ORDIN
Nr. 373 din 26 septembrie 2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind gestionarea deseurilor
toxice si de risc din laboratoarele sanitare veterinare
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 703 din 6 noiembrie 2001
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
in temeiul art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr. 60/1974,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea
si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu
modificarile si completarile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 144.057 din 14 septembrie 2001, intocmit
de Agentia Nationala Sanitara Veterinara,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma sanitara veterinara privind gestionarea deseurilor toxice
si de risc din laboratoarele sanitare veterinare, prevazuta in anexa care face
parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Institutele centrale de profil, laboratoarele sanitare veterinare din
cadrul directiilor sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti si
laboratoarele sanitare veterinare private vor aduce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3
Agentia Nationala Sanitara Veterinara, Institutul de Diagnostic si Sanatate
Animala si directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti
vor controla modul de aducere la indeplinire a prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
ANEXA 1
NORMA SANITARA VETERINARA
privind gestionarea deseurilor toxice si de risc din laboratoarele sanitare
veterinare
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In laboratoarele sanitare veterinare sunt afluite probe cu continut
necunoscut si/sau de la animale si colectivitati de animale bolnave, produse de
origine animala si alte produse si materii cu continut toxic, patogen sau
radioactiv care pot constitui un potential risc atat pentru personalul de la
receptie-distribuire, cat si pentru cel care vine in contact direct cu acestea.
In aceasta situatie laboratoarele sanitare veterinare trebuie sa fie
organizate corespunzator si sa aiba o dotare care sa permita eliminarea
riscurilor atat pentru personalul propriu, cat si pentru locuitorii si
teritoriul din raza lor de activitate. De asemenea, trebuie avut in vedere ca
medicilor veterinari de stat si personalului imputernicit sa recolteze probe sa
le fie puse la dispozitie ambalaje pentru fiecare tip de probe, care sa asigure
conditii de protectie a mediului.
Pentru a raspunde acestor cerinte prezenta norma sanitara veterinara
reglementeaza conditiile privind recoltarea, conditionarea, ambalarea si
transportul probelor catre laboratoarele sanitare veterinare, dotarea sectiilor
si laboratoarelor, instruirea si protectia personalului, precum si gestionarea
deseurilor toxice de risc rezultate din activitatea proprie.
CAP. 2
Definitii
Art. 2
In sensul prezentei norme sanitare veterinare se intelege prin:
1. biocenoza = comunitate biotica: plante si animale;
2. biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din
ecosistemele acvatice si terestre, precum si dintre complexurile ecologice din
care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre
specii si intre ecosisteme;
3. biotop = habitat: mediul de viata al unei biocenoze;
4. colectare - strangerea, sortarea si/sau regruparea, depozitarea
temporara a deseurilor in vederea transportului;
5. contaminanti - poluanti constituiti din agentii etiologici ai unor
imbolnaviri de natura virala, bacteriana, parazitara, substante toxice sau
radioactive;
6. criterii sanitare - acele limite sanogene care se stabilesc pe baza
relatiei doza-efect in urma verificarii in practica;
7. deseu - orice substanta sau orice obiect, al carui detinator il arunca
sau are intentia ori obligatia sa il arunce;
8. deseuri periculoase - deseuri toxice, inflamabile, explozive,
infectioase, corosive, radioactive sau altele asemenea, care, introduse ori
mentinute in mediu, pot dauna acestuia, animalelor sau omului;
9. deseuri menajere - deseuri provenite din activitati casnice sau
asimilate cu acestea si care pot fi preluate cu sistemele de precolectare
curente din localitati;
10. deseuri urbane comunale - deseuri de orice natura si de orice
provenienta, respectiv deseuri menajere, deseuri asimilate deseurilor menajere,
comerciale, de birou si altele, care se produc si se gestioneaza in cadrul unei
localitati;
11. deseuri industriale - deseuri rezultate din activitatile cu specific
industrial, inclusiv cele provenite de la procurarea energiei si de la
prospectarea si exploatarea resurselor minerale ale solului si subsolului;
12. deseuri agricole - deseuri provenite din cultura plantelor agricole,
cresterea si ingrasarea animalelor, din pomicultura, viticultura, horticultura
etc., legate de activitatile desfasurate in agricultura;
13. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si
structurale ale compartimentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii
si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si atropizate, afectarea
echilibrului ecologic si a calitatii vietii, cauzate in principal de poluarea
apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si
valorificarea lor deficitara, precum si prin amenajarea necorespunzatoare a
teritoriului;
14. depozitarea temporara a deseurilor - operatiunea de depunere a
deseurilor intr-un loc special amenajat pentru protectia sanatatii umane si a
mediului inconjurator, pentru o perioada limitata;
15. depozitarea finala a deseurilor - depunerea organizata a deseurilor
intr-un loc special amenajat pentru protectia sanatatii umane si a mediului
inconjurator, care nu este urmata de o operatiune asupra acestora;
16. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor
prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a se
dezvolta corespunzator;
17. detinator - producatorul de deseuri sau persoana fizica autorizata sa
desfasoare activitati independente ori persoana juridica care are in posesie
deseuri;
18. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si
microorganisme si mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o
unitate functionala;
19. eliminarea deseurilor - tratarea, recuperarea, reciclarea, evacuarea,
injectarea in subsol si depozitarea deseurilor;
20. eliminarea finala a deseurilor - activitatea de eliminare a deseurilor
care nu mai este urmata de nici o operatiune asupra acestora;
21. factorii ecologici sau conditiile de viata - factori abiotici - fizici
si chimici, factori biotici - interrelatiile vietuitoarelor si ale
activitatilor umane;
22. factori artificiali de mediu - microclimat - conditii de adapostire si
de ingrijire, tehnologii de exploatare, factori fizici, chimici si biologici;
23. gestionare - colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea
deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea lor;
24. gospodarirea/managementul/gestionarea deseurilor - producerea,
colectarea, transportul, prelucrarea, neutralizarea, reciclarea,
comercializarea, depozitarea, incinerarea deseurilor si alte activitati care au
ca obiect deseurile;
25. limita maxima admisa - LMA - de concentratie - CMA - concentratia
maxima de poluant care nu induce influente negative semnificative asupra unuia
sau mai multor factori de mediu;
26. managementul ecologic al deseurilor - totalitatea lucrarilor, masurilor
si activitatilor de gospodarire a deseurilor, destinate sa asigure protectia
sanatatii umane si a mediului inconjurator;
27. mediu de viata - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei:
aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in
interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale si spirituale;
28. monitorizarea deseurilor - supravegherea si evidenta activitatilor
legate de deseuri;
29. monitorizarea mediului - sistem de supraveghere, prognoza, avertizare
si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii
starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si
implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se
impun.
30. neutralizarea deseurilor - operatiuni aplicate deseurilor in scopul
reducerii sau eliminarii potentialului lor periculos;
31. poluant - orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa ori de
vapori sau sub forma de energie - radiatie electromagnetica, ionizanta,
termica, fonica sau vibratii -, care, introdusa in mediu, modifica echilibrul
constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor
materiale; sau
32. poluant - orice material ori substanta introdusa artificial in biosfera
sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale
calitatii mediului;
33. poluare - introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al
activitatii umane, de substante, vibratii, incalzire sau zgomot in aer, apa sau
sol, care pot fi periculoase pentru sanatatea omului, calitatea mediului ori
care creeaza pierderi materiale;
34. poluarea aerului - atmosfera se considera poluata atunci cand o marime
care, adaugata sau scazuta din constituentii normali ai atmosferei, poate
determina alterarea proprietatilor sale fizice sau chimice in mod sesizabil de
organisme;
35. poluarea apei - orice alterare fizica, chimica, biologica sau
bacteriologica a apei peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea
nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati
umane, care o fac improprie pentru o folosire normala, in scopurile in care
aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea;
36. prejudiciu - efect cuantificabil in costul daunelor asupra sanatatii
oamenilor si animalelor, bunurilor sau mediului, provocate de poluanti,
activitati daunatoare sau dezastre;
37. producator - orice persoana fizica sau juridica a carei activitate
produce deseuri - producator initial si/sau care a efectuat operatiuni de
pretratare, de amestecare sau alte operatiuni care genereaza schimbarea naturii
ori compozitia acestor deseuri;
38. reziduuri solide - resturile care rezulta din activitatea din
laborator, care nu sunt solvite in apa si nu sunt purtate de apa;
39. risc ecologic potential - probabilitatea producerii unor efecte
negative asupra mediului care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;
40. substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit in
cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc
semnificativ pentru om si animale, mediu sau bunurile materiale; pot fi
explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene,
radioactive;
41. substanta poluanta - orice substanta sau forma de energie care, ajunsa
in mediu intr-o anumita concentratie, modifica caracteristicile naturale ale
factorilor de mediu in asa masura incat inrautateste calitatea acestora si ii
face improprii utilizarii;
42. supravegherea conditiilor de mediu - colectarea, analiza, sinteza,
monitorizarea si valorificarea datelor privind conditiile de mediu in care
traiesc animalele;
43. titularul proiectului sau al activitatii - persoana fizica sau juridica
care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica ori sociala.
CAP. 3
Reguli privind organizarea laboratoarelor sanitare veterinare
Art. 3
1. Laboratoarele sanitare veterinare sunt obligate sa gestioneze propriile
deseuri toxice si de risc. Limitele emisiilor poluante gazoase si lichide,
precum si deseurile toxice si de risc sunt redate in anexa nr. 3 la prezenta
norma sanitara veterinara.
2. Gestionarea deseurilor toxice si de risc se face printr-un sistem
special de colectare, stocare, transport, neutralizare si eliminare a acestora,
precum si printr-un sistem de control adecvat.
Pentru gestionarea deseurilor toxice si de risc laboratoarele sanitare
veterinare trebuie sa aiba un minim de amenajari, dotari si materiale.
3. Laboratorul sanitar veterinar are spatiul impartit in doua zone:
a) zona exterioara, unde se afla conducerea, administratia, biobaza etc.;
b) zona interioara, unde isi desfasoara personalul sectiilor si
laboratoarelor care prelucreaza probele.
