4.
Anexele nr. 1 - 4*) fac parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. 1 - 4 sunt reproduse in facsimil.
Art. 5
Prezentul ordin va intra in vigoare la 6 luni de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul industriei si resurselor,
DAN IOAN POPESCU
ANEXA 1
REGLEMENTARI TEHNICE CU PRIVIRE LA PREVEDERI COMUNE PENTRU RECIPIENTE SUB
PRESIUNE SI METODE DE VERIFICARE A ACESTORA.
RT 76/767
CAP. 1
Definitii si principii de baza
1.1. In sensul prezentelor reglementari tehnice prin "recipient sub
presiune" se intelege orice recipient fix sau mobil in care se poate
obtine sau se dezvolta o presiune mai mare de 0,5 bar la un fluid (gaz, abur
sau lichid).
Prezentele reglementari tehnice se aplica urmatoarelor categorii de
recipiente sub presiune:
- recipiente - butelii pentru gaz executate din otel fara sudura;
- recipiente - butelii pentru gaz executate din otel nealiat sudate;
- recipiente - butelii pentru gaz executate din aluminiu nealiat si aliaje
cu aluminiu fara sudura.
1.2. Prezentele reglementari tehnice nu se aplica:
- recipientelor sub presiune special proiectate pentru utilizarea in
domeniul nuclear, care prin avariere ar putea cauza emisii radioactive;
- recipientelor sub presiune destinate in mod special instalarii in
interiorul navelor maritime sau aeriene, sau pentru propulsia acestora;
- conductelor si retelelor de conducte.
1.3. Cerintele pentru proiectare si fabricatie, pentru inspectie, incercare
si unde este necesar, metodele de utilizare pentru categoriile de recipiente
sub presiune descrise la art. 1.1, precum si pentru echipamentul auxiliar al
categoriei de recipiente sub presiune, dupa caz, sunt cuprinse in reglementari
tehnice specifice categoriilor.
In reglementari tehnice specifice categoriilor, trebuie indicat daca
recipientul sub presiune se supune aprobarii de model CS sau verificarii CS,
daca se supune ambelor proceduri sau nici uneia dintre acestea doua.
Totodata, aceste reglementari specifice categoriilor trebuie sa indice:
- in ce conditii si intervalul de timp in care se acorda aprobarea
modelului CS, si marcajele care se fixeaza pe recipientele sub presiune in
aceste cazuri;
- marcajul de identificare pentru fiecare recipient sub presiune;
- conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca diferitele modele ale unui
recipient sub presiune aprobat, pentru a primi aceeasi aprobare de model.
1.4. In sensul prezentelor reglementari tehnice, urmatorii termeni se
definesc astfel:
- "recipient sub presiune tip CS" inseamna orice recipient
proiectat si fabricat astfel incat sa satisfaca cerintele cuprinse in
reglementarile tehnice specifice categoriei acestuia.
- "recipient sub presiune tip CE" inseamna orice recipient proiectat
si fabricat de un producator dintr-un stat membru al Uniunii Europene, astfel
incat sa satisfaca cerintele cuprinse in reglementarile europene specifice
categoriei sale.
- "reglementari specifice recipientului" inseamna reglementari
tehnice specifice categoriilor de recipiente sub presiune definite in art. 1.1.
- "organism de inspectie" - organismul desemnat de Ministerul
Industriei si Resurselor, in calitate de autoritate de stat in domeniu, pentru
evaluarea categoriilor de recipiente sub presiune, definite la art. 1.1.,
inaintea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune;
- "organism de control" - structura cu functie de control din
cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune si Instalatiilor de Ridicat, desemnata de Ministerul Industriei si
Resurselor pentru aplicarea prevederilor prezentei reglementari tehnice si
pentru supravegherea pietei.
1.5. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a
recipientelor sub presiune care:
a) satisfac cerintele prezentelor reglementari tehnice si cerintele
reglementarilor specifice recipientelor, si
b) poarta marcajele aplicabile categoriilor specifice de recipiente sub
presiune cuprinse in Anexele nr. 1.A si 1.B si sunt insotite de certificatul
pentru aprobarea de model CS, sau
c) poarta marcajele aplicabile categoriilor specifice de recipiente sub
presiune tip CE si sunt insotite de certificatul pentru aprobare de model CE.
1.6. Procedurile pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS
descrise in prezentele reglementari tehnice, aplicabile in Romania, sunt
echivalente cu procedurile de aprobare de model CE si verificare CE conform
reglementarilor europene.
1.7. Sarcinile organismului de control desemnat de Ministerul Industriei si
Resurselor care emite certificatul pentru aprobarea de model CS si ale
organismului de inspectie care efectueaza verificarea recipientului sub
presiune, se vor limita la efectuarea examinarilor in concordanta cu cerintele
reglementarilor specifice recipientului si la activitatile atribuite acestor
organisme conform cerintelor prezentelor reglementari tehnice.
CAP. 2
Aprobarea de model CS
2.1. Atunci cand intr-o reglementare specifica recipientului, este
prevazuta aprobarea de model CS, aceasta se va executa:
- inainte de verificarea CS atunci cand aceasta este ceruta;
- inainte de introducerea pe piata si punerea in functiune atunci cand nu
este ceruta verificarea CS.
2.2. La cererea oricarui producator sau a reprezentantului sau autorizat,
persoana juridica cu sediul in Romania, organismul de control, pe baza unui
raport intocmit de un organism de inspectie desemnat, poate sa emita un
certificat pentru aprobarea de model CS pentru orice tip de recipient sub
presiune care satisface cerintele prevazute in reglementarile specifice
recipientului.
2.2.1. Cererea pentru obtinerea certificatului pentru aprobarea de model CS
va fi inaintata unui singur organism de inspectie conform prevederilor din
Anexa nr. 1.A. pct. 1.
2.2.2. Intr-un interval de maxim 15 zile de la data depunerii cererii,
organismul de inspectie trebuie sa raspunda solicitantului:
- daca cererea este acceptata, sau
- daca solicitantul trebuia sa aduca completari in scopul acceptarii
cererii, sau
- daca cererea este respinsa.
2.2.3. Dupa acceptarea cererii, organismul de inspectie trebuie sa
efectueze verificarile si sa emita raportul pentru aprobare de model CS intr-un
interval de maxim 90 de zile. Daca in timpul verificarilor organismul de
inspectie constata ca sunt necesare modificari si/sau completari, intervalul
stabilit pentru emiterea raportului se mareste corespunzator.
2.3. Organismul de control emite, refuza emiterea sau, retrage certificatul
pentru aprobarea de model CS conform prevederilor cuprinse in acest capitol si
in Anexa nr. 1.A sectiunile 1, si 2.
2.4. Daca rezultatele examinarii descrise in Anexa nr. 1.A sectiunea 2 sunt
satisfacatoare, organismul de control trebuie sa emita un certificat pentru
aprobarea de model CS care va fi inaintat solicitantului. Daca aceasta aprobare
se refera la un recipient sub presiune care este supus verificarii CS,
producatorul trebuie sa fixeze pe recipient marcajul aprobarii descris in Anexa
nr. 1.A sectiunea 3.1. inainte de a avea loc verificarea.
2.5. Cerintele referitoare la certificat si la marcajul aprobarii sunt
prezentate in Anexa nr. 1.A.
2.6. In cazul in care pentru o categorie de recipiente sub presiune, care
satisfac cerintele unor reglementari specifice recipientului nu este prevazuta
aprobarea de model CS, a fost inaintata o solicitare pentru verificarea CS,
producatorul, pe propria raspundere, inainte de a avea loc verificarea CS, va
fixa pe recipientele sub presiune din categoria respectiva marcajul special
descris in Anexa nr 1.A sectiunea 3.2.
2.7. Atunci cand anumite conditii din reglementarile specifice
recipientului, dupa cum este prevazut in art. 1.3, inceteaza a mai fi
respectate, organismul de control trebuie sa retraga certificatul pentru
aprobarea de model CS.
2.8. Atunci cand organismul de control constata ca tipul de recipient sub
presiune caruia i s-a acordat certificatul pentru aprobarea de model CS nu este
conform modelului, poate actiona dupa cum urmeaza:
a) poate mentine aprobarea in cazul in care diferentele constatate sunt
minime sau, nu au nici un efect esential asupra proiectului sau a metodelor de
fabricatie si nu prezinta in nici un fel pericol pentru siguranta;
b) trebuie sa retraga aprobarea in cazul in care schimbarile constituie un
pericol pentru siguranta;
c) trebuie sa solicite producatorului sa opereze schimbarile necesare in
procesul de fabricatie cat mai curand posibil daca considera ca lotul fabricat
nu mai corespunde modelului aprobat. Ministerul Industriei si Resurselor
trebuie sa retraga aprobarea daca constata ca producatorul nu a putut sa se
conformeze acestei solicitari.
2.9. Daca organismul de control constata ca nu trebuia acordat certificatul
pentru aprobarea de model CS, trebuie sa retraga certificatul.
2.10. Atunci cand apare o disputa cu privire la oportunitatea retragerii
unui certificat sunt necesare consultari intre organismul de inspectie care a
efectuat verificarile si organismul de control. Solutionarea disputei se va
face pe baza consultarilor intre organisme informand Ministerul Industriei si
Resurselor cu privire la solutia adoptata.
2.11. Retragerea certificatului se poate face doar de catre organismul de
control.
CAP. 3
Verificarea CS
3.1. Verificarea CS serveste la stabilirea faptului ca un recipient sub
presiune este conform cerintelor cuprinse in reglementarile specifice
recipientului; aceasta se atesta prin marcajul pentru verificarea CS.
3.2. Atunci cand un recipient sub presiune este supus verificarii CS,
organismul de inspectie verifica daca:
a) - recipientul sub presiune apartine unei categorii supuse aprobarii de
model CS si, in acest caz, daca acesta corespunde modelului aprobat si poarta
marcajul pentru aprobarea CS;
- recipientul sub presiune apartine unei categorii exceptate de la
aprobarea de model CS si, in acest caz, daca acesta satisface cerintele din
reglementarile specifice recipientului.
b) - recipientul sub presiune satisface cerintele prevazute in
reglementarile specifice cu privire la efectuarea incercarilor si aplicarea
marcajelor si inscriptiilor specifice.
3.3. Producatorul nu poate refuza accesul reprezentantilor organismului de
inspectie si ai reprezentantilor organismelor de control in locurile de
productie, daca acest acces este important pentru efectuarea sarcinilor
atribuite organismului respectiv.
3.4. Dupa efectuarea verificarii CS a unui recipient sub presiune in
conditiile descrise la art. 3.2. si 3.3. si in modul indicat in Anexa nr. 1.B,
organismul de inspectie va aplica pe recipient marcajul pentru verificarea CS
partiala sau finala, conform Anexei nr. 1.B sectiunea 3.
3.5. Anexa nr. 1.B sectiunea 3 contine cerintele pentru forma si
caracteristicile marcajelor pentru verificarea CS.
3.6. Daca prevederile unor reglementari specifice recipientului se refera
la emiterea unui certificat in care sa fie descrise verificarile efectuate si
rezultatele acestora, organismul de inspectie va emite un astfel de certificat.
3.7. Atunci cand o reglementare specifica unei categorii de recipiente sub
presiune nu prevede verificarea CS, producatorul, dupa ce a verificat ca
fiecare recipient sub presiune satisface cerintele respectivei reglementari, si
dupa caz, este conform modelului pentru aprobare trebuie sa aplice pe proprie
raspundere:
a) un marcaj special dupa cum este descris in Anexa nr. 1.A sectiunea 5.3,
acolo unde este necesara aprobarea de model CS, sau
b) un marcaj special descris in Anexa nr. 1.A sectiunea 5.4, atunci cand nu
este necesara aprobarea de model CS.
CAP. 4
Prevederi comune pentru aprobarea de model CS si verificarea CS
4.1. Marcajele prevazute in prezentele reglementari tehnice sau in
reglementarile specifice recipientelor si echipamentelor auxiliare ale acestora
trebuie sa fie aplicate in mod vizibil, usor lizibil si de nesters pe fiecare
recipient si echipament auxiliar al acestuia.
4.2. Este interzisa aplicarea pe recipientele sub presiune si echipamentele
auxiliare ale acestora a marcajelor asemanatoare cu marcajul pentru aprobarea
de model CS, care pot fi confundate cu acest marcaj.
CAP. 5
Clauza derogatorie
5.1. In cazul in care proiectul si metodele de fabricatie ale unui
recipient sub presiune nu corespund tuturor prevederilor reglementarilor
specifice, este obligatoriu ca prevederile art. 1.5. din prezentele
reglementari sa fie respectate, cu conditia ca modificarile facute
recipientului sub presiune sa asigure un grad echivalent de securitate al
acestuia.
5.2. Fiecare reglementare specifica recipientului trebuie sa prezinte
foarte clar prevederile de la care este posibila o astfel de derogare sau,
prevederile de la care nu se poate face nici o derogare.
5.3. Pentru acordarea unei derogari se procedeaza astfel:
a) producatorul sau importatorul, persoana juridica cu sediul in Romania
adreseaza o solicitare pentru derogare organismului de control desemnat de
Ministerul Industriei si Resurselor;
b) solicitarea se face pe proprie raspundere si va contine solutii
compensatoare, motivate corespunzator din punct de vedere tehnic, care sa nu
afecteze siguranta in functionare a recipientului si sa excluda pericolul
accidentelor;
c) se constituie o comisie speciala din care fac parte principalii factori
interesati (proiectant, producator, montator sau reparator, proprietar sau
utilizator si dupa caz Inspectia Muncii, unitati de cercetare si proiectare,
unitati de invatamant superior de specialitate) si un organism de inspectie
care intocmesc un raport, ce se inainteaza organismului de control;
d) pe baza raportului intocmit de comisia speciala, organismul de control
desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor acorda derogarea solicitata;
e) documentatia necesara obtinerii derogarii se transmite insotita de o
copie in limba romana, dupa caz.
CAP. 6
Adaptarea la progresul tehnic
6.1. In scopul adaptarii la progresul tehnic in vederea eliminarii
barierelor din calea comertului cu echipamente sub presiune, Ministerul
Industriei si Resurselor va putea modifica cu respectarea legislatiei in
vigoare:
- Anexele nr. 1.A si 1.B ale prezentelor Reglementari, si
- prevederile cuprinse in reglementari specifice recipientului care, sunt
indicate in mod particular in fiecare din acestea.
6.2. Modificarile respective se aproba prin Ordin al Ministrului Industriei
si Resurselor.
CAP. 7
Clauza de siguranta
7.1. Cand organismul de control constata ca unul sau mai multe recipiente
sub presiune constituie un pericol pentru siguranta, chiar daca satisfac
prevederile prezentelor reglementari tehnice si ale reglementarilor specifice
recipientului, trebuie sa ia masurile necesare de interzicere temporara de la
introducerea pe piata a recipientelor sau, sa impuna conditii speciale
recipientelor in cauza.
Organismul de control va informa Ministerul Industriei si Resurselor cu
privire la decizia luata.
7.2. In cazul in care organismul de control considera ca sunt necesare
modificari de natura tehnica in textul reglementarilor, se vor aduce
modificarile necesare conform prevederilor din Capitolul VI.
7.3. In cazul in care s-a facut uz de clauza de siguranta descrise la art.
7.1. aceasta va fi mentinuta pana cand modificarile reglementarilor intra in
vigoare.
CAP. 8
Prevederi pentru recipientele sub presiune tip CE din import
8.1. Nu se poate interzice sau restrange introducerea pe piata si punerea
in functiune a recipientelor sub presiune tip CE provenite din import, daca
respecta conditiile prezentate la art. 1.5.
8.2. Acceptarea recipientelor sub presiune tip CE provenite din import se
va face conform prevederilor prezentelor reglementari tehnice si conform
procedurii din Anexa nr. 1.D.
8.3. Atunci cand organismul de control are motive bine intemeiate sa
considere ca unul sau mai multe recipiente sub presiune provenite din import
constituie un pericol pentru mediul inconjurator sau populatie, cu toate ca
poarta marcajul CE specific si sunt insotite de certificatul pentru aprobarea
de model CE, va interzice comercializarea acestora pe teritoriul Romaniei.
In aceasta situatie organismul de control va informa Ministerul Industriei
si Resurselor si dupa caz, va face uz de clauza de siguranta.
CAP. 9
Dispozitii finale
9.1. In urma actiunilor intreprinse de organismul de control sau de organismul
de inspectie, in conformitate cu prevederile prezentelor reglementari tehnice
si ale reglementarilor specifice recipientului, din care rezulta refuzul pentru
aprobarea de model CS sau, refuzul de a aplica marcajul pentru verificarea CS,
retragerea aprobarii, sau interzicerea vanzarii sau folosirii recipientelor sub
presiune tip CS, in decizia sa organismul de control desemnat de Ministerul
Industriei si Resurselor va indica motivele exacte care stau la baza unei
astfel de decizii. Decizia va fi adusa la cunostinta partii sanctionate care,
in acelasi timp va fi informata cu privire la posibilitatile de remediere,
conform reglementarilor in vigoare.
9.2. Ministerul Industriei si Resurselor in calitate de autoritate de stat
in domeniu, desemneaza organismele de inspectie, avand in vedere criteriile
minime specificate in Anexa nr. 1.C, astfel incat aceste organisme sa opereze
in mod eficient, coordonat si ireprosabil.
9.3. Daca se constata ca nu sunt indeplinite sau au incetat sa fie
indeplinite criteriile minime specificate in Anexa nr. 1.C, Ministerul
Industriei si Resurselor poate retrage numirea acordata unui organism de
inspectie, complet sau doar pentru efectuarea anumitor verificari.
9.4. Doar Ministerul Industriei si Resurselor poate retrage numirea unui
organism de inspectie, pentru acele competente care se inscriu in domeniul
autoritatii sale.
9.5. Nerespectarea prevederilor prezentelor reglementari tehnice se
sanctioneaza conform legislatiei in vigoare.
ANEXA 1.A
Aprobarea de model CS
1. Solicitarea aprobarii de model CS
1.1. Cererea si corespondenta referitoare la aprobarea de model CS va fi
intocmita in limba romana in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania.
Documentele care se anexeaza la cerere se redacteaza, sau se traduc dupa caz,
in limba romana.
1.2. Cererea trebuie sa contina urmatoarele informatii:
- numele si adresa firmei producatoare, a reprezentantului sau autorizat,
persoana juridica cu sediul in Romania, si locul sau locurile de fabricatie a
recipientelor;
- categoria recipientului;
- scopul utilizarii sau utilizarile nepermise;
- caracteristicile tehnice;
- numele comercial, daca exista, sau tipul.
1.3. Cererea trebuie sa fie insotita de 2 copii ale dosarului tehnic care
va cuprinde in special urmatoarele:
1.3.1. O descriere care include:
- Specificatiile materialelor, metodele de constructie si calculele de
rezistenta ale recipientului;
- orice dispozitive de siguranta utilizate;
- locurile unde se vor fixa marcajele pentru aprobare si pentru verificare
specificate in prezentele reglementari tehnice, precum si celelalte marcaje
prevazute in reglementarile specifice recipientului.
1.3.2. Desenele de ansamblu, si cand este cazul, desenele de executie ale
elementelor/reperelor importante ale proiectului.
1.3.3. Orice alte informatii indicate in reglementarile specifice
recipientului.
1.3.4. O declaratie prin care se certifica faptul ca nu s-a mai facut nici
o alta solicitare pentru acelasi model de recipient.
2. Examinarea pentru aprobarea de model CS
2.1. Examinarea pentru aprobarea de model CS va fi facuta pe baza
planurilor, si cand este cazul, pe recipiente mostra sau prototip.
Examinarea va cuprinde:
a) verificarea calculelor proiectului, metodelor de fabricatie, executie si
a materialelor;
b) cand este cazul, verificarea dispozitivelor de securitate si a
aparatelor de masurat si a metodelor de instalare.
3. Certificatul si marcajul pentru aprobarea de model CS
3.1. Certificatul mentionat la art. 2.5. al prezentelor reglementari
tehnice trebuie sa contina concluziile examinarii modelului si va indica orice
conditii, conform art. 1.3. la care poate fi supusa aprobarea. Certificatul
trebuie sa fie insotit de descrierile si desenele necesare pentru a identifica
modelul si, cand este cazul, pentru a explica cum functioneaza.
Marcajul pentru aprobarea CS mentionat la art. 2.5. al prezentelor
reglementari va fi o litera E stilizata care contine:
- in partea superioara, numarul alocat reglementarilor tehnice specifice
categoriei, in ordinea cronologica a adoptarii, si majusculele RO pentru
Romania si anul acordarii aprobarii de model CS; numarul reglementarilor
specifice recipientelor sunt atribuite de Ministerul Industriei si Resurselor
in ordinea adoptarii acestora;
- in partea inferioara numarul aprobarii de model CS.
Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin. 5.1.
3.2. Marcajul descris la art. 2.6. al prezentelor reglementari, reprezentat
de litera E inversata simetric fata de axa verticala, contine in partea
superioara aceleasi informatii cerute de alin. 3.1., primul alineat si in
partea inferioara, numarul de referinta al categoriei care nu este supusa aprobarii
de model CS, daca se specifica astfel in reglementarile specifice
recipientului.
Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin. 5.2.
3.3. Marcajul mentionat la art. 4.7.(a) al prezentelor reglementari este
acelasi cu marcajul pentru aprobarea CS inconjurat de un hexagon.
Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin. 5.3.
3.4. Marcajul mentionat la art. 4.7 (b) al prezentelor reglementari este
marcajul exceptarii de la aprobarea modelului CS inconjurat de un hexagon.
Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin. 5.4.
4. Inregistrarea certificatului pentru aprobarea de model CS
Evidenta certificatelor pentru aprobarea de model CS se va tine intr-un
registru special constituit la Ministerul Industriei si Resurselor.
5. Marcaje referitoare la aprobarea de model CS
5.1. Marcajul pentru aprobarea de model CS (vezi alin. 3.1.).
Exemplu:
_ 1 - RO 01 Aprobare de model CS acordata de Romania in 2001,
(_ conform primelor reglementari specifice recipientului
(_ 2B Numarul aprobarii de model CS
5.2. Marcajul exceptarii de la aprobarea de model CS (vezi alin. 3.2.)
Exemplu:
Recipient construit in Romania si care nu este supus
1 - RO 01 _ aprobarii de model CS, conform primelor reglementari
_) specifice recipientului.
2B _) Numarul de referinta al categoriei exceptate de la aprobarea
de model CS, daca asa se indica in reglementarea specifica
recipientului.
5.3. Marcajul pentru aprobarea de model CS si exceptarea de la verificarea
CS (vezi alin. 3.3.).
Exemplu:
___________ Aprobarea de model CS acordata de Romania in 2001,
/ _ 1 - RO 01 \ conform primelor reglementari specifice
/ (_ \ recipientului.
