ORDIN
Nr. 143/400 din 1 aprilie 2002
pentru aprobarea Instructiunilor privind adapostirea si ingrijirea animalelor
folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Nr. 143 din 1 aprilie 2002
MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Nr. 400 din 20 mai 2002
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 697 din 24 septembrie 2002
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul apelor si
protectiei mediului,
in temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr.
60/1974, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza Hotararii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu
modificarile si completarile ulterioare,
in baza art. 5 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2002 pentru
protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri
experimentale,
in temeiul prevederilor art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 17/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 352/2001,
vazand referatele de aprobare nr. 153.310 din 19 martie 2002, intocmit de
Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, si nr. 125.447 din 15 mai 2002, intocmit de Directia
protectia si conservarea biodiversitatii, arii protejate si monumente ale
naturii din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Instructiunile privind adapostirea si ingrijirea animalelor
folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale, prevazute in
anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti, precum
si inspectoratele de protectia mediului judetene si al municipiului Bucuresti
vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, precum si Directia protectia si conservarea biodiversitatii,
arii protejate si monumente ale naturii din cadrul Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului vor controla modul de ducere la indeplinire a prevederilor
prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare in termen de 15 zile de la data publicarii lui.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
ANEXA 1
INSTRUCTIUNI
privind adapostirea si ingrijirea animalelor folosite in scopuri stiintifice
sau in alte scopuri experimentale
I. Dispozitii generale
a) Prezentele instructiuni privind adapostirea si ingrijirea animalelor,
bazate pe informatii stiintifice si practica de profil, au scopul de a sprijini
autoritatile, institutiile, persoanele juridice si fizice pentru indeplinirea
si respectarea Ordonantei Guvernului nr. 37/2002 pentru protectia animalelor
folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.
b) Experimentarea pe animale reprezinta o etapa importanta pentru
cercetarea biologica si medicala. In aceasta activitate trebuie acordata o
importanta deosebita ingrijirii animalelor folosite in experimentari.
c) Notiunea ingrijire constituie in acest cadru un ansamblu complex de
conditii materiale si de alt ordin pe care omul este obligat sa le asigure
animalelor utilizate. Aceste animale trebuie obtinute si mentinute in stare
fizica si mentala normala, corespunzatoare confortului de specie si cu cat mai
putina suferinta. Acest tip de ingrijire trebuie respectat din momentul in care
animalul este destinat pentru experimentare si se mentine nemodificat pana cand
animalul este sacrificat printr-o metoda umana sau este retinut in viata in
aceleasi conditii intr-un spatiu adecvat, conform art. 9 din Ordonanta
Guvernului nr. 37/2002.
II. Definitii
In sensul prezentelor instructiuni, se intelege prin:
a) incaperi de pastrare - camere sau spatii amenajate pentru intretinerea
in conditii normale a animalelor in perioada lor de crestere sau in timpul
experimentului;
b) cusca - cutie de dimensiuni mici din material plastic, material lemnos
sau tabla inox si plasa metalica prevazuta cu dispozitive pentru hrana si apa,
utilizata la cresterea si transportarea animalelor;
c) baterie - un set (grup) de custi de acelasi tip instalate etajat pe
suport (raft) metalic;
d) baza - un complex de incaperi dotate adecvat si populate cu animale
pentru activitatea de crestere sau de experimentare, precum si incaperi
destinate pentru servicii auxiliare activitatii respective;
e) padoc - o arie imprejmuita cu gard de plasa metalica sau bare, amplasata
in afara cladirilor, in care animalele beneficiaza de libertate de miscare.
Padocul este dotat cu dispozitive de adapare si hranire;
f) staul/stand - o arie mica, exterioara, amplasata langa constructii, cu o
curte mica, cu acoperis, adapatori si hranitori, in care sunt mentinute
animalele mijlocii sau mari;
g) animale de laborator - un numar restrans de specii de animale mici,
animale crescute in mod expres cu destinatia utilizarii in experimente
biomedicale: soarecele, sobolanul, cobaiul, hamsterul, iepurele, gerbilul.
III. Conditii care trebuie indeplinite de spatiile de adapostire
A. Functii ale adaposturilor
1. Orice adapost trebuie sa fie construit astfel incat sa fie asigurat un
mediu adecvat pentru speciile adapostite. De asemenea, adaposturile trebuie
astfel proiectate incat sa impiedice accesul persoanelor neautorizate.
Adaposturile care fac parte dintr-un complex de cladiri trebuie sa fie
reglementate prin norme de constructie adecvate si prin dispozitii care sa
limiteze numarul intrarilor si sa previna traficul neautorizat.
2. Este recomandat sa existe un program de intretinere a adaposturilor
pentru a se evita deficientele la nivelul echipamentelor.
B. Spatiile pentru adaposturi
1. Trebuie sa fie luate toate masurile necesare pentru a asigura curatenia
permanenta si eficienta a spatiilor si mentinerea unui standard satisfacator de
igiena. Tavanele si peretii trebuie sa fie rezistenti, cu suprafete netede,
impermeabile si usor lavabile. O atentie deosebita trebuie acordata usilor,
coridoarelor, conductelor si cablurilor. Usile si, daca este posibil,
ferestrele vor fi construite astfel incat sa se impiedice accesul animalelor
nedorite. Unde este posibil poate fi prevazuta o fereastra pentru supraveghere.
Pardoseala trebuie sa fie neteda, impermeabila, nealunecoasa, usor lavabila si
sa suporte greutatea dulapurilor si a altor echipamente grele. Cand exista guri
de evacuare, acestea trebuie acoperite in mod corespunzator si prevazute cu un
grilaj care sa impiedice accesul animalelor.
2. Spatiile in care animalele sunt lasate sa se plimbe libere trebuie sa
fie prevazute cu pereti si pardoseli din material deosebit de rezistent la
uzura si ruperi cauzate de animale sau in timpul curateniei. Compozitia
materialului nu trebuie sa dauneze starii de sanatate a animalelor. O protectie
suplimentara trebuie asigurata oricaror echipamente si conexiuni, astfel incat
sa nu fie deteriorate de animale si nici animalele sa nu fie ranite. Unde
exista zone exterioare pentru miscare trebuie luate masuri pentru prevenirea
accesului publicului sau animalelor.
3. Spatiile destinate adapostirii animalelor de ferma (vaci, oi, capre,
porci, cai, pasari etc.) trebuie sa se conformeze standardelor stabilite de
Conventia europeana pentru protectia animalelor de ferma si de Agentia
Nationala Sanitara Veterinara.
4. Majoritatea spatiilor de adapostire sunt proiectate sa gazduiasca
rozatoare. Frecvent acestea pot fi folosite si pentru specii mai mari. Trebuie
sa se aiba grija sa nu fie gazduite impreuna specii incompatibile.
