ORDIN   Nr. 390 din 15 octombrie 2001

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 766 din 30 noiembrie 2001

    Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
    in temeiul prevederilor art. 32 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr. 60/1974, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile ulterioare,
    vazand Referatul de aprobare nr. 144.520 din 3 octombrie 2001 al Agentiei Nationale Sanitare Veterinare,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Norma sanitara veterinara privind controlul oficial al furajelor pentru animale, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    (1) Prin furaje sau alimente compuse se intelege, in sensul prezentului ordin, orice produs folosit ca atare in hrana animalelor sau amestecuri de diferite produse constituite intr-un produs finit care se utilizeaza in hrana animalelor, fara a mai fi necesara o adaugare de alte substante pentru a imbunatati calitatea si compozitia acestora.
    (2) Sunt supuse controlului oficial, in conformitate cu prevederile prezentului ordin, urmatoarele categorii de produse:
    a) furajele concentrate (combinate);
    b) furajele fibroase;
    c) furajele verzi;
    d) furajele insilozate;
    e) radacinoasele si tuberculii de uz furajer;
    f) borhoturile de uz furajer;
    g) sroturile din seminte oleaginoase (soia, floarea-soarelui);
    h) uleiurile din seminte sau din fructe de uz furajer;
    i) cerealele boabe de uz furajer.
    Art. 3
    Probele de furaje pentru animale supuse controlului oficial sunt recoltate de medicii veterinari din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei sau de medicii veterinari oficiali in a caror raza de activitate exista unitati producatoare de furaje.
    Art. 4
    Analizele de laborator pentru furajele supuse controlului oficial se efectueaza de laboratorul sanitar veterinar de stat judetean cel mai apropiat de locul recoltarii.
    Art. 5
    Examenele de laborator solicitate de catre alte autoritati ale statului, altele decat cele sanitare veterinare, precum si analiza contraprobelor se efectueaza numai de Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti. In acest caz recoltarile se vor efectua de catre medicii veterinari prevazuti la art. 3, in prezenta unui reprezentant al autoritatii care a dispus analiza.
    Art. 6
    (1) Toate loturile de furaje pentru animale, produse pe teritoriul Romaniei, vor fi analizate pentru controlul calitatii in laboratoare proprii (autorizate sanitar veterinar) sau, dupa caz, in alte laboratoare autorizate sanitar veterinar.
    (2) Controlul oficial al furajelor pentru animale din productia interna se efectueaza o data pe trimestru pentru fiecare produs (sortiment) in laboratorul sanitar veterinar judetean sau la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti.
    Art. 7
    Furajele din import se supun controlului oficial dupa cum urmeaza:
    a) cele provenite din tarile membre ale Uniunii Europene se examineaza numai in cazul in care exista suspiciuni din partea autoritatii sanitare veterinare, pe baza controlului fizic si al documentelor la destinatie.
    b) furajele produse pe teritoriul altor tari decat cele membre ale Uniunii Europene se vor examina complet la primul transport importat, dupa care la fiecare al 5-lea transport, prin examen bacteriologic, la al 10-lea transport, prin examen pentru reziduuri, metale grele, la al 15-lea transport, pentru micotoxine si radioactivitate. Dupa cel de-al 15-lea transport procedura se reia cu examen complet.
    Art. 8
    Furajele supuse controlului oficial nu se pun in consum pana la obtinerea rezultatului de laborator.
    Art. 9
    Daca in urma examenului de laborator sunt decelate probe pozitive, furajele respective nu se dau in consum, iar produsul respectiv va fi supus la 3 examene complete consecutive. Daca se constata rezultate pozitive si dupa cele 3 examene, se va interzice importul pe o perioada de un an pentru produsul sau sortimentul analizat, in cazul in care producatorul este strain, precum si fabricarea produsului sau sortimentului respectiv, in cazul producatorului autohton.
    Art. 10
    (1) Dupa expirarea perioadei de interdictie prevazute la art. 8 primele 3 loturi produse sau importate sunt supuse examenului complet de laborator. Daca rezultatele sunt negative se reia procedura descrisa la art. 6.
    (2) In cazul in care rezultatele sunt pozitive dupa cele 3 examene consecutive se va aplica interzicerea definitiva a importului pentru produsul respectiv sau interzicerea fabricarii produsului ori sortimentului respectiv pentru unitatea producatoare in cauza.
    Art. 11
    Agentia Nationala Sanitara Veterinara, Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti, inspectoratele de politie sanitara veterinara de frontiera si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 12
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 10 zile de la data publicarii lui.

            Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
                             Ilie Sarbu

    ANEXA 1

                          NORMA SANITARA VETERINARA
             privind controlul oficial al furajelor pentru animale

    1. Obiectul si domeniul de aplicare
    Probele pentru controlul oficial al furajelor destinate animalelor, in vederea verificarii calitatii si compozitiei acestora, sunt prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele astfel prelevate se considera reprezentative pentru lotul esantionat.

    2. In sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin urmatorii termeni se intelege:
    a) lot - o cantitate de produs care constituie o unitate si care are caracteristici presupuse uniforme;
    b) proba elementara - o cantitate prelevata dintr-un punct al lotului;
    c) proba globala - amestecul probelor elementare prelevate din acelasi lot;
    d) proba redusa - o parte reprezentativa din proba globala, obtinuta prin reducerea acesteia;
    e) proba finala - o parte din proba redusa sau din proba globala omogenizata si care este supusa analizei de laborator.

    3. Persoanele abilitate sa preleveze probe
    Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali desemnati de autoritatea sanitara veterinara si de medicii veterinari cu atributii de inspectori ai politiei sanitare veterinare.

    4. Aparatura necesara pentru prelevarea probelor
    4.1. Dispozitivele pentru prelevarea probelor trebuie sa fie confectionate din materiale care nu contamineaza produsele din care se fac prelevarile. Aceste dispozitive pot fi oficial aprobate de catre autoritatea sanitara veterinara competenta.
    4.2. Dispozitive recomandate pentru prelevarea probelor de alimente solide destinate animalelor:
    4.2.1. Prelevare manuala
    4.2.1.1. Sonda cu fund plat si cu margini verticale
    4.2.1.2. Sonda cu un canal vertical sau compartimentata. Dimensiunile sondei trebuie sa fie adaptate caracteristicilor lotului (adancimea containerului, dimensiunile sacului etc.) si dimensiunilor particulelor de alimente.
    4.2.2. Prelevare mecanica
    Pentru prelevarea mecanica a probelor de furaje destinate animalelor se pot utiliza dispozitive mecanice aprobate.
    4.2.3. Impartitor (divizor) este dispozitivul destinat divizarii probei in parti aproximativ egale, care poate fi utilizat pentru a preleva probe elementare si pentru a obtine proba redusa si proba finala.