\ (_ 2B / Numarul aprobarii de model CS.
\ ___________ /
5.4. Marcajul exceptarii de la aprobarea de model CS si de la verificarea
CS (vezi alin. 3.4.)
Exemplu:
___________ Recipient construit in Romania si care nu este supus
/ 1 - RO 01 _ \ aprobarii de model CS, conform primelor reglementari
/ _) \ specifice recipientului.
\ 2B _) / Numarul de referinta al categoriei exceptate de la
\ ___________ / aprobarea de model CS, daca asa se indica in
reglementarea specifica recipientului.
5.5. Reglementarile specifice recipientului trebuie sa cuprinda indicatii
privind locul si dimensiunile marcajelor referitoare la aprobarea de model CS.
Daca nu se indica altfel in Reglementarile tehnice specifice, literele si
numerele din fiecare marcaj trebuie sa aiba cel putin 5 mm inaltime.
ANEXA 1.B
VERIFICAREA CS
1. Date Generale
1.1. Verificarea CS poate fi efectuata in una sau mai multe etape.
1.2. In functie de prevederile cuprinse in reglementarile specifice
recipientului se procedeaza astfel:
1.2.1. Verificarea CS se efectueaza intr-o singura etapa numai pe
recipientele care constituie un intreg atunci cand parasesc fabrica, adica
recipientele care, teoretic, pot fi transferate la locul de instalare al
acestora fara a fi necesar ca mai intai sa fie demontate.
1.2.2. Verificarea recipientelor care nu sunt livrate dintr-o bucata se
efectueaza in doua sau mai multe etape.
1.2.3. Verificarea trebuie sa asigure in special faptul ca recipientul este
conform modelului aprobat, sau in cazul recipientelor exceptate de la aprobarea
de model CS, este conform cerintelor indicate in respectivele reglementari
specifice recipientului.
2. Continutul Verificarii CS
2.1. In functie de prevederile cuprinse in reglementarile specifice
recipientului, verificarea CS va cuprinde:
- examinarea caracteristicilor materialelor;
- verificarea calculelor proiectului, a metodei de fabricatie, a executiei
si a materialelor folosite;
- o examinare interioara, care consta intr-o verificare a componentelor interioare
si a sudurii;
- o incercare la presiune;
- verificarea tuturor dispozitivelor de siguranta si a aparatelor de
masurat montate pe recipient;
- o examinare exterioara a diferitelor parti ale recipientului;
- o incercare de performanta atunci cand aceasta este prevazuta in
reglementari specifice recipientului.
3. Marcajele pentru verificarea CS
3.1. Descrierea marcajelor pentru verificarea CS
3.1.1. In functie de prevederile cuprinse in reglementarile specifice
recipientului, marcajele pentru verificarea CS care sunt aplicate conform pct.
3.3., vor fi dupa cum urmeaza:
3.1.1.1. Marcajul pentru verificarea CS finala va fi compus din doua
stampile.
3.1.1.1.1. Prima consta din litera "e", care contine:
- in partea superioara, majusculele care identifica statul in care se
efectueaza verificarea, RO pentru Romania, impreuna cu 1 sau 2 numere care
identifica o subdiviziune teritoriala, cand este cazul;
- in partea inferioara, stampila organismului de inspectie impreuna cu
stampila inspectorului, daca este cazul.
3.1.1.1.2. A doua stampila consta din data verificarii inscrisa intr-un
hexagon, descris cu precizia ceruta de reglementarile specifice recipientului.
3.1.1.2. Marcajul pentru verificarea CS partiala va consta numai din prima
stampila.*1)
------------
*1) Nota explicativa pentru marcajul CS al verificarii finale si pentru
marcajul CS al verificarii partiale.
Daca un recipient nu se poate asambla la locul de fabricatie, sau daca prin
transportare pot fi afectate caracteristicile acestuia, verificarea CS trebuie
efectuata dupa cum urmeaza:
- verificarea recipientului la locul de fabricatie de catre un organism de
certificare care, daca recipientul este conform cerintelor CS, va aplica stampila
"e" descrisa la 3.1.1.1.1. care este cunoscuta ca marcajul pentru
verificarea CS partiala.
- verificarea finala a recipientului la locul instalarii de catre un
organism de certificare care, daca recipientul este conform cerintelor CS, va
aplica stampila descrisa la 3.1.1.1.2. si care impreuna cu marcajul pentru
verificarea CS partiala, formeaza marcajul pentru verificarea CS finala.
3.2. Forma si dimensiunile marcajelor
3.2.1. Un exemplu al stampilelor descrise la 3.1.1.1.1. si 3.1.1.1.2. este
ilustrat in figurile 1 si 2 de mai jos.
Reglementarile specifice recipientului trebuie sa indice locul unde se
amplaseaza si dimensiunile marcajelor pentru verificarea CS. Daca nu se indica
altfel in reglementarile specifice, literele si numerele fiecarui marcaj
trebuie sa aiba cel putin 5 mm inaltime.
3.3. Aplicarea marcajelor
3.3.1. Marcajul pentru verificarea CS finala va fi aplicat in pozitia
ceruta pe recipient, cand acesta a fost verificat final si s-a constatat ca
este conform cerintelor CS.
3.3.2. Cand verificarea se efectueaza in mai mult de o faza, marcajul
pentru verificarea CS partiala va fi aplicat la locul de fabricatie pe
recipient sau pe o componenta a recipientului care este conform cerintelor CS
in acea faza a procedurii de verificare, si in locul special indicat pentru
poansonare sau in orice alt loc indicat in reglementarile specifice
recipientului.
3.4. Pentru recipientele tip CE provenite din import, majusculele cuprinse
in continutul marcajelor care identifica statul membru UE care a acordat
aprobarea modelului CE sau a efectuat verificarea CE sunt:
B pentru Belgia, D pentru Germania, DK pentru Danemarca, EL pentru Grecia,
F pentru Franta, I pentru Italia, IRL pentru Irlanda, L pentru Luxemburg, NL
pentru Olanda, UK pentru Marea Britanie.
____________
/ \
/ RO 3 \
| __________________|
|
\ 9
\ ____________ / Fig. 1
__________
/ \
/ \
/ \
\ /
\ . . . /
\ __________ / Fig. 2
ANEXA 1.C
CRITERIILE MINIME DE AVUT IN VEDERE LA NUMIREA ORGANISMULUI DE INSPECTIE
1. Organismul de inspectie, directorul sau si personalul responsabil pentru
executarea incercarilor de verificare trebuie sa fie altii decat proiectantul,
producatorul, furnizorul sau instalatorul de recipiente pe care acestia le
inspecteaza si altii decat reprezentantii autorizati ai acestora. Ei nu se vor
implica direct in proiectarea, constructia, comercializarea sau intretinerea
acestor recipiente si nici nu vor reprezenta partile angajate in aceste
activitati. Aceasta nu exclude posibilitatea schimburilor de informatii tehnice
intre producator si organismul de certificare.
2. Organismul de inspectie si personalul acestuia trebuie sa execute
incercarile de verificare cu cel mai inalt grad de integritate profesionala si
competenta tehnica si trebuie sa fie independenti de orice presiuni si stimulente
indeosebi financiare, din partea unor persoane sau grupuri de persoane care au
interes in rezultatul verificarii si care ar putea influenta decizia acestora
sau rezultatele verificarilor.
3. Organismul de inspectie trebuie sa aiba la dispozitie personalul necesar
si sa dispuna de dotarile necesare care sa-i permita indeplinirea in bune
conditii a sarcinilor sale administrative si tehnice legate de verificare; de
asemenea trebuie sa aiba acces la echipamentul necesar pentru verificari
speciale.
4. Personalul organismului de inspectie trebuie sa aiba:
- o pregatire temeinica tehnica si profesionala,
- cunostinte satisfacatoare ale cerintelor incercarilor care trebuie
executate si experienta adecvata pentru aceste incercari,
- abilitatea de a emite certificate, inregistrari si rapoarte de
autentificare a performantelor incercarilor.
5. Trebuie garantata impartialitatea personalului de inspectie. Remunerarea
personalului nu trebuie sa fie dependenta de numarul de incercari executate si
nici de rezultatul acestora.
6. Organismul de inspectie trebuie sa incheie o asigurare de raspundere
civila daca raspunderea pentru incercari nu este asumata de catre stat pe baza
dreptului roman sau, pentru incercarile care nu sunt efectuate direct de catre
stat.
7. Personalul de inspectie este obligat sa pastreze secretul profesional cu
privire la informatiile dobandite in exercitarea sarcinilor acestuia care
decurg din respectarea prevederilor prezentei hotarari sau ale altor
reglementari, cu exceptia situatiei in care informatiile sunt solicitate de
Ministerul Industriei si Resurselor in calitate de autoritate de stat in
domeniu.
ANEXA 1.D
PROCEDURA ACCEPTARII RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE IMPORTATE
1. Procedura solicitarii
1.1. In cazul in care un producator dintr-un stat membru al Uniunii
Europene doreste sa exporte in Romania unul sau mai multe recipiente sub
presiune din acelasi model, producatorul sau reprezentantul autorizat al
acestuia, persoana juridica cu sediul in Romania, va inainta o cerere scrisa la
organismul de control desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor.
1.2. Exceptie de la pct. 1.1. se poate face in cazul recipientelor sub
presiune proiectate si fabricate pentru o instalatie complexa conform documentatiei
tehnice si specificatiilor furnizate de clientul din Romania sau de o firma de
consultanta numita de acesta, cand organismul de inspectie poate fi ales de
client din tara producatorului, cu conditia ca organismul de control sa fie de
acord.
1.3. Solicitarea scrisa mentionata la pct. 1.1. va fi insotita de un dosar
care va contine urmatoarele:
- numele clientului sau importatorului;
- desene si calcule referitoare la recipientele sub presiune;
- specificatiile de materiale;
- proceduri de sudura si normele de sudura aplicate;
- indicatii privind tratamentul termic aplicat;
- procedura si metodele de control nedistructiv;
- dotarea cu dispozitive de securitate si control;
- placa de timbru a fabricantului, eticheta de firma, etc.
- instructiuni de exploatare si de intretinere;
- copia certificatului pentru aprobare de model CE;
- adresele spatiilor de depozitare de pe teritoriul Romaniei;
- orice alte informatii pe care producatorul sau reprezentantul autorizat
al acestuia, persoana juridica cu sediul in Romania, considera ca pot ajuta la
obtinerea aprobarii.
Documentele vor fi inaintate in 4 exemplare in limba romana sau in orice
alta limba acceptata de comun acord cu organismul de inspectie.
2. Procedura acceptarii
2.1. Daca se constata ca dosarul primit contine toate informatiile cerute
la pct. 1 din prezenta anexa, raspunsul se va transmite intr-o perioada de
maximum 15 zile de la data inregistrarii.
2.2. Daca se constata ca dosarul primit nu contine toate informatiile
cerute, raspunsul se va transmite in maximum 15 zile de la data inregistrarii,
solicitantul fiind informat cu privire la detaliile care lipsesc. Dupa
completarea dosarului se va proceda ca la pct. 2.1.
2.3. In urma examinarii dosarului pot rezulta situatiile urmatoare:
2.3.1. Daca recipientul sau recipientele sub presiune dintr-un singur
model, care au fost, sau vor fi fabricate in conformitate cu documente
relevante si satisfac cerintele cuprinse in reglementarile tehnice, sau ar
putea fi acceptate daca este posibila acordarea unei derogari de la aceste
cerinte, organismul de control va acorda avizul necesar importului, in maxim 60
de zile.
2.3.2. Daca in urma examinarii recipientul sau recipientele sub presiune
dintr-un singur model care, au fost sau vor fi fabricate in conformitate cu
documente relevante, dar nu satisfac cerintele reglementarilor tehnice si
carora nu li se poate acorda o derogare de la aceste cerinte, organismul de
control va notifica in consecinta solicitantul in maximum 60 de zile, indicand
in mod obligatoriu care prevederi trebuie respectate pentru ca recipientele sub
presiune sa fie acceptate. De asemenea, organismul de control va informa
solicitantul cu privire la cerintele pentru proiectare si fabricatie, precum si
cu privire la verificarile, incercarile si inspectiile prevazute de legislatia
pentru recipientele sub presiune in vigoare in Romania.
La primirea dosarului modificat se va proceda ca la pct. 2.3.1.
Criteriile folosite de organismul de control desemnat de Ministerul
Industriei si Resurselor pentru acordarea sau refuzarea derogarilor mentionate
la pct. 2.3.1. si 2.3.2. sunt cele prevazute in reglementarile tehnice aplicate
in mod curent pentru producatorii din Romania.
2.4. Taxele cuvenite pentru examinarea dosarului, precum si pentru alte
lucrari legate de completarea si/sau modificarea acestuia, vor fi conform
"Prescriptiilor Tehnice" colectia ISCIR.
3. Toate planurile si documentele inaintate organismului de control
desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor vor avea caracter confidential.
Schema logica a combinatiilor posibile pentru
Aprobarea de model CS sau Verificarea CS
________________________
| Este recipientul supus |
| aprobarii de model CS? |
|________________________|
|
|
____ v ____
( Da )<---------------------------->( Nu )
(____) (____)
| |
__________v_____________ __________v_____________
| Este recipientul supus | | Este recipientul supus |
| verificarii CS? | | verificarii CS? |
|________________________| |________________________|
| |
____ | ____ ____ | ____
( Da ) ___v___ ( Nu ) ( Da ) ___v___ ( Nu )
(____) (____) (____) (____)
| | | |
| | | |
______v_____ _____v______ ______v_____ _____v______
|Producatorul| |Producatorul| |Producatorul| |Producatorul|
| trebuie | | trebuie | | trebuie | | trebuie |
| sa aplice | | sa aplice | | sa aplice | | sa aplice |
| marcajul | | marcajul | | marcajul | | marcajul |
| descris in | | descris in | | descris in | | descris in |
| 3.1. si | | 3.3. si | | 3.4. si | | 3.2. si |
|____________| |____________| |____________| |____________|
| __ __ |
| / .. \ / \ |
| / __ \ / __ \ |
| / ( \ / ) \ |
| \ (__ / \ __) / |
| \ / \ / |
| \ __ / \ __ / |
__v___________ ___________v__
|Organismul de | |Organismul de |
| inspectie | | inspectie |
| trebuie sa | | trebuie sa |
| aplice | | aplice |
| marcajul | | marcajul |
| descris in | | descris in |
| 3.1.1.1 al | | 3.1.1.1 al |
| Anexei | | Anexei |
|______________| |______________|
__ __
e / \ e / \
\__/ \__/
ANEXA 2
REGLEMENTARI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI DE RECIPIENTE-BUTELII PENTRU GAZ,
EXECUTATE DIN OTEL FARA SUDURA
RT 84/525
Art. 1
1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica mantalelor din otel
rezistente la presiune ale recipientelor - butelii fara suduri, adica formate
dintr-o singura bucata, ce pot fi reumplute si transportate, care au o
capacitate variind intre 0,5 si 150 de litri inclusiv, ce sunt proiectate pentru
a imbutelia gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate. Aceste recipiente -
butelii pentru gaz vor fi denumite in continuare "butelii".
1.2. Prezentele reglementari tehnice nu se aplica buteliilor executate din
otel austenitic sau acelor butelii carora li se adauga metal in momentul
inchiderii bazei.
1.3. Prezentele reglementari tehnice se aplica indiferent de numarul de
orificii pe care le are butelia (unul sau doua).
Art. 2
In sensul prezentelor reglementari tehnice, denumirea "butelie tip-CS*1)"
va insemna orice butelie proiectata si fabricata astfel incat satisface
cerintele din prezentele reglementari tehnice si din "Reglementarile
tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode
de verificare a acestora".
____________
*1) CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu
cerintele prevazute in reglementarile tehnice romane specifice.
Art. 3
3.1. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a buteliilor
tip CS care:
a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora";
b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si
sunt insotite de certificatul pentru aprobarea de model CS, sau
c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE si
sunt insotite de certificatul pentru aprobarea de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei
butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restranga comercializarea si
punerea in functiune a buteliilor tip-CS care sunt conform cerintelor din
prezentele reglementari tehnice si din "Reglementarile tehnice cu privire
la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a
acestora".
Art. 4
4.1. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse aprobarii de model CS.
4.2. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse verificarii CS cu exceptia
buteliilor care au fost supuse incercarii la presiune hidraulica de 120 bar sau
mai putin si care au o capacitate ce nu depaseste un litru.
Art. 5
Orice modificari pentru adaptarea sectiunilor 2.1.3, 2.1.4, 2.3, 3.1.1.1,
3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4, 5 si 6 din Anexa nr. 2.A si a altor Anexe ale
prezentelor reglementari tehnice la progresul tehnic vor fi adoptate conform
prevederilor "Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune
pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora" de
catre Ministerul Industriei si Resurselor, cu respectarea legislatiei in
vigoare.
Art. 6
Procedura descrisa in Capitolul V (clauza derogatorie) al
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora" se aplica sectiunii 2.2.
din Anexa nr. 2.A. la prezentele reglementari tehnice.
Art. 7
Anexele nr. 2.A, 2.B, 2.C, 2.D, si 2.E fac parte integranta din prezentele
reglementari tehnice.
ANEXA 2.A
I. DEFINITIILE SI SIMBOLURILE TERMENILOR UTILIZATI IN PREZENTA ANEXA
1.1. LIMITA DE CURGERE
In sensul prezentelor reglementari, valorile limitei de curgere utilizate
la calculul partilor supuse la presiune, vor fi:
- in cazul in care un otel nu are limita de curgere inferioara si
superioara, se va lua in calcul valoarea minima a limitei de curgere
conventionala Rp0,2
- in cazul in care un otel are limita de curgere inferioara si superioara,
valoarea care va fi considerata este:
- ReL
- ReH x 0,92, sau
- Rp0,2
1.2. PRESIUNEA DE SPARGERE
In sensul prezentelor reglementari, termenul de "presiune de
spargere" reprezinta presiunea corespunzatoare instabilitatii plastice, si
anume, presiunea maxima obtinuta in timpul unei incercari la presiunea de
spargere.
1.3. SIMBOLURI
Simbolurile utilizate in cadrul acestei anexe au urmatoarea semnificatie:
Ph = presiunea de incercare hidraulica, in bari;
Pr = presiunea de spargere a buteliei masurata in timpul incercarii de
spargere, in bari;
Prt = presiunea minima de spargere teoretica, in bari;
Re = valoarea limitei de curgere conform paragrafului 1.1. pentru a se
putea determina valoarea lui R, folosita la calcularea partilor supuse la
presiune, in N/mm^2;
ReL = valoarea minima a limitei de curgere inferioara, garantata de
producatorul buteliei, in N/mm^2;
ReH = valoarea minima a limitei de curgere superioara, garantata de
producatorul buteliei, in N/mm^2;
Rp,0,2 = limita conventionala de curgere 0,2%, garantata de catre
producator, in N/mm^2
Limita de curgere conventionala reprezinta valoarea solicitarii care duce
la o alungire neproportionala, egala cu 0,2% din lungimea initiala
Rm = Valoarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de producatorul
buteliei, in N/mm^2.
a = grosimea minima calculata a mantalei cilindrice, in mm
D = diametrul exterior nominal al buteliei, in mm
d = diametrul dornului utilizat pentru incercarile de indoire, in mm
Rmt = Rezistenta reala la tractiune, in N/mm^2
1.4. NORMALIZARE
Termenul de "normalizare" este utilizat in prezentele
reglementari conform definitiei prezentate in SR EN 10052:1996 Vocabular de
tratamente termice al produselor feroase.
Normalizarea poate fi urmata de revenire la o temperatura uniforma sub
valoarea minima a punctului de transformare al otelului (Ac1).
1.5. CALIRE SI REVENIRE
Termenul de "calire si revenire" se refera la tratamentul termic
la care este supusa o butelie finita in cadrul caruia butelia este incalzita la
o temperatura uniforma peste punctul superior de transformare al otelului
(Ac3). Butelia este apoi racita cu o viteza care nu va depasi 80% din cea
obtinuta prin racirea in apa la 20 grade C si apoi revenita la o temperatura
uniforma sub punctul inferior de transformare al otelului (Ac1).
Tratamentul termic trebuie sa fie astfel incat sa nu genereze fisuri in
butelie. Buteliile nu trebuie calite in apa fara aditivi.
2. CERINTE TEHNICE
2.1. TIPURI DE OTELURI UTILIZATE
2.1.1. Un otel este definit in functie de metoda de fabricatie, compozitia
sa chimica si tratamentul termic la care este supusa butelia finita si de
proprietatile sale mecanice. Producatorul va furniza informatiile
corespunzatoare, tinand seama de cerintele enumerate mai jos. Orice modificare
a acestor informatii va corespunde cu o schimbare a tipului de otel, in sensul
aprobarii de model CS.
(a) Metoda de fabricatie
Metoda de fabricatie va fi definita prin referire la procesul utilizat (ex:
cuptor Martin, convertizoare cu insuflare de oxigen, cuptor electric) si de
metoda de calmare folosita.
(b) Compozitia chimica
Compozitia chimica, trebuie sa indice cel putin:
- continutul maxim de sulf si fosfor pentru toate cazurile,
- continutul de carbon, mangan si siliciu pentru toate cazurile,
- continutul de nichel, crom, molibden si vanadiu atunci cand aceste
substante sunt introduse deliberat ca elemente de aliere.
Continutul de carbon, mangan, siliciu si unde este cazul, nichel, crom,
molibden si vanadiu, trebuie indicat cu tolerante astfel incat diferentele
intre valoarea minima si maxima admisibila pentru fiecare turnare, sa nu
depaseasca:
- carbon:
0.06% atunci cand continutul este mai mic de 0.30%,
0.07% atunci cand continutul maxim este de 0.30% sau mai mult;
- mangan si siliciu:
0.30%
- crom:
0.30% atunci cand continutul maxim este mai mic de 1.5%,
0.50% cand continutul maxim este de 1.5% sau mai mult;
- nichel:
0.40%;
- molibden:
0.15%;
- vanadiu:
0.10%;
(c) Tratament termic
Tratamentul termic trebuie definit in raport cu temperatura, intervalul de
timp mentinut la temperatura si tipul fluidului pentru racire folosit pentru
fiecare etapa de tratament (normalizare, urmata sau nu de revenire, sau calire
si revenire).
Temperatura austenizarii inaintea calirii sau normalizarii trebuie fixata
cu o toleranta de 35 grade C, in ambele sensuri.
Aceeasi conditie se aplica pentru temperatura de revenire.
2.1.2 Conditii ce trebuie respectate
Otelul folosit trebuie sa fie otel calmat si rezistent la imbatranire.