4. La limita dinspre exterior a zonei mentionate la lit. b) trebuie sa
existe:
- o singura usa activa de intrare pentru angajati, care sa conduca in prima
incapere a filtrului sanitar veterinar sau intr-un hol de comunicare cu
aceasta;
- un filtru sanitar veterinar functional, conform anexei nr. 1 la prezenta
norma sanitara veterinara;
- un spatiu pentru primirea/redistribuirea probelor si pentru necropsii,
conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara.
5. Zona interioara a laboratorului sanitar veterinar are spatiile de lucru
impartite in doua categorii:
a) curate;
b) contaminate.
Delimitarea intre cele doua categorii de zone se poate face prin pereti din
zidarie faiantata, lemn pregatit pentru a fi usor lavabil, glasvand etans sau
hote cu presiune negativa.
Prima camera a filtrului, camera de primire a probelor si de necropsii,
precum si spatiile mentionate la pct. 7, 8 si 9 sunt considerate a fi
contaminate, urmand regimul acestui tip de spatiu.
6. Spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor si pentru necropsii
trebuie sa aiba: compartiment de transbordare a probelor din exterior in
interior, un compartiment pentru necropsii, dotari pentru conservarea si/sau
redistribuirea probelor.
Probele se introduc in zona interioara a laboratorului sanitar veterinar
numai prin transbordare.
In spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor si pentru necropsii
probele sunt fie conservate si/sau pregatite pentru prelucrare, fie
redistribuite la sectii.
Distribuirea probelor catre sectii, precum si intre sectii si laboratoare
se face numai in pungi sterile vidate, cutii sterile etanse sau in saci sterili
etansi prin legare speciala sau prin sudare termica. Coletele vor fi introduse
direct in spatiile contaminate, acesta fiind singurul loc unde probele trebuie
sa fie scoase din ambalajul de transport intern.
7. Camera de sterilizare si neutralizare trebuie sa aiba o dotare
specifica.
Resturile solide si lichide dupa sterilizare, decontaminare si/sau
neutralizare sunt dirijate spre platforma de stocare temporara.
Ambalajele refolosibile sterilizate, echipamentul de protectie,
containerele si carucioarele curatate si decontaminate sunt redirijate in
circuit.
8. Incaperile cu animale in biotest trebuie sa fie plasate in imediata
apropiere a spatiului pentru primirea/redistribuirea probelor si necropsii si
dotate cu tot ce este necesar.
Furajele pentru incaperile cu animale in biotest se introduc prin
transbordare prin spatiul pentru primirea/redistribuirea probelor si pentru
necropsii, in ambalaj steril.
Resturile lichide si solide se scot din incaperile cu animale in biotest ca
din oricare spatiu contaminat.
9. Spatiul contaminat din fiecare sectie si laborator trebuie sa aiba o
dotare minima care sa asigure conservarea si prelucrarea probelor, citirea
testelor, colectarea in siguranta a resturilor lichide si solide, protectia
speciala a personalului care are acces, sterilizarea sau neutralizarea unor
deseuri, curatarea si decontaminarea suprafetelor si conditionarea aerului.
Intrarea in spatiul contaminat a persoanelor desemnate se face numai pentru
prelucrarea probelor sau pentru actiuni in legatura cu aceasta si imediat dupa
intrare aceste persoane isi completeaza echipamentul de protectie obisnuit cu
cel special, adecvat lucrarilor ce urmeaza sa fie executate.
Rezultatul testelor, notat pe fise, trebuie sa poata fi citit din spatiul
curat; in acest scop fisele sunt asezate intr-un loc vizibil din spatiul curat
si nu sunt scoase din spatiul contaminat. Spatiul contaminat se curata si se
decontamineaza imediat dupa folosire si la sfarsitul zilei de lucru.
Inainte de iesirea din acest spatiu personalul dezbraca echipamentul de
protectie speciala, pe care il introduce intr-un sac sau recipient steril, pe
care in final il etanseaza si il dirijeaza catre camera de sterilizare si
neutralizare.
In spatiul contaminat nu se introduc plante, animale - in afara probelor
clinice -, bibelouri, tablouri, material iconografic etc. Se iau masuri de
protectie impotriva pasarilor, rozatoarelor, insectelor si altor vectori:
caini, pisici, broaste etc. Se admit exponatele si iconografia strict necesare,
cu conditia ca materialul din care acestea sunt confectionate sa reziste
actiunilor obligatorii de spalare si decontaminare.
Materialele care ies din acest spatiu trebuie sa fie inchise in ambalaj
steril si etans, suportand la locul de destinatie operatiunile de incinerare,
decontaminare si/sau neutralizare, dupa caz.
10. Spatiul curat se curata, se decontamineaza si se dezinsectizeaza
saptamanal si ori de cate ori este nevoie.
11. Resturile solide si lichide rezultate in urma prelucrarii probelor sunt
sterilizate, neutralizate sau numai colectate, sunt ambalate in recipiente
sterile si etanse si dirijate in una dintre urmatoarele directii:
a) camera de sterilizare si neutralizare;
b) platforma de stocare temporara a deseurilor;
c) camera de primire a resturilor pentru incinerare, din crematoriu.
Resturile solide si lichide ramase dupa prelucrarea probelor vor trebui
manipulate, colectate si stocate tinandu-se seama de regulile cuprinse in prezenta
norma sanitara veterinara.
