Ordinul Nr.388 din 25.02.2021

Având în vedere:– art. 13 lit. a) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;– art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;– art. 18 pct. 10 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;– Adresa Ministerului Finanţelor Publice - Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern nr. 440.105 din 11.02.2020;– Avizul favorabil nr. 199 din 11.02.2020 al Ministerului Finanţelor Publice - Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern;– Referatul de aprobare al Direcţiei audit public intern a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. AI/23 din 5.02.2021,în temeiul prevederilor: – art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;– art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin: Articolul INormele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 288/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 şi 376 bis din 21 mai 2014, se modifică şi se completează după cum urmează: A. Partea I „Aplicarea normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate" se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Punctul 1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1.2. Structurile implicate în asigurarea activităţii de audit public intern în cadrul CNAS şi CAS 1.2.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat în baza art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se realizează de către Direcţia audit public intern (DAPI) a CNAS, ca structură centrală distinctă, specializată, unică. 1.2.2. DAPI îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013, şi ale Normelor metodologice specifice privind exercitarea auditului public intern, aprobate prin ordin al preşedintelui CNAS. 1.2.3. Directorul DAPI este responsabil pentru conducerea, organizarea, coordonarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern. 1.2.4. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea comitetelor de audit intern. 1.2.5. Secretariatul tehnic este asigurat de DAPI, iar desemnarea persoanei care asigură secretariatul tehnic şi a înlocuitorului acesteia se face prin decizie a directorului DAPI. 2. Punctul 1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1.3. Organizarea Direcţiei audit public intern 1.3.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat şi se exercită distinct de celelalte activităţi din cadrul entităţii, prin intermediul Direcţiei audit public intern (DAPI). 1.3.2. Auditul public intern reprezintă activitatea funcţional-independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS. 1.3.3. Auditul public intern ajută CNAS şi CAS să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă. 1.3.4. Obiectivul general al auditului public intern la nivelul CNAS şi CAS îl reprezintă îmbunătăţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin: a)activitatea de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza CNAS şi CAS o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă; b)activitatea de consiliere menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în CNAS şi CAS, fără ca auditorul să îşi asume responsabilităţi manageriale; c)misiuni ad-hoc, în mod excepţional, pe baza aprobării preşedintelui CNAS; d)misiuni de urmărire a implementării recomandărilor şi a progreselor înregistrate şi raportate de entitatea/structura auditată.1.3.5. Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS conform atribuţiilor acestora pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv evaluarea sistemului de control intern managerial. 1.3.6. DAPI este dimensionat pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea tuturor activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern, la nivelul CNAS şi CAS, conform prevederilor legale. 1.3.7. Necesarul de posturi se fundamentează şi se propune spre aprobare, cu respectarea actelor normative specifice, preşedintelui CNAS, de către directorul DAPI, după parcurgerea următoarelor etape: a)identificarea tuturor activităţilor desfăşurate atât în cadrul CNAS, cât şi în cadrul CAS; b)identificarea riscurilor asociate activităţilor desfăşurate de entităţile prevăzute la lit. a); c)identificarea formelor de control intern ataşate fiecărei activităţi; d)stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control; e)stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori: bugetul alocat CNAS, respectiv CAS, numărul instituţiilor subordonate, complexitatea şi importanţa activităţilor, numărul angajaţilor, respectarea periodicităţii în auditare, activităţile care prezintă riscuri mari/medii. 3. După punctul 1.3 se introduc două noi puncte, punctele 1.3¹ şi 1.3², cu următorul cuprins: 1.3¹. Organizarea Comitetului de audit intern 1.3¹.1. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea comitetelor de audit intern. 