Intreaga butelie finita trebuie supusa unui tratament termic care poate fi:
normalizare urmata sau nu de revenire sau calire urmata de revenire. Continutul
de sulf si fosfor din proba de turnare nu trebuie sa depaseasca valoarea de
0.035% pentru fiecare element in parte si nu trebuie sa depaseasca valoarea
totala de 0.06% . Continutul de sulf si fosfor obtinut pentru produsul
respectiv, nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.04% pentru fiecare element si
nu trebuie sa depaseasca valoarea totala de 0.07% .
2.1.3. Un otel definit conform paragrafului 2.1.1. nu poate fi folosit de
producator daca nu este acceptat, conform reglementarilor in vigoare in Romania
sau, de catre un stat membru, pentru fabricarea buteliilor fara sudura.
Autoritatile din Romania trebuie sa solicite statelor de unde provin buteliile
din import, lista materialelor folosite la fabricarea buteliilor si va informa,
la cerere, cu privire la materialele folosite pe teritoriul Romaniei pentru
fabricarea buteliilor. Fiecare stat membru va furniza autoritatilor din
Romania, la cerere, o lista a materialelor folosite pe teritoriul sau pentru
fabricarea buteliilor cuprinse in prezentele reglementari.
2.1.4. Trebuie sa existe posibilitatea de a efectua analize independente,
in special cu scopul de a verifica in special daca continutul de sulf si fosfor
corespunde cerintelor de la paragraful 2.1.2. Aceste analize trebuie efectuate
fie pe probe prelevate din produsul semi finit, asa cum este el livrat
producatorului de butelii de catre producatorul otelului, fie pe o proba
prelevata din produsul finit: butelia.
Atunci cand se hotaraste prelevarea unei probe dintr-o butelie, se accepta
ca proba sa fie prelevata din una din buteliile selectionate anterior pentru
incercarile mecanice indicate la 3.1. sau pentru proba de rupere la presiune,
descrisa la 3.2.
2.2. CALCULUL ELEMENTELOR SUPUSE LA PRESIUNE
2.2.1. Grosimea minima a peretelui trebuie sa fie cel putin egala cu cea
mai mare valoare obtinuta din urmatoarea relatie de calcul:
Ph x D
- a = ---------- mm
20R + Ph
---
4/3
unde R este cea mai mica dintre urmatoarele doua valori:
(1) Re;
(2) 0.75 Rm, pentru butelii normalizate sau normalizate si revenite,
0.85 Rm, pentru butelii calite si revenite.
- a = D/250 + 1mm
- a = 1.5 mm
2.2.2. Atunci cand un fund convex este obtinut prin forjarea din teava,
grosimea peretelui masurata la centrul fundului convex va fi de cel putin 1.5
a.
2.2.3. Grosimea bazei concave a buteliilor nu trebuie sa fie mai mica de 2a
in interiorului diametrului pe care se sprijina butelia.
2.2.4. Pentru a asigura o distributie uniforma a solicitarilor, grosimea
peretilor buteliei trebuie sa creasca progresiv in sectiunea de trecere intre
peretele cilindric si baza.
2.3. FABRICATIE SI EXECUTIE
2.3.1. Grosimea fiecarei butelii va fi controlata si starea suprafetelor
interioare si exterioare va fi inspectata de catre producator pentru a verifica
daca:
- grosimea peretelui nu este in nici un punct mai mica decat cea
specificata pe desen;
- suprafetele interioare si exterioare ale buteliei nu prezinta defecte
care sa influenteze negativ functionarea sigura a buteliei.
2.3.2. Ovalitatea mantalei cilindrice trebuie limitata la o astfel de
valoare incat diferenta intre diametrele exterioare maxime si minime in aceeasi
sectiune transversala sa nu fie mai mare de 1,5% din media acestor diametre.
Abaterea maxima a partii cilindrice a mantalei de la linia dreapta nu
trebuie sa depaseasca 3 mm/1 m lungime.
2.3.3. Postamentul buteliilor, acolo unde exista, trebuie sa fie suficient
de solid si trebuie confectionat dintr-un material compatibil din punctul de
vedere al coroziunii, cu tipul de otel din care este fabricata butelia. De
asemenea, forma postamentului trebuie sa confere buteliei un grad de
stabilitate corespunzator. Postamentele nu trebuie sa permita acumulari de apa
sau infiltrari de apa intre acesta si corpul buteliei.
3. INCERCARI
3.1. INCERCARI MECANICE
3.1.1. Conditii generale
3.1.1.1. In afara cazurilor in care se specifica altfel in cadrul
prezentelor reglementari, incercarile mecanice se vor efectua conform
urmatoarelor standarde:
SR EN 10002-1:1995 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea 1:
Metoda de incercare la temperatura ambianta;
SR EN 10003-1:1997: Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell.
Partea 1: Metoda de incercare;
SR ISO 7438:1993 Materiale metalice. Incercarea la indoire;
STAS 7737:1990 Incercarile metalelor. Incercarea la indoire alternanta a
tablelor si benzilor.
SR EN 10045 - 1:1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc
pe epruveta Charpy.
Partea 1: Metoda de incercare.
3.1.1.2. Toate incercarile mecanice pentru verificarea calitatii
materialului folosit la fabricarea buteliilor vor fi efectuate pe epruvete
prelevate din butelia finita.
3.1.2. Tipuri de incercari si criterii de incercare
Fiecare butelie pentru incercare trebuie supusa la o incercare de tractiune
in directie longitudinala, 4 incercari la indoire in directie circumferentiala
si, acolo unde grosimea peretelui permite sa se preleveze epruvete cu o latime
de cel putin 5 mm, incercari de rezilienta la tractiune. Epruvetele pentru
incercarea de rezilienta vor fi prelevate in directie transversale; totusi,
daca grosimea si/sau diametrul buteliei impiedica prelevarea unei epruvete cu o
latime de cel putin 5 mm intr-o directie transversala, epruvetele vor fi
prelevate in directie longitudinala.
3.1.2.1. Incercare la tractiune
3.1.2.1.1. Epruveta va fi conform urmatoarelor prevederi, conform
prevederilor din cap. 4 al SR EN 10002-1:1995 pentru epruvete cu o grosime mai
mica, sau mai mare de 3 mm:
In aceasta situatie, latimea si lungimea epruvetei va fi de 12,5 mm si
respectiv, 50 mm, indiferent de grosimea acesteia.
3.1.2.1.2. Cele doua fete ale epruvetei corespunzatoare peretilor interni
si externi ai buteliei nu trebuie prelucrate.
3.1.2.1.3. Alungirea, exprimata procentual, nu trebuie sa fie mai mica de:
25 x 10^3
----------
2Rmt
In plus, alungirea nu trebuie sa fie, in nici un caz, mai mica de 14%,
respectiv 11% atunci cand incercarea se efectueaza conform cu SR EN
10002-1:1995
3.1.2.1.4. Valoarea obtinuta pentru rezistenta la tractiune nu trebuie sa
fie mai mica decat Rm
Limita de curgere care se determina in timpul incercarii la tractiune, va
fi folosita, conform paragrafului 1.1, la calculul buteliei. Limita de curgere
superioara trebuie determinata din diagrama de curgere/alungire sau prin alta
metoda la fel de precisa.
Valoarea obtinuta pentru limita de curgere nu trebuie sa fie mai mica decat
ReH, ReL sau Rp02, dupa caz.
3.1.2.2. Incercarea de indoire
3.1.2.2.1. Incercarea de indoire se va efectua pe epruvete obtinute prin
taierea unui inel cu o latime de 25mm, in doua parti de lungime egala, a caror
margine poate fi prelucrata. Cele 2 fete ale fiecarei epruvete corespunzatoare
peretilor interni si externi ai buteliei nu pot fi prelucrate.
3.1.2.2.2. Incercarea de indoire trebuie efectuata folosind un dorn cu
diametru d si doi cilindri aflati la o distanta "d + 3a" unul de
celalalt.
Pe durata incercarii, fata interioara a inelului trebuie sa ramana pe dorn.
3.1.2.2.3. Epruveta nu trebuie sa se fisureze atunci cand este indoita spre
interior in jurul unui dorn, pana cand muchiile interioare se afla la o distanta
egala cu diametrul dornului una fata de cealalta. (vezi diagrama din Anexa nr.
2.C).
3.1.2.2.4. Raportul (n) dintre diametrul dornului si grosimea epruvetei nu
trebuie sa depaseasca valorile din tabelul de mai jos:
Valoarea efectiva a rezistentei la tractiune Valoarea lui "n"
Rmt/N/mm^2
Pana la 440 inclusiv 2
Peste 440 pana la 520 inclusiv 3
Peste 520 pana la 600 inclusiv 4
Peste 600 pana la 700 inclusiv 5
Peste 700 pana la 800 inclusiv 6
Peste 800 pana la 900 inclusiv 7
Peste 900 8
3.1.2.3. Incercarile de rezilienta
3.1.2.3.1. Incercarea de rezilienta se efectueaza pe epruvete conform cu SR
EN 10045 - 1:1993
Toate masurarile rezistentei la soc se vor efectua la -20 grade C
Crestatura va fi perpendiculara pe fetele peretelui buteliei.
Epruvetele utilizate pentru incercarea de rezilienta nu trebuiesc
indreptate si trebuie prelucrate pe cele sase fete, dar numai atat cat este
necesar pentru obtinerea de suprafete plane.
3.1.2.3.2. Valoarea medie a rezistentei la soc obtinuta la trei incercari
de rezilienta in directie longitudinala sau transversala, de la fiecare din
valorile individuale obtinute din incercari, nu trebuie sa fie mai mici decat
valoarea corespunzatoare, exprimata in J/cm^2, cuprinse in tabelul de mai jos.
______________________________________________________________________________
| | Oteluri pentru care | Oteluri pentru care Rm
|
| | Rm nu depaseste 650 N/mm^2 | este mai mare de 650 N/mm^2
|
|_________________|____________________________|_______________________________|
| | longitudinal | transversal | longitudinal | transversal
|
|_________________|______________|_____________|______________|________________|
| Media celor trei| 33 | 17 | 50 | 51
|
| epruvete | | | |
|
|_________________|______________|_____________|______________|________________|
| Fiecare valoare | 26 | 13 | 40 | 20
|
| individuala | | | |
|
|_________________|______________|_____________|______________|________________|
3.2. INCERCAREA DE SPARGERE LA PRESIUNEA HIDRAULICA
3.2.1. Conditiile de incercare
Buteliile supuse la acest tip de incercare trebuie sa aiba marcajele
specificate in sectiunea 6.
3.2.1.1. Incercarea de rezistenta la spargere la presiunea hidraulica
trebuie efectuata in doua etape succesive, utilizand un banc de proba care
permite cresterea presiunii in interiorul buteliei cu o viteza constanta, pana
cand butelia se sparge si se inregistreaza curba variatiei presiunii in functie
de timp. Incercarea trebuie sa se efectueze la temperatura camerei.
3.2.1.2. In timpul primei etape cresterea presiunii va fi constanta pana la
nivelul in care incepe deformarea plastica. Aceasta viteza nu trebuie sa
depaseasca 5 bar/sec.
De la inceputul deformarii plastice (etapa a 2-a), debitul pompei nu
trebuie sa fie mai mare decat dublul debitului din prima etapa si trebuie
mentinut constant pana cand butelia se sparge.
3.2.2. Interpretarea incercarii.
3.2.2.1. Interpretarea incercarii de spargere la presiune implica:
- examinarea curbei presiune/timp pentru a determina presiunea de spargere,
- examinarea zonei rupte si forma muchiilor,
- in cazul buteliilor cu baza concava se verifica daca a aparut inversarea
curburii bazei buteliei.
3.2.2.2. Presiunea de spargere masurata (Pr) nu va fi mai mare de valoarea
data de:
20a Rm
Prt = --------
(D - a)
3.2.2.3. Incercarea de spargere nu trebuie sa duca la fragmentarea
buteliei.
3.2.2.4. Ruptura principala nu trebuie sa fie casanta, in sensul ca,
muchiile rupturii nu trebuie sa fie dispuse radial ci inclinat in raport cu
planul diametrului si trebuie sa prezinte o contractie.
O ruptura este acceptabila numai in cazul in care indeplineste urmatoarele
conditii:
1. Pentru buteliile a caror grosime "a" nu depaseste 7,5 mm:
(a) partea mai mare a rupturii trebuie sa fie dispusa longitudinal;
(b) ruptura nu trebuie sa prezinte ramificatii multiple;
(c) ruptura nu trebuie sa aiba extindere pe circumferinta mai mult de 90
grade pe ambele fete ale partii principale;
(d) ruptura nu trebuie sa fie extinsa in partile buteliei in care grosimea
acesteia este de 1,5 ori mai mare decat grosimea maxima masurata la jumatatea
buteliei.
(e) in cazul buteliilor cu baza convexa, ruptura nu trebuie sa ajunga pana
in centrul bazei buteliei.
Se accepta sa nu fie indeplinita conditia de la punctul (d) in unul din
urmatoarele cazuri:
(a) in cazul existentei unui cap conic sau a unei baze convexe la care
ruptura nu se extinde in partile buteliei care au un diametru mai mic decat
0,75 ori diametrul exterior nominal al buteliei.
(b) in cazul unei baze concave, unde distanta dintre punctul cel mai
indepartat al rupturii si planul bazei buteliei depaseste de 5 ori grosimea
"a".
2. In cazul in care grosimea "a" depaseste 7,5 mm, partea mai
mare a rupturii trebuie sa fie dispusa longitudinal.
3.2.2.5. Ruptura nu trebuie sa indice nici un defect evident in metal.
3.3. INCERCAREA LA PRESIUNE CICLICA
3.3.1. Buteliile supuse acestei incercari trebuie marcate cu simbolurile
specificate in sectiunea 6 a prezentelor reglementari specifice.
3.3.2. Incercarea la presiune ciclica se va efectua pe doua butelii
garantate de producator ca fiind reprezentative pentru buteliile confectionate,
la valorile minime specificate in proiectul de executie, folosind un fluid
necoroziv.
3.3.3. Aceasta incercare va fi ciclica. Presiunea ciclica maxima va fi
egala cu valoarea presiunii Ph sau 2/3 din valoarea lui Ph.
Valoarea cea mai mica pentru presiunea ciclica, nu trebuie sa depaseasca
10% din valoarea superioara pentru aceeasi presiune.
Numarul minim de cicluri si frecventa maxima de incercare sunt prezentate
in tabelul urmator:
_____________________________________________________
Presiunea maxima aplicata Ph 2/3 Ph
_____________________________________________________
Numarul minim de cicluri 12000 80000
_____________________________________________________
Frecventa maxima in cicluri pe minut 5 12
_____________________________________________________
Temperatura masurata pe peretele exterior al buteliei nu trebuie sa
depaseasca 50 grade C pe durata incercarii.
Rezultatele acestei incercari se considera a fi satisfacatoare in situatia
in care butelia a parcurs numarul prevazut de cicluri, fara a prezenta
scurgeri.
3.4. INCERCAREA LA PRESIUNE HIDRAULICA
3.4.1. Presiunea apei in interiorul buteliei trebuie sa creasca uniform
pana la atingerea valorii lui Ph
3.4.2. Butelia trebuie sa ramana la presiunea Ph un timp suficient de
indelungat astfel incat sa fie posibil de verificat faptul ca presiunea este
constanta si butelia nu prezinta scurgeri.
3.4.3. Dupa incercarea la presiune hidraulica, butelia nu trebuie sa
prezinte deformatii remanente.
3.4.4. Orice butelie care a fost supusa incercarii si nu a indeplinit
conditiile de incercare trebuie respinsa.
3.5. VERIFICAREA CONSISTENTEI BUTELIEI
Aceasta incercare implica verificarea ca nici unul din cele 2 puncte de pe
metalul suprafetei exterioare a buteliei sa nu difere, ca duritate, cu mai mult
de 25 HB. Incercarile trebuie efectuate in doua sectiuni transversale ale
buteliei langa capat si baza, in patru puncte diferite, uniform distribuite.
3.6. VERIFICAREA CONSISTENTEI UNUI LOT DE BUTELII
Aceasta incercare, care trebuie efectuata de producatorul buteliei, implica
verificarea cu ajutorul unei incercari de duritate sau alta metoda
corespunzatoare ca nu a avut nici o eroare in alegerea materialului din care a
fost fabricata butelia (foaia de tabla, bolturi, tevi) sau in efectuarea
tratamentului termic. In cazul buteliilor de otel normalizat dar nerevenit,
aceste incercari nu sunt necesare pentru fiecare butelie in parte.
3.7. VERIFICAREA SUPORTULUI BUTELIEI
Se va efectua o sectiune mediana in suportul buteliei si una dintre
suprafetele obtinute in acest mod se va slefui si va fi examinata cu un
dispozitiv care asigura marirea imaginii intre 5 si 10 ori.
Butelia se va considera ca fiind cu defect in cazul in care se observa existenta
unor fisuri in material. De asemenea se va respinge butelia si in situatia in
care se detecteaza prezenta unor pori sau incluziuni ale caror valori
reprezinta o amenintare pentru securitatea in exploatare a buteliei.
4. APROBAREA DE MODEL CS
Aprobarea de model CS la care se face referire in articolul 4 al
prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru "familii de
butelii".
Termenul "familii de butelii" se refera la butelii fabricate de
acelasi producator, care difera intre ele numai din punctul de vedere al
lungimii, dar care se incadreaza in urmatoarele limite:
- lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica decat de trei ori diametrul
buteliei
- lungimea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1,5 x
lungimea buteliei verificate.
4.1. Persoanele care solicita aprobarea de model CS trebuie sa puna la
dispozitia organismului de inspectie, pentru fiecare familie de butelii, toata
documentatia necesara pentru incercarile indicate mai jos precum si un lot de
50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse incercarilor
descrise in acelasi paragraf. Solicitantul trebuie sa dea detalii organismului
de inspectie cu privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat,
precum si asupra temperaturii la care a fost facut. De asemenea, trebuie sa
obtina de la producatorul otelului certificat de analiza la turnare.
4.2. In cadrul derularii procedurii pentru aprobarea de model CS,
organismul de inspectie trebuie sa:
4.2.1. verifice daca:
- calculele prevazute in paragraful 2.2. sunt corecte,
- grosimea peretilor a doua butelii corespunde cu prevederile din
paragraful 2.2., ca masurarile au fost efectuate in trei sectiuni transversale
diferite si ca au acoperit intreaga circumferinta a sectiunilor longitudinale
de la baza si varf,
- conditiile prevazute in paragrafele 2.1. si 2.3.3. sunt respectate,
- cerintele descrise in paragraful 2.3.2. sunt respectate pentru toate
buteliile selectionate,
- suprafetele interioare si exterioare ale buteliilor nu prezinta nici un
defect care sa pericliteze securitatea in exploatare a acestora.
4.2.2. efectueze urmatoarele incercari pentru buteliile selectionate:
- incercarile specificate in paragraful 3.1, pe doua butelii; acolo unde
lungimea buteliei este egala sau mai mare de 1500 mm, incercarea la tractiune
in directie longitudinala si incercarea de indoire trebuie facute pe probe
prelevate din zona superioara si inferioara a mantalei,
- incercarile specificate in paragraful 3.2, pe doua butelii,
- incercarile specificate in paragraful 3.3, pe doua butelii,
- incercarile specificate in paragraful 3.5, pe o singura butelie,
- incercarile specificate in paragraful 3.7, pe toate buteliile luate
pentru proba.
4.3. In situatia in care rezultatele incercarilor mai sus mentionate sunt
satisfacatoare, organismul de control emite certificatul pentru aprobarea de
model CS conform modelului expus in Anexa nr. 2.D.
5. VERIFICAREA CS
5.1. IN SCOPUL VERIFICARII CS, PRODUCATORUL BUTELIEI TREBUIE SA:
5.1.1. prezinte organismului de inspectie certificatul pentru aprobarea de
model CS,
5.1.2. puna la dispozitie organismului de inspectie certificatele care
indica analiza de turnare a otelului furnizat pentru fabricatia buteliei,
5.1.3. posede mijloace de identificare metoda de turnare a otelului pentru
fiecare butelie in parte.
5.1.4. prezinte organismului de inspectie documentatie referitoare la
tratamentul termic, fiind necesar sa se specifice daca buteliile furnizate de
acesta sunt normalizate sau calite si revenite si sa declare tipul de tratament
aplicat.
5.1.5. puna la dispozitie organismului de inspectie o lista a buteliilor in
care sa ofere date cu privire la marcajele existente pe acestea conform
prevederilor paragrafului 6.
5.2. IN TIMPUL VERIFICARII CS
5.2.1. Organismul de inspectie trebuie sa:
- confirme ca a fost obtinut certificatul pentru aprobarea de model CS, si
ca buteliile sunt conforme cu acesta,
- verifice documentatia care furnizeaza date cu privire la materiale,
- verifice daca sunt respectate conditiile specificate in sectiunea 2 si,
in special sa verifice prin examinare vizuala daca au fost respectate
specificatiile cu privire la constructie si probe conform sectiunii 2.3.1.;
examinarea vizuala trebuie sa acopere cel putin 10% din buteliile inspectate,
- efectueze incercarile descrise in paragraful 3.1. si 3.2,
- verifice daca informatiile furnizate de producator conform cu lista din
paragraful 5.1.5. sunt corecte; aceasta verificare se va face prin alegerea
aleatoare a buteliilor,
- sa evalueze rezultatele incercarilor de consistenta pentru lotul
respectiv de butelii, in sensul ca acestea sa fie conform specificatiilor
paragrafului 3.6.
In cazul in care rezultatele verificarilor sunt satisfacatoare, organismul
de inspectie va emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat in
modelul din Anexa nr. 2.E la prezentele reglementari specifice.
5.2.2. Pentru cele doua tipuri de incercari recomandate in paragraful 3.1.
si 3.2., se vor alege aleatoriu doua butelii din fiecare lot de 202 butelii sau
parte din buteliile care au parcurs aceeasi metoda de turnare si acelasi tip de
tratament termic, in conditii similare.
Una dintre butelii se va supune la incercarile specificate in paragraful
3.1. (incercari mecanice) si cealalta la incercarile descrise in paragraful
3.2. (incercarea de spargere). In cazul in care rezulta ca una dintre incercari
a fost efectuata incorect sau in cazul aparitiei unei erori, incercarea trebuie
repetata.
In cazul in care unul sau mai multe incercari s-au dovedit a fi total sau
partial nesatisfacatoare, trebuie investigat imediat motivul de catre
organismul de inspectie.
5.2.2.1. In cazul in care eroarea nu se datoreaza tratamentului termic,
intregul lot va fi refuzat.
5.2.2.2. In cazul in care eroarea se datoreaza tratamentului termic,
producatorul poate supune toate buteliile din lot la un nou tratament termic.