    5. Cerinte cantitative pentru probele supuse controlului
    5.a) Referitoare la controlul substantelor sau produselor distribuite uniform in masa furajului destinat animalelor
    5.a)1. Lotul - marimea lotului trebuie sa fie suficienta pentru a se putea preleva proba din fiecare constituent.
    5.a)2. Probe elementare
    5.a)2.1. Furaje vrac:                    numarul minim de probe elementare
    5.a)2.1.1. Loturi care nu depasesc                     7
               2,5 tone
    5.a)2.1.2. Loturi care depasesc            _________________________________
               2,5 tone                       | de 20 de ori numarul de tone
                                              | care constituie lotul (a), pana
                                              | la maximum 40 de probe
                                             \| elementare
    5.a)2.2. Furaje ambalate: numarul minim de ambalaje
                                             din care se fac prelevari (b)
    5.a)2.2.1. Ambalaje mai mari
               de 1 kg:
    5.a)2.2.1.1. Lot alcatuit din
                 1 pana la 4 ambalaje                 toate ambalajele
    5.a)2.2.1.2. Lot alcatuit din 5
                 pana la 16 ambalaje                     4 ambalaje
    5.a)2.2.1.3. Lot alcatuit din mai          ______________________________
                 mult de 16 ambalaje          | Numarul de ambalaje care
                                              | alcatuiesc lotul (a), pana la
                                             \| maximum 20 de ambalaje
    5.a)2.2.2. Ambalaje care nu                             4
               depasesc 1 kg
    5.a)2.3. Furaje lichide sau              numarul minim de containere
             semilichide:                    din care se preleveaza probe (b)
    5.a)2.3.1. Containere mai mari
               de 1 litru:
    5.a)2.3.1.1. Lot alcatuit din 1                 toate containerele
                 pana la 4 containere
    5.a)2.3.1.2. Lot alcatuit din 4                    4 containere
                 pana la 16 containere
    5.a)2.3.1.3. Lot alcatuit din mai          ______________________________
                 mult de 16 containere        | Numarul de containere care
                                              | alcatuiesc lotul (a), pana la
                                             \| maximum 20 de containere
    5.a)2.3.2. Containere care nu                           4
               depasesc 1 litru:
    5.a)2.4. Furaje sau minerale             numarul minim de blocuri sau de
             brichetate                      brichete din care se preleveaza
                                             probe (b): un bloc sau o
                                             bricheta/lot de 25 de unitati, pana
                                             la maximum 4 blocuri sau brichete
    5.a)3. Proba globala
    Este nevoie de o singura proba globala/lot, care nu trebuie sa fie mai mica de:
    5.a)3.1. Pentru furaje vrac                           4 kg
    5.a)3.2. Pentru furaje ambalate:
    5.a)3.2.1. Ambalaje mai mari                          4 kg
               de 1 kg
    5.a)3.2.2. Ambalaje care nu              greutatea continutului a 4 ambalaje
               depasesc 1 kg                 originale
    5.a)3.3. Pentru furaje lichide
             sau semilichide:
    5.a)3.3.1. Containere mai mari                        4 litri
               de 1 litru
    5.a)3.3.2. Containere care nu            volumul continutului a 4 containere
               depasesc 1 litru              originale
    5.a)3.4. Pentru furaje sau minerale
             brichetate:
    5.a)3.4.1. Fiecare cantarind mai                       4 kg
               mult de 1 kg
    5.a)3.4.2. Fiecare cantarind mai         greutatea a 4 blocuri sau
