ORDIN
Nr. 534 din 1 octombrie 2001
privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general
ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 744 din 21 noiembrie 2001
Avand in vedere Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70/2001 pentru
modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.
7/1996,
in temeiul art. 9 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 8/2001 privind
infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice,
ministrul administratiei publice emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aproba Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general,
prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaza
aplicabilitatea dispozitiile Ordinului presedintelui Oficiului National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. 452/1999, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 25 februarie 1999.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare la data publicarii.
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
ANEXA 1
NORME TEHNICE
pentru introducerea cadastrului general
1. Introducere
Normele tehnice privind lucrarile de introducere a cadastrului general sunt
elaborate de O.N.C.G.C. in baza atributiilor care ii revin pentru organizarea
si realizarea cadastrului general in Romania potrivit Legii cadastrului si a
publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare.
In conformitate cu prevederile legale masuratorile cadastrale se fac la
nivel de parcela/corp de proprietate si au ca scop evidentierea imobilelor prin
forma, dimensiune si atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta
succesiunea operatiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de
organizare a lucrarilor, modul de intocmire si continutul documentatiilor
tehnice rezultate, conditiile tehnice de calitate si modul de avizare,
verificare si receptie a lucrarilor. Normele tehnice nu se refera la metodele
de executie a lucrarilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a
datelor rezultate din masuratori, alegerea acestora fiind in responsabilitatea
executantului, astfel incat sa indeplineasca conditiile de continut si de
calitate cerute.
Conditiile pentru realizarea retelelor geodezice de sprijin, de indesire si
de ridicare, precum si structura si continutul bazei de date a cadastrului
general sunt stabilite in normele tehnice specifice.
2. Dispozitii generale
Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice si
juridice care finanteaza, contracteaza, avizeaza, executa, verifica si
receptioneaza lucrari de cadastru general.
Titularii cadastrelor de specialitate trebuie sa isi elaboreze propriile
metodologii, instructiuni, regulamente sau norme tehnice si sunt obligati ca la
intocmirea acestora sa tina seama de prevederile prezentelor norme tehnice.
Normele tehnice, instructiunile, regulamentele si metodologiile anterior
aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor
prezentelor norme tehnice si prezentate pentru avizare O.N.C.G.C.
3. Retele geodezice
3.1. Prevederi generale
3.1.1. Materializarea punctelor din retelele geodezice de sprijin si din
retelele de indesire si ridicare se face conform prevederilor standardului
roman SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), avand marci conform standardului de stat
STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Roman de
Standardizare si sunt obligatorii pe teritoriul Romaniei.
3.1.2. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in
Sistem de proiectie Stereografic 1970 si in Sistem de referinta Marea Neagra
1975.
3.2. Reteaua geodezica de sprijin
3.2.1. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru
general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare
de referinta.
3.3. Retea geodezica de indesire
3.3.1. Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure
densitatea de puncte necesare in zona de lucru si in zona limitrofa pentru
executarea lucrarilor de introducere a cadastrului general.
3.3.2. In configuratia retelei geodezice de indesire vor fi incluse cel
putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format
sa incadreze toate punctele retelei de indesire.
3.3.3. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode
cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de
drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe inregistrari
satelitare (Global Positioning System - GPS - sisteme globale de pozitionare).
In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS,
la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:
- reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 4
puncte din reteaua geodezica de sprijin;
- punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate atat in
interiorul retelei, cat si la marginea acesteia;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
- se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in
sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu
utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:
(p - n)
s = --------- pentru n >/= 1,
(r - n)
in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.
Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se
calculeaza cu relatia:
m x p
s = -------
r
3.3.4. Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin
incadrarea in configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de
sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei geodezice
de indesire nu trebuie sa depaseasca +/-5 cm in pozitie planimetrica si se
calculeaza cu relatia:
_______________________
| n
| __
| \ (Qxx + Qyy )
_ | /__ i i
\ | i = 1
s = s \ | ----------------------,
r 0 \| 2n
\
in care:
n = numarul de puncte din retea;
Q xx, Q yy = elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
(coeficientilor de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X
si, respectiv, Y ale punctului i;
s = abaterea standard a unitatii de pondere.
0
3.3.5. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane
ale punctelor retelei de indesire si ridicare in Sistemul de proiectie
Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte
din reteaua geodezica de sprijin.
3.3.6. Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1
punct/5 km^2 in extravilan si 1 punct/km^2 in intravilan.