C. Laboratoarele si spatiile speciale pentru experimente
1. Pentru cresterea si distribuirea animalelor trebuie sa existe facilitati
adecvate pentru ca acestea sa poata fi usor manevrate atunci cand trebuie
scoase animalele.
2. Toate bazele trebuie dotate cu un minim de echipament de laborator
pentru teste diagnostic simple, pentru examinari post-mortem si/sau prelevare
de probe pentru teste de laborator mai ample.
3. Trebuie luate masuri pentru primirea animalelor astfel incat animalele
noi sa nu puna in pericol animalele prezente in baza, de exemplu, pentru
carantina. Spatiile speciale pentru experimente trebuie sa fie disponibile
pentru situatiile in care un experiment sau o examinare nu se efectueaza in
spatiile de adapostire.
4. Trebuie sa se asigure spatii speciale pentru separarea animalelor
bolnave sau vatamate.
5. Unde este posibil trebuie sa existe una sau doua sali de operatie
corespunzator echipate pentru experimente chirurgicale in conditii aseptice.
Trebuie sa existe si facilitati pentru recuperare postoperatorie.
D. Oficii
1. Camerele pentru pastrarea hranei trebuie sa fie racoroase, uscate si
curate, iar cele pentru odihna animalelor, uscate si curate. Materialele ce pot
fi contaminate sau care prezinta vreun pericol trebuie sa fie pastrate separat.
2. Trebuie sa existe camere pentru pastrarea custilor, instrumentelor si a
altor echipamente curate.
3. Incaperile pentru curatat si spalat trebuie sa fie suficient de
incapatoare pentru instalatiile necesare in vederea decontaminarii si
curatarii. Procesul de curatare trebuie sa fie astfel realizat incat fluxul de
curatare si echipamentul murdar sa fie separate pentru a preveni contaminarea
echipamentului curatat. Peretii si pardoselile trebuie sa fie acoperite cu
materiale rezistente, iar sistemul de ventilatie sa aiba capacitate mare pentru
a indeparta excesul de caldura si umiditate.
4. Trebuie sa se ia masuri speciale pentru stocarea si depozitarea igienica
a cadavrelor. Daca nu este posibila incinerarea, se vor face aranjamente
corespunzatoare pentru depozitarea in siguranta a acestor materiale in
conformitate cu reglementarile existente. Trebuie luate precautii speciale cu
privire la deseurile foarte toxice sau radioactive.
5. Proiectul si constructia zonelor de circulatie trebuie sa corespunda
standardelor pentru spatiile de adapostire. Coridoarele trebuie sa fie largi
pentru a permite circulatia echipamentelor mobile.
IV. Conditiile de mediu in spatiile de adapostire si controlul acestora
A. Ventilatia
1. Spatiile de adapostire trebuie sa aiba un sistem de ventilatie adecvat,
care sa satisfaca cerintele speciilor gazduite. Scopul acestuia este de a
asigura aer curat, proaspat si de a pastra un nivel scazut al mirosurilor, al
gazelor toxice, al prafului si al agentilor infectiosi de orice fel. De
asemenea, sistemul asigura si indepartarea excesului de caldura si umiditate.
2. Aerul din incapere trebuie sa fie improspatat permanent. O ventilatie cu
o rata de 10 - 20 de schimburi de aer pe ora este adecvata. Totusi, in unele
cazuri in care capacitatea de gazduire este redusa, o rata de 8 - 10 schimburi
de aer pe ora este suficienta sau ventilatia mecanica poate chiar lipsi.
Recircularea aerului netratat trebuie evitata. Cu toate acestea, trebuie
mentionat ca nici cel mai eficient sistem nu poate compensa curatarea
necorespunzatoare sau neglijenta.
3. Sistemul de ventilatie trebuie sa fie proiectat astfel incat sa se evite
efectele daunatoare.
4. Este interzis fumatul in incaperile unde sunt adapostite animale.
B. Temperatura
1. Temperatura din incinte trebuie sa fie in functie de reglarea termica a
animalelor, influentata de conditiile fiziologice sau de efectele
experimentului. Tabelul nr. 1 reprezinta limitele in care se recomanda sa fie
mentinuta temperatura. Trebuie, de asemenea, sa se precizeze ca cifrele
mentionate se aplica numai pentru animalele adulte, normale. Animalele
nou-nascute si tinere necesita adesea un nivel de temperatura mult mai ridicat.
2. In conditii climatice neprielnice este necesara asigurarea unui sistem
de ventilatie atat cu capacitate de incalzire, cat si cu capacitate de racire a
aerului.
3. In bazele utilizatorului este necesar un control strict al temperaturii,
deoarece temperatura mediului este un factor fizic ce poate avea un efect
semnificativ asupra metabolismului animalelor.
C. Umiditatea
Variatiile extreme ale umiditatii relative (UR) au un efect nociv asupra
sanatatii si bunastarii animalelor. De aceea este recomandabil ca in spatiile
de adapostire a animalelor umiditatea relativa sa fie mentinuta la niveluri
corespunzatoare speciilor gazduite si de obicei trebuie sa fie de 55% +/- 10% .
Trebuie evitate valorile sub 40% si cele peste 70% .
D. Iluminatul
In incaperile fara ferestre este nevoie de un iluminat controlat, atat
pentru satisfacerea necesitatilor biologice ale animalelor, cat si pentru
asigurarea unui mediu de lucru satisfacator.
Este necesar si un control al intensitatii si al ciclului lumina-intuneric.
Atunci cand sunt cazate animale "albinoase", trebuie sa se tina cont
de sensibilitatea acestora la lumina.
E. Zgomotul
1. Zgomotul poate fi un important factor disturbant in spatiile destinate
adapostirii animalelor.
2. Spatiile de gazduire si de experimentare trebuie sa fie bine izolate
impotriva surselor de zgomote puternice in gama sunetelor audibile sau a
sunetelor de inalta frecventa, pentru a evita tulburarile comportamentale si
fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruste pot cauza schimbari ale functiilor
organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomanda ca in
incaperi sa se mentina un sunet continuu de intensitate moderata, cum ar fi
muzica.
F. Sisteme de alarma
1. O baza ce adaposteste un numar mare de animale este vulnerabila. De
aceea este recomandabil ca aceasta cladire sa fie protejata cu instalatii de
detectare a incendiilor si a patrunderii persoanelor neautorizate. Defectiunile
tehnice ale sistemului de ventilatie reprezinta un alt pericol care afecteaza
animalele si care poate chiar provoca moartea acestora datorita sufocarii sau
supraincalzirii ori, in cazurile mai putin grave, pot avea efect negativ asupra
experimentului, putand determina esecul si necesitatea refacerii acestuia.