12. Crematoriul trebuie sa aiba capacitatea adecvata volumului de resturi
care trebuie incinerate.
In crematoriu se incinereaza numai resturile care ard, celelalte se
sterilizeaza, se decontamineaza si/sau se neutralizeaza in camera de
sterilizare si neutralizare. Crematoriul trebuie sa fie astfel construit incat
camera de primire a deseurilor toxice si de risc sa poata primi resturi atat
din zona contaminata, cat si din zona curata prin care se trece cu carucioarele
cu resturi preambalate.
Crematoriul trebuie sa aiba cel putin 3 incaperi - una de conservare a
resturilor, alta de primire, sortare, readucere la temperatura camerei si cea
de a treia unde se afla cuptorul, focarul si sistemul de incarcare a sarjei care
trebuie incinerata.
Cenusarul trebuie sa fie cu doua deschideri, una inspre camera de acces la
focar si alta - etansa - inspre exterior, prin care se evacueaza si se
insacuieste cenusa.
13. Controlul gestionarii deseurilor toxice si de risc revine laboratorului
de igiena si protectia mediului din cadrul sectiei de protectia animalelor. In
acest scop laboratorul va fi dotat, instruit si protejat in mod special.
Controlul se refera la colectarea, stocarea, transportul, neutralizarea si
eliminarea deseurilor toxice si de risc pe fluxul tehnologic al sectiilor si
laboratoarelor. Acesta se realizeaza prin inspectie, teste rapide sau teste
complexe de laborator, raportari periodice ale sefilor de sectie privind unele
evenimente nedorite.
14. Testarea gestionarii deseurilor toxice si de risc se face atat la
suprafetele din obiectivele interioare, cat si la probele recoltate de la
efluentul de ape uzate ale laboratorului sanitar veterinar, probele de aer, sol
si din cenusa rezultata de la crematoriu.
15. In spatiul curat sunt birourile personalului, biblioteca, sala de
lectura, sala pentru servit cafea si gustari, miniclub, culoare de legatura
etc. Resturile lichide din aceasta zona sunt dirijate in sistemul de canalizare
al laboratorului sanitar veterinar, iar resturile solide sunt dirijate la
platforma de stocare temporara sau la crematoriu, dupa caz.
CAP. 4
Dotarea minima a laboratoarelor sanitare veterinare pentru gestionarea
deseurilor toxice si de risc
Art. 4
Laboratoarele sanitare veterinare trebuie sa dispuna in mod obligatoriu de
urmatoarele:
1. recipiente etanse de 15 l capacitate, confectionate din metal inoxidabil
sau din material plastic termorezistent pana la 150 grade C, prevazute cu
capace etanse sau cu sistem de etansare;
2. recipiente de 15 l capacitate, confectionate din material inoxidabil, cu
pereti perforati si cu maner;
3. pungi care se etanseaza prin vidare, aparat pentru vidat pungile cu
probe si aparate pentru sudare termica a pungilor si sacilor;
4. hote absorbante pentru vapori si gaze toxice, prevazute cu filtre
neutralizante;
5. cutii din plastic sau de unica folosinta cu capace etansabile;
6. saci din plastic, rezistenti la rupere, cu capacitate de 15 l;
7. carucioare cu pereti laterali care sa circumscrie un spatiu etans pentru
transportul deseurilor solide si lichide, ambalate;
8. echipament de protectie simpla: halat, costum de protectie si echipament
de protectie speciala: boneta, sort, ochelari, manusi, masca buco-nazala,
cizme, sosete din material plastic pentru acoperit pantofii, masca de gaze,
combinezon etc., folosit in spatiul contaminat;
9. decontaminanti puternici: Aldekol DES 03, Atlan'tol 914, Virbaccid,
Virkon S etc.;
10. neutralizanti: tiosulfat de sodiu, acid acetic, tween 80, amoniac etc.
11. detergenti, apa, aspiratoare, bureti atasati la teuri din lemn etc.,
pentru curatarea mecanica;
12. decontaminator rutier;
13. agregat sau pompa pentru curatare si decontaminare;
14. sa aiba si sa produca apa calda sau vapori pentru tratarea
recipientelor cu care sunt vehiculate infectele;
15. crematoriu cu posibilitatea de a atinge temperatura de cel putin 400
grade C si un aparat de inregistrare a acestei temperaturi pe perioada de
functionare - termograf;
Un sistem de securitate adecvat pentru situatia in care nu poate fi atinsa
aceasta temperatura. Depozit pentru cenusa rezultata pana cand aceasta se
dirijeaza la platforma de gunoi a orasului dupa controlul deseurilor toxice si
de risc. Sistem de insacuire.
Din fiecare sarja de cenusa se ia un esantion in pungi etanse, rezistente
la rupere. O data pe saptamana mostrele sunt controlate in ceea ce priveste
continutul toxic si de risc;
16. filtru sanitar veterinar functional;
17. un bazin de stocare, de capacitate adecvata, reprezentand echivalentul
volumului apelor reziduale din laboratorul sanitar veterinar pe cel putin 15
zile. Pentru situatiile accidentale va exista si un al doilea bazin de stocare
cu o capacitate de 50% din a celui principal. Evacuarea apelor uzate se face
impreuna in sistemul de retentie temporara a apelor reziduale. Controlul
deseurilor toxice si de risc in apele reziduale retentionate se face saptamanal
sau ori de cate ori este nevoie;
18. aparate de sterilizat.