1.3¹.2. Numărul membrilor comitetului de audit intern este de 5 şi este stabilit prin ordin al preşedintelui CNAS. 1.3¹.3. Membrii Comitetului de audit intern la nivelul CNAS sunt numiţi prin ordin de preşedintele CNAS, cu respectarea componenţei prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare. 1.3¹.4. Mandatul membrilor Comitetului de audit intern al CNAS este de 3 ani de la data numirii şi se poate reînnoi o singură dată. 1.3¹.5. CAI are următoarea componenţă: a)auditori interni cu experienţă de minimum 5 ani - 2 persoane; b)specialişti cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al CNAS sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice - 2 persoane; c)directorul DAPI.1.3¹.6. Auditorii interni nominalizaţi la subpunctul 1.3¹.5 lit. a) îşi desfăşoară activitatea în alte instituţii publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS şi care îndeplinesc condiţiile pentru constituirea comitetelor de audit intern. 1.3¹.7. Specialiştii nominalizaţi la subpunctul 1.3¹.5 lit. b) îşi desfăşoară activitatea în cadrul CNAS şi nu ocupă funcţii de conducere. 1.3¹.8. Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la subpunctul 1.3¹.5 lit. a) şi b). 1.3¹.9. CAI este condus de un preşedinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; directorul DAPI nu poate îndeplini funcţia de preşedinte. 1.3¹.10. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAI este elaborat şi aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi, potrivit art. 12 alin. (2) din Normele privind înfiinţarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014. 1.3¹.11. Membrii CAI primesc o indemnizaţie de şedinţă stabilită în aceleaşi condiţii ca şi indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comitetului pentru audit public intern (CAPI). Indemnizaţia se suportă din bugetul CNAS. 1.3¹.12. CAI se întruneşte de două ori pe an, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, numai pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) şi f) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare. 1.3¹.13. La cererea preşedintelui CNAS, preşedintele CAI va participa la şedinţele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii. 1.3¹.14. Metodologia de selecţie a membrilor CAI este elaborată de DAPI şi propusă spre aprobare preşedintelui CNAS. 1.3¹.15. Metodologia de selecţie a membrilor CAI cuprinde criteriile de selecţie a instituţiilor publice la care sunt transmise scrisori de intenţie în vederea nominalizării persoanelor propuse a face parte din CAI, criteriile de selecţie a structurilor din cadrul CNAS care vor transmite specialişti, criterii de selecţie a membrilor CAI, diverse modele de formulare (scrisori de intenţie) şi alte informaţii şi documente care vor fi detaliate în metodologie. 1.3¹.16. Şedinţele CAI se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. 1.3². Asigurarea Secretariatului tehnic 1.3².1. Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern de la nivelul CNAS este asigurat de o persoană din cadrul DAPI, desemnată de directorul DAPI şi care are atribuţii prevăzute în acest sens în fişa postului. 4. Punctul 1.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1.4. Atribuţiile structurilor implicate în realizarea activităţii de audit public intern 1.4.1. Atribuţiile DAPI sunt următoarele: a)elaborează/actualizează normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, avizate de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din Ministerul Finanţelor, denumită în continuare UCAAPI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b)elaborează/actualizează Carta auditului intern, cu avizul Comitetului de audit intern şi al UCAAPI; c)elaborează proiectul Planului multianual de audit public intern şi, pe baza acestuia, proiectul Planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării preşedintelui CNAS, cu avizul CAI; d)efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale CNAS şi CAS sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate; e)efectuează auditul public intern asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public. Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

f)realizează în bune condiţii misiunile dispuse de UCAAPI şi cuprinse în planul anual de audit public intern şi le raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare şi raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI; g)informează trimestrial, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către preşedintele CNAS; h)raportează periodic către UCAAPI constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea de audit public intern; i)valorifică rezultatele activităţii de audit public intern şi raportează preşedintelui CNAS şi UCAAPI, prin raportul anual, cu avizul CAI, despre modul de realizare a obiectivelor DAPI; j)în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează preşedintelui CNAS şi structurii de control intern abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare; k)supune analizei CAI, în vederea emiterii unei opinii, recomandările formulate de auditorii interni, inclusiv cele care nu au fost însuşite de preşedintele CNAS; l)stabileşte criteriile de selectare a instituţiilor publice centrale, în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru desemnarea auditorilor interni în CAI; m)elaborează şi transmite scrisorile de intenţie către instituţiile publice centrale, în vederea selectării auditorilor interni în CAI; n)stabileşte criteriile de selectare a structurilor interne de specialitate în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru desemnarea specialiştilor în CAI; o)elaborează şi transmite scrisorile de intenţie către structurile de specialitate din cadrul CNAS, pentru selectarea în CAI a specialiştilor în domeniu; p)elaborează documentaţia prin care se fundamentează propunerile de persoane desemnate pentru CAI, pe baza analizei documentelor primite de la structurile/instituţiile la care s-au comunicat scrisori de intenţie; q)asigură organizarea, păstrarea şi arhivarea proceselor- verbale ale şedinţelor CAI; r)asigură secretariatul tehnic al CAI; s)prelucrează informaţiile din Raportul de activitate al CAI şi le include în Raportul anual privind activitatea de audit public intern din cadrul CNAS şi CAS. 5. După punctul 1.4 se introduc trei noi puncte, punctele 1.4¹-1.4³, cu următorul cuprins: 1.4¹. Atribuţiile CAI sunt următoarele: a)dezbate şi avizează planul multianual şi planul anual pentru activitatea de audit public intern, prin emiterea unui aviz; b)analizează şi emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost însuşite de preşedintele CNAS, prin emiterea unei opinii; c)avizează Carta auditului public intern, prin emiterea unui aviz; d)examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern şi propune preşedintelui CNAS măsurile necesare; e)analizează şi avizează Raportul anual al activităţii de audit public intern din cadrul CNAS şi CAS, prin emiterea unui aviz; f)colaborează cu reprezentanţii structurilor funcţionale din cadrul CNAS, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin; g)îşi analizează activitatea, evaluează propria eficienţă şi elaborează anual un raport de activitate, pe care îl transmite DAPI; h)colaborează cu UCAAPI în vederea realizării atribuţiilor şi îmbunătăţirii activităţii de audit intern la nivelul CNAS şi CAS. 1.4². Atribuţiile secretariatului tehnic al CAI sunt următoarele: a)pregătirea materialelor pentru a fi supuse dezbaterii comitetului de audit intern; b)completarea Registrului avizelor şi opiniilor emise de comitetul de audit intern; c)redactarea rapoartelor periodice privind activitatea comitetului de audit intern; d)redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor comitetului de audit intern, care cuprind dezbaterile realizate; e)primirea şi distribuirea corespondenţei comitetului de audit intern; f)executarea altor sarcini necesare bunei desfăşurări a activităţii comitetului de audit intern; g)elaborarea proiectelor de acte administrative privind numirea membrilor CAI; h)gestionarea şi arhivarea documentaţiei specifice activităţii CAI; i)înaintarea estimării bugetului pentru plata indemnizaţiilor de şedinţă pentru membrii CAI.1.4³. Atribuţiile preşedintelui CAI sunt următoarele: a)aduce la cunoştinţa preşedintelui CNAS, prin intermediul directorului DAPI, situaţiile de încetare a calităţii de membru în CAI prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele privind înfiinţarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014; b)convoacă membrii CAI în şedinţele de lucru; c)conduce şedinţele CAI; d)semnează documentele elaborate în cadrul CAI; e)poate participa la şedinţele organizate de conducerea CNAS, la solicitarea acesteia, în vederea exprimării opiniei comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii. 6. Punctul 2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern 2.1.1. Personalul care exercită activităţi de audit public intern este obligat să respecte normele de conduită aplicabile funcţiei de auditor public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 - Codul etic şi regulile de conduită aplicabile salariaţilor din cadrul CNAS şi CAS*⁾, precum şi prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.*⁾ Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 2.1.2. Personalul care exercită activitatea de audit public intern nu trebuie implicat în niciun fel în îndeplinirea activităţilor pe care, în mod potenţial, le poate audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale CNAS şi CAS. 2.1.3. Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă. 2.1.4. Persoanele care exercită activitatea de audit public intern nu pot fi sancţionate sau trecute în altă funcţie pentru acţiunile lor întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora. 2.1.5. Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. 2.1.6. Auditorii publici interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern la care au avut acces, precum şi de protecţia datelor cu caracter personal la care au acces cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice. 2.1.7. Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu preşedintele CNAS nu pot fi auditori interni în cadrul CNAS. 2.1.8. Auditorii publici interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă. 2.1.9. Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în domeniile de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani. 2.1.10. Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la subpunctele 2.1.1-2.1.3 au obligaţia de a informa de îndată, în scris, directorul DAPI. 7. Subpunctul 2.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.2.2. Normele metodologice specifice se elaborează în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi buna practică în domeniul auditului public intern. 8. Subpunctul 2.3.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.3.1.2. Carta auditului intern se elaborează de către DAPI ca document distinct de normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern, se avizează de CAI şi se aprobă de preşedintele CNAS, după obţinerea avizului favorabil al UCAAPI. Directorul DAPI este responsabil pentru întocmirea şi actualizarea periodică a Cartei auditului intern. 9. Subpunctul 2.3.1.3 se abrogă. 10. Subpunctul 2.3.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.3.3. Numirea, respectiv destituirea directorului DAPI 2.3.3.1. Numirea directorului DAPI se face de către preşedintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/ examenelor pentru ocuparea acestei funcţii, cu avizul UCAAPI. 2.3.3.2. Candidaţii pentru funcţia de director DAPI depun la UCAAPI documentele pentru obţinerea avizului: a)curriculum vitae; b)minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern; c)o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate; d)o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni. 2.3.3.3. Destituirea directorului DAPI se face de către preşedintele CNAS cu avizul UCAAPI. Preşedintele CNAS solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii. 11. Subpunctul 2.3.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor publici interni 2.3.4.1. Candidaţii la funcţia de auditor public intern trebuie să solicite avizul DAPI. 2.3.4.2. Pentru obţinerea avizului, candidaţii depun, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data emiterii avizului, un dosar care cuprinde următoarele documente: a)curriculum vitae; b)o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni; c)o lucrare în domeniul auditului public intern; d)două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern.2.3.4.3. Comisia de avizare formată din directorul DAPI, 2 auditori publici interni şi un secretar desemnaţi de directorul DAPI are următoarele atribuţii: a)analizează şi evaluează documentele cuprinse în dosarul de avizare; b)organizează interviul cu persoana care solicită obţinerea avizului; c)acordă calificativele pentru fiecare etapă a procedurii de avizare (analiza documentaţiei şi interviul); d)stabileşte calificativul final; e)propune eliberarea avizului, respectiv aviz favorabil sau aviz nefavorabil, după caz.2.3.4.4. Directorul DAPI transmite comisiei, spre analiză, documentele depuse. 2.3.4.5. Organizarea interviului cu persoana solicitantă se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării. 2.3.4.6. Acordarea calificativului de către comisie: notarea şi stabilirea calificativului se fac pentru fiecare probă cu note de la 1 la 10 şi, în funcţie de media obţinută, se stabileşte calificativul final astfel: a)slab, pentru medii sub 7; b)bine, pentru medii cuprinse între 7 şi 9; c)foarte bine, pentru medii peste 9.2.3.4.7. Avizul este favorabil pentru calificativele bine şi foarte bine şi nefavorabil în cazul în care se obţine calificativul slab. 2.3.4.8. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante şi preşedintelui CNAS în termen de două zile de la data susţinerii interviului. 2.3.4.9. După obţinerea avizului, numirea auditorului public intern se face de către preşedintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiei publice de auditor. 2.3.4.10. Obţinerea avizului este necesară şi în situaţia în care ocuparea funcţiei de auditor se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, în temeiul secţiunii 1 capitolul IX titlul II din partea a VI-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, întocmirea ordinului de modificare a raporturilor de serviciu se realizează doar după obţinerea avizului favorabil, cu respectarea procedurii menţionate la subpunctele 2.3.4.1-2.3.4.8. 