2. Trebuie sa fie instalate sisteme adecvate de supraveghere, conectate la
instalatiile de incalzire si ventilatie pentru a facilita supravegherea
permanenta a functionarii lor. De asemenea, trebuie sa existe un generator de
urgenta care sa poata mentine sistemele vitale pentru animale si iluminatul in
cazul defectiunilor sau in lipsa alimentarii. Instructiunile de utilizare de
urgenta trebuie sa fie bine vizualizate. In cazul bazinelor pentru pesti este
nevoie de un sistem de alarma pentru cazul in care se intrerupe alimentarea cu
apa a acestora. O atentie deosebita trebuie acordata faptului ca sistemele de
alarma sa disturbe cat mai putin animalele.
V. Ingrijirea
A. Sanatatea
1. Persoana desemnata cu conducerea bazei trebuie sa asigure inspectia
permanenta a animalelor si supravegherea acomodarii si ingrijirii animalelor de
catre un medic veterinar sau de alte persoane competente.
2. Dat fiind riscul potential pe care il constituie pentru animale, o grija
deosebita trebuie acordata sanatatii si igienei personalului angajat.
B. Capturarea
Animalele salbatice sau in libertate trebuie sa fie capturate prin metode
umane de catre persoane cu experienta care cunosc bine obiceiurile si
habitatele animalelor ce trebuie capturate. Daca in cazul capturarii trebuie
folosite anestezice sau medicamente, acestea trebuie sa fie administrate de un
medic veterinar sau de o persoana competenta. Orice animal grav ranit trebuie
prezentat imediat unui medic veterinar pentru tratament. Daca in opinia
medicului veterinar animalul continua sa traiasca, dar cu suferinte, acesta
trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umana. In absenta unui medic
veterinar, orice animal grav ranit trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda
umana de catre o persoana competenta.
C. Conditii de ambalare si transport
Orice fel de transport este fara indoiala stresant pentru animale, lucru ce
trebuie ameliorat in masura posibilitatilor. Pentru a putea fi transportate
animalele trebuie sa se afle intr-o stare buna de sanatate, expeditorul fiind
raspunzator de controlarea starii acestora de sanatate. Animalele bolnave nu
vor fi transportate decat in cazul in care transportul este necesar pentru
motive terapeutice sau de diagnostic. O atentie deosebita trebuie acordata
animalelor femele in stadiu avansat de gestatie. Femelele care pot naste in
timpul transportului sau care au nascut cu 48 de ore inaintea transportului,
precum si puii nascuti nu vor fi transportati. Trebuie luate toate masurile
necesare in timpul transportului pentru a evita deficientele de ventilatie,
expunerile la temperaturi extreme, lipsa de hrana si apa, intarzierile
prelungite etc. Destinatarul trebuie sa fie bine informat despre detaliile
transportului si sa aiba documentatia necesara pentru o manipulare si o
receptie rapida la locul de destinatie.
D. Receptionarea si despachetarea
Transporturile de animale trebuie sa fie primite si despachetate fara intarziere.
Dupa inspectie animalele trebuie sa fie transferate in custi sau tarcuri
curate, asigurandu-li-se hrana si apa. Animalele bolnave trebuie sa fie tinute
sub observatie, separat de restul animalelor. Trebuie sa fie examinate de un
medic veterinar sau de o alta persoana competenta, cat mai curand posibil, si,
daca este cazul, sa fie tratate. Animalele care nu au sanse de recuperare vor
fi sacrificate imediat prin metode umane. In final animalele primite vor fi
inregistrate si marcate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 37/2002.
Daca nu pot fi decontaminate, custile de transport trebuie sa fie distruse
imediat.
E. Carantina, izolarea si achizitionarea
1. Scopul carantinei este:
a) sa protejeze celelalte animale din baza;
b) protejarea omului fata de zoonoze;
c) sa asigure o practica stiintifica corespunzatoare.
Daca starea sanatatii animalelor introduse intr-o baza nu este
satisfacatoare, se recomanda ca acestea sa fie tinute in carantina, conform
prevederilor legale in vigoare. In cazuri speciale acestea pot fi stabilite de
persoane competente, in functie de circumstante, de obicei de catre un medic
veterinar al bazei respective.
2. In perioada de carantina animalele pot fi utilizate numai in masura in
care s-au aclimatizat noului mediu si nu prezinta un risc important pentru om
sau celelalte animale.
3. Se recomanda ca facilitatile pentru izolarea animalelor sa fie amplasate
separat cu semne indicatoare.
4. Chiar atunci cand animalele par a fi sanatoase, se recomanda o perioada
de aclimatizare inainte de a fi folosite in experimente. Aceasta perioada
depinde de mai multi factori, cum ar fi stresul la care a fost supus animalul,
acesta depinzand la randul lui de mai multi factori, cum ar fi durata transportului
si varsta animalului. Aceasta perioada este stabilita de catre o persoana
competenta.
5. Animalele de laborator se vor achizitiona doar de la crescatorii
autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 37/2002.
6. Coordonatele pentru perioadele de carantina locala sunt cuprinse in
tabelul nr. 2.
F. Sistemul de cazare in custi
1. Se poate face o distinctie intre doua sisteme de cazare a animalelor in
custi:
a) sistemul folosit in bazele pentru crestere, distribuire si utilizare din
domeniul biomedical, destinate cazarii animalelor: rozatoare, iepuri,
carnivore, pasari si primate nonumane si, uneori, rumegatoare, porci si cai.
Tabelele nr. 3 - 13 contin coordonatele care sunt obligatorii pentru custi,
baterii, baze, padocuri. Coordonate suplimentare, referitoare la zonele minime
pentru custi sau baterii, sunt prezentate in figurile nr. 1 - 7. Indicatii
corespunzatoare pentru evaluarea densitatii de cazare sunt prezentate in
figurile nr. 8 - 12;
b) sistemul folosit in bazele unde se efectueaza experimente pe animale
mari. Acestea trebuie sa fie corespunzatoare standardelor de uz veterinar.
2. Custile si bateriile trebuie sa fie facute din materiale ce nu afecteaza
sanatatea animalelor si sa fie astfel proiectate, incat animalele sa nu se
poata rani. De asemenea, trebuie sa fie facute din material rezistent adaptat
tehnicilor de curatare si decontaminare. O atentie deosebita trebuie sa se
acorde pardoselilor custilor si tarcurilor, care trebuie sa varieze in functie
de specie si varsta si sa fie proiectate astfel incat sa permita indepartarea
excrementelor.
3. Bateriile trebuie sa fie proiectate pentru bunastarea speciilor. Ele
trebuie sa permita satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de catarare,
ascundere, adapostire temporara etc.) si pentru a permite curatarea eficienta
si evitarea contactului cu alte animale.