3.4. Retea geodezica de ridicare
3.4.1. Retelele geodezice de ridicare sunt create in scopul asigurarii
numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de
detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin
intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri
poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de
sprijin si de indesire.
3.4.2. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport
cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retelele
geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea
punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si
intravilanele, precum si a celor care definesc parcelele/corpurile de
proprietate. Se va asigura o densitate de cel putin 1 punct/km^2 in zona de
ses, 1 punct/2 km^2 in zone colinare si 1 punct/5 km^2 in zone de munte.
3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de
configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal limite de
proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere
si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate,
materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm si cu
lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor
de minimum 4 puncte/km^2. Din fiecare punct materializat se vor asigura
vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire
si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
3.4.4. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la
executarea masuratorilor, reteaua geodezica de ridicare se compenseaza ca retea
constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard
de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca: +/-10 cm in intravilan,
iar in extravilan +/-20 cm in zone de ses, +/-30 cm in zone colinare, +/-50 cm
in zone de munte. Aceasta se calculeaza cu relatiile:
_________
_ |
s = s \ | Qxx
x 0 \| i
\
_________
_ |
s = s \ | Qyy
y 0 \| i
\
3.4.5. Documentatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice
de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiunilor de receptie, va
cuprinde:
- memoriul tehnic cuprinzand descrierea generala a lucrarii, metode de
lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de
compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct
geodezic nou-determinat), preciziile obtinute etc.;
- schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor
(schita vizelor);
- schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de
teren (denumirea/numarul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor
vizate, directii masurate, distante masurate);
- descrierile topografice (anexa nr. 8) si schitele de reperaj pentru
punctele vechi si noi;
- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform
modelului prezentat in anexa nr. 15);
- tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de
ordinul I, II, III, IV) si coordonatele noi ale acelorasi puncte, rezultate in
urma compensarii retelei.
4. Delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ-teritoriale
4.1. Prevederi generale
4.1.1. Delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ-teritoriale
reprezinta operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si
se oficializeaza limitele unitatilor administrativ-teritoriale, continand
punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale,
precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate
administrativ-teritoriala. Aceasta lucrare se executa obligatoriu inaintea
inceperii lucrarilor de introducere a cadastrului general pe o unitate
administrativ-teritoriala.
4.1.2. Stabilirea liniei de hotar si a denumirilor unitatilor
administrativ-teritoriale se face in conformitate cu prevederile Legii nr.
2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste
Romania, republicata, cu modificarile ulterioare. Limitele intravilanelor se
stabilesc conform planurilor urbanistice generale intocmite si aprobate
potrivit prevederilor legale. In cazurile in care nu s-au aprobat planuri
urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie
1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile
ulterioare.
4.2. Operatiuni de delimitare
4.2.1. Pentru realizarea delimitarilor cadastrale se vor executa
urmatoarele:
a) constituirea comisiei de delimitare cadastrala, denumita in continuare
comisie, si aprobarea componentei acesteia, prin ordin al prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unitatii
administrative si stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata utilizate pentru
punctele de triangulatie de ordinul V si cu borne subterane tip 2, conform
standardului SR 3446-1/96. Marcile pentru bornele de suprafata se
inscriptioneaza conform anexei nr. 10;
d) executarea masuratorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de
hotar;
e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;
f) intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de
delimitare cadastrala si al delegatilor unitatilor administrativ-teritoriale
vecine (anexa nr. 13);
g) intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor
administrative.
4.2.2. Comisia de delimitare cadastrala are urmatoarea componenta: primarii
si secretarii consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale
implicate in operatiunea de delimitare cadastrala, delegatul O.J.C.G.C. si,
dupa caz, delegatul organului abilitat in problemele de urbanism si amenajarea
teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordin al prefectului. In
comisie de recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului,
fara ca acestia sa fie nominalizati in ordinul prefectului pentru stabilirea
componentei comisiei. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitati,
daca este cazul, delegati desemnati de titularii cadastrelor de specialitate si
proprietari de mari suprafete de teren.
4.2.3. Inaintea inceperii lucrarilor de delimitare cadastrala delegatul
O.J.C.G.C. impreuna cu primarul procedeaza la convocarea comisiei, care are
obligatia sa studieze (inainte de parcurgerea terenului) intreaga documentatie
existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.
4.2.4. Consiliul local care doreste sa isi delimiteze teritoriul va
comunica in scris (anexa nr. 11), cu aviz de confirmare, consiliului local al
unitatii administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile inainte, data,
ora si locul de intalnire pentru a proceda la operatiunea de delimitare
cadastrala. Consiliul local al unitatii administrativ-teritoriale vecine este
obligat sa isi delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea
hotarului.