2.3.4.11. Revocarea auditorilor interni 2.3.4.11.1. Pentru revocarea auditorilor publici interni preşedintele CNAS înştiinţează directorul DAPI despre intenţia de revocare a unui auditor public intern şi despre motivele acesteia. 2.3.4.11.2. Directorul DAPI analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu auditorul, după caz, şi, în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil. 2.3.4.11.3. Avizul negativ în cazul revocării are în vedere examinarea motivelor invocate, numai din punctul de vedere al respectării normelor, procedurilor aplicabile domeniului, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către auditorul public intern, coroborate cu fişa postului acestuia. 12. După subpunctul 2.3.4 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.3.4¹ şi 2.3.4², cu următorul cuprins: 2.3.4¹. Numirea membrilor CAI 2.3.4¹.1. Nominalizarea membrilor în CAI al CNAS se face prin parcurgerea următoarelor etape: a)aprobarea de către preşedintele CNAS, la propunerea DAPI, a criteriilor de selectare a instituţiilor publice centrale în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS; b)transmiterea de către CNAS, prin DAPI, a scrisorilor de intenţie adresate instituţiilor publice centrale care îndeplinesc criteriile aprobate de către preşedintele CNAS pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS; c)solicitarea de către DAPI a propunerilor de specialişti din cadrul CNAS, în vederea selectării lor ca membri în CAI al CNAS, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare; d)elaborarea de către DAPI a documentaţiei privind selectarea şi desemnarea membrilor CAI al CNAS; e)numirea membrilor CAI al CNAS, prin ordin al preşedintelui CNAS, pe baza propunerilor directorului DAPI şi a documentaţiei elaborate de DAPI.2.3.4¹.2. Nominalizarea auditorilor interni cu experienţă de minimum 5 ani ca membri în CAI al CNAS se realizează de către preşedintele CNAS în baza propunerilor formulate de alte instituţii publice centrale, care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS şi care îndeplinesc condiţiile pentru constituirea comitetelor de audit intern, în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare. 2.3.4¹.3. CNAS trimite, prin DAPI, instituţiilor publice centrale ce îndeplinesc criteriile de selecţie aprobate de preşedintele CNAS scrisori de intenţie pentru selectarea în comitetul de audit intern a auditorilor interni, iar acestea formulează propuneri, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora. 2.3.4¹.4. CNAS, prin DAPI, stabileşte, prin referat aprobat de preşedintele CNAS, criterii de selectare a instituţiilor publice centrale cărora le transmite scrisori de intenţie. 2.3.4¹.5. Propunerile privind persoanele nominalizate se transmit CNAS, însoţite de un curriculum vitae detaliat. 2.3.4¹.6. Specialiştii din cadrul CNAS, prevăzuţi la art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sunt propuşi ca membri în CAI de către structurile funcţionale, ca urmare a scrisorilor transmise de DAPI. 2.3.4¹.7. Numirea auditorilor interni şi a specialiştilor se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, pe baza analizei documentaţiei elaborate şi prezentate de către DAPI. 2.3.4¹.8. Procesul de selectare şi desemnare în CAI a unui auditor intern sau a unui specialist în domeniul specific CNAS este legal realizat numai dacă există cel puţin câte două propuneri primite de la alte instituţii publice, respectiv de la structurile de specialitate din cadrul CNAS. 2.3.4². Încetarea calităţii de membru în CAI 2.3.4².1. Calitatea de membru în CAI încetează în următoarele situaţii: a)la cererea acestuia; b)în cazul pierderii calităţii de auditor intern a membrilor selectaţi în CAI; c)la încetarea raporturilor de serviciu cu instituţia publică în care este încadrat; d)la încetarea calităţii de director DAPI; e)la revocarea mandatului de către instituţia care l-a nominalizat.2.3.4².2. Constatarea situaţiilor prevăzute la subpunctul 2.3.4².1 este de competenţa preşedintelui CAI, care le aduce la cunoştinţa preşedintelui CNAS, prin directorul DAPI. 2.3.4².3. Încetarea calităţii de membru în situaţiile prevăzute la subpunctul 2.3.4².1 se dispune prin ordin al preşedintelui CNAS. 2.3.4².4. Locul de membru în CAI devenit vacant se ocupă după aceeaşi procedură utilizată la numirea acestuia. 13. După subpunctul 2.3.5.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.3.5.3¹, cu următorul cuprins: 2.3.5.3¹. Pregătirea profesională continuă 2.3.5.3¹.1. Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni se realizează în baza Programului anual de pregătire profesională continuă, aprobat de directorul DAPI, prin alocarea unui fond de timp de minimum 15 zile lucrătoare pentru fiecare auditor intern. 2.3.5.3¹.2. La elaborarea Programului anual de pregătire profesională continuă se au în vedere competenţele ce trebuie deţinute de auditorii interni, precum şi eventualele teme stabilite de UCAAPI. 