G. Furajarea
1. La selectarea, producerea si pregatirea hranei trebuie sa fie luate
masuri de precautie pentru evitarea contaminarii chimice, fizice si
microbiologice. Hrana trebuie ambalata in pungi sau saci etansi si marcati cu
data cand aceasta a fost preparata. Ambalarea, transportul si pastrarea hranei
trebuie sa fie astfel facute, incat sa se evite contaminarea, deteriorarea sau
distrugerea. Camerele de pastrare trebuie sa fie racoroase, intunecoase, uscate
si igienice.
2. Hrana perisabila, ca fructele, verdeturile, legumele, carnea, pestele,
trebuie sa fie pastrata in camere reci, in congelatoare si frigidere. Toate
dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie sa fie pastrate in
camere reci, in congelatoare si frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru
hranirea animalelor trebuie sa fie curatate permanent si, daca este cazul,
chiar sterilizate. Daca se foloseste hrana umeda sau daca hrana este usor
contaminata cu apa, urina etc., este necesara o curatare zilnica.
3. Procesul de distribuire poate varia in functie de specie, dar trebuie sa
fie astfel incat sa satisfaca necesitatile fiziologice ale animalelor. Toate animalele
trebuie sa beneficieze de hrana.
H. Adaparea
1. Animalele trebuie sa beneficieze permanent de apa potabila
necontaminata. Este permisa furnizarea apei in timpul transportului sub forma
unei parti a alimentatiei umede. Totusi apa este un element de vehiculare a
microorganismelor si de aceea alimentarea cu apa trebuie asigurata astfel incat
riscurile sa fie minime. Sunt folosite doua metode, cu sticle si prin sisteme
automate.
2. Sticlele se folosesc de obicei pentru animale mici: rozatoare si iepuri.
Acestea trebuie sa fie din material translucid pentru a se putea controla
continutul si sa aiba gura larga pentru a fi usor curatate. Capacele si
dopurile trebuie sa fie sterilizate si usor de curatat. Este preferabil ca
sticlele sa fie inlocuite cu sticle curate si sterilizate.
3. Sistemele automate de alimentare cu apa trebuie sa fie controlate si
curatate periodic pentru a se evita accidentele si raspandirea infectiilor.
Daca sunt utilizate custi cu fund solid, trebuie acordata o atentie deosebita
pentru minimalizarea riscului de inundare. Sistemul trebuie supus permanent
testelor bacteriologice, iar calitatea apei trebuie sa fie permanent
controlata.
4. Apa primita din retea contine unele microorganisme care de obicei sunt
considerate inofensive, cu exceptia situatiei in care se lucreaza cu animale
definite microbiologic. In astfel de cazuri apa trebuie sa fie tratata. De
obicei apa din reteaua publica este clorinata pentru reducerea dezvoltarii
microorganismelor. Clorinarea nu este intotdeauna suficienta pentru oprirea
dezvoltarii anumitor patogeni, ca de exemplu Pseudomonas. Ca masura
suplimentara se poate creste nivelul de clorinare a apei sau apa poate fi
acidifiata pentru a se obtine efectele dorite.
5. La pesti, amfibieni si reptile toleranta la aciditate, clor si alte
substante chimice difera mult de la specie la specie. De aceea se recomanda o
atentie deosebita la adaptarea apei de alimentare in acvarii si bazine
corespunzator nevoilor si limitelor de toleranta ale speciilor respective.
I. Asternutul
Asternutul trebuie sa fie uscat, absorbant, fara praf, netoxic si fara
agenti infectiosi sau alta forma de contaminare. Trebuie sa se evite rumegusul
si orice alt material din lemn tratat chimic si pot fi utilizate unele produse
industriale secundare sau deseuri.
J. Miscarea
1. Este recomandat pe cat posibil ca fiecare animal sa poata avea conditii
pentru exercitii.
2. Comportamentul unui animal in timpul experimentului depinde foarte mult
de increderea lui in om, lucru care uneori trebuie exersat. Animalele salbatice
si cele in libertate nu vor fi niciodata animale ideale pentru experimente.
Este altfel in cazul animalelor domestice nascute si crescute in contact cu
omul. Increderea castigata trebuie totusi pastrata. De aceea se recomanda
mentinerea continua a contactului cu omul, astfel incat animalul sa fie
familiarizat cu prezenta si activitatea umana. In masura posibilului, ar trebui
consacrata o anumita perioada pentru a se vorbi cu animalele si a le acorda
atentia si ingrijirea necesare. Personalul trebuie sa fie sensibil si iubitor
de animale.
K. Curatenia
1. Standardul adapostului depinde foarte mult de conditiile igienice.
Trebuie sa fie stabilite instructiuni clare pentru curatenia si schimbarea
culcusurilor din custi si boxe.
2. Trebuie sa se stabileasca programe corespunzatoare pentru curatenie,
spalare, decontaminare si, unde este cazul, pentru sterilizarea custilor si
accesoriilor, sticlelor si altor echipamente. De asemenea, in spatiile de
adapostire, spalare si stocare trebuie sa se mentina un inalt standard de
curatenie.
3. Curatenia trebuie facuta permanent si unde este necesar trebuie sa se
inlocuiasca materialul ce formeaza pardoseala in tarcuri si custi pentru a
evita transformarea acestora in surse de infectie.
L. Uciderea animalelor prin metode umane
1. Toate metodele umane de ucidere a animalelor necesita o experienta
deosebita, care nu poate fi dobandita decat printr-o pregatire corespunzatoare.
2. Un animal inconstient poate fi exsanghinat, dar medicamentele care
paralizeaza muschii inainte de a se instala inconstienta, cele cu efecte
curaniforme si electrocutarea fara trecerea curentului prin creier nu vor fi
utilizate fara anestezie.
Depozitarea cadavrelor nu se face decat dupa ce se instaleaza rigor mortis.
TABELUL nr. 1
COORDONATELE PENTRU TEMPERATURA DIN CAMERA
animale tinute in custi, baterii, baze si padocuri interioare
_____________________________________________________________________
| Specia sau grupele de specii | Optimul in grade C |
|____________________________________|________________________________|
| Primate non-umane ale lumii noi | 20 - 28 |
|____________________________________|________________________________|
| Soarece | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| sobolan | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Hamster sirian | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Garbil | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Cobai | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Primate non-umane ale lumii noi | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Prepelita | |
|____________________________________|________________________________|
| Iepure | 15 - 21 |
|____________________________________|________________________________|
| Pisica | |
|____________________________________|________________________________|
| Caine | |
|____________________________________|________________________________|
| Dihor de casa | |
|____________________________________|________________________________|
| pasare | |
|____________________________________|________________________________|
| Porumbel | 15 - 21 |
|____________________________________|________________________________|
| Porc | 10 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Capra | 10 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Oaie | 10 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| Bovine | 10 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
| cabaline | 20 - 24 |
|____________________________________|________________________________|
Nota: In cazuri speciale, de exemplu cand sunt cazate animale foarte tinere
sau fara par sau blana, sunt necesare temperaturi mai mari decat cele indicate
in tabelul de mai sus.