CAP. 5
Reguli de manipulare a deseurilor toxice si de risc si de prevenire a
contaminarii in laboratorul sanitar veterinar
Art. 5
Laboratoarele sanitare veterinare au obligatia sa aplice si sa respecte
regulile de manipulare a deseurilor toxice si de risc si sa asigure toate
masurile necesare pentru prevenirea contaminarii in timpul desfasurarii
activitatii acestora, astfel:
1. probele primite trebuie prelucrate si apoi distruse cu maximum de
operativitate, nedepasindu-se 48 de ore, exceptand situatiile in care tehnicile
de laborator nu reclama un timp mai indelungat sau in care se impune pastrarea
lor pentru alte investigatii si/sau contraprobe;
2. recipientele si mesele de lucru vor fi curatate, spalate si decontaminate
dupa fiecare utilizare;
3. ambalajele cu care au venit probele, resturile lichide si solide
rezultate in zona contaminata vor fi puse in recipiente etanse si trimise la
camera de sterilizare si neutralizare, platforma intermediara de stocare sau la
crematoriu cu aceeasi promptitudine si grija ca si probele infectate;
4. persoanele care intra in spatiul contaminat nu pot accede in spatiul
curat decat dupa dezbracarea echipamentului de protectie speciala si dupa
spalarea si igienizarea mainilor;
5. apele reziduale din laboratoarele sanitare veterinare se vor colecta
intr-un bazin de stocare si, atunci cand se recomanda prin BA, se vor
decontamina sau se vor neutraliza inainte de a se deversa in sistemul de
canalizare al localitatii. In situatiile accidentale, cand in bazinul mare se
face tratamentul contra deseurilor toxice si de risc, apele reziduale vor fi
dirijate in al doilea bazin de stocare;
6. recipientele si carucioarele de transport se pastreaza curate si
decontaminate;
7. controlul circulatiei materialelor infectate se face de catre fiecare
sef de sectie, notandu-se intr-un registru special masurile care se iau in caz
de abateri;
8. la camera de sterilizare si neutralizare se noteaza intr-un registru
cantitatea de infecte sterilizata sau neutralizata, procedeul, temperatura sau
felul si cantitatea de neutralizant utilizat;
9. la crematoriu se completeaza in caietul de ecarisare toate rubricile;
10. se preleveaza esantioane si probe de aer, de resturi lichide si solide pentru
controlul periodic al poluarii;
11. se stabilesc puncte fixe de prelevare a probelor pentru controlul
poluarii;
12. probele pentru controlul poluarii sunt recoltate de persoane
nominalizate si instruite, cu sarcina expresa in fisa postului;
13. probele vor fi prelucrate in sectia de protectia animalelor de catre
specialisti instruiti, atestati si protejati.
CAP. 6
Colectarea, stocarea si evacuarea reziduurilor solide din laboratoarele
sanitare veterinare
Art. 6
Toate reziduurile solide din zona exterioara a laboratoarelor sanitare
veterinare, din spatiile curate si cele care nu contin deseuri toxice sau de
risc din zona interioara sunt depozitate temporar pe o platforma.
Platforma de depozitare temporara a reziduurilor solide trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
1. sa fie plasata la cel putin 10 m de cladire;
2. sa aiba suprafata betonata, scurgere la canalizarea pentru apele
laboratorului sanitar veterinar, inchisa cu sifon cu garda metalica;
3. sa aiba capacitate de stocare suficienta, considerandu-se volumul de
reziduuri solide de 10 l/persoana/zi;
4. reziduurile solide nepericuloase se colecteaza in pubele sau containere
care sunt evacuate zilnic sau la cel mult 3 zile vara si 5 zile iarna.
Colectarea reziduurilor incepe chiar de la locul de producere.
Se pot utiliza saci din hartie sau din material plastic, care se
indeparteaza cu totul. Se vor alege cu atentie ambalajele, intrucat sacii nu
rezista intotdeauna la umiditate sau la unele substante caustice.
Art. 7
Alt sistem de colectare este introducerea reziduurilor in pubele
confectionate din tabla sau din material plastic, acoperite cu un capac cat mai
etans posibil.
De la nivelul locului de producere reziduurile se evacueaza periodic si se
depoziteaza selectiv in pubele de capacitate mare - de 100 l -, amplasate in
locuri special amenajate, eventual in incaperi care trebuie sa fie prevazute cu
facilitati de intretinere igienica.
Art. 8
Acolo unde exista posibilitati, reziduurile pot fi afluite prin conducte
speciale din material rezistent la acizi si baze, usor lavabile.
Art. 9
In cazul reziduurilor colectate ce nu prezinta pericol de contaminare,
pubelele sau containerele sunt indepartate de serviciile de salubritate. Sunt
recomandate pentru transportul acestor reziduuri vehiculele compactoare.
Art. 10
Pentru a se preveni poluarea ce ar putea interveni in timpul transportarii
se indica metoda transportarii pubelelor sau a containerelor pline si inlocuirea
lor cu altele dezinfectate intre timp.