4.2.5. Cand o parte din hotarul unitatii administrativ-teritoriale care se
delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare cadastrala va fi
constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. Consiliul
local care isi delimiteaza teritoriul si O.J.C.G.C. vor informa in scris (anexa
nr. 12) prefectura judetului vecin, respectiv O.J.C.G.C. din judetul vecin,
despre operatiunea de delimitare cadastrala cu minimum 15 zile inainte de data
stabilita pentru delimitarea cadastrala. Acestia sunt obligati sa isi trimita
delegatii, membri ai comisiei, la data, ora si locul comunicate.
4.2.6. In cazul in care delegatii consiliului local al unitatii
administrativ-teritoriale vecine, ai judetului vecin sau ai O.J.C.G.C. vecin,
dupa caz, nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea cadastrala a
hotarului se va face in lipsa acestora, iar in procesul-verbal si in schita de
delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta.
4.2.7. Operatiunea de delimitare cadastrala pe teren a liniei de hotar
incepe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare,
identificandu-se traseul pana la urmatorul punct format din intersectia mai
multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din
dosarul ultimei delimitari cadastrale. In lipsa schitei mentionate stabilirea
liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza, la fata
locului, pe hartile si planurile topografice existente. Reprezentantii
executantului lucrarilor, convocati prin grija O.J.C.G.C., participa in mod
obligatoriu la operatiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar si a
punctelor care vor fi materializate.
4.2.8. In cazul in care unele segmente si puncte de hotar stabilite
anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari, pe
noua schita vor fi facute mentiunile corespunzatoare. Numerotarea punctelor de
hotar incepe cu numarul 101 din punctul de intersectie a trei sau mai multe
hotare situate in partea de nord sau nord-vest si continua in sens orar.
4.2.9. In cazul existentei unor delimitari cadastrale facute anterior se
vor inlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fara a se
dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru doua unitati
administrativ-teritoriale delimitate numerele vechi ale punctelor de hotar din
teritoriul unitatii administrativ-teritoriale vecine vor fi scrise in
paranteza.
4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor
intocmi schite de reperaj si descrieri topografice (anexa nr. 8). Se vor culege
date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar
(categoriile de folosinta, destinatia terenurilor si proprietarii) si se vor
consemna in procesul-verbal de delimitare cadastrala.
4.2.11. Daca linia de hotar este si linie de frontiera a tarii,
coordonatele punctelor de hotar se preiau, in mod obligatoriu, de la Institutul
de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie. Linia de frontiera a
tarii se avizeaza la Comandamentul National al Granicerilor.
4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea starii
marcajelor atat pentru vechile puncte de hotar (care se mentin), cat si pentru
noile puncte care trebuie materializate cu borne.
4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:
- punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe
hotare);
- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese
astfel incat sa permita, la nevoie, reconstituirea exacta a traseului
hotarului. Pe tronsoanele de hotar, in aliniament, mai lungi de 3 km, bornele
se planteaza la distante de aproximativ 2 km;
- punctele de intersectie a hotarului cu ape curgatoare, cai ferate, sosele
se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se
vor marca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm,
protejati cu movile de pamant.
4.2.14. In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor (de
frangere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate se afla in locuri
improprii bornarii (balta, mlastina, cariera etc.), se vor planta in apropierea
lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.
4.2.15. Daca hotarul traverseaza in linie dreapta o padure compacta, o
pasune, o faneata sau un lac, se vor borna punctele de intersectie a liniei de
hotar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta (in aceste cazuri
linia de hotar este o linie dreapta imaginara). Daca linia de hotar care
traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor materializa si se
vor determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie de hotar.
La recunoasterea traseului hotarului care traverseaza paduri si lacuri de
acumulare, in comisia de delimitare vor fi invitati, dupa caz, si
reprezentantii directiei silvice judetene si ai Companiei Nationale "Apele
Romane" - S.A.
4.2.16. Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor
borna numai punctele de intersectie a liniei de hotar cu traseul apei pe partea
dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului.
Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delimitare se vor
determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu.
Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200 - 1.000 m cu stalpi
de lemn cu lungimea de 70 cm si diametrul de 20 cm, protejati cu movile de
pamant. In cazul apelor curgatoare interioare hotarul se stabileste pe talvegul
firului de curgere a apei, iar in cazul albiilor secate, hotarul se stabileste
la jumatatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi
utilizate la calculul suprafetei unitatii administrativ-teritoriale.