TABELUL nr. 2
COORDONATE PENTRU PERIOADELE DE CARANTINA LOCALA
Pentru animalele importate, toate perioadele de carantina vor fi stabilite
conform legislatiei nationale romanesti. Referitor la perioadele de carantina
locala, perioada va fi determinata de catre o persoana competenta conform
circumstantelor, dar in mod normal, de un medic veterinar nominalizat oficial
care sa aiba responsabilitati pentru unitatea sau intreprinderea in cauza.
___________________________________________________________
| Specia | Zile |
|_________________________________|_________________________|
| Soarece | 5 - 15 |
|_________________________________|_________________________|
| Sobolan | 5 - 15 |
|_________________________________|_________________________|
| Popandau | 5 - 15 |
|_________________________________|_________________________|
| Hamster | 5 - 15 |
|_________________________________|_________________________|
| Hamster sirian | 5 - 15 |
|_________________________________|_________________________|
| Iepure | 20 - 30 |
|_________________________________|_________________________|
| Caine | 20 - 30 |
|_________________________________|_________________________|
| Pisica | 20 - 30 |
|_________________________________|_________________________|
| Primate non-umane | 40 - 60 |
|_________________________________|_________________________|
TABELUL nr. 3
COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSTI A ROZATOARELOR MICI SI A IEPURILOR
in spatiile de cazare si in timpul experientelor
__________________________________________________________________
| Specia | Zona minima de | Inaltimea minima a |
| | cazare custi | custii in cm |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Soarece | 180 | 12 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Sobolan | 350 | 14 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Hamster sirian | 180 | 12 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Cobai | 600 | 18 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Iepure pana la 1 kg | 1400 | 30 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Iepure pana la 2 kg | 2000 | 30 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Iepure pana la 3 kg | 2500 | 35 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Iepure pana la 4 kg | 3000 | 40 |
|_________________________|__________________|_____________________|
| Iepure pana la 5 kg | 3600 | 40 |
|_________________________|__________________|_____________________|
Nota: "inaltimea custii" inseamna distanta verticala intre
pardoseala custii si partea orizontala cea mai inalta a capacului. Atunci cand
imaginam si stabilim un experiment, trebuie luate in consideratie potentialul
si ritmul de crestere al animalelor pentru a fi cazate in camere
corespunzatoare in concordanta cu acest tabel, in toate fazele
experimentarilor. A se vedea de asemenea figurile nr. 1 - 5 si 8 - 12.
TABELUL nr. 4
COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSTI A MICILOR ROZATOARE PENTRU REPRODUCTIE
_________________________________________________________________________
| Specie | Zona minima din aria de | Inaltimea minima |
| | cazare din cusca pentru | a custii, in cm |
| | mama si produsii ei in cm^2 | |
|____________________|______________________________|_____________________|
| Soarece | 200 | 12 |
|____________________|______________________________|_____________________|
| Sobolan | 800 | 14 |
|____________________|______________________________|_____________________|
| Hamster sirian | 650 | 12 |
|____________________|______________________________|_____________________|
| Cobai | 1200 | 18 |
|____________________|______________________________|_____________________|
| Cobai in harem | 1000/adult | 18 |
|____________________|______________________________|_____________________|
Nota: pentru definirea inaltimii custii, a se vedea tabelul nr. 3.
TABELUL nr. 5
COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSCA A IEPURILOR PENTRU REPRODUCTIE
______________________________________________________________________________
| Greutatea | Zona minima din | Inaltimea | Minim de pardoseala
|
| femelei | pardoseala boxei | minima a custii | pentru cuibul iepuroaicei
|
| | (custii) pentru | |
|
| | iepuroaica si | | |
| | produsii acesteia | |
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 1 | 0,30 | 30 | 0,10
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 2 | 0,35 | 30 | 0,10
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 3 | 0,40 | 35 | 0,12
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 4 | 0,45 | 40 | 0,12
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 5 | 0,50 | 40 | 0,14
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
Nota: definirea inaltimii custii - a se vedea tabelul nr. 3.
Zona minima din pardoseala custii pentru fiecare iepuroaica si produsii
acesteia include zona pardoselii alaturate custii. A se vedea fig. nr. 6
TABELUL nr. 6
COORDONATE PENTRU CAZAREA PISICILOR
in timpul experimentarilor si al inmultirii
______________________________________________________________________________
| Greutatea | Zona minima de | Inaltimea | Aria minima din | Zona minima din
|
| pisicii | pardoseala a | minima a | pardoseala | pardoseala pentru
|
| in kg. | custii pentru | custii | pentru cusca | cuibul pisicii si
|
| | o pisica/mp | in cm | femelei si | al produsilor
|
| | | | produsilor ei, | in mp
|
| | | | in mp |
|
|___________|________________|___________|_________________|___________________|
| 0,5 - 1 | 0,2 | 50 | - | -
|
|___________|________________|___________|_________________|___________________|
| 1 - 3 | 0,3 | 50 | 0,58 | 2
|
|___________|________________|___________|_________________|___________________|
| 3 - 4 | 0,4 | 50 | 0,58 | 2
|
|___________|________________|___________|_________________|___________________|
| 4 - 5 | 0,6 | 50 | 0,58 | 2
|
|___________|________________|___________|_________________|___________________|
Nota: Cazarea pisicilor in custi trebuie sa fie strict limitata. Pisicile
tinute astfel trebuie sa fie lasate afara pentru exercitiu zilnic cel putin o
data pe zi, acolo unde acesta nu influenteaza experimentul. Cuiburile pisicilor
trebuie sa fie echipate cu tavi cu nisip pentru fecale, cotloane sub forma de
rafturi si obiecte potrivite pentru ascensiuni si pentru ascutirea ghearelor.
"Inaltimea custii" - inseamna distanta verticala intre cel mai inalt
punct de pe pardoseala custii si cel mai jos punct al acoperisului sau
capacului custii. In scopul calcularii zonei minime de pardoseala, trebuie sa
fie inclusa si aria cotloanelor. Zona minima din pardoseala custii pentru
femela (pisica) si produsii acesteia include 0,18 cm^2 zona de ingrijire a
pisicilor. A se vedea fig. nr. 7.