14. Subpunctele 2.3.6.2.1 şi 2.3.6.2.2 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 2.3.6.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către directorul DAPI şi constau în: a)evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanţele auditorilor publici interni, anual şi cu ocazia finalizării fiecărei misiuni de audit public intern, precum şi prin autoevaluări realizate în domeniul sistemului de control intern/managerial; b)evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităţilor/acţiunilor şi supervizarea misiunilor de audit public intern; c)evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum şi de alte structuri cu atribuţii în acest sens.2.3.6.2.2. Evaluările externe se realizează, cel puţin o dată la 5 ani, de către UCAAPI, care evaluează activitatea de audit public intern a DAPI, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei, prin: a)verificarea respectării de către DAPI a normelor, instrucţiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern; b)evaluarea calităţii activităţii de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil; c)furnizarea unei opinii, în funcţie de nivelurile de apreciere acordate şi prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncţiile şi să îmbunătăţească activităţile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern. 15. Subpunctul 2.3.6.2.3 se abrogă. 16. La subpunctul 2.3.7.3.1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)evaluarea externă - prezintă rezultatele evaluării externe exercitate la nivelul DAPI de către UCAAPI şi de Curtea de Conturi a României. 17. Subpunctul 2.4.1.2.1 se abrogă. 18. La subpunctul 2.4.1.3.1, alineatul al doilea se abrogă. 19. Subpunctul 2.4.1.5.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.4.1.5.4. Planul de audit intern este structurat pe misiuni de asigurare şi misiuni de consiliere. 20. Subpunctul 2.4.1.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.4.1.6. Planurile de audit public intern se modifică cu aprobarea preşedintelui CNAS, pe baza unui referat de modificare întocmit de directorul DAPI, în următoarele situaţii: a)modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor structuri, programe, procese, activităţi sau acţiuni, după caz, din cadrul CNAS şi CAS; b)solicitările preşedintelui CNAS sau solicitările UCAAPI de a introduce/înlocui unele misiuni din planul de audit public intern; c)schimbările semnificative privind expunerea la riscuri sau apariţia unor criterii semnal. 21. Subpunctul 2.4.1.8 se abrogă. 22. După subpunctul 2.4.1 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.4.1¹, cu următorul cuprins: 2.4.1¹. Planificarea şi desfăşurarea activităţii CAI 2.4.1¹.1. CAI îşi desfăşoară activitatea în cadrul a două şedinţe ordinare anuale sau ori de câte ori este nevoie în cadrul unor şedinţe extraordinare, pentru realizarea atribuţiilor principale ce îi revin, prevăzute la art. 10 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare. 2.4.1¹.2. Convocarea şedinţelor ordinare se realizează de către preşedintele CAI o dată pe semestru. 2.4.1¹.3. Convocarea şedinţelor extraordinare se realizează de către preşedintele CAI, la solicitarea directorului DAPI. 2.4.1¹.4. Şedinţele CAI se desfăşoară în baza ordinii de zi. 2.4.1¹.5. Ordinea de zi a şedinţelor este stabilită de către preşedintele CAI. 2.4.1¹.6. Şedinţele CAI sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin trei pătrimi din numărul total al membrilor săi. 2.4.1¹.7. La şedinţele CAI pot participa, la invitaţia preşedintelui, reprezentanţi ai structurilor funcţionale din cadrul CNAS, în funcţie de problemele supuse dezbaterii, aceştia având calitatea de invitaţi. 2.4.1¹.8. Desfăşurarea şedinţelor, ordinea de zi, dezbaterile, luările de cuvânt, avizele, opiniile CAI se consemnează în procese-verbale. 2.4.1¹.9. Materialele supuse dezbaterii în cadrul şedinţelor se pun la dispoziţia membrilor CAI, la sediul CNAS, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data organizării şedinţei. 2.4.1¹.10. Procesele-verbale ale şedinţelor se semnează de către toţi membrii CAI prezenţi şi se păstrează, în original, la DAPI. 2.4.1¹.11. CAI îşi analizează activitatea, evaluează propria eficienţă şi elaborează anual un raport de activitate. 2.4.1¹.12. Raportul de activitate al CAI se transmite DAPI, în vederea prelucrării informaţiilor şi cuprinderii lor în raportul anual privind activitatea de audit intern din cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. 2.4.1¹.13. În realizarea atribuţiilor sale, CAI emite avize şi opinii, care sunt legal adoptate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor. 2.4.1¹.14. Evidenţa avizelor şi opiniilor emise de CAI se ţine cu ajutorul Registrului avizelor şi opiniilor, condus de secretariatul asigurat de DAPI. 2.4.1¹.15. Desfăşurarea şedinţelor, ordinea de zi, luările de cuvânt, opiniile CAI se consemnează în procesele-verbale, care sunt semnate de toţi participanţii. 