4.2.17. Daca unitatea administrativ-teritoriala este marginita de drumuri,
cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileste pe una dintre laturile
acestora, astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unei
unitati administrativ-teritoriale. In cazul traseelor frante ori sinuoase se
vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee.
Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei
unitatii administrativ-teritoriale.
4.2.18. Pe raurile de frontiera ale tarii si pe fluviul Dunarea
coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la Institutul de
Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie. Pe fluviul Dunarea, pe
portiunea in care ambele maluri se afla pe teritoriul Romaniei, punctele de
hotar intre doua teritorii se stabilesc de comun acord de catre consiliile
locale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Coordonatele punctelor de
hotar se determina prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10.000 sau
1:5.000, actualizate.
4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul
de apa, la data masuratorilor.
4.2.20. In cazurile in care exista neintelegeri intre vecini la stabilirea
liniei de hotar si membrii comisiei nu pot rezolva neintelegerile, litigiul se
consemneaza in documentele de delimitare cadastrala, astfel:
a) pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea
de hotar in litigiu se consemneaza ambele variante;
b) suprafata in litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe
contur, care se vor stabili in prezenta membrilor comisiei de delimitare
cadastrala;
c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei in litigiu se vor
materializa cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor
avea o alta numerotare decat restul punctelor de hotar;
d) pana la rezolvarea litigiului suprafata disputata va fi inclusa in
suprafata calculata a teritoriului nominalizat de O.J.C.G.C.;
e) in procesul-verbal de delimitare cadastrala se vor mentiona argumentele
celor doua parti si se vor anexa copii de pe actele detinute, daca acestea
exista;
f) dupa solutionarea litigiului se reface documentatia cadastrala si se vor
materializa cu borne punctele de hotar de pe varianta acceptata.
4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizeaza prin
grija executantului lucrarilor de delimitare cadastrala.
4.2.22. Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de hotar se calculeaza in
Sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in Sistemul de referinta Marea
Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similara cu cea a
punctelor din retelele geodezice de ridicare.
4.2.23. Operatiunile de delimitare a intravilanelor constau in:
a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;
b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului
urbanistic general aprobat, si stabilirea punctelor care se vor materializa;
c) materializarea punctelor;
d) executarea operatiunilor de teren si de birou pentru determinarea
coordonatelor punctelor;
e) intocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrala a intravilanului,
cu acordul si cu semnaturile membrilor comisiei (anexa nr. 3);
f) intocmirea dosarului de delimitare cadastrala.
4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordin
al prefectului, este formata din primarul si secretarul consiliului local,
delegatul O.J.C.G.C. si delegatul organului abilitat in probleme de urbanism si
amenajarea teritoriului.
4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului
primariei la data si ora stabilite de primar.
4.2.26. Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate
conform SR 3446-1/96 (anexa nr. 9). Marcile pentru borne se inscriptioneaza conform
anexei nr. 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minimum 2
puncte/km.
4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum si cele
reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepand de la 1001, in sens
orar, incepand cu un punct din partea de nord-vest. Daca limita intravilanului
a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului urbanistic general (aprobat
potrivit legii), vor fi determinate coordonatele punctelor materializate.
4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor intocmi schite de
reperaj si descrieri topografice (anexa nr. 8).
4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de
hotar si limita de intravilan, materializate, se vor intocmi procese-verbale de
predare, conform modelului prezentat in anexa nr. 14.
4.3. Documentatii tehnice
4.3.1. La terminarea lucrarilor de delimitare cadastrala a unitatii
administrativ-teritoriale se intocmeste, in vederea realizarii receptiei,
"dosarul de delimitare", care trebuie sa cuprinda urmatoarele piese:
- memoriul tehnic;
- schita generala a hotarului unitatii administrativ-teritoriale;
- schitele segmentelor de hotar cuprinse intre doua puncte de trei sau mai
multe hotare, cu acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare;
- dosarul de verificare a lucrarilor de delimitare, intocmit potrivit
regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;
- schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr.
8);
- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate si
nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport
magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat in anexa nr. 15);
- date rezultate din masuratorile de teren si prelucrarile acestora, pe
suport magnetic - fisier ASCII (denumire/numarul punctului de statie,
denumire/numerele punctelor vizate, directii masurate, distante masurate,
calcule, tolerante, erori);
- schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
- suprafata teritoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de
hotar;
- procesul-verbal de delimitare cadastrala, cu descrierea tronsoanelor de
hotar corespunzatoare fiecarei unitati administrativ-teritoriale vecine, cu
semnaturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr. 13);
- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale vecine si, dupa caz, prefecturilor si
O.J.C.G.C. vecine.