TABELUL nr. 7
COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR IN CUSTI
in timpul experimentarii
_______________________________________________________________________
| Inaltimea cainilor | Zona minima din | Inaltimea minima |
| la crupa (umar) cm | pardoseala custii/caine mp | a custii cm |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 30 | 0,75 | 60 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 40 | 1,00 | 80 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 70 | 1,75 | 140 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
Nota: Cainii nu trebuie tinuti in custi mai mult decat este necesar in
scopul experimentului. Cainii tinuti in custi vor fi lasati afara pentru
exercitiul zilnic, cel putin o data pe zi, cu conditia ca aceasta sa nu fie
incompatibila cu scopul experimentului. Se va stabili un timp limita sub care
cainii nu trebuie tinuti fara exercitiu zilnic. Zona de exercitiu trebuie sa
fie destul de larga pentru a permite cainilor libertatea de miscare. In custile
cainilor nu se vor folosi gratare, cu exceptia cazurilor cand experimentul
implica acest lucru. In lumina diferentelor mari de inaltime a cainilor si a
unei interdependente limitate intre inaltime si greutate, a diferitelor rase de
caini, inaltimea custii va fi stabilita avand la baza inaltimea corporala la
umar a fiecarui animal. Ca regula generala, inaltimea minima a boxei (custii)
trebuie sa fie de doua ori inaltimea la umar a cainilor. Pentru definirea
"inaltimii custii" a se vedea tabelul nr. 6.
TABELUL nr. 8
COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR IN BOXE
pentru cazare obisnuita, in timpul experimentelor si pentru reproductie
______________________________________________________________________________
| Greutatea | Zona minima din | Zona adiacenta minima pentru exercitiu
|
| cainelui | pardoseala pentru
|_____________________________________________|
| | un caine/mp | Pana la 3 caini | Mai mult de 3 caini
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| < 6 | 0,5 | 0,5 (1,0) | 0,5
(1,0) |
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 6 - 10 | 0,7 | 1,4 (2,1) | 1,2 (1,9)
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 10 - 20 | 1,2 | 1,6 (2,8) | 1,4 (2,6) |
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| 20 - 30 | 1,7 | 1,9 (3,6) | 1,6 (3,3)
|
|____________|___________________|_________________|___________________________|
| > 30 | 2,0 | 2,0 (4,0) | 1,8
(3,8) |
|____________|___________________|_________________|___________________________|
Nota: Cifrele dintre paranteze reprezinta zona totala per caine, adica,
pardoseala custii plus zona adiacenta pentru exercitiu. Cainii tinuti permanent
afara trebuie sa aiba acces la un loc acoperit (refugiu) pentru a fi protejati
de conditiile nefavorabile de clima. Cand cainii sunt cazati pe dusumele cu
gratar, trebuie prevazuta o zona solida neteda pentru somn. Dusumeaua cu gratar
nu trebuie folosita decat daca aceasta este prevazuta de experiment.
Despartirile intre custi trebuie sa fie astfel facute incat sa nu permita
cainilor sa se raneasca unul pe altul. Toate custile vor fi prevazute cu sistem
adecvat de drenaj.
TABELUL nr. 9
COORDONATE PENTRU CAZAREA PRIMATELOR NON-UMANE
cazare normala, in timpul experimentului si pentru reproductie
Nota introductiva:
1. Datorita variatiei largi a dimensiunilor si caracteristicilor primatelor,
este de importanta speciala sa adaptam forma si dotarile interioare ca si cum
am construi aceste custi conform necesitatilor particulare ale fiecarui
individ. Volumul total al custii este foarte important pentru primate, ca si
zona de dusumea sau de pardoseala. Ca principiu general, inaltimea custii, cel
putin pentru maimutele Apes sau alti simieni, trebuie sa fie conforma cu cele
mai mari dimensiuni ale acestora.
2. Custile trebuie sa fie destul de inalte pentru a permite animalelor sa
stea in pozitie corecta. Inaltimea minima a custii pentru brahiatori va fi
astfel incat sa le permita acestora sa se balanseze de tavan, in pozitie de
extensie totala, fara ca picioarele lor sa atinga pardoseala custii. Cand se
considera necesar, cusca trebuie prevazuta cu manere pentru a permite
primatelor sa foloseasca partea cea mai inalta a custii. Primatele compatibile
intre ele pot fi tinute cate doua intr-o cusca. Cand nu pot fi tinute in
pereche, custile lor trebuie sa fie astfel plasate incat sa se poata vedea
reciproc dar si sa se poata preveni aceasta, atunci cand experimentul o cere.
3. Subiectul acestor observatii, urmatorul tabel, constituie o coordonata
generala pentru cazarea in custi a grupelor de specii utilizate mai frecvent
(superfamiliale Ceboidea si Cercepitecoidea)
_______________________________________________________________________
| Greutatea | Zona minima din pardoseala | Inaltimea minima |
| primatelor in kg | boxei pentru unul sau doua | a boxei |
| | animale in mp | |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| < 1 | 0,25 | 60 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 1 - 3 | 0,35 | 75 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 3 - 5 | 0,50 | 80 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 5 - 7 | 0,70 | 85 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 7 - 9 | 0,90 | 90 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 9 - 15 | 1,10 | 125 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 15 - 25 | 1,50 | 125 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
Nota: Pentru definirea "inaltimii boxei" a se vedea nota de la
tabelul nr. 6.
TABELUL nr. 10
COORDONATE PENTRU CAZAREA IN BOXE A PORCILOR
cazare normala si in timpul experientei
_______________________________________________________________________
| Greutatea | Zona minima din pardoseala | Inaltimea minima |
| purcelului kg | boxei pentru un porc/mp | a boxei cm |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 5 - 15 | 0,35 | 50 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 15 - 25 | 0,55 | 60 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
| 25 - 40 | 0,80 | 80 |
|_____________________|_____________________________|___________________|
Nota: Tabelul se poate folosi de asemenea si pentru purcei. Porcii nu
trebuie sa fie tinuti in custi sau boxe decat daca este absolut necesar pentru
scopul experimentului si atunci numai pentru o perioada minima de timp.
Pentru definirea "inaltimii boxei", a se vedea nota de la tabelul
nr. 6.