In urma repetarii tratamentului termic:
- producatorul va trebui sa efectueze din nou toate incercarile prevazute
la paragraful 3.6,
- organismul de inspectie trebuie sa efectueze incercarile prevazute in
primul si al doilea paragraf de la punctul 5.2.2.
In cazul in care buteliile nu sunt supuse din nou tratamentului termic sau
daca rezultatele incercarilor si probelor efectuate dupa repetarea
tratamentului termic nu satisfac cerintele prezentelor reglementari specifice,
lotul va fi respins.
5.2.3. Selectionarea mostrelor si toate incercarile se vor efectua in
prezenta si sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de
inspectie.
5.2.4. Dupa efectuarea tuturor incercarilor solicitate, toate buteliile din
lotul respectiv vor fi supuse incercarii la presiune hidraulica, asa cum este
descris in paragraful 3.4. din prezentele reglementari. Incercarea la presiune
hidraulica se va efectua sub directa supraveghere a unui reprezentant al
organismului de inspectie.
5.3. EXCEPTAREA DE LA VERIFICAREA CS
In cazul in care buteliile sunt exceptate de la verificarea CS conform
prevederilor art. 4 al prezentelor reglementari specifice, toate incercarile
prevazute la paragraful 5.2. vor fi efectuate de producator pe propria
raspundere.
Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie toate
documentele si rapoartele incercarilor si verificarilor.
6. MARCAJE SI INSCRIPTIONARI
Marcajele si inscriptionarile specificate in aceasta sectiune trebuie sa
fie aplicate in mod vizibil, lizibil si de nesters, pe umarul buteliei.
In cazul buteliilor cu o capacitate ce nu depaseste 15 litri, marcajele si
inscriptionarile pot fi poansonate fie pe umarul buteliei sau, in orice alta
zona cu o grosime mai mare.
O exemplificare a marcajelor si inscriptionarilor este prezentata in Anexa
nr. 2.B la prezentele reglementari specifice.
6.1. INSCRIPTIONAREA MARCAJELOR
Prin derogare de la cerintele sectiunii 3 a Anexei nr. 1.A la
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora", producatorul va inscriptiona
aprobarea de model CS in ordinea urmatoare:
- pentru buteliile care au aprobarea de model CS si verificarea CS conform
art. 4 din prezentele prescriptii specifice:
- litera E stilizata,
- numarul de identificare al Reglementarilor tehnice, 123,
- litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea
de model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului in care a
fost acordata aceasta aprobare,
- numarul aprobarii de model CS (de ex. E 123 RO 01 45)
- pentru buteliile exceptate de la verificarea CS din art. 4 al prezentelor
reglementari specifice:
- litera stilizata E inconjurata de un hexagon,
- numarul de identificare al Reglementarilor tehnice, 123,
- litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea
de model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului in care a
fost acordata aceasta aprobare,
___
- numarul aprobarii de model CS (de ex. / E \ 123 RO 01 45)
\___/
Prin derogare de la prevederile sectiunii 3 din Anexa nr. 1.B la
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora", organismul inspectie va
trebui sa inscriptioneze insemnele verificarii CS, in urmatoarea ordine:
- litera "e",
- litera(le) de tipar care simbolizeaza tara in care s-a efectuat
verificarea, pentru Romania RO, impreuna cu unul sau doua cifre prin care se
identifica subdivizia teritoriala a organismului de inspectie, dupa caz,
- simbolul organismului de inspectie se aplica de catre agentul
verificator, impreuna cu marca agentului verificator, acolo unde este cazul,
- un hexagon,
___
- data verificarii: anul, luna (de ex. e RO x / \ 01/11).
\___/
6.2. INSCRIPTIONARI DE CONSTRUCTIE
Producatorul va inscriptiona urmatoarele detalii constructive:
6.2.1. referitoare la otel:
- un numar care indica valoarea lui R, exprimata in N/mm^2, pe baza caruia
s-au efectuat calculele.
- simbolul N (butelie normalizata sau normalizata si revenita) sau simbolul
T (butelie calita si revenita)
6.2.2. referitor la incercarea la presiune hidraulica:
valoarea presiunii de incercare exprimata in bari, urmata de simbolul
"bar"
6.2.3. referitor la tipul buteliei:
- masa buteliei, inclusiv partile componente, fara robinet, in kg, si
capacitatea minima, exprimata in litri, garantata de producatorul buteliei
- valorile pentru masa si capacitate trebuie sa aiba o zecimala. Aceasta
valoare se va aproxima in minus, pentru capacitate si in plus pentru masa.
6.2.4. referitor la tara de origine
- litera(le) de tipar care indica tara de origine, urmata de numarul de
fabricatie si stampila producatorului.
ANEXA 2.B
Figura 1 - Marcaje si inscriptionari - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 26.
ANEXA 2.C
Figura 2 - INCERCAREA DE INDOIRE - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 26.
ANEXA 2.D
CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS
Emis de
....................................................................
pe baza
.......................................................................
......................................................... (reglementari
tehnice)
aplicand Reglementarile tehnice specifice categoriei:
RECIPIENTE - BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL FARA SUDURA, RT 84/525
___________________________________________________
Nr. aprobare CS ..................................... Data ................
Tipul de butelie ..........................................................
(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea de
model CS)
...........................................................................
Ph ................, D ........................., a .......................
Lmin ..............., Lmax .............., Vmin ............, Vmax ........
Producatorul sau reprezentantul sau autorizat .............................
...........................................................................
(numele si adresa producatorului sau a reprezentantului sau autorizat)
...........................................................................
...........................................................................
___
Marcajul aprobarii de model CS E*1) ............ / E \*2) ...............
\___/
Detalii cu privire la rezultatele examinarii modelului pentru aprobarea CS
si principalele caracteristici ale modelului sunt anexate
Toate informatiile pot fi obtinute de la ..................................
...........................................................................
(Numele si adresa organismului care aproba)
...........................................................................
...........................................................................
Certificat la ............................, data ..........................
........................
(Semnatura)
------------
*1) Litera E stilizata.
*2) Litera E stilizata inconjurata de un hexagon.
ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS
1. Rezultatele examinarii CS a modelului in vederea aprobarii de model CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, in special:
- sectiune transversala a tipului buteliei care a primit aprobarea de
model indicand:
- diametrul exterior nominal D,
- grosimea minima a peretelui buteliei, a
- grosimea minima la baza si la capac,
- lungimea minima si maxima, Lmin, Lmax
- capacitatea sau capacitatile Vmin, Vmax
- presiunea Ph
- numele producatorului/nr. desenului, data
- numele tipului buteliei
- otelul, conform sectiunii 2.1. (tipul/compozitia chimica/metoda de
fabricatie/tratamenul termic/caracteristicile mecanice garantate).
ANEXA 2.E
MODEL
CERTIFICATUL VERIFICARII CS
Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipient - butelii
pentru gaz, executate din otel fara sudura, RT 84/525
Organismul de inspectie ...................................................
...........................................................................
Data ......................................................................
Nr. aprobarii model CS ....................................................
Descrierea recipientelor - butelii ........................................
...........................................................................
Nr. verificarii CS ........................................................
Lotul de fabricatie nr. ...................... pana la ....................
Producator ...............................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
Tara .......................... Marcaj ....................................
Beneficiar/proprietar .....................................................
...........................................................................
...........................................................................
Client ....................................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
...........................
(semnatura inspectorului)
INCERCARILE DE VERIFICARE
1. MASURARILE BUTELIILOR DE PROBA
______________________________________________________________________________
| Incercarea| Lot constand din| Capacitatea | Masa buteliei| Grosimea minima
|
| nr. | nr. ..... pana | in apa | goale | masurata
|
| | la nr. .........| (litri) | (kg)
|___________________|
| | | | |a peretelui|a
bazei|
| | | | | (mm) | (mm)
|
|___________|_________________|_____________|______________|___________|_______|
| | | | | |
|
| | | | | |
|
| | | | | |
|
|___________|_________________|_____________|______________|___________|_______|
2. INCERCARILE MECANICE EFECTUATE PE BUTELII DE PROBA
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Incercarea nr.
B - Tratament termic nr.
C - Limita de curgere Re (N/mm^2)
D - Rezistenta la tractiune Rmt (N/mm^2)
E - Alungirea A (%)
______________________________________________________________________________
| | | Incercare la | Incercare de |Incercarea|Incercare
|Descrierea|
| | | tractiune | rezilienta |de indoire| de | ruperii
|
| | |____________________|________________| la 180 | spargere
|(Descriere|
| | |Epruveta| | | | Piesa crestata | grade C |hidraulica| sau
|
| | |conform | | | |(Charpy) la -20 | fara | | diagrama
|
| A | B |SR EN | C | D | E | grade C cu | fisurare | | anexata)
|
| | |10002 - | | | |latimea ..... mm| | |
|
| | |1:1995 | | | |________________| | |
|
| | | | | | | Medie | Min | | |
|
| | | | | | | J/cm^2 | J/cm^2| | |
|
|___|___|________|___|___|___|________|_______|__________|__________|__________|
| | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | |
|
|___|___|________|___|___|___|________|_______|__________|__________|
|
| Valorile minime | | | | | | |
|
| specificate | | | | | | |
|
|____________________|___|___|________|_______|__________|__________|__________|
Eu, subsemnatul, declar ca am controlat ca verificarile, incercarile si
controalele prescrise in sectiunea 5.2. a Anexei nr. 2A la "Reglementari
tehnice specifice categoriei de recipiente-butelii pentru gaz, executate din
otel fara sudura, RT 84/525", au fost efectuate cu succes.
Observatii speciale .......................................................
...........................................................................
Observatii generale .......................................................
...........................................................................
Data .......................... Locul .....................................
.............................
(semnatura inspectorului)
In numele .................................................................
(organismul de inspectie)
ANEXA 3
REGLEMENTARI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI RECIPIENTE-BUTELII PENTRU GAZ,
EXECUTATE DIN ALUMINIU NEALIAT SI ALIAJE CU ALUMINIU FARA SUDURA
RT 84/526
Art. 1
1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica recipientelor - butelii
pentru gaz executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu, fara sudura,
alcatuite dintr-o singura bucata, care pot fi reumplute si transportate, cu o
capacitate cuprinsa intre 0,5 si 150 de litri inclusiv si proiectate sa contina
gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate. Aceste recipiente - butelii pentru
gaz vor fi numite in continuare "butelii".
1.2. Prezentele reglementari tehnice nu se aplica la:
- butelii fabricate dintr-un aliaj cu aluminiu cu o rezistenta minima la
tractiune garantata mai mare de 500 N/mm^2;
- buteliile la care metalul este adaugat dupa ce a fost sudata baza.
Art. 2
In sensul prezentelor reglementari tehnice, "butelie tip - CS*1)"
va insemna orice butelie proiectata si fabricata astfel incat satisface
cerintele din prezentele reglementari tehnice si din "Reglementarile
tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode
de verificare a acestora".
------------
*1) CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu
cerintele prevazute in reglementarile tehnice romane specifice.
Art. 3
3.1. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune buteliilor tip
CS care:
a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora";
b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si
sunt insotite de certificatul pentru aprobare de model CS, sau
c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE si
sunt insotite de certificatul pentru aprobare de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei
butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restranga comercializarea si
punerea in functiune a buteliilor tip - CS care sunt conform cerintelor din
prezentele reglementari tehnice si din "Reglementarile tehnice cu privire
la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a
acestora".
Art. 4
4.1. Toate buteliile tip - CS vor fi supuse aprobarii de model CS.
4.2. Toate buteliile tip - CS trebuie supuse verificarii CS cu exceptia
buteliilor care au fost supuse unei incercari de presiune hidraulica de 120 bar
sau mai putin si care au o capacitate care nu depaseste un litru.
Art. 5
Orice modificari pentru adaptarea sectiunilor 2.1.5, 2.4, 3.1.0, 3.4, 3.5,
3.6, 3.7, 4, si 6 din Anexa nr. 3.A si din alte anexe ale prezentelor
reglementari tehnice la progresul tehnic vor fi adoptate in conformitate cu
prevederile "Prescriptiilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru
recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora" de catre
Ministerul Industriei si Resurselor cu respectarea legislatiei in vigoare.
Art. 6
Procedura descrisa in Capitolul V (clauza derogatorie) al
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora" se aplica sectiunii 2.3.
din Anexa nr. 3.A la prezentele reglementari tehnice.
Art. 7
Din prezentele reglementari tehnice fac parte integranta si Anexele nr.
3.A, 3.B, 3.C si 3.D.
ANEXA 3.A
1. TERMENI SI SIMBOLURI FOLOSITE IN ACEASTA ANEXA.
1.1. LIMITA DE CURGERE.
In sensul prezentelor reglementari valorile limitei de curgere folosite la
calculele componentelor sub presiune vor fi urmatoarele:
- pentru aliaje cu aluminiu, avand o limita de curgere de 0,2% Rp02, adica
valoarea limitei care determina la o alungire neproportionala egala cu 0,2% din
lungimea epruvetei.
- pentru aluminiu nealiat in stare necalita, 1% din limita de curgere.
1.2. In sensul prezentelor reglementari "presiune de spargere"
inseamna presiunea la instabilitate plastica, adica presiunea maxima obtinuta
in timpul unei incercari de spargere.
1.3. Simbolurile folosite in aceasta anexa au urmatoarea semnificatie:
Ph = presiunea de incercare hidraulica, in bari;
Pr = presiunea de spargere a buteliei, masurata in timpul incercarii de
spargere la presiune hidraulica, in bari;
Prt = presiunea minima de spargere teoretica calculata, in bari;
Re = valoarea minima a limitei de curgere, garantata de producatorul
buteliei, in N/mm^2;
Rm = valoarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de producatorul
buteliei, in N/mm^2;
a = grosimea minima calculata a peretelui partii cilindrice a buteliei, in
mm;
D = diametrul nominal exterior al buteliei, in mm;
Rmt = rezistenta reala la tractiune, in N/mm^2;
d = diametrul dornului pentru incercarile de indoire, in mm.
2.CONDITII TEHNICE
2.1. MATERIALE FOLOSITE, TRATAMENT TERMIC SI MECANIC
2.1.1. Un aliaj cu aluminiu sau, aluminiu nealiat va fi definit conform
metodei de fabricatie, compozitia chimica nominala a acestuia si tratamentul
termic suportat de butelie, rezistenta acesteia la coroziune si proprietatile
sale mecanice. Producatorul va oferi informatiile corespunzatoare, tinand seama
de cerintele indicate mai jos. Orice modificare a acestor informatii trebuie sa
corespunda cu schimbarea tipului de material pentru obtinerea aprobarii de
model CS.
2.1.2. Pentru fabricarea buteliilor se permit urmatoarele:
a) orice aluminiu nealiat care contine cel putin 99,5% aluminiu;
b) aliaje cu aluminiu care au compozitia chimica indicata in tabelul 1 care
au fost supuse la tratamentele termice si mecanice indicate in tabelul 2;
Tabelul 1
______________________________________________________________________________
| | Compozitia chimica (%)
|
|
|_________________________________________________________________|
| | Cu | Mg | Si | Fe | Mn | Zn | Cr |Ti + Zr| Ti | Total | Al
|
| | | | | | | | | | |celelalte|
|
|____________|____|____|____|____|____|____|____|_______|____|_________|_______|
| Aliaj B | | | | | | | | | | |
|
| min | - |4,0 | - | - |0,5 | - | - | - | - | | Ramas
|
| max |0,10|5,1 |0,5 |0,5 |1,0 |0,2 |0,25| 0,20 |0,10| 0,15 |
|
|____________|____|____|____|____|____|____|____|_______|____|_________|_______|
| Aliaj C | | | | | | | | | | |
|
| min | - |0,6 |0,7 | - |0,4 | - | - | - | - | | Ramas
|
| max |0,10|1,2 |1,3 |0,5 |1,0 |0,2 |0,25| - |0,10| 0,15 |
|
|____________|____|____|____|____|____|____|____|_______|____|_________|_______|
Tabelul 2
______________________________________________________________________________
| | Tratamente termice si mecanice |
|_________|____________________________________________________________________|
| | In ordine:
|
| | 1. Tratament de inhibare a probei:
|
| | - durata determinata de producator,
|
| Aliaj B | - temperatura cuprinsa intre 210 grade C si 260 grade C.
|
| | 2. Extrudere cu un grad de prelucrare la rece de cel mult 30%
|
| | 3. Formarea fundului: temperatura metalului nu trebuie sa fie mai
|
| | mica de 300 grade C la sfarsitul procesului.
|
|_________|____________________________________________________________________|
| | 1. Introducere in solutie inainte de calire:
|
| | - durata determinata de producator,
|
| | - temperatura, in nici un caz mai mica de 525 grade C sau, mai
|
| | mare de 550 grade C. |
| Aliaj C | 2. Calire
|
| | 3. Imbatranire artificiala:
|
| | - durata determinata de producator, |
| | - temperatura cuprinsa intre 140 grade C si 190 grade C.
|
|_________|____________________________________________________________________|
c) orice alt aliaj cu aluminiu poate fi folosit pentru fabricarea
buteliilor, cu conditia ca mai intai sa treaca incercarile de rezistenta la
coroziune prezentate in Anexa nr. 3.B.
2.1.3. Producatorul buteliei trebuie sa obtina si sa furnizeze
certificatele analizei metalului lichid pentru materialul folosit la fabricarea
buteliilor.
2.1.4. Trebuie sa existe o posibilitate pentru a efectua analize
independente. Aceste analize trebuie sa fie efectuate fie pe epruvete prelevate
din produsul semifinit furnizat producatorului de butelii, fie pe butelii
finite. Cand se stabileste sa se preleveze o epruveta de pe butelie, se permite
prelevarea acesteia de pe una din buteliile alese anterior pentru incercarile
mecanice indicate la 3.1. sau, pentru incercarea de spargere la presiune
indicata la 3.2.
2.1.5. Tratament termic si mecanic al aliajelor mentionate la 2.1.2. (b) si
(c).
2.1.5.1. Ultimul proces la fabricarea unei butelii, in afara de prelucrarea
pentru finisare, va fi imbatranirea artificiala.
2.1.5.1.1. Producatorul va indica caracteristicile tratamentului final pe
care-l efectueaza, adica:
- temperaturi nominale pe durata imbatranirii in solutie si a imbatranirii
artificiale;
- durata nominala a timpului de mentinere efectiva la temperaturile de
imbatranire in solutie si imbatranire artificiala.
In timpul tratamentului termic producatorul trebuie sa se conformeze cu
aceste caracteristici in cadrul urmatoarelor limite:
- temperatura solutiei: cuprinsa intre +/- 5 grade C;
- temperatura imbatranirii artificiale: cuprinsa intre +/- 5 grade C;
- durata de timp de mentinere efectiva: cuprinsa intre +/- 10% .
2.1.5.1.2. Totusi, pentru imbatranirea in solutie si imbatranirea
artificiala producatorul poate indica un domeniu de temperaturi, cu diferente
intre valorile extreme care nu depasesc 20 grade C. Pentru fiecare din aceste
valori extreme, producatorul va indica durata nominala a timpului de mentinere
efectiva. Pentru fiecare temperatura intermediara durata nominala a timpului de
mentinere efectiva va fi determinata prin interpolarea liniara pentru durata
introducerii in solutie si, prin interpolarea liniara a logaritmului de timp
pentru durata imbatranirii artificiale. Producatorul trebuie sa efectueze
tratamentul termic la o temperatura inclusa in domeniul indicat pentru o durata
de timp de mentinere efectiva, care nu trebuie sa varieze cu mai mult de 10%
fata de durata nominala calculata ca mai sus.
2.1.5.1.3. Producatorul trebuie sa indice caracteristicile tratamentului
tehnic final pe care l-a efectuat, in dosarul inaintat in scopul verificarii
CS.
2.1.5.1.4. In plus, pe langa tratamentul termic final trebuie sa indice, de
asemenea, toate tratamentele termice efectuate la peste 200 grade C.
2.1.5.2. Fabricatia buteliei nu poate include calirea si imbatranirea artificiala.
2.1.5.2.1. Producatorul trebuie sa specifice caracteristicile ultimului
tratament termic pe care l-a efectuat la o temperatura mai mare de 200 grade C,
tinand seama de diferentele, daca este necesar, intre diferitele parti ale
buteliei. Acesta trebuie de asemenea sa specifice orice operatie de formare (de
exemplu: extrudare, tragere sau formare de funduri) in cursul careia
temperatura metalului nu depaseste 200 grade C si care nu este urmata de
tratament termic la o temperatura mai mare decat acea valoare, precum si
pozitia sectiunii corpului format care a suportat cea mai mare prelucrare la
rece si gradul corespunzator de prelucrare la rece.
In sensul aplicarii acestei prevederi "gradul de prelucrare la
rece" este definit ca fiind raportul
S - s
-------,
s
unde "S" reprezinta sectiunea initiala si "s" reprezinta
sectiunea finala.
Producatorul trebuie sa se conformeze cu aceste caracteristici ale tratamentului
termic si formarii in cadrul urmatoarelor limite:
- durata tratamentului termic cuprinsa intre +/- 10% si temperatura
cuprinsa intre +/- 5 grade C;
- gradul de prelucrare la rece al sectiunii care a suportat cea mai mare
prelucrare la rece cuprins intre +/- 6% daca diametrul buteliei este egal sau
mai mic de 100 mm si, cuprinsa intre +/- 3% daca diametrul este mai mare de 100
mm.
2.1.5.2.2. Totusi pentru tratamentul termic, producatorul poate indica un
domeniu de temperaturi, cu o diferenta intre valorile extreme care nu depaseste
20 grade C. Pentru fiecare din aceste valori extreme el va indica durata
nominala a timpului de mentinere efectiva. Pentru fiecare din temperaturile
intermediare durata nominala a timpului de mentinere efectiva va fi determinata
prin interpolare lineara. Producatorul trebuie sa efectueze tratamentul termic
la o temperatura inclusa in domeniul indicat pentru o durata de timp de
mentinere efectiva care nu trebuie sa varieze cu mai mult de 10% din durata nominala
calculata ca mai sus.
2.1.5.2.3. Producatorul trebuie sa indice caracteristicile tratamentului
termic final pe care l-a efectuat si ale procesului de formare in dosarul
transmis pentru verificarea CS.
2.1.5.3. Atunci cand producatorul a optat sa indice un domeniu de
temperaturi pentru tratamentul termic conform 2.1.5.1.2. si 2.1.5.2.2, pentru
aprobarea de model CS acesta trebuie sa prezinte 2 seturi de butelii, unul
constituit din butelii care in timpul tratamentului termic au fost supuse la cea
mai mica temperatura dintre cele prevazute si, un altul constituit din butelii
care au fost supuse in timpul tratamentului termic la cea mai mare temperatura
si, cu cele mai scurte durate corespunzatoare.