4.3.2. Schita generala a hotarului administrativ, insotita de o descriere a
traseului hotarului, se intocmeste pe copii extrase de pe hartile topografice,
la scarile 1:25.000 sau 1:50.000, astfel ca, in functie de marimea
teritoriului, schita sa fie pe o singura plansa. Schita generala contine
reprezentarea urmatoarelor detalii:
- reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele
si digurile principale;
- perimetrele intravilanelor si denumirile acestora;
- pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de 3 sau
mai multe hotare;
- traseul liniei de hotar, marcat prin semne conventionale;
- denumirea teritoriilor vecine.
4.3.3. Pentru segmentele care constituie si hotar de judet este necesar
acordul prefecturilor si al O.J.C.G.C. din cele doua judete limitrofe si,
respectiv, parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura si parafa
presedintelui consiliului judetean, aplicate pe schita in dreptul portiunii de
hotar.
4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrala se intocmeste in trei exemplare: un
exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la consiliul local si un exemplar
la consiliul judetean. Pentru portiunile de hotar cu unitati
administrativ-teritoriale vecine se intocmesc dosare cu schita tronsonului de
hotar, cu pozitia si numerotarea punctelor de hotar. La fiecare consiliu local
al unitatilor administrativ-teritoriale vecine se transmite, prin grija
O.J.C.G.C., un dosar cuprinzand schita portiunii comune de hotar si inventarul
de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.
4.3.5. Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare
cadastrala care contine:
- schita generala a limitei intravilanului, la o scara convenabila
(1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor, denumirea
intravilanului, reteaua generala de drumuri/strazi, hidrografia. Pentru
cazurile deosebite se pot prezenta si detalii la scari mai mari;
- schite cu segmentele de pe limita intravilanului, la scara 1:2.000, cu
numerotarea tuturor punctelor;
- memoriu tehnic;
- dosarul de verificare a lucrarilor de delimitare a intravilanului,
intocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;
- schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
- procesul-verbal de delimitare, cu acordul si semnaturile membrilor
comisiei judetene si ai O.J.C.G.C. din cele doua judete;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului
(materializate si nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport
magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat in anexa nr. 15);
- schema masuratorilor efectuate;
- copii de pe scrisorile de incunostintare trimise delegatului organului
abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul
consiliilor locale si, dupa caz, al comisiilor judetene sau prefecturilor;
- suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe
limita intravilanului.
4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrala al intravilanului se intocmeste in
trei exemplare: un exemplar se preda la consiliul local al unitatii
administrativ-teritoriale, un exemplar la O.J.C.G.C. si un exemplar la organul
abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.
5. Lucrari de introducere a cadastrului general
5.1. Proiectul tehnic de ansamblu
5.1.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, intocmit de executantul
lucrarii, este de a furniza datele principale necesare pentru elaborarea
proiectelor tehnice de executie, stabilirea solutiilor tehnice si pentru
estimarea cantitatilor si valorilor pe categorii de lucrari.
5.1.2. In cazul unor lucrari de actualizare de mica complexitate la care nu
sunt necesare analize ale lucrarilor vechi, iar executia noilor lucrari nu
implica studierea mai multor solutii, se poate trece direct la proiectul tehnic
de executie, cu aprobarea O.J.C.G.C. sau, dupa caz, a O.N.C.G.C.
5.1.3. Intocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru
lucrarile care se executa pe unitati administrativ-teritoriale intregi sau pe
portiuni de cel putin jumatate din suprafata acestora.
5.1.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde urmatoarele parti principale:
a) constatarile si concluziile in urma analizarii documentatiilor
existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ si al gradului de
actualitate;
b) prezentarea solutiilor tehnice de baza pentru executarea lucrarilor de
introducere sau intretinere a cadastrului general;
c) calcule estimative pentru volumul de lucrari, forta de munca necesara
pentru executarea lucrarilor la termenele programate pe etape, necesarul de
fonduri, mijloace tehnice si materiale;
d) memoriul justificativ.
5.1.5. Pentru urmarirea realizarii lucrarilor se intocmeste graficul
programarii calendaristice a desfasurarii pe etape de executie a acestora.