TABELUL nr. 11
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR IN CUSTI
cazare normala, in timpul experimentarilor si in unitatile de experimentare
______________________________________________________________________________
| Specii si| Zona | Lungimea | Inaltimea | Zona minima | Lungimea minima
|
| greutati | minima din | minima a | minima de | din | a frontului de
|
| kg | pardoseala | boxei m | separare | pardoseala | furajare per
|
| | pentru | | a boxei m | boxei pentru| cap m
|
| | boxa mp | | | grupuri |
|
| | | | | mp/animal |
|
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
|Porci | | | | |
|
| 10 - 30 | 2 | 1,6 | 0,8 | 0,2 | 0,20
|
| 30 - 50 | 2 | 1,8 | 1,0 | 0,3 | 0,25
|
| 50 - 100| 3 | 2,1 | 1,2 | 0,8 | 0,30
|
| 100 - 150| 5 | 2,5 | 1,4 | 1,2 | 0,35
|
| > 150| 5 | 2,5 | 1,4 | 2,5 |
0,40 |
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
|Ovine < 70| 1,4 | 1,8 | 1,2 | 0,7 |
0,35 |
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
|Caprine | | | | |
|
| < 70 | 1,6 | 1,8 | 2,0 | 0,8 | 0,35
|
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
|Porcine | | | | |
|
| < 60 | 2,0 | 1,1 | 1,0 | 0,8 |
0,30 |
| 60 - 100| 2,2 | 1,8 | 1,0 | 1,0 | 0,30
|
| 100 - 150| 2,4 | 1,8 | 1,0 | 1,2 | 0,35
|
| 150 - 200| 2,5 | 2,0 | 1,2 | 1,4 | 0,40
|
| 200 - 400| 2,6 | 2,2 | 1,4 | 1,6 | 0,55
|
| > 400| 2,8 | 2,2 | 1,4 | 1,8 |
0,65 |
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
|Cabaline | 13,5 | 4,5 | 1,8 | - | -
|
|adulte | | | | |
|
|__________|____________|__________|___________|_____________|_________________|
TABELUL nr. 12
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR DE FERMA IN PADOCURI
cazare normala, in timpul experimentarii si unitatile de experienta
______________________________________________________________________________
| Specii in greutati | Aria minima a | Lungimea minima a | Inaltimea minima
|
| kg | padocului | padocului | a
despartiturilor|
| | | | de padoc
|
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
|Porcine 100 - 150 | 1,2 | 2,0 | 0,9
|
| > 150 | 2,5 | 2,5 |
1,4 |
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
|Ovine < 70 | 0,7 | 1,0 |
0,9 |
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
|Caprine < 70 | 0,8 | 1,0 |
0,9 |
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
|Bobine 60 - 100 | 0,6 | 1,0 | 0,9
|
| 100 - 150 | 0,9 | 1,4 | 0,9
|
| 150 - 200 | 1,2 | 1,6 | 1,4
|
| 200 - 350 | 1,8 | 1,8 | 1,4
|
| 350 - 500 | 2,1 | 1,9 | 1,4
|
| > 150 | 2,6 | 2,2 |
1,4 |
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
|Cabaline adulte | 4,0 | 2,5 | 1,6
|
|_______________________|_______________|___________________|__________________|
Nota: padocurile trebuie sa fie suficient de largi pentru a permite
animalelor sa se culce sau sa stea in decubit confortabil.
TABELUL nr. 13
COORDONATE PENTRU CAZAREA PASARILOR
cazare normala, in timpul experimentarii si in unitatile de testare
______________________________________________________________________________
| Specii si greutati| Zona | Zona | Zona | Inaltimea | Lungimea minima
|
| | minima | minima | minima | minima a | a trocului de
|
| | pentru o | pentru | pentru | boxei | furajare/pasare
|
| | pasare | doua | trei | |
|
| | | pasari | pasari | | |
| | | | sau > |
| |
|___________________|__________|________|________|___________|_________________|
| g | Cm^2 |Cm^2/ |mp/ | cm | cm
|
| | |pasare |pasari | |
|
|___________________|__________|________|________|___________|_________________|
|Pui 100 - 300 | 250 | 200 | 150 | 25 | 3
|
| 300 - 600 | 500 | 400 | 300 | 35 | 7
|
| 1000 - 1200 | 1000 | 600 | 450 | 45 | 10
|
| 1200 - 1800 | 1200 | 700 | 550 | 45 | 12
|
| 1800 - 2400 | 1400 | 850 | 650 | 45 | 12
|
|masculi adulti | 1800 | 1200 | 1000 | 60 | 15
|
| > 2400 | | | |
| |
|pitpalac 120 - 140 | 350 | 250 | 200 | 15 | 4
|
|___________________|__________|________|________|___________|_________________|
Nota: "Zona sau arie" inseamna produsul intre lungimea si latimea
custii masurata intern si orizontal. Nu este produsul intre lungimea pardoselei
si largimea pardoselei. Pentru definirea "inaltimii custii" a se
vedea Tabelul 6. Marimea ochiului de plasa in cazul pardoselei din sarma nu va
fi mai mare de 10 x 10 mm pentru tineretul aviar si de 25 x 25 mm pentru adulti
si tineret faza a doua. Grosimea sarmei de plasa nu trebuie sa fie mai mica de
2 mm. Gradientul de inclinare nu trebuie sa depaseasca 14% (8 grade). Trocurile
de apa trebuie sa fie de aceeasi lungime ca si cele pentru hrana. Daca sunt
prevazute si pipe sau cupe, fiecare pasare va avea acces la doua din ele.
Custile trebuie prevazute cu ferestre sau zabrele care sa permita pasarilor
dintr-o singura boxa sa se vada reciproc.