2.2. CALCULUL PARTILOR SUPUSE LA PRESIUNE
2.2.1. Grosimea partii cilindrice a buteliei nu trebuie sa fie mai mica
decat aceea calculata cu ajutorul formulei:
Ph x D
a = ----------
20R
----- + Ph
4/3
unde R reprezinta cea mai mica din urmatoarele doua valori:
- Re
- 0,85 x Rm.
2.2.2. Grosimea minima a peretelui "a" nu poate fi in nici un caz
mai mica
D
de ---- + 1,5 mm.
100
2.2.3. Grosimea si forma fundului si a capetelor superioare trebuie sa fie
astfel incat sa satisfaca cerintele incercarilor descrise la 3.2. (incercarea
de spargere) si 3.3. (incercarea ciclica la presiune).
2.2.4. Pentru a obtine o distributie satisfacatoare a tensiunii, grosimea
peretilor buteliei trebuie sa creasca progresiv in zona de trecere de la partea
cilindrica la baza, unde fundul este mai gros decat peretele cilindric.
2.3. CONSTRUCTIE SI EXECUTIE
2.3.1. Producatorul trebuie sa controleze grosimea fiecarei butelii si sa
examineze starea suprafetelor interne si externe ale acesteia de pentru a
verifica ca:
- grosimea peretelui nu este in nici un punct mai mica decat cea
specificata pe desen;
- suprafetele interne si externe ale buteliei nu au defecte care ar afecta
negativ siguranta functionarii buteliei.
2.3.2. Ovalitatea mantalei cilindrice trebuie sa fie limitata la o valoare
astfel incat, diferenta intre diametrele exterioare maxime si minime, in
aceeasi sectiune transversala, sa nu fie mai mare de 1,5% din media acelor
diametre. Abaterea maxima a partii cilindrice a mantalei de la linia dreapta nu
trebuie sa depaseasca o lungime de 3 mm/m.
2.3.3. Inelele talpii buteliei, atunci cand sunt furnizate, trebuie sa fie
suficient de puternice si sa fie fabricate dintr-un material care, in ceea ce
priveste coroziunea, sa fie compatibil cu tipul de material din care este
construita butelia. Forma inelului trebuie sa confere buteliei un grad adecvat
de stabilitate. Inelele talpii nu trebuie sa permita acumularea sau patrunderea
de apa intre inel si butelie.
3. INCERCARI
3.1. INCERCARI MECANICE
Cu exceptia cerintelor de mai jos, incercarile mecanice vor fi efectuate
conform urmatoarelor standarde:
SR EN 10002 - 1:1995 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea 1:
Metoda de incercare la temperatura ambianta;
SR EN 10003 - 1:1997: Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell.
Partea 1: Metoda de incercare;
SR ISO 7438:1993 Materiale metalice. Incercarea la indoire;
STAS 7737:1990 Incercarile metalelor. Incercarea la indoire alternanta a
tablelor si benzilor.
3.1.1. Cerinte generale
Toate incercarile mecanice pentru verificarea calitatii metalului folosit
pentru butelii vor fi efectuate pe metalul prelevat din buteliile finite.
3.1.2. Tipuri de incercari si evaluarea rezultatelor si incercarilor.
Pe fiecare butelie se va efectua o incercare la tractiune in directie
longitudinala si 4 incercari de indoire in directie circumferentiala.
3.1.2.1. Incercarea la tractiune
3.1.2.1.1. Epruveta pe care se efectueaza incercarea la tractiune trebuie
sa se conformeze prevederilor din: cap. 4 al SR EN 10002 - 1:1995, pentru
epruvete cu o grosime mai mica, sau mai mare de 3 mm.
In aceasta situatie, latimea si lungimea epruvetei va fi de 12,5 mm si
respectiv, 50 mm, indiferent de grosimea acesteia.
Cele doua fete ale epruvetei care corespund peretilor interni si externi ai
buteliei nu trebuie prelucrate.
3.1.2.1.2. Referitor la aliajele C de la 2.1.2. (b) si aliajele de la
2.1.2. (c) alungirea dupa rupere nu trebuie sa fie mai mica de 12% .
Referitor la aliajele B de la 2.1.2. (b) alungirea dupa rupere nu trebuie
sa fie mai mica de 12% cand incercarea la tractiune este efectuata pe o singura
epruveta prelevata din peretele cilindric. Incercarea la tractiune poate fi
efectuata si pe patru epruvete uniform distribuite pe tot peretele buteliei.
Rezultatele trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
- nici o valoare individuala nu trebuie sa fie mai mica de 11%,
- media celor patru masurari trebuie sa fie cel putin 12.
In cazul aluminiului nealiat, alungirea dupa rupere nu trebuie sa fie mai
mica de 12% .
3.1.2.1.3. Valorile obtinute pentru rezistenta la tractiune nu trebuie sa
fie mai mica decat Rm.
Limita de curgere care va fi determinata pe durata incercarii la tractiune
va fi aceea folosita conform 1.1. pentru calculul buteliei.
Valoarea obtinuta pentru limita de curgere nu trebuie sa fie mai mica de
Re.
3.1.2.2. Incercarea de indoire
3.1.2.2.1. Incercarea de indoire va fi efectuata pe epruvete obtinute prin
taierea unui inel cu o latime "3a" in doua parti egale; in nici un
caz latimea epruvetei nu va fi mai mica de 25 mm. Fiecare inel poate fi
prelucrat numai pe margini. Acestea pot fi rotunjite la o raza nu mai mare de
1/10 din grosimea epruvetelor sau tesite la un unghi de 45% .
3.1.2.2.2. Incercarea de indoire trebuie efectuata folosind un dorn cu
diametrul "d" si doua role separate plasate la o distanta d+3a. In
timpul incercarii fata interioara a inelului trebuie sa ramana in contact cu
dornul.
3.1.2.2.3. Epruveta nu trebuie sa se fisureze cand este indoita spre
interior in jurul unui dorn pana cand muchiile interioare nu mai sunt
distantate decat cu diametrul dornului (vezi diagrama din figura 2).
3.1.2.2.4. Raportul (n) dintre diametrul dornului si grosimea epruvetei nu
trebuie sa depaseasca valorile indicate in tabelul urmator:
___________________________________________________
| Rezistenta reala la tractiune | Valoarea lui n |
| Rmt in N/mm^2 | |
|__________________________________|________________|
| pana la 220 inclusiv | 5 |
| de la 220 pana la 330 inclusiv | 6 |
| de la 330 pana la 440 inclusiv | 7 |
| peste 440 | 8 |
|__________________________________|________________|
3.2. INCERCAREA DE SPARGERE LA PRESIUNE HIDRAULICA
3.2.1. Conditiile de incercare
Buteliile supuse acestui tip de incercare trebuie sa poarte marcajele
specificate in sectiunea 6 de mai jos.
3.2.1.1. Incercarea de spargere la presiune hidraulica trebuie efectuata in
2 etape succesive, folosind un aparat pentru incercare care permite cresterea
uniforma a presiunii pana cand butelia se sparge si se inregistreaza curba
variatiei presiunii in raport de timp. Incercarea trebuie efectuata la
temperatura camerei.
3.2.1.2. In prima faza, cresterea presiunii va fi constanta pana la nivelul
la care incepe deformarea plastica. Aceasta viteza nu trebuie sa depaseasca 5
bar/sec.
De la inceperea deformarii plastice (a doua faza), presiunea de la pompa nu
trebuie sa fie mai mare de doua ori fata de cat era in prima faza si, trebuie
mentinuta constanta pana cand se sparge butelia.
3.2.2. Interpretarea incercarii
3.2.2.1. Interpretarea incercarii de spargere la presiune implica:
- examinarea curbei presiune/timp pentru a determina presiunea de spargere;
- examinarea rupturii si forma muchiilor acesteia;
- verificarea, in cazul buteliilor cu o baza concava, ca baza buteliei sa
nu fi fost inversata.
3.2.2.2. Presiunea de spargere masurata (Pt) va fi mai mare decat valoarea
calculata cu relatia:
20a x Rm
Prt = ----------,
D - a
3.2.2.3. Incercarea de rezistenta nu trebuie sa produca fragmentarea
buteliei.
3.2.2.4. Ruptura principala nu trebuie sa fie de tip fragil, adica
marginile rupturii nu trebuie sa fie radiale ci inclinate fata de un plan
diametral si trebuie sa prezinte o contractie.
O ruptura va fi acceptata numai daca se conformeaza cu una din urmatoarele
descrieri:
- Pentru butelii cu o grosime de 13 mm sau mai mica:
- partea cea mai mare a rupturii trebuie sa fie longitudinala;
- ruptura nu trebuie sa prezinte multe ramificatii;
- ruptura nu trebuie sa prezinte o evolutie circumferentiala mai mare
de 90 grade C pe orice latura a partii principale a acesteia;
- ruptura nu trebuie sa se intinda in acele parti ale buteliei care
sunt mai groase de 1,5 ori grosimea maxima masurata la jumatatea buteliei;
totusi, pentru buteliile cu baze convexe ruptura nu trebuie sa atinga centul
bazei buteliei;
- Pentru butelii cu o grosime mai mare de 13 mm, cea mai mare parte a
rupturii trebuie sa fie longitudinala.
3.2.2.5. Ruptura nu trebuie sa prezinte un defect evident in metal.
3.3. INCERCAREA CICLICA LA PRESIUNE
3.3.1. Buteliile supuse la acest tip de incercare trebuie sa poarte
marcajele specificate in sectiunea 6 de mai jos.
3.3.2. Incercarea va fi efectuata folosind un fluid necoroziv pe doua
butelii care sunt garantate de producator ca fiind reprezentative pentru
valorile minime indicate in proiect.
3.3.3. Aceasta incercare va fi ciclica. Presiunea maxima ciclica va fi
egala fie cu presiunea Ph sau, cu doua treimi din aceasta.
Presiunea ciclica inferioara nu trebuie sa depaseasca cu 10% presiunea
ciclica superioara.
Numarul minim de cicluri si frecventa maxima de incercare sunt alese din
tabelul urmator:
______________________________________________________
| Presiunea maxima aplicata | Ph | 2/3 Ph |
|_____________________________________|_______|________|
| Nr. minim de cicluri | 12000 | 80000 |
|_____________________________________|_______|________|
| Frecventa maxima de cicluri pe minut| 5 | 12 |
|_____________________________________|_______|________|
Temperaturile masurate pe peretele exterior al buteliei nu trebuie sa
depaseasca 50 grade C in timpul incercarii. Incercarea va fi considerata
satisfacatoare daca butelia atinge numarul cerut de cicluri fara sa apara
scurgeri.
3.4. INCERCAREA HIDRAULICA
3.4.1. Presiunea apei din butelie trebuie sa creasca cu o viteza constanta
pana se atinge presiunea Ph.
3.4.2. Butelia trebuie sa ramana sub presiunea Ph destul de mult timp
pentru a se putea stabili ca presiunea nu are nici o tendinta de scadere si ca
nu sunt scurgeri.
3.4.3. Dupa incercare, buteliile nu trebuie sa aiba nici o deformare
remanenta.
3.4.4. Orice butelie care nu a trecut incercarea la presiune hidraulica
trebuie respinsa.
3.5. VERIFICAREA OMOGENITATII UNEI BUTELII
Aceasta incercare implica verificarea ca oricare dintre cele doua puncte de
pe metalul suprafetei exterioare a buteliei nu difera ca duritate cu mai mult
de 15 HB. Verificarea trebuie efectuata pe doua sectiuni transversale ale
buteliei langa cap si baza, in patru puncte distribuite uniform.
3.6. VERIFICAREA OMOGENITATII UNUI LOT
Aceasta incercare, care este efectuata de producator, implica verificarea
cu ajutorul unei incercari de duritate sau a altor mijloace adecvate ca nu s-a
facut nici o eroare in alegerea taglelor originale sau in efectuarea
tratamentelor termice.
3.7. VERIFICAREA BAZELOR
Se va face o sectiune mediana in baza buteliei si va fi slefuita pentru a
fi examinata la o marire intre 5 si 10.
Butelia trebuie considerata defecta daca se detecteaza prezenta fisurilor.
Va fi de asemenea considerata defecta daca dimensiunile porilor sau
incluziunilor prezente ating valori considerate ca fiind un pericol pentru
siguranta in exploatare.
4. APROBAREA DE MODEL CS
Aprobarea de model CS la care se face referire in Articolul 4 al
prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru "familii de
butelii".
Termenul "familii de butelii" se refera la butelii fabricate de
acelasi producator, care difera numai din punct de vedere al lungimii, dar care
se incadreaza in urmatoarele limite:
- lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica de 3 ori diametrul exterior al
buteliei,
- lungimea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1.5 ori
lungimea buteliei verificate.
4.1. Solicitantii pentru aprobare de model CS trebuie sa puna la dispozitia
organismului de insectie pentru fiecare familie de butelii, toata documentatia
necesara pentru incercarile indicate mai jos, precum si un lot de 50 butelii
sau, doua loturi de cate 25 de butelii conform 2.1.5.3, din care se iau un
numar de butelii care sunt supuse incercarilor descrise in acelasi paragraf,
precum si informatii suplimentare cerute de organismul de inspectie.
Solicitantul trebuie sa furnizeze detalii organismului de inspectie cu
privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat, precum si asupra
temperaturii la care a fost efectuat, conform 2.1.5. De asemenea, trebuie sa obtina
de la producatorul otelului certificat de analiza la turnare pentru materialele
folosite in fabricatia buteliilor.
4.2. In cadrul derularii procedurii pentru aprobarea de model CS,
organismul de inspectie recunoscut va:
4.2.1. verifica daca:
- calculele prevazute la paragraful 2.2. sunt corecte,
- grosimea peretilor a doua butelii supuse incercarii corespunde
prevederilor din paragraful 2.2., ca masurarile au fost efectuate in trei
sectiuni transversale diferite si ca au acoperit intreaga circumferinta a
sectiunilor longitudinale de la baza si cap,
- cerintele prevazute la paragrafele 2.1. si 2.3.3. sunt indeplinite,
- cerintele prevazute la paragraful 2.3.2. sunt respectate pentru toate
buteliile selectionate de organismul de inspectie,
- suprafetele interioare si exterioare ale buteliilor nu prezinta nici un
defect care sa pericliteze siguranta in exploatare a acestora;
4.2.2. efectua urmatoarele incercari pentru buteliile selectionate:
- incercarile de rezistenta la coroziune; coroziune intercristalina si
coroziune la oboseala pe 12 epruvete, conform Anexei nr. 3.B la prezentele
reglementari,
- incercarile indicate in paragraful 3.1, pe doua butelii; acolo unde
lungimea buteliei este egala cu 1500 mm sau mai mult, incercarea de tractiune
in directie longitudinala si incercarea de indoire trebuie efectuate pe probe
prelevate din zona superioara si inferioara a mantalei,
- incercarea indicata la paragraful 3.2., pe doua butelii,
- incercarea indicata la paragraful 3.3., pe doua butelii,
- incercarea indicata la paragraful 3.5., pe o singura butelie,
- incercarea indicata la paragraful 3.7., pe toate buteliile luate pentru
proba.
4 3. In situatia in care rezultatele incercarilor mai sus mentionate sunt
satisfacatoare, organismul de control emite certificatul pentru aprobarea de
model CS conform modelului prezentat in Anexa 3.C.
5. VERIFICAREA CS
5.1. In scopul verificarii CS, producatorul buteliei va pune la dispozitie
organismului de inspectie:
5.1.1. certificatul pentru aprobarea de model CS,
5.1.2. un certificat care indica analiza de turnare a otelului furnizat
pentru fabricatia buteliei,
5.1.3. mijloace de identificare a metodei de turnare a otelului pentru
fiecare butelie in parte.
5.1.4. documentatie referitoare la tratamentul termic, fiind necesar sa se
indice tipul de tratament aplicat conform 2.1.5.
5.1.5. o lista a buteliilor, in care se dau date cu privire la numere si
inscriptii conform prevederilor paragrafului 6 de mai jos.
5.2. In timpul verificarii CS
5.2.1. Organismul de inspectie va:
- confirma ca a fost obtinut certificatul pentru aprobare de model CS,
respectiv CE si ca buteliile sunt conforme cu acesta,
- sa verifice documentatia care furnizeaza date referitoare la materiale,
- sa verifice daca sunt respectate cerintele tehnice indicate in sectiunea
2, si in special sa verifice prin examinare vizuala exterioara, si daca este
posibil interioara, daca au fost respectate indicatiile referitoare la
constructie si la verificari efectuate de producator conform sectiunii 2.3.1.;
examinarea vizuala trebuie sa acopere cel putin 10% din buteliile produse,
- sa efectueze incercarile de rezistenta la coroziune intercristalina pe
trei epruvete, folosind cate o epruveta pe fiecare sectiune (cap, corp, baza)
conform sectiunii 1 la Anexa nr. 3.B a prezentelor reglementari pe aliajele
mentionate in 2.1.2 (c) din aceasta Anexa,
- sa efectueze incercarile descrise la paragraful 3.1. si 3.2.
- sa verifice daca informatiile furnizate de catre producator conform
listei din paragraful 5.1.5. sunt corecte; aceasta verificare se va efectua
prin alegerea buteliilor in mod aleatoriu.
- sa evalueze rezultatele incercarilor de consistenta pentru lotul
respectiv de butelii, in sensul ca acestea sa fie conform indicatiilor din
paragraful 3.6.
In cazul in care rezultatele incercarilor sunt satisfacatoare, organismul
de inspectie va emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat
modelul in Anexa 3.D.
5.2.2. Pentru cele doua tipuri de incercari recomandate la paragraful 3.1.
si 3.2., se vor lua in mod aleatoriu doua butelii din fiecare lot de 202
butelii sau din buteliile care au parcurs aceeasi metoda de turnare si acelasi
tip de tratament termic, in conditii similare.
Una dintre butelii se va supune la incercarile indicate la paragraful 3.1.
(incercari mecanice) si cealalta la incercarile descrise la paragraful 3.2.
(incercarea de spargere). In cazul in care rezulta ca una dintre incercari a
fost efectuata incorect sau in cazul aparitiei unei erori, incercarea trebuie
repetata.
In cazul in care unul sau mai multe teste s-au dovedit a fi, fie chiar
partial nesatisfacatoare, trebuie investigat imediat motivul de catre
organismul de inspectie.
5.2.2.1. In cazul in care eroarea nu se datoreaza tratamentului termic,
intregul lot trebuie respins.
5.2.2.2. In cazul in care eroarea se datoreaza tratamentului termic,
producatorul poate supune toate buteliile din lot la un nou tratament termic.
Se poate efectua doar un singur tratament termic suplimentar.
In acest caz:
- producatorul va trebui sa efectueze din nou toate incercarile prevazute
la paragraful 3.6.
- organismul inspectie trebuie sa efectueze toate incercarile prevazute la
paragraful 5.2.2.
5.2.3. Selectionarea probelor si toate incercarile se vor efectua in
prezenta si sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de
inspectie. In orice caz, conform incercarii indicate la alineatul al patru-lea
din paragraful 5.2.1., organismul de inspectie trebuie sa fie reprezentat in
special la prelevarea mostrelor si la examinarea rezultatelor.
5.2.4. Dupa efectuarea tuturor incercarilor solicitate, toate buteliile din
lotul respectiv vor fi supuse probei de presiune hidraulica, asa cum este
descris paragraful 3.4. din prezentul document.
Incercarea se va efectua sub directa supraveghere a unui reprezentant al
organismului de inspectie.
5.3. EXCEPTAREA DE LA VERIFICAREA CS
Pentru buteliile prezentate la Articolul 4 al prezentelor reglementari
specifice si conform prevederilor din Capitolul IV alin. 4.7. din
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora" toate incercarile si
operatiunile de inspectie prevazute in paragraful 5.2. vor fi efectuate de
producator pe propria raspundere.
Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie recunoscut
toate documentele si rapoartele incercarilor si verificarilor.
6. MARCAJE SI INSCRIPTIONARI
Marcajele si inscriptionarile din aceasta sectiune trebuie fixate de capul
buteliei. In ceea ce priveste buteliile cu o capacitate nu mai mare de 15 l
marcajele si inscriptionarile pot fi fixate fie pe cap, fie pe o parte
suficient de rezistenta a buteliei. La buteliile cu un diametru mai mic de 75
mm, astfel de marcaje trebuie sa aiba o inaltime de 3 mm.
Indiferent de cerintele cuprinse in sectiunea 3 din Anexa nr. 1.A la
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora", producatorul trebuie sa
aplice marcajul pentru aprobarea de model CS in urmatoarea ordine:
- Pentru buteliile din art. 4 al prezentelor reglementari;
- litera stilizata E,
- nr. de serie al prezentelor reglementari tehnice;
- majusculele care identifica statul care a acordat aprobarea de model CS,
RO pentru Romania, si ultimele 2 cifre ale anului in care s-a acordat aprobarea
de model CS;
- numarul aprobarii de model CS (de ex. E) 2 RO 01 45);
- Pentru buteliile supuse numai la aprobarea de model CS:
- litera stilizata E inconjurata de un hexagon;
- nr. de serie 2 al prezentelor reglementari tehnice;
- majusculele care identifica statul care a acordat aprobarea model CS, RO
pentru Romania, si ultimele 2 cifre ale anului in care s-a acordat aprobarea de
model CS;
___
- numarul aprobarii de model CS / E \ (de exemplu 2 RO 01 45).
\___/
Indiferent de cerintele din sectiunea 3 din Anexa nr. 1.B din
"Reglementari tehnice cu privire la recipiente sub presiune si metode de
verificare a acestora", organismul de inspectie trebuie sa fixeze marcajul
pentru verificarea CS in urmatoarea ordine:
- litera mica "e";
- majusculele care identifica statul in care se efectueaza verificarea cu,
daca este necesar, unul sau doua numere care identifica o subdiviziune
teritoriala;
- stampila organismului de inspectie aplicata de agentul de verificare,
impreuna cu stampila agentului de verificare, daca este cazul;
- un hexagon;
___
- data verificarii: anul, luna (de exemplu e RO 12 48 / \ 01/01).
\___/
6.1. INSCRIPTII REFERITOARE LA FABRICATIE
6.1.1. In ceea ce priveste metalul:
- un numar care indica valoarea lui R exprimata in N/mm^2, pe care s-a
bazat calculul;
6.1.2. In ceea ce priveste incercarea hidraulica:
- presiunea de incercare urmata de simbolul "bar";
6.1.3. In ceea ce priveste tipul de butelie:
- masa buteliei, inclusiv toate partile integrale dar, exclusiv supapa si
capacul, exprimata in kilograme, si capacitatea minima garantata de producator,
exprimata in litri.
Cifrele pentru masa si capacitate trebuie date cu o zecimala. Aceasta
valoare va fi rotunjita in minus pentru capacitate si in plus pentru masa.