Art. 11
Personalul insarcinat cu indepartarea reziduurilor trebuie dotat cu
echipament de protectie cat mai bine inchis la extremitati, manusi de
protectie, dupa caz, masti de tifon sau ochelari de protectie si trebuie sa
beneficieze de instalatii de igiena personala - bai, dusuri - la intrarea si la
iesirea de la munca, sa fie controlat periodic din punct de vedere medical prin
examene clinice si de laborator si sa fie vaccinat pentru diferite afectiuni
posibil de transmis prin reziduurile in cauza.
Art. 12
Alta metoda de colectare si de indepartare concomitenta a reziduurilor
solide este la reteaua de canalizare. Mai intai reziduurile sunt macinate la
locul producerii lor, dupa care sunt antrenate prin intermediul unui jet de
apa, pentru a fi transportate la o instalatie centrala unde continua procesul
de macinare, decontaminate si apoi evacuate la canal.
Art. 13
Evacuarea reziduurilor se mai poate realiza prin canale pneumatice. Conductele
colectoare lasa sa cada reziduurile intr-o palnie colectoare, de unde, prin
curenti de aer sau prin vacuum partial, reziduurile sunt conduse intr-o
incapere in care se vor neutraliza in scopul inlaturarii nocivitatii pe care o
prezinta.
Art. 14
Incinerarea reziduurilor efectuata in conditii de maxima securitate este
cea mai indicata.
CAP. 7
Colectarea, stocarea si evacuarea reziduurilor lichide din laboratoarele
sanitare veterinare
Art. 15
Toate reziduurile lichide din zona exterioara, din spatiile curate si din
cele din care au fost eliminate deseurile toxice si de risc din zona interioara
sunt colectate, transportate, stocate temporar, testate si evacuate in reteaua
de canalizare a localitatii printr-o retea de canalizare proprie a
laboratorului sanitar veterinar.
Colectarea si transportul reziduurilor lichide se realizeaza printr-o retea
de canalizare unitara care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. evacuarea integrala a apelor reziduale;
2. timpul de evacuare cat mai scurt;
3. sa nu permita poluarea aerului, apei si a solului din incinta
laboratorului sanitar veterinar;
4. sa fie prevazuta cu guri de aerisire si cu sifon cu garda metalica;
5. sa fie prevazuta cu doua bazine de retentie temporara, care sa permita
epurarea, neutralizarea sau decontaminarea, dupa caz, atunci cand se impune
prin buletin de analiza;
6. sa dirijeze apele pluviale direct la reteaua de canalizare a orasului,
ocolind bazinele de retinere temporara;
7. capacitatea bazinelor de retinere temporara trebuie sa asigure: unul -
stocarea tuturor reziduurilor lichide din laboratorul sanitar veterinar timp de
cel putin 15 zile, iar cel de-al doilea, cu capacitatea de 50% din primul, se
calculeaza pentru reziduurile lichide: 50 l/persoana/zi.
CAP. 8
Colectarea, stocarea si evacuarea reziduurilor radioactive din
laboratoarele sanitare veterinare
Art. 16
Reziduurile care contin radionuclizi cu viata scurta si activitate redusa
se pastreaza in containere speciale, ecranate cu materiale impenetrabile.
Reziduurile se indeparteaza in mediu dupa depasirea timpului de injumatatire.
Art. 17
Reziduurile care contin radionuclizi cu viata lunga si activitate intensa
fie sunt tratate cu substante puternic oxidante, pentru a li se reduce volumul,
fie sunt dirijate in containere speciale, pentru distrugere, catre crematoriul
cu circuit inchis la care este arondat laboratorul sanitar veterinar, prevazut
schematic in anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara.
CAP. 9
Testarea gestionarii deseurilor toxice si de risc
Art. 18
Testarea gestionarii deseurilor toxice si de risc se executa dupa cum
urmeaza:
1. Controlul saptamanal al cenusii:
a) Clostridium perfringens/g = 0
b) Salmonelles/25 g = 0
c) Enterobacteriacee/g = 0
d) NTG/g = {n = 5; c = 2; m = 10; M = 3 x 10^2}, in care:
n - numar de unitati care constituie esantionul;
m - valoarea NTG (sa nu fie mai mare ca M);
M - valoarea maxima admisa a NTG.
2. Controlul bilunar al apei din bazinul de retentie temporara:
a) indicatori fizici: temperatura, reziduul filtrat la 105 grade C;
b) indicatori chimici: pH, CBO, CCO - Mn, N-amoniacal, N-total, azotiti,
azotati, sulfuri si H2S, fosfati, fosfor total, detergenti sintetici anionici
activi, arsen, aluminiu, calciu, plumb, cadmiu, crom trivalent si hexavalent,
fier total ionic, cupru, mercur, fluoruri, clor liber;
c) indicatori biologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi
fecali, salmonella.
3. Controlul saptamanal al probelor de aer:
a) pulberi;
b) carbon organic total;
c) oxizi de azot;
d) oxizi de sulf;
e) monoxid de carbon.