               putin de 1 kg                 brichete originale
    5.a)4. Probe finale
    Atunci cand este necesar din probele globale se obtin probele finale prin reductie. Se analizeaza cel putin o proba finala. Cantitatea unei probe finale nu trebuie sa fie mai mica de:
    - pentru furaje solide                                500 g
    - pentru furaje lichide sau semilichide               500 ml
    5.b) Referitoare la controlul substantelor sau al produselor nedorite, posibil distribuite neuniform in masa furajului, cum ar fi: aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale (c)
    5.b)1. Lot: vezi 5.a)1
    5.b)2. Probe elementare
    5.b)2.1. Furaje vrac: vezi 5a)2.1
    5.b)2.2. Furaje ambalate: numarul minim de ambalaje din care
                                             se fac prelevari
    5.b)2.2.1. Loturi alcatuite din 1        toate ambalajele
               pana la 4 ambalaje
    5.b)2.2.2. Loturi alcatuite din 5                        4
               pana la 16 ambalaje
    5.b)2.2.3. Loturi alcatuite din mai      numarul de ambalaje care
               mult de 16 ambalaje           alcatuiesc lotul (a), pana la
                                             maximum 40 de ambalaje
    5.b)3. Probe globale - numarul de probe globale variaza in functie de marimea lotului. Numarul minim de probe globale/lot este dat mai jos. Greutatea totala a probelor elementare care alcatuiesc fiecare proba globala nu trebuie sa fie mai mica de 4 kg.
    5.b)3.1. Furaje vrac
    Marimea lotului in tone:                 numarul minim de probe globale/lot
    - pana la 1                                              1
    - intre 1 si 10                                          2
    - intre 10 si 40                                         3
    - mai mare de 40                                         4
    5.b)3.2. Furaje ambalate
    Marimea lotului in numar de ambalaje:    numarul minim de probe globale/lot
    - intre 1 si 16                                          1
    - intre 17 si 200                                        2
    - intre 201 si 800                                       3
    - mai mare de 800                                        4
    5.b)4. Probe finale - din fiecare proba globala se obtine prin reductie o proba finala. Se analizeaza cel putin o proba finala/proba globala. Greutatea probei finale nu trebuie sa fie mai mica de 500 g sau de 500 ml.
    5.c)1. Prelevare de probe pentru furaje fibroase
    Pentru obtinerea probei globale din fiecare tona de furaj fibros (fan, paie) se iau din sira prin smulgere (cu mana, cu un carlig special etc.), din 12 - 14 locuri diferite, portiuni mici care se aduna pe o prelata sau pe pamant netezit si maturat. Aceste probe elementare, amestecate, constituie proba globala care poate sa ajunga la 8 - 10 kg. Pentru luarea probei finale de 1,5 - 2 kg intreaga cantitate de nutret se omogenizeaza, apoi se intinde intr-un strat de 5 - 6 cm, de forma unui patrat, si cu o rigla se imparte prin doua diagonale in 4 parti egale (sferturi). Din cele 4 sferturi se ia la alegere un sfert care va constitui proba finala pentru analiza.
    In cazul in care proba este mai mare de 2 kg operatiunea formarii patratului si luarii sfertului se repeta de atatea ori pana cand se obtine cantitatea necesara.
    Din furaje fibroase presate se desfac la intamplare, in cazul loturilor pana la 10 tone, 3% din numarul baloturilor, insa cel putin doua baloturi, iar in cazul loturilor peste 10 tone, 1% din numarul baloturilor, dar cel putin 6 baloturi.
    Din interiorul fiecarui balot desfacut se scot probe partiale din diferite straturi si locuri, in cantitati suficiente pentru obtinerea unei probe globale de cel putin 4 kg, din care apoi, prin metoda sferturilor, se separa proba finala.