6.1.4. In ceea ce priveste originea:
- majusculele care indica tara de origine urmate de marcajul producatorului
si nr. de fabricatie.
6.2. O diagrama care arata exemple de marcaje si inscriptii este prezentata
in figura 1.
Figura 1 - Marcaje si inscriptii - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 41.
Figura 2 - INCERCAREA DE INDOIRE - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 41.
ANEXA 3.B
INCERCARILE DE COROZIUNE
1. INCERCARILE PENTRU EVALUAREA SUSCEPTIBILITATII LA COROZIUNE
INTERCRISTALINA
Metoda prezentata mai jos consta din scufundarea simultana a epruvetelor
prelevate din butelia finita pentru incercare in doua solutii diferite corozive
si din examinarea acestora dupa o perioada de timp indicata pentru decapare
pentru a detecta orice semne de coroziune intercristalina si a determina felul
si gradul unei astfel de coroziuni. Propagarea coroziunii intercristaline este
determinata metalografic pe suprafete slefuite taiate transversal fata de
suprafata decapata.
1.1. PRELEVAREA EPRUVETELOR
Epruvetele sunt prelevate din capul, corpul si baza buteliei (figura 1.B)
astfel incat incercarile cu solutia A definite la 1.3.2.1. sau solutia B
definite la 1.3.2.2. sa fie efectuate pe metal din trei parti ale buteliei.
Fiecare epruveta trebuie sa aiba forma generala si dimensiunile indicate in
figura 2.B. Fetele a1 a2 a3 a4, b1 b2 b3 b4, a1 a2 b2 b1, a4 a3 b3 b4 sunt
toate taiate cu un fierastrau manual si apoi netezite cu o pila fina.
Suprafetele a1 a4 b4 b1 si a2 a3 b3 b2 care corespund la suprafetele interioare
si exterioare ale buteliei sunt lasate in stare neprelucrata de fabricatie.
1.2. PREGATIREA SUPRAFETEI INAINTE DE DECAPAREA COROZIVA
1.2.1. Produsele necesare
HNO3 pentru analiza, densitate 1,33
HF pentru analiza, densitate 1,14 (la 40%)
apa deionizata
1.2.2. Metode
Pregatiti urmatoarea solutie intr-un pahar gradat:
HNO3 : 63 cm^3
HF : 6 cm^3
H2O : 929 cm^3.
Aduceti solutia la o temperatura de 95 grade C.
Tratati fiecare epruveta, suspendata de o sarma din aluminiu, in solutie
timp de un minut.
Spalati in apa curata si apoi in apa deionizata.
Scufundati epruveta in acid azotic, ca la 1.2.1. timp de un minut la
temperatura camerei pentru a indeparta orice depunere de cupru care se poate
forma.
Clatiti in apa deionizata.
Pentru a impiedica oxidarea epruvetelor acestea trebuie scufundate, de
indata ce au fost pregatite, in baie de coroziune pregatita pentru acestea
(vezi paragraful 1.3.1.).
1.3. EFECTUAREA INCERCARII
1.3.1. Se va folosi una din urmatoarele doua solutii corozive, la alegerea
organului pentru verificare: una cu 57 g/l clorura de sodiu si 3 g/l apa
oxigenata (solutia A) si cealalta 30 g/l clorura de sodiu si 5 g/l acid
clorhidric (solutia B).
1.3.2. Pregatirea solutiilor corozive
1.3.2.1. Solutia A
1.3.2.1.1. Produse necesare
NaCl cristalizata pentru analiza
H2O2 100 la 110 volum - medicinal
KMnO4 pentru analiza
H2SO4 pentru analiza, densitatea 1,85
Apa deionizata
1.3.2.1.2. Titrarea apei oxigenate
Deoarece apa oxigenata nu este foarte stabila este esential sa se verifice
titrul acesteia inainte de fiecare folosire. Pentru a face acest lucru:
Luati 10 cm^3 de apa oxigenata cu o pipeta diluati la 1000 cm^3 (intr-un
vas gradat) cu apa deionizata, obtinand astfel o solutie de apa oxigenata care
se va numi C. Cu o pipeta puneti intr-un vas Erlenmeyer:
- 10 cm^3 de solutie C de apa oxigenata
- aproximativ 2 cm^3 de acid sulfuric, densitate 1,83.
Pentru titrare se foloseste o solutie de permanganat de 1,859 g/l.
Permanganatul serveste ca indicator.
1.3.2.1.3. Explicarea titrarii
Reactia permanganatului asupra apei oxigenate intr-un mediu sulfuric se
exprima ca:
2 KMnO4 + 5 H2O2 + 3 H2SO4 ----> K2SO4 + 2 MnSO4 + 8 H2O + 5 O2
care da echivalenta: 316 g KMnO4 = 170 g H2O2
Deci 1 g de apa oxigenata pura reactioneaza la 1859 g de permanganat, se
foloseste o solutie 1,859 g/l de permanganat; care satureaza, volum pentru
volum 1 g/l de apa oxigenata. Deoarece apa oxigenata a fost diluata de 100 ori,
cei 10 cm^3 de epruveta reprezinta 0,1 cm^3 din apa oxigenata initiala.
Inmultind cu 10 numarul de cm^3 ai solutiei de permanganat folosita pentru
titrare se obtine titrul T al apei oxigenate initiale in g/l.
1.3.2.1.4. Prepararea solutiei
Metoda pentru 10 litri.
Dizolvati 570 g de clorura de sodiu in apa deionizata pentru a obtine un
volum total de aproximativ 9 litri. Adaugati cantitatea de apa oxigenata
calculata mai jos. Amestecati si apoi faceti volumul pentru 10 litri cu apa
deionizata.
Calcularea volumului de apa oxigenata care se va pune in solutie.
Cantitatea de apa oxigenata pura care este necesara: 30 g.
Daca apa oxigenata contine T grame de H2O2/litru, volumul necesar, exprimat
in cm^3 va fi:
1000 x 30
-----------
T
1.3.2.2. Solutia B
1.3.2.2.1. Produsele necesare:
NaCl cristalizata, pentru analiza,
HCl, pur concentrat, 37% HCl,
Apa deionizata
1.3.2.2.2. Prepararea solutiei
Metoda pentru 10 litri de solutie
Dizolvati 300 g de NaCl si 50 g HCl (50 g = 0,5%) in 9 litri apa deionizata
amestecati bine si adaugati pana la 10 litri.
1.3.3. Conditii de decapare
1.3.3.1. Decaparea in solutia A
Solutia coroziva este pusa intr-un cristalizator (sau posibil un vas mare
gradat) acesta fiind introdus intr-o baie de apa. Baia de apa este amestecata
cu un amestecator magnetic si temperatura este reglata cu un termometru de
contact.
Epruveta este fie suspendata in solutia coroziva cu ajutorul unei sarme din
aluminiu, fie introdusa in solutie astfel incat sa stea numai pe colturi, a
doua metoda fiind preferabila. Timpul pentru decapare este de sase ore si
temperatura fixata la 30 grade C +/- 1 grad C. Trebuie avut grija pentru a se
asigura ca, cantitatea de reactiv este cel putin 10 cm^3/cm^2 de suprafata a
epruvetei.
Dupa decapare, epruveta este spalata in apa scufundata aproximativ 30
secunde in 50% acid azotic diluat, spalata din nou in apa si uscata cu aer
comprimat.
1.3.3.2. Se pot decapa un numar de epruvete in acelasi timp cu conditia ca
acestea sa nu fie in acelasi tip de aliaj si sa nu fie in contact. Cantitatea
minima de reactiv pe unitate de suprafata a epruvetei trebuie desigur
respectata.
1.3.3.3. Decaparea in solutia B
Solutia coroziva este turnata intr-un recipient din sticla corespunzator
(de exemplu un vas gradat). Incercarea este efectuata la temperatura camerei.
Daca este imposibil sa se evite variatiile temperaturii camerei in timpul
incercarii, este preferabil sa se efectueze incercarea intr-o baie de apa, a
carei temperatura este reglata la 23 grade C cu ajutorul unui termometru.
Timpul pentru decapare este de 72 ore.
Fixarea epruvetelor in solutia coroziva se face conform cu 2.3.1. Dupa
decapare epruvetele sunt spalate foarte atent cu apa deionizata si uscate cu
aer comprimat fara gaze. Trebuie avut grija pentru ca raportul dintre
cantitatea de solutie coroziva si suprafata epruvetei in ml/cm^2 sa fie de 10:1
(vezi 2.3.1.).
1.4. PREGATIREA EPRUVETELOR PENTRU EXAMINARE
1.4.1. Produsele necesare:
Forme pentru turnare, cu urmatoarele dimensiuni de exemplu:
- diametru exterior: 40 mm,
- inaltimea: 27 mm,
- grosimea peretelui: 2,5 mm,
_
- Araldite DCY 230 |--> sau echivalent.
- Intaritor HY 951 _|
1.4.2. Metode
Fiecare epruveta este amplasata vertical intr-o forma pentru turnare astfel
incat ramane pe fata a1 a2 a3 a4. In jurul acesteia se toarna un amestec de
Araldite DCY 230 si intaritor HY 951 in proportie de 9 la 1. Timpul de
mentinere este de 24 h. Se scoate o anumita cantitate de material de pe fata a1
a2 a3 a4, de preferat prin strunjire, astfel incat sectiunea a1' a2' a3' a4'
examinata la microscop sa nu indice coroziunea de la suprafata a1 a2 a3 a4.
Distanta dintre fetele a1 a2 a3 a4 si a1' a2' a3' a4', adica grosimea
indepartata cu strungul trebuie sa fie de cel putin 2 mm (figurile 2.B si 3.B).
Sectiunea pentru examinare este slefuita mecanic cu oxid de aluminiu mai intai
pe hartie si apoi pe fetru.
1.5. EXAMINAREA MICROGRAFICA A EPRUVETELOR
Examinarea consta din notarea intensitatii coroziunii intercristaline pe
partea perimetrului sectiunii care va fi examinata de la 1.6. Cand se face
acest lucru, se iau in considerare proprietatile metalului atat pe suprafetele
exterioare cat si pe cele interioare ale buteliei si in grosimea acesteia.
Sectiunea este mai intai examinata mult marita (x 40 de exemplu) pentru a
localiza zonele cele mai corodate, si apoi la o marire mai mare de obicei de x
300, pentru a evalua felul si marimea coroziunii.
1.6. INTERPRETAREA EXAMINARII MICROGRAFICE
Aceasta consta din verificarea daca coroziunea intergranulara este
superficiala:
1) pentru aliaje cu cristalizare echiaxiala, adancimea coroziunii in jurul
intregului perimetru al sectiunii nu trebuie sa depaseasca cea mai mare din
urmatoarele doua valori:
- 3 granulatii in directia perpendiculara in raport de fata examinata;
- 0,2 mm.
Totusi este permis ca aceste valori sa fie depasite local cu conditia ca
acestea sa nu fie depasite in mai mult de patru domenii ale examinarii la o
marire de x 300.
2) pentru aliaje cu cristalizarea intr-o directie prin prelucrare la rece,
adancimea coroziunii in fiecare din cele doua fete care formeaza suprafetele
interne si externe ale buteliei nu trebuie sa fie mai mare de 0,1 mm.
Figura 1.B - Prelevarea epruvetelor - capul, corpul si baza buteliei - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august
2001, la pagina 45.
Figura 2.B si figura 3.B - Forma generala si dimensiunile epruvetei - se
gasesc in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august
2001, la paginile 45 - 46.
2. INCERCARILE PENTRU EVALUAREA SUSCEPTIBILITATII LA COROZIUNE SUB SARCINA
Metoda prezentata mai jos consta din supunerea inelelor taiate din partea
cilindrica a buteliei la solicitare, scufundarea acestora in solutie pentru o
perioada specificata de timp, urmata de scoaterea solutiei si expunerea
acestora la aer mai mult timp si repetarea acestui ciclu timp de 30 zile. Daca
nu apar fisuri in inele dupa 30 zile, aliajul poate fi considerat adecvat
pentru fabricarea buteliilor pentru gaze.
2.1. PRELEVAREA EPRUVETELOR
Sunt taiate 6 inele cu o latime de 4a sau 25 mm, care este mai mare, din
partea cilindrica a buteliei (vezi figura 4.B). Epruvetele trebuie sa aiba un
unghi de 60 grade si sa fie supuse la solicitare cu ajutorul unui bolt filetat
si doua piulite (vezi figura 5.B). Nu se vor prelucra nici suprafetele
interioare si nici cele exterioare ale epruvetelor.
2.2. PREGATIREA SUPRAFETEI INAINTE DE INCERCAREA LA COROZIUNE
Toate urmele de grasime, ulei si adeziv folosite la aparatele pentru
solicitare (vezi 2.3.2.4.) trebuie indepartate cu un solvent adecvat.
2.3. EFECTUAREA INCERCARII
2.3.1.Pregatirea solutiei corozive
2.3.1.1. Solutia este pregatita dizolvand 3,5 +/- 0,1 parti din masa de
NaCl in 96,5 parti din masa de apa.
2.3.1.2. Valoarea pH solutiei proaspat pregatita trebuie sa varieze intre
6,4 - 7,2.
2.3.1.3. PH poate fi corectat numai folosind acid clorhidric diluat sau
soda diluata.
2.3.1.4. Solutia nu trebuie completata adaugand solutia de sare descrisa la
2.3.1.1. ci numai adaugand apa diluata pana la nivelul initial al vasului.
Completarea se poate efectua zilnic daca este necesar.
2.3.1.5. Solutia trebuie inlocuita in fiecare saptamana.
2.3.2. Aplicarea solicitarii inelelor.
2.3.2.1. Trei inele vor fi comprimate astfel incat suprafata exterioara sa
fie sub tensiune.
2.3.2.2. Trei inele vor fi deschise astfel incat suprafata interioara sa
fie sub tensiune.
2.3.2.3. Cantitatea de solicitare trebuie sa fie solicitarea maxima permisa
in urmatoarele calcule ale grosimii peretelui:
Re
----- unde Re este valoarea minima garantata a limitei de curgere
1,3 la 0,2% in N/mm^2.
2.3.2.4. Solicitarea reala poate fi masurata cu aparate electrice pentru
solicitare.
2.3.2.5. Solicitarea poate fi de asemenea calculata folosind urmatoarea
formula:
piR(D - a)^2
D^1 = D +/- --------------,
4Eaz
unde:
D^1 = diametrul inelului cand este comprimat (cand este inchis).
D = diametrul exterior al buteliei, exprimat in mm.
a = grosimea peretelui buteliei, exprimat in mm.
Re
R = ----- N/mm^2
1,3
E = modulul de elasticitate in N/mm^2 = 70 000 N/mm^2
z = factor de corectie (figura 6.B)
2.3.2.6. Este esential pentru piulite si suruburi sa fie izolate electric
de inele si protejate impotriva coroziunii de catre solutie.
2.3.2.7. Cele sase inele trebuie complet scufundate in solutie salina timp
de 10 minute.
2.3.2.8. Acestea sunt apoi scoase din solutie si expuse la aer 50 minute.
2.3.2.9. Ciclul trebuie repetat 30 zile sau pana cand inelul se rupe,
oricare se intampla prima.
2.3.2.10. Epruvetele vor fi examinate vizual pentru a nu avea fisuri.
2.4. INTERPRETAREA REZULTATELOR
Aliajul va fi considerat acceptabil pentru fabricarea buteliilor pentru
gaze daca nici unul dintre inelele supuse la solicitare nu are fisuri vizibile
cu ochiul liber la marire redusa (de la 10 pana la 30) la sfarsitul incercarii:
30 zile.
2.5. EXAMINARI METALOGRAFICE POSIBILE
2.5.1. In caz de dubiu in privinta prezentei fisurilor (de exemplu linie de
corodare) nesiguranta poate fi indepartata cu ajutorul unei examinari
metalografice suplimentare a unei sectiuni prelevate perpendicular fata de axa
inelului in zona suspecta. Se face o comparatie a formei (inter sau
transcristalina) si a adancimii patrunderii coroziunii asupra fetelor inelului
supus la solicitarea la intindere si la compresiune.
2.5.2. Aliajul va fi considerat acceptabil daca coroziunea de pe ambele
fete ale inelului este similara. Pe de alta parte, daca fata inelului supus la
intindere indica fisuri intercristaline care sunt in mod evident mai adanci
decat coroziunea care afecteaza fata supusa la compresiune, inelul poate fi
considerat ca nu a trecut incercarea.
2.6. RAPOARTE
Se intocmeste un raport de incercari care trebuie sa cuprinda urmatoarele:
2.6.1. numele aliajului si/sau indicativul standardului;
2.6.2. limitele compozitiei aliajului;
2.6.3. analiza reala a metalului lichid din care au fost fabricate
buteliile;
2.6.4. raport privind proprietatile mecanice reale ale aliajului, impreuna
cu cerintele minime ale proprietatilor mecanice;
2.6.5. rezultatele incercarii.
Figura 4.B si figura 5.B - Prelevarea epruvetelor - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 48.
Figura 6.B - Z - Factor de corectie - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 48.
ANEXA 3.C
CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS
Emis de ...................................................................
pe baza ...................................................................
................................................... (reglementari tehnice,)
aplicand Reglementarile tehnice specifice categoriei:
RECIPIENTE-BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN ALUMINIU NEALIAT SI ALIAJE CU
ALUMINIU, FARA SUDURA, RT 84/526
_________________________________
Nr. aprobare CS ................................. Data ....................
Tipul de butelie ..........................................................
...........................................................................
(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea de model CS)
...........................................................................
Ph ................, D ..................., a .............................
Lmin .............., Lmax ..........., Vmin ..........., Vmax .............
Producatorul sau reprezentantul sau autorizat .............................
...........................................................................
(numele si adresa producatorului sau a reprezentantului sau autorizat)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
___
Marcajul pentru aprobarea de model CS E*1) ............ / E \*2) ..........
\___/
Detaliile cu privire la rezultatele examinarii aprobarii de model CS si
principalele caracteristici ale modelului sunt anexate
Toate informatiile pot fi obtinute de la ..................................
...........................................................................
(Numele si adresa organismului care aproba)
...........................................................................
...........................................................................
Certificat la .........................., data ............................
.............
(Semnatura)
------------
*1) Litera E stilizata.
*2) Litera E stilizata inconjurata in hexagon.
ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS
1. Rezultatele examinarii CS a prototipului in vederea aprobarii de model
CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, in special:
- sectiunea longitudinala a tipului de butelie care a primit aprobarea tip,
care indica:
- diametrul nominal exterior, D, cu o indicatie a tolerantelor nominale
indicate de producator;
- grosimea minima a peretelui buteliei, a;
- grosimea minima a bazei si a capului, cu o indicare a tolerantelor
nominale indicate de producator;
- lungimea minima si maxima, Lmin, Lmax;
- capacitatea sau capacitatile, Vmin, Vmax;
- presiunea ph;
- numele producatorului/nr. de desen si data;
- numele tipului de butelie;
- aliajul conform sectiunii 2.1. (felul/compozitia chimica/metoda de
fabricatie/tratament termic/caracteristici mecanice garantate (rezistenta la
tractiune - limita de curgere)).
ANEXA 3.D
MODEL
CERTIFICAT PENTRU VERIFICAREA CS
Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipient-butelii
pentru gaz, executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu, fara sudura,
RT 84/526.
Organismul de inspectie ...................................................
...........................................................................
Data ......................................................................
Nr. aprobarii de model CS .................................................
Descrierea recipientelor - buteliilor .....................................
...........................................................................
Nr. verificarii CS ........................................................
Lotul de fabricatie nr. ...................... pana la ....................
Producator ................................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
Tara ....................................................
Marcaj ..................................................
Beneficiar/proprietar .....................................................
...........................................................................
...........................................................................
Client ....................................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
.........................
(Semnatura inspectorului)
INCERCARILE DE VERIFICARE
1. MASURARILE BUTELIILOR DE PROBA
______________________________________________________________________________
|Incercarea| Lot constand | Capacitate | Masa buteliei | Grosimea minima
|
| nr. | din nr. .... | apa | goale | masurata
|
| | la nr. ..... | (l) | (kg) |_______________________|
| | | | | a peretelui | a bazei
|
| | | | | (mm) | (mm)
|
|__________|______________|____________|_______________|_____________|_________|
| | | | | |
|
| | | | | |
|
|__________|______________|____________|_______________|_____________|_________|
2. INCERCARILE MECANICE EFECTUATE PE BUTELII DE PROBA
Semnificatia coloanei din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Alungire A (%)
______________________________________________________________________________
| | | Incercarea la tractiune |Incercarea|Incercarea| Descrierea
|
| | |_____________________________|de indoire| de | rupturii
|
|Incercarea|TT|Epruvete|Limita |Rezistenta|A|180 grade | spargere |(descrierea
|
| nr. | |conform | de | la | | fara | la | sau
|
| | | SR EN |curgere|tractiune | | fisurare | presiune | diagrama
|
| | |10002-1:|N/mm^2 | N/mm^2 | | |hidraulica| anexata)
|
| | |1995 | | | | | (bar) |
|
|__________|__|________|_______|__________|_|__________|__________|____________|
| | | | | | | | |
|
| | | | | | | | |
|
|__________|__|________|_______|__________|_|__________|__________|____________|
| Valorile minime specifice | | | | |
|
|______________________________|__________|_|__________|__________|____________|
Eu, subsemnatul, declar ca am controlat ca verificarile, incercarile si
controalele prescrise in sectiunea 5.2. din Anexa nr. 3.A la "Reglementari
tehnice specifice categoriei recipiente-butelii pentru gaz, executate din
aluminiu si aliaje cu aluminiu, fara sudura, RT 84/526", au fost efectuate
cu succes.
Observatii speciale ...............................................
Observatii generale ...............................................
...................................................................
Certificare (la data de) .................... ...........................
(Loc)
...........................
(Semnatura inspectorului)
In numele .................................................................
(Organismul de inspectie)
ANEXA 4
REGLEMENTARI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI DE RECIPIENTE-BUTELII
PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL NEALIAT SUDATE
RT 84/527
Art. 1
1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica recipientelor-butelii din
otel nealiat sudate, formate din mai multe parti componente cu o grosime de cel
mult 5 mm, care pot fi reumplute de mai multe ori, si care au o capacitate
variind intre 0,5 si 150 de litri inclusiv, proiectate pentru a imbutelia si
transporta gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate cu exceptia gazelor
lichefiate la temperaturi foarte scazute si a acetilenei.
1.2. Presiunea de proiectare (Ph) a acestor recipiente-butelii nu trebuie
sa depaseasca 60 bar.
1.3. Aceste recipiente-butelii pentru gaz vor fi denumite in continuare
"butelii".