23. După subpunctul 2.4.2.1 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.4.2.2 şi 2.4.2.3, cu următorul cuprins: 2.4.2.2. DAPI trebuie dimensionată, ca număr de auditori, pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern, conform prevederilor legale. 2.4.2.3. Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictă specialitate, directorul DAPI poate decide asupra oportunităţii de a apela la servicii de expertiză/consultanţă din afara DAPI/CNAS. 24. După subpunctul 2.4.4.2 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.4.4.2¹ şi 2.4.4.2², cu următorul cuprins: 2.4.4.2¹. DAPI, precum şi auditorii interni au dreptul de a solicita informaţiile şi explicaţiile care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor misiunilor. 2.4.4.2² .Auditorii interni au acces la documente, bunuri şi informaţii cu ocazia desfăşurării misiunilor de audit public intern în condiţiile prevederilor art. 18 alin. (2)-(4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Cartei auditului public intern. 25. Subpunctul 2.4.4.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.4.4.6. Pentru realizarea misiunilor de audit public intern, directorul DAPI numeşte echipele de audit intern. 26. După subpunctul 2.4.4.6 se introduc şase noi subpuncte, subpunctele 2.4.4.6¹-2.4.4.6⁶, cu următorul cuprins: 2.4.4.6¹. În situaţia în care echipa de audit este formată din doi sau mai mulţi auditori, directorul DAPI poate desemna ca unul dintre aceştia să coordoneze activitatea echipei pentru realizarea misiunii de audit intern. 2.4.4.6². Supervizarea misiunii se execută de către directorul DAPI sau de o persoană desemnată de către acesta. 2.4.4.6³. Obiectivele, operaţiunile, activităţile prevăzute în Planul anual de audit public intern se auditează prin parcurgerea următoarelor etape: a)pregătirea misiunii de audit public intern; b)intervenţia la faţa locului; c)raportarea rezultatelor misiunii; d)urmărirea recomandărilor.2.4.4.6⁴. Directorul DAPI aprobă etapele de desfăşurare a misiunii de audit public intern şi este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor şi procedurilor de desfăşurare a misiunii de audit public intern. 2.4.4.6⁵. Scopul acţiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate. Misiunea de audit public intern face obiectul unei supervizări corespunzătoare în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor, asigurării calităţii şi dezvoltării profesionale a auditorilor interni. 2.4.4.6⁶. În cazul în care directorul DAPI nominalizează un alt auditor ca supervizor al misiunii de audit public intern, se va asigura ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată şi competenţa necesară în vederea realizării acestei activităţi. 27. Subpunctul 2.4.4.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.4.4.7. DAPI, în baza aprobării preşedintelui CNAS, poate executa misiuni de audit public intern ad-hoc, necuprinse în plan. Misiunile de audit public intern ad-hoc se desfăşoară în baza procedurii prevăzute la capitolul V, punctul 5.1. 28. Subpunctul 2.4.5.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2.4.5.3. Raportul de audit public intern şi sinteza principalelor constatări şi recomandări se semnează pe fiecare pagină de auditorii publici interni şi pe ultima pagină de către directorul DAPI şi se transmit spre aprobare preşedintelui CNAS, după care o copie se comunică entităţii/structurii auditate. 29. După subpunctul 2.4.5.3 se introduc şapte noi subpuncte, subpunctele 2.4.5.4-2.4.5.10, cu următorul cuprins: 2.4.5.4. Raportul de audit public intern finalizat cuprinde modificările discutate şi convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsuşite. 2.4.5.5. O copie a raportului de audit public intern însoţit de un exemplar al sintezei principalelor constatări şi recomandări se transmite conducătorului structurii/entităţii auditate pentru implementarea recomandărilor. În cazul în care în misiunea de audit sunt implicate mai multe entităţi/structuri, sunt transmise fiecăreia extrase în copie din raportul de audit public intern. 2.4.5.6. Recomandările neînsuşite de preşedintele CNAS, însoţite de documentaţia relevantă, se transmit la UCAAPI trimestrial, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului. 2.4.5.7. Structura/Entitatea auditată elaborează un plan de acţiune, stabilind persoane, responsabilităţi şi termene pentru implementarea fiecărei recomandări şi comunică periodic DAPI stadiul de implementare a recomandărilor formulate. 2.4.5.8. Directorul DAPI poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor. 2.4.5.9. Răspunderea pentru măsurile luate în vederea implementării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit public intern aparţine conducerii structurilor/entităţilor auditate. 