    Proba se examineaza minutios si, daca se constata prezenta unor cantitati mai mari de corpuri straine (pamant, baligar, parti lignifiate etc.), acestea se aduna si se cantaresc separat. Proba astfel curatata se cantareste si se impacheteaza.
    5.c)2. Prelevari de probe pentru furaje verzi
    Probele din culturi pentru masa verde se ridica in stadiul de vegetatie, cand de obicei sunt consumate de animale. In cazul in care cultura se foloseste ca masa verde intr-un singur stadiu de vegetatie, se ia o singura proba, iar daca este consumata timp mai indelungat, se iau mai multe probe, corespunzator fiecarui stadiu de vegetatie.
    Trebuie sa se ia in considerare faptul ca umiditatea nutretului verde are o influenta deosebita asupra continutului in substante nutritive si de aceea probele se iau cand iarba are o umiditate normala. Umiditatea ierbii se considera normala atunci cand s-a zvantat roua de pe ea (2 - 3 ore de la rasaritul soarelui, in functie de densitatea plantelor), dar inainte de caldura torida de la pranz cand plantele evapora apa mai intens.
    Pe timp umed nu se recomanda ridicarea probelor, totusi in caz de forta majora iarba cosita pentru proba se zvanta prin rasfirare pe gratare special amenajate, in curent de aer.
    Pentru recoltarea probelor de furaje de pe pasune, aceasta se imparte in parcele egale, in asa fel incat sa fie cat mai uniforme din punct de vedere al compozitiei floristice, al fazei de dezvoltare a plantelor, al naturii solului, al lucrarilor de imbunatatire aplicate la pasune. Se recolteaza apoi prin cosire masa verde de pe 2 - 5 mp din mai multe puncte ale aceleiasi parcele, se amesteca bine masa verde obtinuta si din ea se retin 1 - 2 kg; in acelasi mod se procedeaza si cu celelalte parcele. Probele retinute din toate parcelele se omogenizeaza bine si apoi se retin 3 - 5 kg masa verde, cantitatea aceasta reprezentand proba finala de pe pasunea sau de pe cultura respectiva. Este recomandabil, mai ales pentru analize speciale, ca proba sa fie expediata imediat in stare verde (ambalata intr-un sac din material plastic) la laboratorul cel mai apropiat. Pentru analize curente proba se cantareste imediat dupa cosire; dupa cantarire proba se usuca pe prelate, asezata in strat subtire in incaperi aerisite sau afara, la umbra.
    Dupa uscare iarba se aduna fara pierderi intr-un sac des si apoi se cantareste din nou. Daca se inregistreaza o cantitate de iarba uscata prea mare, intreaga cantitate se taie cu foarfecele deasupra unei prelate. Tocatura obtinuta se omogenizeaza si, prin metoda sferturilor, se ia o proba de 1,5 - 2 kg, care se ambaleaza si se trimite la laborator cu urmatoarele specificatii:
    - greutatea ierbii la recoltare (suma greutatii probelor partiale);
    - greutatea ierbii dupa uscare;
    - greutatea probei finale luate pentru analiza, sub forma tocata.
    5.c)3. Prelevari de probe pentru furaje insilozate
    Prima proba se ia imediat in momentul desfacerii silozului, dupa indepartarea stratului superior. Cand furajul murat nu este uniform se recolteaza mai multe prize de la diferite niveluri ale silozului. Prizele se iau cu ajutorul sondelor. Prizele luate se omogenizeaza bine, apoi se retin 2 - 3 kg de furaj murat, acesta reprezentand proba finala care se introduce in borcan cu dop rodat sau in saci din material plastic si se expediaza la laborator in cel mai scurt timp.
    5.c)4. Prelevari de probe pentru furaje insilozate
    Compozitia chimica a radacinoaselor depinde in mare masura de marimea radacinilor. Radacinile acestor culturi (sfecla, morcovi, gulii etc) au de obicei diferite marimi: mari, mijlocii si mici.
    Pentru luarea probei globale se iau la rand din vrac sau din siloz 100 de radacini, care se impart in 2 - 3 grupe, dupa marime, si se cantaresc separat pe grupe.