Art. 2
In sensul prezentelor reglementari tehnice, denumirea "butelie
tip-CS*1)" va insemna orice butelie proiectata si fabricata astfel incat
satisface cerintele din prezentele reglementari tehnice si din
"Reglementarile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora".
------------
*1) - CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu
cerintele prevazute in reglementarile tehnice romane specifice
Art. 3
3.1. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a buteliilor
tip CS care:
a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora";
b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si
sunt insotite de certificatul pentru aprobarea de model CS, sau
c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE si
sunt insotite de certificatul pentru aprobarea de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei
butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restranga comercializarea si
punerea in functiune a buteliilor tip-CS care sunt conform cerintelor din
prezentele reglementari tehnice si din "Reglementarile tehnice cu privire
la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a
acestora".
Art. 4
4.1. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse aprobarii de model CS.
4.2. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse verificarii CS cu exceptia
buteliilor care au o capacitate care nu depaseste un litru.
Art. 5
Orice modificari pentru adaptarea sectiunilor:
- 1.2.1.1, 2.3, cu exceptia 2.3.3, 2.4, si
- 2.4.1, 2.4.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.3, 3.4, 3.5, 5 cu exceptia 5.2.2 si 5.3,
si 6 din Anexa nr. 4.A si a Anexelor nr. 4.B si nr. 4.C ale prezentelor
reglementari tehnice la progresul tehnic vor fi adoptate conform prevederilor
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora" de catre Ministerul
Industriei si Resurselor cu respectarea legislatiei in vigoare.
Art. 6
Procedura descrisa in Capitolul V (clauza derogatorie) al
"Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente
sub presiune si metode de verificare a acestora" se aplica sectiunii 2.2,
2.3.2 si 3.4.1.1 din Anexa nr. 4.A la prezentele reglementari tehnice.
Art. 7
Din prezentele reglementari tehnice fac parte integranta si Anexele nr.
4.A, 4.B, 4.C si 4.D.
ANEXA 4.A
I. DEFINITIILE SI SIMBOLURILE TERMENILOR UTILIZATI IN PREZENTA ANEXA
1.1. In sensul prezentelor reglementari, simbolurile utilizate in cadrul
acestei anexe au urmatoarea semnificatie:
Ph = presiunea de incercare hidraulica (presiunea de calcul), in bari;
Pr = presiunea de spargere a buteliei masurata in timpul incercarii de
spargere, in bari;
Prt = presiunea minima de spargere teoretica calculata, in bari;
Re = valoarea minima a limitei de curgere garantata de producatorul
buteliei, pentru butelia finita, in N/mm^2;
Rm = Valoarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de standardul de
material, in N/mm^2;
Rmt = Rezistenta efectiva la tractiune, in N/mm^2;
a = grosimea minima calculata a peretelui mantalei cilindrice, in mm;
b = grosimea minima calculata a fundurilor buteliei, in mm;
D = diametrul exterior nominal al buteliei, in mm;
R = raza interioara a curburii bazei convexe, in mm;
r = raza interioara a imbinarii bazei convexe, in mm;
H = inaltimea exterioara a partii ambutisate a fundului buteliei, in mm;
h = inaltimea partii cilindrice a fundului ambutisat, in mm;
L = lungimea corpului mantalei buteliei rezistente la solicitari, in mm;
A = valoarea alungirii metalului de baza, in %;
Vo = volumul initial al buteliei in momentul in care presiunea creste in
timpul incercarii de spargere, in litri;
V = volumul final al buteliei la spargere, in litri;
Z = factor de reducere a tensiunii.
1.2. In sensul prezentelor reglementari, "presiune de spargere"
semnifica presiunea la instabilitate plastica, adica presiunea maxima
inregistrata in timpul unei incercari de spargere.
1.3. NORMALIZARE
Termenul de "normalizare" este utilizat in prezentele
reglementari conform definitiei date in SR EN 10052:1996, Vocabular de
tratamente termice al produselor feroase.
1.4. DETENSIONAREA
Termenul de "detensionare" se refera la tratamentul termic la
care este supusa o butelie - produs finit, in timpul caruia butelia este
incalzita la o temperatura sub punctul critic minim al otelului (Acl), cu
scopul de a reduce tensiunile remanente.
2. CERINTE TEHNICE
2.1. MATERIALE
2.1.1. Pentru fabricarea mantalelor buteliilor rezistente la tensiuni
trebuie intrebuintat un otel conform specificatiilor standardului european EN
10120:1996, Table si benzi de otel pentru butelii de gaz sudate.
2.1.2. Toate componentele corpului buteliei precum si toate partile
imbinate prin sudura trebuie fabricate din materiale reciproc compatibile.
2.1.3. Materialele de adaos trebuie sa fie compatibile cu otelul astfel
incat sa formeze suduri cu proprietati echivalente celor specificate pentru materialul
de baza.
2.1.4. Producatorul buteliei trebuie sa obtina si sa faca dovada
certificatului de analiza chimica a turnarii otelului furnizat pentru
fabricarea partilor supuse tensiunii.
2.1.5. Trebuie permisa efectuarea de analize independente, care pot fi
efectuate fie asupra unor epruvete prelevate din materialul furnizat
producatorului de butelii, fie asupra buteliei ca produs finit.
2.1.6. Producatorul trebuie sa puna la dispozitia organelor de inspectie
rezultatele incercarilor mecanice si metalurgice si analizele efectuate pe
suduri, de asemenea, producatorul trebuie sa puna la dispozitie descrierea
metodelor si procedeelor de sudura utilizate, care pot fi considerate
reprezentative pentru sudurile efectuate in timpul fabricatiei.
2.2. TRATAMENTE TERMICE
Buteliile vor fi livrate fie in stare normalizata, fie in stare
detensionata. Producatorul de butelii va certifica faptul ca butelia a fost
supusa tratamentului termic dupa efectuarea tuturor imbinarilor prin sudura si
va garanta procedeul de tratament termic aplicat. Nu este permis tratament
termic local.
2.3. CALCULELE PENTRU ELEMENTE SUPUSE LA PRESIUNE
2.3.1. Grosimea peretelui mantalei buteliei in orice punct al mantalei,
rezistenta la tensiuni a buteliei, nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea
calculata cu urmatoarea formula:
2.3.1.1. pentru butelii fara suduri longitudinale:
Ph x D
a = ---------- mm
20R + Ph
---
4/3
2.3.1.2. pentru butelii cu suduri longitudinale:
Ph x D
a = -------------- mm
20R x Z + Ph
---
4/3
Z este egal cu:
- 0,85 in cazul in care producatorul radiografiaza intersectia sudurilor pe
o lungime de 100 mm dincolo de intersectie, in cazul sudurilor longitudinale si
de 50 mm (25 mm de fiecare parte) in cazul sudurilor circumferintiale. Se va
radiografia o butelie selectata la inceputul si la sfarsitul fiecarui schimb de
productie si pentru fiecare masina.
- 1, in cazul in care producatorul radiografiaza intersectia sudurilor pe o
lungime de 100 mm dincolo de intersectie, in cazul sudurilor longitudinale si
de 50 mm (25 mm de fiecare parte) in cazul sudurilor circumferintiale.
Aceasta examinare va fi efectuata pe 10% din buteliile fabricate, alese
aleatoriu.
In cazul in care aceste examinari radiografice pot releva defecte
inacceptabile, mentionate la 3.4.1.4, trebuie luate toate masurile necesare
pentru a verifica fluxul de productie in cauza si pentru a elimina defectele.
2.3.2. Dimensiunile si calculul fundurilor (vezi figura 1)
2.3.2.1. Fundurile buteliilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- fundurile sferice racordate
limite simultane: 0,003 D </= b </= 0,08 D
r >/= 0,1 D
R </= D
H >/= 0,18 D
r >/= 2b
h >/= 4b
- funduri elipsoidale
limite simultane: 0,003 D </= b </= 0,08 D
H >/= 0,18 D
h >/= 4b
- funduri emisferice
limite: 0,003 D </= b </= 0,16 D
2.3.2.2. Grosimea acestor funduri nu trebuie sa fie, in nici un punct, mai
mica decat valoarea calculata cu ajutorul formulei de mai jos:
Ph x D
b = -------- C
20Re
----
4/3
Coeficientul de forma C care este utilizat pentru funduri pline este
prezentat in Tabelul nr. 3 din prezenta anexa.
Cu toate acestea, grosimea nominala a marginii cilindrice a fundurilor nu
trebuie sa fie mai mica decat grosimea nominala a partii cilindrice.
2.3.3. Grosimea nominala a peretelui partii cilindrice si a fundului
ambutisat nu trebuie, in nici un caz, sa fie mai mica decat:
D
------- + 0,7 mm, unde Ph < 30 bar
250
D
------- + 1 mm, unde Ph >/= 30 bar
250
cu un minim de 1,5 mm in ambele cazuri
2.3.4. Corpul buteliei, exceptand suportul robinetului, poate fi compus din
doua sau trei parti. Fundurile trebuie sa fie alcatuite dintr-o singura bucata
si sa fie convexe.
2.4. CONSTRUCTIE SI EXECUTIE
2.4.1. Cerinte generale
2.4.1.1. Producatorul garanteaza pe propria raspundere ca dispune de
echipamentul si procedeele necesare pentru a asigura ca buteliile fabricate
satisfac cerintele prezentelor reglementari.
2.4.1.2. Producatorul trebuie sa asigure, printr-o supraveghere
corespunzatoare ca tablele de origine si partile supuse deformarii, folosite
pentru fabricarea buteliilor, nu contin defecte ce ar putea afecta negativ
siguranta functionarii buteliei.
2.4.2. Partile supuse la presiune
2.4.2.1. Producatorul trebuie sa descrie metodele si procedeele de sudura
folosite si sa indice verificarile efectuate in timpul productiei.
2.4.2.2. Cerinte tehnice pentru sudura
Sudurile cap la cap trebuie executate printr-un procedeu de sudura automat.
Sudurile cap la cap pe mantaua rezistenta la tensiuni nu pot fi amplasate
in nici o zona in care se produce o schimbare de profil.
Sudurile de colt nu trebuie suprapuse peste sudurile cap la cap si trebuie
amplasate la o distanta de cel putin 10 mm de acestea.
Sudurile care imbina parti care formeaza mantaua buteliei trebuie sa
respecte urmatoarele conditii (vezi figurile 2, 3, 4):
- sudura longitudinala: aceasta sudura se executa cap la cap pe intreaga
sectiune a metalului peretelui,
- sudura circumferentiala, alta decat cea care fixeaza gulerul flansei
robinetului de capacul superior: aceasta sudura se executa sub forma unei
suduri cap la cap, pe intreaga sectiune plina a metalului pana la perete. O
sudura de imbinare pe inel este considerata o sudura cap la cap cu caracter
special.
- sudura circumferentiala care fixeaza gulerul flansei robinetului de
capacul superior: aceasta sudura se executa sub forma unei suduri cap la cap
sau o sudura de colt. Daca este o sudura cap la cap, aceasta trebuie aplicata
pe intreaga sectiune plina a metalului pana la perete. O sudura de imbinare pe
inel este considerata o sudura cap la cap cu caracter special.
Cerintele acestui alineat nu se aplica atunci cand fundul superior are un
suport in corpul buteliei sau in cazul in care acest suport este fixat de capac
printr-o sudura ce nu afecteaza etanseitatea buteliei (vezi figura 5).
In cazul sudurilor cap la cap, abaterea de la aliniere a fetelor imbinarii
nu poate depasi o cincime din grosimea peretilor (1/5 a).
2.4.2.3. Verificarea sudurilor
Producatorul trebuie sa asigure ca sudurile sunt cu patrundere continua,
fara nici o abatere a cusaturii sudate, precum si ca nu exista defecte ce pot
periclita siguranta intrebuintarii buteliei.
In cazul buteliilor din doua bucati si cu exceptia sudurilor conform celei
prezentate in figura 3 (A), sudurile circulare cap la cap trebuie radiografiate
pe o lungime de 100 mm, pe cate o butelie aleasa la inceputul si sfarsitul unui
schimb de productie continuu si, in cazul in care fluxul productiei este
intrerupt o perioada mai mare de 12 ore, pe prima butelie sudata.
2.4.2.4. Ovalitatea
Ovalitatea mantalei cilindrice a buteliei trebuie limitata astfel incat
diferenta dintre valorile maxime si minime ale diametrului exterior ale
aceleiasi sectiuni transversale sa nu fie mai mare decat 1% din media celor
doua diametre.
2.4.3. Fitinguri
2.4.3.1. Manerele de prindere si capacele de protectie trebuie sa fie
fabricate si sudate de corpul buteliei astfel incat sa nu dea nastere unor
concentratii periculoase de tensiuni sau sa permita colectarea apei.
2.4.3.2. Suportul buteliei trebuie sa fie suficient de rezistent si
fabricat dintr-un metal compatibil cu tipul de otel intrebuintat pentru
butelie; forma suportului trebuie sa acorde suficienta stabilitate buteliei.
Capatul superior al suportului trebuie sudat de butelie, astfel incat sa nu
permita colectarea sau infiltrarea apei intre suport si butelie.
2.4.3.3. Acolo unde este cazul, placutele de identificare trebuie fixate pe
mantaua rezistenta la tensiune astfel incat sa nu poata fi scoase; trebuie
luate toate masurile de prevenire a coroziunii.
2.4.3.4. Pentru fabricarea suportului, a manerelor de prindere si a
gulerelor de protectie se pot utiliza totusi orice materiale, cu conditia ca
rezistenta acestora sa fie asigurata si sa fie eliminate riscurile de corodare
a fundului buteliei.
2.4.3.5. Protectia robinetului sau a ventilului
Robinetul sau ventilul buteliei trebuie sa fie protejate in mod eficient
prin masuri luate fie la proiectarea acestora, fie la proiectarea buteliei (de
exemplu, guler de protectie) sau, printr-o calota protectoare ori prin fixare a
unui capac.
3. INCERCARI
3.1. INCERCARI MECANICE
3.1.1 Conditii generale
3.1.1.1. In afara cazurilor in care se specifica altfel in prezenta anexa
la reglementari, incercarile mecanice se vor efectua conform urmatoarelor
standarde:
a) SR EN 10002 - 1:1994 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Partea
1: Metoda de incercare la temperatura ambianta, in cazul incercarii la
tractiune pentru otel, in functie de grosimea epruvetei, daca este de 3 mm sau
mai mare, respectiv daca este mai mica de 3 mm;
b) SR ISO 7438:1993 Materiale metalice. Incercarea la indoire, respectiv
STAS 7737:1990 Incercarile metalelor. Incercarea la indoire alternanta a
tablelor si benzilor, in cazul incercarii la incovoiere pentru otel, in functie
de grosimea epruvetei, daca este de 3 mm sau mai mare, respectiv daca este mai
mica de 3 mm.
3.1.1.2. Toate incercarile mecanice pentru verificarea proprietatilor
metalului de baza si a sudurilor mantalei rezistente la tensiune a buteliilor
pentru gaz vor fi efectuate pe epruvete prelevate din butelii ca produs finit.
3.1.2. Tipuri de incercari si evaluarea rezultatelor incercarilor
Fiecare butelie mostra va fi supusa la urmatoarele incercari:
A) pentru butelii care contin numai suduri circumferentiale (butelii din
doua bucati), pe epruvetele prelevate din locurile indicate in figura 6:
- 1 incercare de tractiune: metalul de baza in directia geometric -
longitudinala a buteliei (a); sau, daca nu este posibil, in directia
circumferentiala;
- 1 incercare de tractiune: perpendiculara pe sudura circumferentiala (b);
- 1 incercare la incovoiere: pe spatele sudurii circumferentiale (c);
- 1 incercare la incovoiere: pe fata sudurii circumferentiale (d);
- 1 incercare macroscopica: asupra sectiunii sudate.
B) Pentru butelii cu suduri longitudinale si circumferentiale (butelii din
trei bucati), pe epruvetele prelevate din locurile indicate in figura 7;
- 1 incercare de tractiune: metalul de baza a partii cilindrice in directie
longitudinala (a); sau, daca nu este posibil, in directia circumferentiala;
- 1 incercare de tractiune: metalul de baza de la baza buteliei (b);
- 1 incercare de tractiune: perpendiculara pe sudura longitudinala (c);
- 1 incercare de tractiune: perpendiculara pe sudura circumferentiala (d);
- 1 incercare la incovoiere: pe spatele sudurii longitudinale (e);
- 1 incercare la incovoiere: pe fata sudurii longitudinale (f);
- 1 incercare la incovoiere: pe spatele sudurii circumferentiale (g);
- 1 incercare la incovoiere: pe fata sudurii circumferentiale (h);
- 1 incercare macroscopica: asupra sectiunii sudate.
3.1.2.1.1. Epruvetele care nu sunt suficient de plate trebuie aplatizate
prin presare la rece.
3.1.2.1.2. La toate epruvetele care contin o sudura, sudura va fi netezita
prin prelucrare mecanica, pentru a indeparta surplusul de material.
3.1.2.2. Incercare la tractiune
3.1.2.2.1. Incercarea la tractiune pe materialul de baza
3.1.2.2.1.1. Procedeul pentru efectuarea incercarii la tractiune este
conform standardelor potrivite, in concordanta cu 3.1.1.1.
Cele doua fete ale epruvetei reprezentand peretii interiori si exteriori ai
buteliei nu trebuie prelucrate mecanic.
3.1.2.2.1.2. Valorile determinate pentru efortul de curgere trebuie sa fie
cel putin egale cu valorile minim garantate de producator. Valorile determinate
pentru rezistenta la tractiune pentru alungire, dupa ce epruveta metalului de
baza se rupe, trebuie sa fie conform EN 10120: 1996, Table si benzi de otel
pentru butelii de gaz sudate (tabel III).
3.1.2.2.2. Incercarea la tractiune pe suduri
3.1.2.2.2.1. Incercarea la tractiune, perpendiculara pe sudura, trebuie
realizata pe o epruveta cu o sectiune transversala de 25 mm grosime pentru o
lungime care se intinde pana la 15 mm dincolo de marginea sudurii, dupa cum
este prezentat in figura 8 din prezenta anexa. Dincolo de aceasta parte
centrala grosimea epruvetei trebuie sa creasca progresiv.
3.1.2.2.2.2. Valoarea obtinuta a rezistentei la tractiune trebuie sa fie
cel putin egala cu cea garantata pentru metalul de baza, indiferent unde are
loc ruptura in sectiunea transversala a partii centrale a epruvetei.
3.1.2.3. Incercarea la indoire
3.1.2.3.1. Procedura pentru efectuarea incercarii la indoire este
prezentata in standardul corespunzator, conform 3.1.1.1. Incercarea la indoire,
in orice caz, trebuie executata transversal fata de sudura pe o epruveta cu o
grosime de 25 mm (vezi figura 9). Dornul trebuie amplasat in centrul sudurii in
timpul efectuarii incercarii.
3.1.2.3.2. Nu trebuie sa apara fisuri in epruveta atunci cand este indoita
in jurul unui dorn astfel incat marginile sa fie separate cu o distanta nu mai
mare decat diametrul dornului (vezi figura 10).
3.1.2.3.3. Raportul (rapoartele) "n" intre diametrul dornului si
grosimea epruvetei nu trebuie sa depaseasca valorile prezentate in tabelul de
mai jos:
______________________________________________
Rezistenta reala la tractiune Valoarea lui n
N/mm^2
______________________________________________
Pana la 440 inclusiv 2
Peste 440 pana la 520 inclusiv 3
Peste 520 4
______________________________________________
3.2. INCERCAREA DE SPARGERE LA PRESIUNE HIDRAULICA
3.2.1. Conditiile de incercare
Buteliile supuse acestui tip de incercare trebuie sa poarte marcajele
specificate in sectiunea 6.
3.2.1.1. Incercarea de spargere la presiunea hidraulica trebuie efectuata
cu un echipament care permite ca presiunea sa creasca cu viteza constanta, pana
cand butelia se sparge, si care inregistreaza curba variatiei presiunii in
functie de timp.
3.2.2. Interpretarea incercarii.
3.2.2.1. Criteriile adoptate pentru interpretarea incercarii de spargere
sunt urmatoarele:
3.2.2.1.1. Dilatarea volumetrica a buteliei, este egala cu:
- volumul de apa utilizat intre momentul in care presiunea incepe sa
creasca si momentul spargerii buteliilor cu o capacitate >/= 6,5 litri,
- diferenta intre volumul buteliei la inceputul si la sfarsitul incercarii,
pentru butelii de capacitate < 6,5 litri.
3.2.2.1.2. Examinarea rupturii si a marginilor acesteia.
3.2.3. Cerintele minime ale incercarii
3.2.3.1. Presiunea de spargere masurata (Pr) nu trebuie in nici un caz sa
fie mai mica de 9/4 din valoarea presiunii de incercare (Ph).
3.2.3.2. Raportul dintre cresterea volumica a buteliei si volumul sau
initial:
- 20% daca lungimea buteliei este mai mare decat diametrul;
- 17% daca lungimea buteliei este egala sau mai mica decat diametrul.
3.2.3.3. Incercarea de spargere nu trebuie sa produca fragmentarea
buteliei.
3.2.3.3.1. Ruptura principala nu trebuie sa fie de tip fragil, adica
marginile rupturii nu trebuie sa fie radiale ci trebuie sa fie dispuse
unghiular fata de un plan diametral si sa prezinte o reducere a suprafetei in
toata grosimea.
3.2.3.3.2. Ruptura nu trebuie sa prezinte un defect evident in metal.
3.3. INCERCAREA LA PRESIUNE HIDRAULICA
3.3.1. Presiunea apei in interiorul buteliei trebuie sa creasca uniform,
pana la atingerea presiunii de incercare.
3.3.2. Butelia trebuie sa ramana sub actiunea presiunii de incercare un
timp suficient, astfel incat sa fie evident faptul ca presiunea de incercare
este constanta si butelia nu prezinta scurgeri.
3.3.3. Dupa incercarea la presiune hidraulica, butelia nu trebuie sa
prezinte deformatii remanente.
3.3.4. Orice butelie care nu a trecut incercarea la presiune hidraulica
trebuie respinsa.
3.4. EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA
3.4.1. Examinarea radiografica
3.4.1.1. Sudurile trebuie radiografiate conform SR EN 444 - 1996, Examinari
nedistructive. Principii, si conform STAS 6606 - 1986 Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Examinarea radiografica a imbinarilor sudate prin topire.
3.4.1.2. Atunci cand se utilizeaza un indicator tip fir, diametrul cel mai
mic al firului vizibil nu trebuie sa depaseasca 0,10 mm.
Atunci cand se utilizeaza un indicator cu orificii si trepte, diametrul
orificiului cel mai mic nu poate depasi 0,25 mm.