2.4.5.10. Directorul DAPI informează preşedintele CNAS cu privire la recomandările neimplementate la termen şi prezintă situaţia recomandărilor care, în mod nejustificat, nu s-au implementat conform termenelor din calendarul de implementare al misiunii. B. Partea a II-a „Metodologia de desfăşurare a misiunilor de audit public intern" se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Introducerea se modifică şi va avea următorul cuprins: În cadrul acestei părţi se prezintă structura-cadru a derulării misiunilor de audit public intern privind: a)misiunile de asigurare; b)misiunile de consiliere; c)misiunile de audit ad-hoc; d)misiunile de verificare a implementării recomandărilor. 2. Capitolul V „Misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern" se modifică şi va avea următorul cuprins: Capitolul VMisiunea de audit ad-hoc şi misiunea de verificare a implementării recomandărilor 5.1. Misiunea de audit ad-hoc 5.1.1. Misiunile de audit ad-hoc sunt misiuni de asigurare, au caracter excepţional şi sunt realizate în baza ordinului de serviciu aprobat de preşedintele CNAS. Misiunea de audit adhoc este determinată de circumstanţe sau sesizări şi necesită executarea urgentă. Urgenţa unei astfel de misiuni de audit poate rezulta în urma unor evenimente/acţiuni/decizii, care pot fi: a)sesizarea privind posibilitatea unor erori semnificative care trebuie stopate sau corectate de urgenţă; b)necesitatea luării de urgenţă a unei decizii fundamentate de către management care trebuie să se bazeze pe anumite analize, verificări, evaluări efectuate de structura de audit intern.5.1.2. Pentru asigurarea resurselor în vederea realizării obiectivelor misiunii şi încadrării în timpul alocat, dacă este cazul, planul anual de audit public intern anual se actualizează corespunzător. 5.1.3. Metodologia de derulare a misiunilor de audit ad-hoc respectă cerinţele generale ale misiunii de regularitate prevăzute la punctul 3.1, cu următoarele particularităţi: Având în vedere caracterul excepţional al unei astfel de misiuni, termenul de transmitere a notificării privind declanşarea misiunii de audit nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare. În cadrul misiunilor ad-hoc vor fi realizate următoarele etape şi proceduri aferente: a)pregătirea misiunii

b)intervenţia la faţa locului; c)raportarea rezultatelor misiunii:

d)urmărirea implementării recomandărilor.5.1.4. Misiunea de audit ad-hoc se realizează prin parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei prezentate în continuare:

*) Această procedură se poate include ca primă procedură în etapa de «Intervenţie la faţa locului», dacă este cazul. 5.2. Misiunea de verificare a implementării recomandărilor 5.2.1. Pentru a evalua caracterul adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit public intern, directorul DAPI poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor. 5.2.2. În cazul recomandărilor care vizează riscuri/disfuncţii semnificative, cu posibil impact asupra îndeplinirii obiectivelor/ misiunii entităţii auditate, precum şi a recomandărilor neimplementate la termen fără justificare, se vor organiza misiuni de verificare a implementării recomandărilor. 5.2.3. În Planul anual de audit public intern se poate aloca fond de timp pentru misiuni de verificare a implementării recomandărilor. 5.2.4. Misiunea de verificare a implementării recomandărilor se realizează prin parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei prezentate în continuare:

5.2.5. În cazul în care misiunea a avut ca obiect verificarea implementării recomandărilor din mai multe rapoarte de audit public intern încheiate ca urmare a misiunilor de audit desfăşurate la mai multe entităţi/structuri, constatările, concluziile şi recomandările se vor stabili distinct în raportul de audit intern întocmit cu ocazia misiunii de verificare a implementării recomandărilor şi se vor comunica, în extras, fiecărei entităţi/structuri auditate. 3. Subpunctul 6.1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6.1.1. Carta auditului intern se elaborează de DAPI, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi Standardele internaţionale de audit intern. 4. Subpunctul 6.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6.2.1. Prevederile Cartei auditului intern sunt obligatorii pentru toţi auditorii interni care activează în cadrul DAPI. 5. Subpunctul 6.2.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6.2.3. Carta auditului intern se aprobă de preşedintele CNAS, cu avizul UCAAPI şi al Comitetului de audit intern. 6. Subpunctul 6.2.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6.2.6. Procedura de elaborare a Cartei auditului intern

C. La anexa nr. 23, anexa „Structurile de audit public intern care sunt organizate în instituţiile publice din sistemul asigurărilor sociale de sănătate", punctul B se abrogă. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,Adrian Gheorghe