    Exemplu:
    - radacini mari       ..... 48 kg;
    - radacini mijlocii   ..... 36 kg;
    - radacini mici       ..... 28 kg.
                          ____________
    TOTAL:                     112 kg.

    Proba de 112 kg fiind prea mare, se micsoreaza de 10 ori, pastrandu-se raportul dintre grupele de radacini mari, mijlocii si mici si proba finala. Pentru aceasta se calculeaza un factor de multiplicare ce arata numarul de radacini echivalent unui kilogram de radacini.
    112 kg ..... corespunde la 100 de radacini;
                                          100
    1 kg ... corespunde la x radacini = x --- = 0,9 micsorat de 10 ori
                                           12
    = 0,09 (factor de multiplicare).

    Cu ajutorul acestui factor se calculeaza greutatea radacinilor care trebuie luata din fiecare grupa pentru a constitui proba finala:
    - radacini mari           ..... 48 kg x 0,09 = 4,32 kg;
    - radacini mijlocii       ..... 36 kg x 0,09 = 3,24 kg;
    - radacini mici           ..... 28 kg x 0,09 = 2,52 kg.
    ______________________________________________________________________
       100 de radacini        ..... 112 kg ..... 10,08 kg (proba globala).
    Radacinile se curata de pamant si nisip, apoi din fiecare radacina se scoate longitudinal, cu ajutorul unui cutit, cate o portiune de 1/4 sau 1/8, care adunate formeaza proba de laborator.
    La tuberculi (cartofi) proba globala se formeaza din probe elementare, dupa cum urmeaza:
    (i) din depozite in vrac din primul lot de 16 tone se iau 200 de tuberculi, din 8 locuri diferite cate 25 de tuberculi, iar apoi pentru fiecare 16 tone cate 50 de tuberculi din doua locuri diferite (25 de tuberculi din fiecare loc);
    (ii) din vagoane se iau 200 de tuberculi pentru fiecare vagon din 8 locuri diferite (cate 25 de tuberculi);
    (iii) din masini si carute se iau cate 50 de tuberculi din locuri diferite, din fiecare vehicul. In cazul in care partida receptionata este omogena, probele se iau dintr-un numar de vehicule ce reprezinta 20% din numarul lor total.
    Pentru laborator proba de tuberculi se curata de nisip si de pamant, apoi se taie din fiecare tubercul aproximativ 1/8, pentru ca in final sa se obtina pentru analiza circa 1 kg de tuberculi.

    6. Instructiuni pentru prelevarea, prepararea si ambalarea probelor
    6.1. Generalitati
    Probele trebuie prelevate si preparate cat mai repede posibil, tinandu-se seama de precautiile necesare pentru ca produsul sa nu se schimbe sau sa se contamineze. De asemenea, instrumentele, suprafetele si containerele care vin in contact cu probele trebuie sa fie curate si uscate.
    6.2. Probe elementare
    6.2.a) Referitor la controlul substantelor sau produselor uniform distribuite in masa furajului, probele elementare trebuie prelevate la intamplare din tot lotul si trebuie sa fie de dimensiuni aproximativ egale.
    6.2.a)1. Furaje vrac
    Se face o diviziune imaginara a lotului intr-un numar aproximativ egal de parti. Se selecteaza la intamplare un numar de parti, corespunzator numarului de probe elementare, conform pct. 5.a)2, si se ia cel putin o proba din fiecare parte.
    Cand se considera potrivit prelevarea probelor se poate face la mutarea lotului (incarcare sau descarcare).
    6.2.a)2. Furaje ambalate destinate animalelor
    Dupa selectarea numarului cerut de ambalaje pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se indeparteaza o parte din continutul fiecarui ambalaj folosindu-se o sonda. Cand este necesar, probele se iau dupa golirea ambalajelor, separat.
    6.2.a)3. Furaje lichide sau semilichide, omogene sau omogenizabile
    Dupa selectarea numarului cerut de containere pentru prelevarea probelor, conform pct. 5.a)2, daca este necesar, continutul se omogenizeaza si se ia o cantitate din fiecare container.
    Probele elementare pot fi luate atunci cand continutul este descarcat.
    6.2.a)4. Furaje lichide sau semilichide, neomogenizabile
    Dupa selectarea numarului cerut de containere pentru prelevarea probelor, potrivit pct. 5.a)2, probele se iau de la niveluri diferite.
    Probele se pot preleva, de asemenea, cand continutul este descarcat, dar prima fractiune trebuie indepartata.
    In ambele cazuri volumul total nu trebuie sa fie mai mic de 10 litri.
    6.2.a)5. Furaje si brichete minerale
    Dupa selectarea numarului cerut de blocuri sau de brichete pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se ia o parte din fiecare bloc sau bricheta.
    6.2.b) Referitor la controlul substantelor sau produselor posibil distribuite neuniform in masa furajului, cum ar fi aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale
    Se face o diviziune imaginara a lotului intr-un numar aproximativ egal de parti, corespunzator numarului de probe globale prevazut la pct. 5.b)3. Daca acest numar este mai mare decat 1 numarul total de probe elementare prevazut la pct. 5.b)2 trebuie distribuit aproximativ egal intre diferitele parti. Se iau apoi probe de dimensiuni aproximativ egale (d), astfel incat cantitatea totala a probelor din fiecare parte sa nu fie mai mica de 4 kg, cantitate ceruta pentru fiecare proba globala.
    6.3. Prepararea probelor globale
    6.3.a) Referitor la controlul substantelor si/sau produselor distribuite uniform in masa furajului, probele elementare se amesteca pentru a forma o singura proba globala.
    6.3.b) Referitor la controlul substantelor si/sau produselor posibil distribuite neuniform in masa furajului, cum sunt aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale
    Probele elementare din fiecare parte a lotului se amesteca si se alcatuiesc probele globale mentionate la pct. 5.b)3, notand originea fiecarei probe globale.
    6.4. Prepararea probelor finale
    Continutul fiecarei probe globale se amesteca cu grija pentru a obtine o proba omogena (e). Daca este necesar, proba globala se reduce la cel putin 2 kg sau 2 litri (proba redusa) fie utilizandu-se un dispozitiv mecanic, fie prin metoda sferturilor.
    Se prepara cel putin 3 probe finale de aproximativ aceeasi cantitate si conform cerintelor cantitative prevazute la pct. 5.a)4 sau 5.b)4. O proba se expediaza la laborator, una va ramane la medicul veterinar care a recoltat si alta proba ramane la proprietar, ultimele doua probe servind drept contraproba. Fiecare proba va fi pusa intr-un container corespunzator. Se vor lua toate precautiile necesare pentru a se evita orice schimbare de compozitie, contaminare sau alterare, care poate aparea in timpul transportului sau stocarii.
    6.5. Ambalarea probelor finale
    Containerele trebuie sigilate si etichetate (eticheta trebuie incorporata in intregime in sigiliu) astfel incat sa nu poata fi deschise fara a se distruge sigiliul.

