SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum şi speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supravegherea activă

A. In exploataţii calificate necontaminate, pentru menţinerea statusului turmei ca liber de TB: '

1. Tuberculinare intradermică prin TU de două ori pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, respectiv luna iunie şi luna decembrie.

2. Animalele la care TU precizat la pct. 1 a dat rezultate neconcludente sau pozitive se retestează la 42 de zile prin TCS.

3. In situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi ElAs-ylFN.

Animalele neconcludente la TCS se

retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS

şi/sau pozitive ElAs-ylFN sunt considerate

pozitive.

Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-ylFN se

elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere

de control în scop de diagnostic în maximum

30 de zile de la tuberculinare sau examen

serologic prin ElAs-ylFN.

1. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

3. Se recomandă deparazitarea internă a animalelor supuse testării cu două săptămâni înaintea testării.

4. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care

1

2

3

se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare.

5. Se utilizează exclusiv tuberculină testată de LNR pentru tuberculoză în conformitate cu cerinţele manualului OIE pentru standarde de diagnostic şi vaccinuri.

6. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

7. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i) dexametazonă;

(ii) hidrocortizon;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

8. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 3 iunie 2010, vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.

9. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea condiţiilor.

B. In centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:

vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care precedă plecarea din centrul de colectare.

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale este suportat de către deţinătorii de animale.

C. In exploataţii suspecte de contaminare: în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menţionate la lit. A, în abator sau laborator.

Se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

D. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

1

2

3

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin izolarea Mycobacterium bovis, prin examene de laborator.

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui' ANSVSA nr. '61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

E. In exploataţii contaminate:

a) Se consideră exploataţie contaminată acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.

b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

c) Orice bovină nou-introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la lit. b) va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

d) Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii.

4. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial.

2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

3. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia, animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator, precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz, şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

1

2

3

6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

7. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

F. Inspecţia în abator a animalelor vii

Inspecţia oficială ante-mortem şi post-mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor, la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

G. Inspecţia cărnii şi a organelor

1. In cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:

a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

2. In cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. In lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali."

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.

2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină după îndeplinirea condiţiilor.

A. In exploataţii nonprofesionale situate în localităţi în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani, pentru stabilirea sau menţinerea statusului exploataţiilor ca libere de LEB: Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localităţi în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

3. Animalele rămase în exploataţiile contaminate după eliminarea celor pozitive se

Probele de sânge de la animalele din exploataţiile nonprofesionale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1

2

3

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză.

testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

B. In localităţile în care LEB a fost diagnosticată în ultimii 3 ani in exploatatiile nonprofesionale:

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză.

1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din localităţi în care boala a fost diagnosticată în ultimii 3 ani.

2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

3. Animalele rămase în exploatatiile contaminate după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

C. In exploataţii comerciale cu producţie de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de LEB:

Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani se efectuează individual sau pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

2. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala a fost diagnosticată în ultimii 3 ani.

3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

4. Animalele rămase în exploatatiile contaminate după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

Probele de sânge de la animalele din exploatatiile comerciale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

D. In exploataţii suspecte de contaminare, în situaţia în care se evidenţiază rezultate pozitive la testele ELISA:

1. Animalele din exploataţia cu rezultat pozitiv la testul ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

2. Confirmarea şi declararea bolii se fac dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare de sânge şi examen ID după 30 de zile de la prima recoltare.

3. Probele cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

4. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

5. Animalele rămase în exploatatiile contaminate după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

E. In exploataţii contaminate supuse asanării prin extracţie:

Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni se testează de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.

1. Exploatatiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

1

2

3

2. Viţeii proveniţi de la vaci care au reacţionat pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda 0 derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. In acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Exploataţie aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă:

a) animalul care a reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la două testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 cap. II din anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi a oricăror descendenţi ai acestuia.

F. In exploataţii contaminate supuse asanării totale:

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.

G. In centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:

vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra animalelor în vârstă de peste 12 luni.

In cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial.

H. Alte examene

1. De la animale reagente sau de la cele la care prin examenul de laborator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.

2. In cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de

1

2

3

LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Inspecţia în abator a animalelor vii

Inspecţia oficială ante-mortem şi post-mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor, la abator.