FIGURA nr. 1
SOARECELE
cazare normala sau in timpul experientelor
Zona minima de pardoseala a custii in functie de greutatea soarecelui,
linia oblica indica zona minima care trebuie sa-i fie alocata
40 ___ EU
| /
35 _|_ /
| /
30 _|_ /
Greutatea unui | /
soarece in g 25 _|_ /
| /
20 _|_ /
| /
15 _|_ /
| /
10 _|_ /
| EU /
5 _|____________________________|____________________________|
40 | 100 |
Zona de pardosea a custii (cm^2)
FIGURA nr. 2
SOBOLAN
cazare normala si in timpul experimentarii
Zona minima de pardoseala a custii in functie de greutatea sobolanului,
linia continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa-i fie alocata
350 ___ EU
| /
300 _|_ /
| /
250 _|_ /
Greutatea unui | /
sobolan in g 200 _|_ /
| /
150 _|_ /
| /
100 _|_ /
| /
50 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
100 | 250 |
Zona de pardosea a custii (cm^2)
FIGURA nr. 3
HAMSTER SIRIAN
cazare normala si in timpul experimentelor
zona minima de pardosea a custii in functie de greutatea hamsterului
sirian, linia continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata
160 ___ EU
| /
140 _|_ /
| /
120 _|_ /
| /
100 _|_ /
Greutatea unui | /
hamster sirian 80 _|_ /
(g) | /
60 _|_ /
| /
40 _|_ /
| /
20 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
40 | 160 |
Zona de pardosea a custii
FIGURA nr. 4
COBAI
cazare normala si in timpul experimentelor
zona minima de pardoseala a custii in functie de greutatea cobaiului, linia
continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata
700 ___ EU
| /
600 _|_ /
| /
500 _|_ /
Greutatea unui | /
cobai in g 400 _|_ /
| /
300 _|_ /
| /
200 _|_ /
| /
100 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
100 | 650 |
Zona de pardosea a custii
FIGURA nr. 5
IEPURE
cazare normala si in timpul experimentelor
zona minima de pardosea a custii in functie de greutatea iepurelui, linia
continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata
6 ___ EU
| /
5 _|_ /
| /
Greutatea unui 4 _|_ /
iepure in kg | /
3 _|_ /
| /
2 _|_ /
| /
1 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
0,15 | 0,4 |
Zona de pardosea a custii (mp)
FIGURA nr. 6
IEPURE
pentru reproductie
zona minima de pardoseala a custii in functie de greutatea iepurelui, linia
continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata
6 ___ EU
| /
5 _|_ /
| /
Greutatea unei 4 _|_ /
femele in kg | /
3 _|_ /
| /
2 _|_ /
| /
1 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
0,3 | 0,55 |
Zona de pardosea a custii (mp)
FIGURA nr. 7
PISICI
cazare normala in timpul experimentarii
zona minima de pardoseala a custii in functie de greutatea pisicii, linia
continua EU - EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata
6 ___ EU
| /
5 _|_ /
| /
Greutatea unei 4 _|_ /
pisici in kg | /
3 _|_ /
| /
2 _|_ /
| /
1 _|_ /
| EU /
0 _|____________________________|____________________________|
0,3 | 0,4 |
Zona de pardosea a custii (mp)
FIGURA nr. 8
Ghid al relatiei intre numarul de soareci per cusca si zona din pardoseala
pentru cusca
cazare normala si in timpul experimentarii
Liniile reprezinta greutatea mediei si corespunde liniei EU - EU in fig.
nr. 1
1700 _
1600 _| 30 g 20 g
1500 _| 40 g / /
1400 _| / / /
1300 _| / / / 10 g
1200 _| / / / /
1100 _| / / / /
1000 _| / / / /
900 _| / / / /
Zona de 800 _| / / / /
pardosea 700 _| / / / /
in cm^2 600 _| / / / /
500 _| / / / /
400 _| / / / /
300 _| / / / / Zona minima de pardosea
200 _|_ _/_/_/_ _ _/_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
100 _|___________________________________________________________
| 2 | | 3 | 5 | | | 10| | 15| | | 20| 25| 30|
Numarul de soareci
inaltimea minima pentru cusca de soareci 12 cm
FIGURA nr. 9
Ghid al relatiei intre numarul de sobolani per cusca si zona din pardoseala
pentru cusca
cazare normala si in timpul experimentarii
Liniile reprezinta greutatea mediei si corespunde liniei EU - EU in fig.
nr. 2
1200 _
|
1100 _| 400 g 300 g / 100 g /
| / / /
1000 _| / / /
| / / / 60 g /
900 _| / / / /
| / / / /
800 _| / / / /
| / / / /
700 _| / / / /
Zona de | / / / /
pardosea 600 _| / / / /
in cm^2 | / / / /
500 _| / / / /
| / / / /
400 _| / / / / Zona minima de pardosea
| _/_/_/_ _ _/_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
300 _|___________________________________________________________
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| | | 15| | |
Numarul de sobolani
inaltimea minima pentru cusca de soareci 14 cm
FIGURA nr. 10
Ghid al relatiei intre numarul de hamsteri per cusca si zona din pardoseala
pentru cusca
cazare normala si in timpul experimentarii
Liniile reprezinta greutatea mediei si corespunde liniei EU - EU in fig.
nr. 3
1600 _ 140 g / / 60 g /
1500 _| / / /
1400 _| / / / 20 g /
1300 _| / / / /
1200 _| / / / /
1100 _| / / / /
1000 _| / / / /
900 _| / / / /
Zona de 800 _| / / / /
pardosea 700 _| / / / /
in cm^2 600 _| / / / /
500 _| / / / /
400 _| / / / /
300 _| / / / / Zona minima de pardosea
200 _|_ _/_/_/_ _ _/_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
100 _|_______________________________________________________________
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | | 10| | | 15| | 20| | 25| |
30|
Numarul de hamsteri
inaltimea minima pentru cusca de sobolani 14 cm
FIGURA nr. 11
Ghid al relatiei intre numarul de cobai per cusca si zona din pardoseala
pentru cusca
cazare normala si in timpul experimentarii
Liniile reprezinta greutatea mediei si corespunde liniei EU - EU in fig.
nr. 4
2000 _
1900 _| 600 g / / 450 g / 300 g 100 g /
1800 _| / / / /
1700 _| / / / /
1600 _| / / / /
1500 _| / / / /
1400 _| / / / /
1300 _| / / / /
Zona de 1200 _| / / / /
pardosea 1100 _| / / / /
in cm^2 1000 _| / / / /
900 _| / / / /
800 _| / / / /
700 _| / / / / Zona minima de pardosea
600 _|- - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
-
500
_|________________________________________________________________
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11| 12| 13| 14| 15| |
|
Numarul de cobai
inaltimea minima pentru cusca de cobai 18 cm
FIGURA nr. 12
Ghid al relatiei intre numarul de iepuri per cusca si zona din pardoseala
pentru cusca
cazare normala si in timpul experimentarii
Liniile reprezinta greutatea mediei si corespunde liniei EU - EU in fig.
nr. 5
0 8 _
|| | | | | | | | | | | | | | | |
|
0 7 _|| | | | | / | / | / |400 g | 300 g / | | 100 g|
|
|| | | | / |/ / | | | | / | | | | |
|
0 6 _|| | | | /| / /| | | | /| | | | | |
|
|| | | | / | /| / | | | / | | | | | /
|
0 5 _|| | | |/ |/ |/ | | |/ | | | | | / 50
g|
|| | | / / / | | / | | | | | /| | |
|
0 4 _|| | | /| /| /| | /| | | | | / | | | |
|
|| | | / |/ |/ | / | | | |/ | | | | |
|
0 3 _|| | |/ /| /| |/ | | | / | | | | | |
|
Zona de || | / / |/ | / | | | /|Zona minima de pardosea >
750 g|
pardosea 0 2 _|| --|--/|/_/|_ /|_ _|_ _|_ /|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_
|
in cm^2 || | | /| | | / | | |Zona minima de pardosea <
750 g|
0 1 _|| | /|- -|- -|/ -|- -|- -|- -|- -|- -|- -|- -|- -|- -|- -|-
-|
|| | | | | | | | | | | | | | | |
|
0
_||___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| | | | | | | | | | | | | | | |
Numarul de iepuri
inaltimea minima pentru cusca de iepuri, vezi Tabelul 3