4. Controlul permanent al sterilizarii la autoclava:
a) verificarea presiunii la manometru;
b) verificarea lunara, in zile alese la intamplare, prin substante solide
care se lichefiaza la peste 101 grade C (acid oxalic), 110 grade C
(benzonaftol), 120 grade C (floare de sulf), 132 grade C (uree).
5. Inspectii pe fluxul activitatii, verificarea si vizarea documentelor
legate de deseuri toxice si de risc, tinute pe sectii si laboratoare
6. Controlul saptamanal al decontaminarii suprafatelor din spatiile
contaminate:
a) testul Stafilococic
b) testul NTG
c) testul Acido alcoolo rezistentilor.
Art. 19
Puncte fixe de colectare a probelor sunt:
1. cenusarul crematoriului;
2. cosul de fum al crematoriului;
3. bazinul de retentie temporara a apelor uzate;
4. autoclava;
5. suprafete din spatiul contaminat, alese la intamplare.
ANEXA 1
la norma sanitara veterinara
_______________________________________________________________
| | | |
| | | |
| HAINE DE STRADA | DUSURI | HAINE DE PROTECTIE |
| | | |
| | | |
|_____________________|________________|________________________|
ANEXA 2
la norma sanitara veterinara
_____________ ____________________________________________________________
| | | | | | | |
| | _|_ | | |
| HOL VIZITATORI | _|_ | | |
| _________________| camera | Crematoriul| Crematoriul| Crematoriul |
|_ | | necropsii| 1 | 2 | 3 _|
_ | camera primire _|_ | _|_ | Sistem de _
| _|_ redistribuire ___ | _|_ | incarcare |
| ___ probe | | | | focar si |
| | | | | | cenusar |
|______|__||_______||____|_||____||_|____________|____________|______________|
| || | || || | || |
| | | |
|_ Hol pentru | Camera | Camera spalare, sterilizare si |
|_ personalul | animale | decontaminare |
| L.V. | inoculate | |
| |_______________|____________________________________|_|______|
| _|_ | | |
| _|_ Hol |
|_____|_|______| ______|_|_____|_|______________|_|_____________|_|___|
| | | | | | | | | | | | | |
| | | |
| Filtru | | SECTII SI LABORATOARE |
| _|_ | |
| _|_ | |
|______________|_______|_____________________________________________________|
ANEXA 3
la norma sanitara veterinara
LIMITELE
de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa
Tabelul nr. 1
________________________________________________________________________________
Nr. Indicator de calitate U.M. Limite maxime Metoda
crt. admisibile de
analiza*1)
________________________________________________________________________________
A. Indicatori fizici
1.*2) Temperatura grade C 40 grade C -
B. Indicatori chimici
2. Concentratia ionilor de
hidrogen (pH) unitati pH 6,5 - 8,5 STAS 8619/3 -
90
3. Materii totale in suspensie
(MTS) mg/dm^3 300,0 STAS 6953 - 81
4. Consumul biochimic de
oxigen la 5 zile (CBO5) mg/dm^3 300,0 STAS 6560 - 82
5. Consumul chimic de
oxigen - metoda cu
permanganat de potasiu
(CCO - M) mg/dm^3 500,0 STAS 9887 - 74
6. Consumul chimic de
oxigen - metoda cu bicromat
de potasiu (CCO - Cr) mg/dm^3 500,0 STAS 6954 - 82
7. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm^3 30,0 STAS 8683 - 70
8. Azot total (N) mg/dm^3 10,0 STAS 7312 - 83
9. Azotati (NO3-) mg/dm^3 25,0 STAS 8900/1 -
71
10. Azotiti (NO2-) mg/dm^3 1,0 STAS 8900/2 -
71
11. Sulfuri si hidrogen sulfurat
(H2S) mg/dm^3 0,5 STAS 7510 - 66
2-
12. Sulfiti (SO3 ) mg/dm^3 10,0 STAS 7661 - 89
13. Fenoli antrenabili cu vapori
de apa (C6H5OH) mg/dm^3 30,0 STAS 7167 - 92
14. Substante extractibile cu
eter de petrol mg/dm^3 20,0 STAS 7587 - 66
15.*3) Produse petroliere mg/dm^3 1,0 STAS 7877 - 87
3-
16. Fosfati (PO4 ) mg/dm^3 4,0 STAS 10064 -
75
17. Fosfor total (P) mg/dm^3 5,0 STAS 10064 -
75
18. Detergenti sintetici
anionici activi,
biodegradabili mg/dm^3 30,0 STAS 7576 - 66
19.*4) Arsen mg/dm^3 0,05 STAS 7885 - 67
20. Aluminiu (Al3+) mg/dm^3 8 STAS 9411 - 83
21. Calciu (Ca2+) mg/dm^3 300 STAS 3662 - 90
22.*4) Plumb (Pb2+) mg/dm^3 0,5 STAS 8637 - 79
23.*4) Cadmiu (Cd2+) mg/dm^3 0,1 STAS 7852 - 80
24.*4) Crom trivalent (Cr3+) mg/dm^3 1 STAS 7884 - 91
25.*4) Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm^3 0,1 STAS 7884 - 91
26. Fier total ionic
(Fe2+ + Fe3+) mg/dm^3 5,0 STAS 8634 - 70