    7. Inregistrarea prelevarii probelor
    Trebuie pastrata o inregistrare a fiecarei prelevari de probe, care sa permita o identificare lipsita de orice ambiguitate a fiecarui lot esantionat. Pentru fiecare recoltare de probe se incheie un proces-verbal in care se vor mentiona:
    - data recoltarii;
    - denumirea furajului si a unitatii care l-a produs;
    - modul de depozitare si de ambalare;
    - cantitatea existenta;
    - aspectele organoleptice;
    - modul de recoltare si numele persoanei care a executat-o;
    - motivele care au determinat controlul;
    - analizele care se solicita.
    Procesul-verbal se semneaza de catre cel care a recoltat probele, de catre proprietar, caraus in cazul importului, precum si de reprezentantii altor institutii in cazul in care se dispune analiza conform art. 4.

    8. Destinatia probelor
    Pentru fiecare proba globala cel putin o proba finala se trimite cat mai repede posibil la laboratorul local autorizat, impreuna cu informatiile necesare, in vederea efectuarii analizei.
    Laboratorul care efectueaza analiza va transmite buletinul de analiza institutiei care a recoltat si a transmis probele.

    NOTE:
    (a) cand numarul obtinut este fractionar se rotunjeste pana la primul numar intreg;
    (b) pentru ambalaje sau containere al caror continut nu depaseste 1 kg sau 1 litru si pentru furaje sau brichete care cantaresc mai putin de 1 kg fiecare, o proba elementara trebuie sa fie continutul unui ambalaj sau container original ori al unui bloc sau brichete;
    (c) metodele mentionate la pct. 5.a) se utilizeaza pentru controlul aflatoxinelor, cornului secarei, plantei de ricin si crotolariei din furajele materii prime;
    (d) pentru furaje ambalate se indeparteaza o parte din continutul ambalajelor din care se face prelevarea, folosindu se o sonda, dupa golirea separata a ambalajelor, daca este necesar;
    (e) orice aglomerare din fiecare proba globala (bulgare, cocolos) trebuie distrusa separat (daca este necesar, distrugerea aglomerarii se face separat de proba, dupa care omogenizatul se adauga probei).