3.4.1.3. Evaluarea radiografiilor efectuate pe suduri trebuie sa se bazeze
pe filmul original, conform practicii recomandate de standardul ISO 2504 -
1973, paragraful 6.
3.4.1.4. Nu se accepta urmatoarele tipuri de defecte:
- fisuri, suduri necorespunzatoare sau patrunderi necorespunzatoare ale
sudurilor,
Nu sunt acceptate incluziunile de mai jos:
- orice incluziune alungita sau orice grup de incluziuni rotunjite in sir a
carui lungime este mai mare de 6 mm (pentru o sudura cu lungimea 12a),
- orice incluziune de gaz mai mare decat valoarea de a/3 mm care este la o
distanta mai mare de 25 mm de orice alta incluziune de gaz,
- orice incluziune de gaz mai mare de a/4 mm,
- incluziuni de gaze care depasesc suduri cu lungimea de 100 mm, unde
suprafata totala a tuturor valorilor este mai mare de 2a mm^2.
3.4.2. Examinarea macroscopica
Examinarea macroscopica pentru o sectiune transversala totala a sudurii
trebuie sa indice o fuziune completa pe suprafata tratata cu orice fel de acid,
in etapa de preparare macro a sudurii si nu trebuie sa prezinte nici un defect
de ansamblu, o incluziune semnificativa sau orice alte defecte.
Atunci cand apar dubii, se recomanda o examinare microscopica a zonei
suspecte.
3.5. EXAMINAREA EXTERIORULUI SUDURII
3.5.1. Aceasta examinare se efectueaza dupa ce sudura a fost executata.
Suprafata sudata examinata trebuie sa fie bine iluminata, lipsita de unsoare,
praf, urme de zgura sau orice fel de invelis protector.
3.5.2. Fuziunea metalului depus prin sudura cu metalul de baza trebuie sa
fie neteda si fara decapari. Nu trebuie sa existe crapaturi, crestaturi sau
pete poroase pe suprafata sudata si pe suprafata adiacenta peretelui. Suprafata
sudata trebuie sa fie uniforma si regulata. Acolo unde a fost folosita o sudura
cap la cap, grosimea in exces nu poate depasi 1/4 din latimea sudurii.
4. APROBAREA DE MODEL CS
4.1 Aprobarea de model CS la care se face referire in Articolul 4 al
prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru "familii de
butelii".
Termenul "familii de butelii" se refera la butelii fabricate de
acelasi producator, care difera intre ele numai din punctul de vedere al
lungimii, dar care se incadreaza in urmatoarele limite:
- lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica decat de trei ori diametrul
buteliei;
- lungimea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1,5 x
lungimea buteliei verificate.
4.2. Persoanele care solicita aprobare de model CS trebuie sa puna la
dispozitia organismului de inspectie, pentru fiecare familie de butelii, toata
documentatia necesara pentru incercarile indicate mai jos precum si un lot de
50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse incercarilor
descrise in acelasi paragraf. Solicitantul trebuie sa dea detalii cu privire la
tipul si durata tratamentului termic efectuat precum si asupra temperaturii la
care a fost efectuat. De asemenea, trebuie sa obtina de la producatorul
otelului certificat de analiza la turnare.
4.3. In cadrul derularii procedurii pentru aprobare de model CS, organismul
de inspectie trebuie sa verifice daca:
- calculele prevazute in paragraful 2.3. sunt corecte,
- conditiile prevazute in paragrafele 2.1, 2.2, 2.4 si 3.5. sunt
respectate.
Urmatoarele incercari trebuie efectuate pe buteliile inaintate drept
prototipuri:
- incercarea prescrisa la punctul 3.1, pe o butelie,
- incercarea prescrisa la punctul 3.2, pe o butelie,
- incercarea prescrisa la punctul 3.3, pe o butelie.
Daca rezultatele verificarilor sunt satisfacatoare, organismul de control
va emite certificatul pentru aprobarea de model CS conform modelului din Anexa
nr. 4.B.
5. VERIFICAREA CS
5.1. In scopul verificarii CS, producatorul buteliei trebuie sa puna la
dispozitia organismului de inspectie:
5.1.1. certificatul pentru aprobarea de model CS,
5.1.2. certificatele care indica analiza de turnare a otelului furnizat
pentru fabricatia buteliei,
5.1.3. mijloace de identificare a metodei de turnare a otelului pentru
fiecare butelie in parte.
5.1.4. documentatie - in special referitoare la tratamentul termic - pentru
buteliile furnizate acestuia, in care sa declare procedura aplicata, conform
2.2.;
5.1.5. o lista a buteliilor, care sa ofere date cu privire la numerele si
inscriptiile prevazute la paragraful 6.
5.1.6. rezultatele examinarilor nedistructive realizate in timpul
fabricatiei si metodele de sudura utilizate pentru a asigura o buna
reproductibilitate a buteliilor in timpul fabricatiei. Producatorul trebuie sa
furnizeze si o declaratie in sensul ca pentru productia de serie se angajeaza
sa foloseasca o metoda de sudura identica cu cea folosita pentru buteliile
inaintate pentru aprobarea de model CS.
5.2. IN TIMPUL VERIFICARII CS
5.2.1. Organismul de inspectie trebuie sa:
- confirme ca a fost obtinut certificatul pentru aprobare de model CS, si
ca buteliile sunt conforme cu acesta,
- verifice documentatia care furnizeaza date cu privire la materiale si
procesul de fabricatie, in special cele specificate la 2.1.6,
- verifice daca sunt respectate conditiile specificate in sectiunea 2, si
in special sa verifice prin examinare vizuala interna si externa fiecare mostra
de butelie aleasa aleatoriu,
- fie prezent la efectuarea incercarilor descrise la paragraful 3.1. si 3.2
si sa verifice derularea lor,
- verifice daca informatiile furnizate de catre producator, conform
paragrafului 5.1.6. sunt corecte; si daca verificarile care s-au efectuat sunt
satisfacatoare,
- emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat in modelul
din Anexa nr. 4.C la prezentele reglementari specifice.
5.2.2. Pentru a duce la indeplinire incercarile, se va lua o proba
aleatoare, formata din butelii alese din fiecare lot.
Un lot va contine minim 3000 butelii de acelasi tip, dupa cum a fost
specificat in cel de-al doilea paragraf al 4.1, fabricat in aceeasi zi sau, in
zile consecutive.
Tabelul nr. 1
________________________________________________________________________
| N real din lot | Butelii luate drept | Butelii supuse incercarilor |
| | mostre |_____________________________|
| | | mecanice | de spargere |
|___________________|______________________|____________|________________|
| N </= 500 | 3 | 1 | 2 |
|___________________|______________________|____________|________________|
| 500 < N </= 1500 | 9 | 2 | 7
|
|___________________|______________________|____________|________________|
| 1500 < N </= 3000 | 18 | 3 | 15
|
|___________________|______________________|____________|________________|
In functie de marimea lotului, buteliile mostra vor fi supuse unor
incercari mecanice indicate in 3.1. si incercarii de spargere la presiunea
hidraulica descrisa la 3.2. conform distributiei indicate in tabelul nr. 1.
Daca doua sau mai multe butelii nu trec incercarile, lotul trebuie respins.
Daca o butelie nu trece fie incercarea mecanica, fie incercarea de
spargere, se va selecta un numar de butelii in aleatoriu, conform indicatiilor
din tabelul nr. 2 si se vor efectua incercari, conform distributiei indicate in
tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 2
______________________________________________________________________________
|Numarul N in lot |Butelii alese| Incercari |Butelii supuse la
incercari|
| | ca mostre | nesatisfacatoare
|___________________________|
| | | | mecanice | de spargere
|
|_________________|_____________|__________________|___________|_______________|
|250 < N </= 500 | 3 |incercari mecanice| 2 |
1 |
| | |__________________|___________|_______________|
| | |de spargere | 1 | 2
|
|_________________|_____________|__________________|___________|_______________|
|500 < N </= 1500 | 6 |incercari mecanice| 5 | 4
|
| |
|__________________|___________|_______________|
| | |de spargere | 2 | 7
|
|_________________|_____________|__________________|___________|_______________|
|1500 < N </= 3000| 9 |incercari mecanice| 9 |
9 |
| |
|__________________|___________|_______________|
| | |de spargere | 3 | 15
|
|_________________|_____________|__________________|___________|_______________|
Daca una, sau mai multe butelii, nu sunt satisfacatoare, lotul trebuie
respins.
5.2.3. Selectionarea mostrelor si toate incercarile se vor efectua in
prezenta si sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de
inspectie.
5.2.4. Toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse incercarii la
presiune hidraulica, asa cum este descris in paragraful 3.3, din prezentele
reglementari. Incercarea la presiune hidraulica se va efectua sub directa
supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.
5.3. EXCEPTAREA DE LA VERIFICAREA CS.
In cazul buteliilor cu o capacitate mai mica de 1 litru, toate incercarile
si verificarile specificate in sectiunea 5 trebuie sa fie efectuate de
producator pe proprie raspundere.
Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie toate
documentele si rapoartele incercarilor si verificarilor.
6. MARCAJE SI INSCRIPTIONARI
6.1. Atunci cand organismul de inspectie a efectuat toate incercarile si
verificarile prescrise si daca rezultatele sunt satisfacatoare, trebuie sa
emita un certificat care atesta ca verificarile au fost facute.
6.2. Pentru butelii cu capacitate mai mica de 6,5 l, marcajele si inscriptiile
referitoare la constructia buteliei pot fi facute la baza; pentru alte butelii,
ele vor fi facute pe fundul sau pe o parte intarita a buteliei sau pe o placuta
de identificare. Cu toate acestea, unele din aceste inscriptii pot fi facute pe
fundul ambutisat al buteliei in timpul formarii, cu conditia ca integritatea
buteliei sa nu fie slabita.
6.3. Marcajul aprobarii model CS
Prin derogare de la cerintele sectiunii 3 a Anexei nr. 1.A la
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora", producatorul va inscriptiona
aprobarea de model CS in ordinea urmatoare:
- litera E stilizata,
- numarul de identificare al Reglementarilor tehnice, 123
- litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea de
model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului in care a fost
acordata aceasta aprobare,
- numarul aprobarii de model CS (de ex. E 123 RO 01 45)
6.4. MARCAJUL VERIFICARII CS
Prin derogare de la prevederile sectiunii 3 din Anexa nr. 1.B la
"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub
presiune si metode de verificare a acestora", organismul inspectie va
trebui sa inscriptioneze insemnele verificarii CS, in urmatoarea ordine:
- litera "e",
- litera(le) de tipar care simbolizeaza tara in care s-a efectuat
verificarea, pentru Romania RO, impreuna cu unul sau doua cifre prin care se
identifica subdivizia teritoriala a organismului de inspectie, dupa caz,
- simbolul organismului de inspectie se aplica de agentul verificator,
impreuna cu marca agentului verificator, acolo unde este cazul,
- un hexagon,
___
- data verificarii: anul, luna (de ex. e RO x / \ 01/11).
\___/
6.5. INSCRIPTIONARI LA CONSTRUCTIE
6.5.1. In ce priveste otelul:
- un numar care indica valoarea lui Re exprimata in N/mm^2, pe baza caruia
s-au efectuat calculele,
- simbolul N (butelie in stare normalizata) sau simbolul S (butelie in
stare detensionata).
6.5.2. In ce priveste incercarea la presiune hidraulica:
Valoarea presiunii de incercare exprimata in bari, urmata de simbolul
"bar".
6.5.3. In ce priveste tipul buteliei:
Capacitatea minima in litri, garantata de producatorul buteliei.
Capacitatea trebuie data cu o zecimala, si rotunjita in minus.
6.5.4. In ce priveste tara de origine
Litera(le) de tipar care indica tara de origine, urmata de numarul de
fabricatie si stampila producatorului.
6.6. ALTE INSCRIPTII
Atunci cand sunt necesare alte inscriptii care, nu se refera nici la
constructie nici la inspectiile acesteia, conform prevederilor cuprinse in
legislatia nationala, acestea trebuie facute pe butelii conform 6.2.
Figura 1 - Fund elipsoidal, Fund sferic racordat si Fund emisferic - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august
2001, la pagina 63.
Tabelul nr. 3
COEFICIENTUL FORMEI C PENTRU FUNDURI AMBUTISATE
________________________________________________________________________________
H/D | Ph/10 f = 0,001 | Ph/10 f = 0,0012| Ph/10 f = 0,0015 | Ph/10 f = 0,002
| a/D C | a/D C | a/D C | a/D C
0,180 | | | 0,00211 2,81 | 0,00225 2,55
0,200 | | | | 0,00218 2,18
_______|_________________|_________________|__________________|_________________
| Ph/10 f = 0,003 | Ph/10 f = 0,004 | Ph/10 f = 0,005 | Ph/10 f = 0,01
H/D | a/D C | a/D C | a/D C | a/D C
| | | |
0,180| 0,00340 2,27 | 0,00423 2,12 | 0,00500 2,00 | 0,0088 1,76
0,190| 0,00316 2,11 | 0,00395 1,98 | |
0,200| 0,00290 1,93 | 0,00364 1,82 | 0,00433 1,73 | 0,0077 1,54
0,210| 0,00273 1,82 | 0,00342 1,71 | |
0,220| 0,00256 1,71 | 0,00320 1,60 | 0,00382 1,53 | 0,0068 1,38
0,230| 0,00236 1,57 | 0,00295 1,48 | |
0,240| 0,00220 1,47 | 0,00276 1,38 | |
0,250| | | 0,00307 1,23 | 0,0055 1,10
0,300| | | 0,00220 0,88 | 0,00395 0,79
0,350| | | | 0,00325 0,65
0,400| | | | 0,0030 0,60
0,450| | | | 0,0028 0,56
0,500| | | | 0,0027 0,54
_______|_________________|_________________|__________________|_________________
| Ph/10 f = 0,02 | Ph/10 f = 0,05 | Ph/10 f = 0,1 | Ph/10 f = 0,2
H/D | a/D C | a/D C | a/D C | a/D C
| | | |
0,180| 0,0160 1,60 | 0,0366 1,46 | 0,0730 1,46 | 0,147 1,47
0,200| 0,0141 1,41 | 0,0330 1,32 | 0,0650 1,30 | 0,130 1,30
0,220| 0,0125 1,25 | 0,0292 1,17 | 0,0585 1,17 | 0,118 1,18
0,250| 0,0102 1,02 | 0,0250 1,00 | 0,0500 1,00 | 0,101 1,01
0,300| 0,0077 0,77 | 0,0193 0,77 | 0,0385 0,77 | 0,077 0,77
0,350| 0,0065 0,65 | 0,0162 0,65 | 0,0325 0,65 | 0,065 0,65
0,400| 0,0059 0,59 | 0,0149 0,60 | 0,0295 0,59 | 0,059 0,59
0,450| 0,0056 0,56 | 0,0140 0,56 | 0,0280 0,56 | 0,056 0,56
0,500| 0,0054 0,54 | 0,0136 0,54 | 0,0270 0,54 | 0,054 0,54
_______|_________________|_________________|__________________|_________________
| Ph/10 f = 0,05 | | |
H/D | a/D C | | |
| | | |
0,350| 0,163 0,65 | | |
0,400| 0,150 0,60 | | |
0,450| 0,140 0,56 | | |
0,500| 0,136 0,54 | | |
_______|_________________|_________________|__________________|_________________
Re
f = ------- in N/mm^2
4/3
________________________________________________________________________________
Pentru ilustrare
Figura 11 - Graficul coeficientului formei C pentru funduri ambutisate - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august
2001, la pagina 65.
Figura 2 - Sudura longitudinala - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 66.
Figura 3 - Sudura circumferentiala - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 66.
Figura 4 - Sudura suport - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 66.
Figura 5 - Suport ventil - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 67.
Figura 6
Epruvete prelevate din butelii fabricate din doua piese
___________________
/ | _____ \
/ X |_____| \
/ | ^ \
/ ___|___ |_________\_______ a) epruveta pentru
incercarea
/ -->| | | \ la tractiune
/ | |___|___| \
_ _|_ _ _ _ _ _ _|_ _|_ _|_ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _|_ _
| |-->|___|___| |
\ | | | | /
\ |-->|___|___| /
\ | | /
\ | | /
\ | X /
\__|_______|__________/
|
|
b) epruveta pentru incercarea la tractiune
c) epruveta pentru incercarea la indoire (partea superioara a sudurii)
e) epruveta pentru incercarea la indoire (sudura la compresiune)
Figura 7
Epruvete prelevate din butelii fabricate din trei piese
c) epruveta pentru incercarea la tractiune
e) epruveta pentru incercarea la indoire (partea superioara a sudurii)
f) epruveta pentru incercarea la indoire (sudura la compresiune)
|
|
_:_________________|___________:_
/ : | /| ___ | : \
/ : X /| | |___| X : \
/ : __|__ | | | ^ | : \
/ ------>|__|__| v v v |____|_:________\____ a) epruveta pentru
/ |------>|__|__| _ _ _ | : \ incercarea la
| |------>|__|__| | | | | | : __| tractiune
-| - - | - - : - -|- - -X-|-|-|-|- X- X -|-:- - - - |__|- -
| | : | |_|_|_| | : ^ |
\ | : | | : |/
\ | : | | : /|___ b) epruveta pentru
\| : | | : / incercarea la
|\ : X X : / tractiune
| \ _:____|______________________|_:__/
| : :
|
|
d) epruveta pentru incercarea la tractiune
g) epruveta pentru incercarea la indoire (partea superioara a sudurii)
h) epruveta pentru incercarea la indoire (sudura la compresiune)
Figura 8 - Epruvete pentru incercarea la tractiune perpendicular pe sudura
(sectiunea 3.1.2.2.2.) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 68.
Figura 9 - Incercarea la indoire - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 69.
Figura 9.a.
Detalii ale pregatirii epruvetei
__ _______________________
| | | 40 : |_| |
| | | mm : |_| |
R </= 0,1 a -->| | | : |_| |
___________| |__| |_____:____|_|__________|
: :
: 150 :
:<--------------------->:
Figura 9.b. - Epruveta pentru sudura cap la cap - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 69.
Figura 9.c. - Epruveta pentru sudura pe suport - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 69.
Figura 10 - Ilustrarea incercarii la indoire - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 bis din 14 august 2001, la pagina 69.
ANEXA 4.B
CERTIFICATUL PENTRU APROBAREA DE MODEL CS
Emis de
....................................................................
pe baza
........................................................................
......................................................... (reglementari
tehnice)
aplicand Reglementarile tehnice specifice categoriei:
RECIPIENTE - BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL NEALIAT SUDATE, RT
84/527
__________________________________________________
Nr. de aprobare CS .................................. Data ................
Tipul de butelie ..........................................................
(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea
de model CS)
...........................................................................
Ph ......................., D ..............., a ..........................
Lmin ........., Lmax ................., Vmin ............, Vmax ...........
Producatorul sau reprezentantul sau autorizat .............................
...........................................................................
(numele si adresa producatorului sau a reprezentantului sau autorizat)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
___
Marcajul avizarii de model CS E*1) ............ / E \*2) ............
\___/
Detaliile cu privire la rezultatele examinarii aprobarii de model CS si
principalele caracteristici ale modelului sunt anexate
Toate informatiile pot fi obtinute de la ..................................
...........................................................................
(Numele si adresa organismului care aproba)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
Certificat la ........................................, data ..............
....................
(Semnatura)
------------
*1) Litera E stilizata.
*2) Litera E stilizata inconjurata de un hexagon.
ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS
1. Rezultatele examinarii CS a modelului in vederea aprobarii de model CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, in special:
- sectiune longitudinala a tipului de butelie care a primit aprobarea de
model indicand:
- diametrul exterior nominal D,
- grosimea minima a peretelui buteliei, a
- grosimea minima la baza si la capac,
- lungimea minima si maxima, Lmin, Lmax
- capacitatea, sau capacitatile Vmin., Vmax,
- presiunea Ph,
- denumirea producatorului /nr. desenului, data,
- denumirea tipului buteliei,
- otelul conform sectiunii 2.1.
ANEXA 4.C
MODEL
CERTIFICATUL VERIFICARII CS
Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipient - butelii
pentru gaz, executate din otel nealiat sudate, RT 84/527
Organismul de inspectie ...................................................
...........................................................................
Data ......................................................................
Nr. aprobarii model CS ....................................................
Descrierea recipientelor - buteliilor .....................................
Nr. verificarii CS ........................................................
Lotul de fabricatie nr. ............................ pana la ..............
Producator ................................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
Tara ......................... Marcaj .....................................
Beneficiar/proprietar .....................................................
...........................................................................
...........................................................................
Client ....................................................................
(Nume si adresa)
...........................................................................
...........................................................................
...........................
(Semnatura)
INCERCARILE DE VERIFICARE
1. MASURARILE BUTELIILOR DE PROBA
______________________________________________________________________________
| Incercarea| Lot constand din| Capacitatea | Masa buteliei| Grosimea minima
|
| nr. | nr. ..... pana | in apa | goale | masurata
|
| | la nr. .........| (litri) | (kg)
|___________________|
| | | | |a peretelui|a
bazei|
| | | | | (mm) | (mm)
|
|___________|_________________|_____________|______________|___________|_______|
| | | | | |
|
| | | | | |
|
| | | | | |
|
|___________|_________________|_____________|______________|___________|_______|
2. INCERCARILE MECANICE EFECTUATE PE BUTELII DE PROBA
Semnificatia coloanei din tabelul de mai jos este urmatoarea:
B - Limita de curgere Re (N/mm^2)
______________________________________________________________________________
| | | Incercare la tractiune | |
|
| | |_________________________________| |
|
| Incercare|Tratament|Epruveta| |Rezistenta|Alungirea| Incercarea|
Incercarea|
| nr. | termic |conform | | la | | de indoire|de
spargere|
| | nr. |SR EN | B |tractiune | A | la |
hidraulica|
| | | 10002- | | Rmt | (%) | 180 grade | (bari)
|
| | | 1:1994 | | (N/mm^2) | | fara |
|
| | | | | | | fisurare |
|
|__________|_________|________|___|__________|_________|___________|___________|
| | | | | | | |
|
| | | | | | | |
|
| | | | | | | |
|
|__________|_________|________|___|__________|_________|___________|___________|
| Valorile minime specificate | | | | |
|
|_____________________________|___|__________|_________|___________|___________|
Eu, subsemnatul, declar ca am controlat ca verificarile, incercarile si
controalele prescrise in sectiunea 5.2. a Anexei nr. 4.A la "Reglementari
tehnice specifice categoriei de recipiente-butelii pentru gaz, executate din
otel nealiat, sudate, RT 84/527", au fost efectuate cu succes.
Observatii speciale .......................................................
...........................................................................
Observatii generale .......................................................
...........................................................................
Data ...........................
Locul ....................................................
................................
(semnatura inspectorului)
In numele
...........................................................................
(organismul de inspectie)