27.*4) Cupru (Cu2+) mg/dm^3 0,1 STAS 7795 - 80
28.*4) Nichel (Ni2+) mg/dm^3 1,0 STAS 7987 - 67
29.*4) Zinc (Zn2+) mg/dm^3 1,0 STAS 8314 - 87
30.*4) Mercur (Hg2+) mg/dm^3 0,005 STAS 8014 - 79
31. Argint (Ag+) mg/dm^3 0,1 STAS 8190 - 68
32. Fluoruri (F-) mg/dm^3 0,5 STAS 8910 - 71
33. Molibden (Mo2+) mg/dm^3 0,1 STAS 11422 -
84
34. Seleniu (Se2+) mg/dm^3 0,1 STAS 12663 -
88
35. Mangan (Mn2+) mg/dm^3 1,0 STAS 8662 - 70
36. Magneziu (Mg2+) mg/dm^3 100,0 STAS 6674 - 77
37. Cobalt (Co2+) mg/dm^3 1,0 STAS 8288 - 69
38. Cianuri (CN-) mg/dm^3 0,5 STAS 7685 - 79
39. Clor liber (Cl2) mg/dm^3 1,0 STAS 6364 - 78
40. Cloruri (Cl-) mg/dm^3 400,0 STAS 8663 - 70
41. Reziduu filtrat la
105 grade C mg/dm^3 2.000,0 STAS 9187 - 84
2-
42. Sulfati (SO4 ) mg/dm^3 400,0 STAS 3069 - 87
C. Indicatori bacteriologici
43. Bacterii coliforme totale nr./100 cm^3 1 milion STAS 3001 - 91
44. Bacterii coliforme fecale nr./100 cm^3 10.000 STAS 3001 - 91
45. Streptococi fecali nr./100 cm^3 5.000 STAS 3001 - 91
46. Salmonella nr./100 cm^3 absent STAS 3001 - 91
________________________________________________________________________________
*1) Metoda de analiza va fi cea corespunzatoare standardului in vigoare.
*2) Prin primirea apelor uzate temperatura resursei de apa nu va creste cu
mai mult de 2 - 5 grade C sau nu va depasi 30 grade C.
*3) Suprafata resursei de apa in care se evacueaza ape uzate nu trebuie sa
prezinte irizatii.
*4) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie sa depaseasca concentratia de 1
mg/dm^3, iar suma ionilor de Ni, Zn si Mn sa nu depaseasca 2 mg/dm^3, valorile
individuale fiind cele prevazute in tabel. In situatia in care in localitatile
care nu au statie de epurare apa din retelele de distributie a apei potabile
contine zinc in concentratie mai mare de 0,5 mg/dm^3, aceasta valoare se va
accepta si la evacuarea apelor uzate in cursurile de apa.
Tabelul nr. 2
SUBSTANTE POLUANTE
cu grad ridicat de toxicitate
Tabelul contine anumite substante individuale care apartin urmatoarelor
clase si grupe de substante, selectate in special pe baza toxicitatii,
persistentei si bioacumularii lor, cu exceptia celor care sunt inofensive din
punct de vedere biologic sau care se transforma rapid in substante inofensive
biologic:
1. compusi organohalogenati si substante care pot forma asemenea compusi in
mediul acvatic;
2. compusi organofosforici;
3. compusi organostanici;
4. substante cu proprietati cancerigene in mediu acvatic;
5. compusi organici ai mercurului;
6. compusi organosilicici si substante care pot forma asemenea compusi in
mediul acvatic;
7. uleiuri minerale persistente si hidrocarburi de origine petroliera
persistente;
8. deseuri radioactive care se concentreaza in mediu sau in organismele
acvatice;
9. substante sintetice persistente care pot ramane in suspensie, decantare
sau flotare, deranjand utilizarea apei.
Tabelul nr. 3
NORME DE LIMITARE
a emisiilor pentru uzinele de incinerare a deseurilor
Valori limita de emisie
________________________________________________________________________________
Indicatorul U.M. Perioada de referinta Valori limita
________________________________________________________________________________
Pulberi mg/Nm^3 24 de ore 5
Carbon organic total mg/Nm^3 24 de ore 5
Acid clorhidric mg/Nm^3 24 de ore 5
Acid fluorhidric mg/Nm^3 24 de ore 1
Oxizi de azot mg/Nm^3 24 de ore 300
Oxizi de sulf mg/Nm^3 24 de ore 25
Monoxid de carbon mg/Nm^3 24 de ore 50
Metale grele:
- mercur mg/Nm^3 0,5 - 4 ore 0,05
- cadmiu mg/Nm^3 0,5 - 4 ore 0,05
- alte metale grele:
Sb+As+Pb+Cr+Co+Cu+Mn+Ni+Sn+V mg/Nm^3 0,5 - 4 ore 0,5
Dioxina si furani mg/Nm^3 0,6 - 16 ore 0,1
Marime de referinta: valorile
limita se raporteaza la un
continut in oxigen al
efluentilor gazosi % vol. 11
________________________________________________________________________________
ANEXA 4
la norma sanitara veterinara
SCHEMA INSTALATIEI DE INCINERARE A REZIDUURILOR
Figura 1 Schema instalatiei de incinerare a reziduurilor se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 703 din 6 noiembrie 2001, la
pagina 8.