In cazul în care se depistează tumori la animalele sacrificate, acestea vor fi examinate în laborator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali."

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Bruceloză bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui avort, sindrom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice ale fiecărui lot importat.

Dupa caz, medici veterinari de liberă practică sau medici veterinari oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Toate cazurile suspecte, precum şi cele suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/ interzicere a mişcării se investighează imediat epidemiologie, clinic, anatomopatologic şi prin examen de laborator.

Supravegherea activă

1. Exploataţie vor fi calificate oficial indemne de bruceloză în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloză bovină, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 10 mai 2010.

2. Exploataţie care din motive tehnice nu au fost calificate oficial indemne de bruceloză vor fi calificate când vor îndeplini condiţiile legale.

3. Testarea în vederea menţinerii statusului de exploataţie oficial indemnă de bruceloză se face prin i-ELISA pe probe de lapte la exploataţii cu producţie de lapte şi serologic în exploataţiile cu producţie de carne în conformitate cu instrucţiunile de implementare.

1

2

3

A. In exploataţii nonprofesionale, pentru stabilirea statusului exploataţiei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, două teste serologice la intervale de minimum 3 luni şi maximum 12 luni.

Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 de zile după avort.

Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică.

B. In exploataţii comerciale cu producţie de lapte/carne autorizate, pentru stabilirea statusului exploataţiei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, două teste serologice la intervale de minimum 3 luni şi maximum 12 luni.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 de zile după avort.

Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică.

C. In exploataţii comerciale cu producţie de lapte/carne autorizate, suspecte de contaminare:

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se

confirmă/infirmă prin RFC.

Animalele care au reacţionat pozitiv la RFC se

izolează şi se reexaminează după 4-6 săptămâni de la prima recoltare.

Animalele care au reacţionat pozitiv la

recontrol se sacrifică.

De la animalele sacrificate cu forme clinice sau

cu reacţii serologice pozitive la RFC la

recontrol se trimit probe din aparatul genital şi

limfonodurile genitale, retrofaringiene,

retromamare (pentru femele), respectiv

inghinale (pentru masculi), în vederea

efectuării examenului bacteriologic pentru

izolarea şi genotiparea Brucellei.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial.

D. In exploataţii contaminate:

In cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor ieşi din exploataţie timp de minimum 42 de zile de la eliminarea animalelor pozitive, cu excepţia celor destinate sacrificării. Exploataţia îşi recapătă statutul conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Medici veterinari de liberă practică şi medici veterinari oficiali

E. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate."

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins.

2. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu excepţia sacrificării.

5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate în herghelii, hipodromuri, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline este permisă numai după ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la care au avut rezultat negativ, efectuate la interval de 90 de zile, înaintea acestui transfer.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din

staţiunile de montă;

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an, respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie;

c) iepele de reproducţie, o dată pe an;

d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice, ecvideele de competiţii şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie-martie, octombrie-noiembrie.

2. Supravegherea serologică a ecvideelor seronegative în vârstă de peste 6 luni se realizează o dată pe an.

3. La animalele diagnosticate pozitiv se aplică o marcă specială cu înălţimea de 10 cm, de forma literei A, pe copita membrului anterior stâng. Operaţiunea se efectuează odată cu declararea bolii.

4. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

5. Probele se lucrează individual sau pe pooluri de câte 5 probe prin ELISA sau alte teste validate în acest sens, precum şi în baza analizelor cost-beneficiu. Probele care au avut rezultat pozitiv prin examen ELISA se retestează în vederea confirmării, prin testul Coggins.

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.

8. Animalele care au obţinut rezultate negative la testul serologic, care provin din exploataţii contaminate, pot părăsi exploataţiile dacă, după ce animalele infectate au fost sacrificate, animalele rămase au o reacţie negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.

9. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, înainte de mişcare.

1

2

3

10. Paşapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzător la secţiunile I, VII şi VIII.

Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit

Medicul veterinar oficial

6. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii

11. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

7. Pentru ecvinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu 10 zile înaintea datei de expediere, prin imunodifuzie; pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate se efectuează un test Coggins la care au obţinut rezultat negativ, efectuat pe o probă de sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte de data preconizată a transportului intenţionat.

Medicul veterinar oficial

8. Toate ecvinele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie.

Medicul veterinar oficial."