5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizeaza de Comisia de avizare a
O.J.C.G.C., numita prin decizie a directorului general. Prevederile proiectului
tehnic de ansamblu sunt obligatorii la intocmirea proiectului tehnic de
executie.
5.2. Proiectul tehnic de executie
5.2.1. Proiectul tehnic de executie constituie documentatia care sta la
baza justificarii solutiilor tehnice alese si a cuantificarii volumelor de
lucrari pe etape si tipuri, precum si estimarea fondurilor necesare. La
elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile prezentelor norme
tehnice, precum si precizarile de ordin tehnic si financiar din proiectul
tehnic de ansamblu si din caietul de sarcini.
5.2.2. Proiectul tehnic de executie cuprinde urmatoarele parti principale:
a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrarile
care trebuie sa faca obiectul proiectului tehnic de executie;
b) concluziile in urma recunoasterii facute la teren;
c) studiul asupra posibilitatilor de utilizare a documentatiilor si
produselor cartografice si cadastrale existente in zona;
d) posibilitatile de recuperare, integrare si utilizare a datelor si documentelor
provenite in urma aplicarii legilor proprietatii si a receptiei lucrarilor;
e) solutiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul
teritoriului sau pentru unitatile administrativ-teritoriale si pentru fiecare
intravilan, cuprinzand:
- punctele retelei de sprijin;
- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unitatii
administrativ-teritoriale si pe limita intravilanelor;
- punctele sau traseele retelelor de intretinere si ridicare pentru
extravilan si intravilan;
- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice
existente (dupa anii de intocmire sau ultima actualizare, dupa scara, dupa
felul materialului-suport pe care este facuta imprimarea si dupa metoda de
intocmire);
f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrari (retele geodezice,
conversia planurilor in format digital, masuratori de detaliu pentru
actualizarea sau realizarea hartilor si planurilor, intocmirea registrelor
cadastrale etc.);
g) memoriul tehnic.
5.3. Lucrari de cadastru general prin utilizarea de planuri si harti vechi
5.3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general
O.J.C.G.C. are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie
topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala.
5.3.2. Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si
hartilor existente, mentionate mai sus, in vederea utilizarii lor la
introducerea si intretinerea cadastrului general intr-o unitate
administrativ-teritoriala, sunt:
- procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la
continutul general pe unitatea de suprafata (km^2);
- calitatea suportului planurilor si hartilor;
- lizibilitatea planurilor si hartilor si gradul de uzura si degradare a
acestora;
5.3.3. Procentul de modificari ale continutului planurilor si hartilor
constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus.
Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor
cu situatia din teren.
5.3.4. Concluziile rezultate in urma analizei vor fi mentionate in caietul
de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general.
Rezultatele analizei facute asupra continutului planurilor si hartilor, precum
si documentatia topografica si cadastrala existenta vor fi puse la dispozitie
executantului lucrarilor.
5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau topografice
existente se face pe diferite zone din unitatea administrativ-teritoriala
pentru cel putin 75% din suprafata acesteia.
5.3.6. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se
verifica existenta si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din
extravilan si din intravilanele componente ale unitatii
administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor si hartilor existente, alese
pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificari constatate "din
vedere" asupra imobilelor, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare
si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata.
5.3.7. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul
planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru
asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere
a cadastrului general: actualizarea planurilor si hartilor existente sau a
planurilor si hartilor noi.
5.3.8. O.J.C.G.C. va pune la dispozitie executantului lucrarilor
documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe
suport hartie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma
digitala, daca exista plan digital.
5.3.9. La incheierea lucrarii executantul este obligat sa predea O.J.C.G.C.
documentele primite.
Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor cadastrale
existente, acestea se transforma, de catre executantul lucrarilor, in forma
digitala prin digitizare sau scanare/vectorizare.
Parametrii de scanare si structura datelor predate vor fi mentionate in
caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general.
Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare vor fi facute
direct pe planul digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in
forma digitala si constituie baza de date grafice; datele si informatiile
referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale.
Structura bazei de date grafice si a bazei de date textuale si legaturile
dintre acestea se stabilesc prin instructiuni specifice.
5.3.10. La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea,
integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii
legilor proprietatii se va realiza de executantul lucrarii numai daca acestea
corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din
prezentele norme tehnice.
5.3.11. Datele si informatiile continute in documentatiile tehnice
intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si
vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.
5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge
obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se
operatiunile de teren si de birou pentru determinarea elementelor necesare
actualizarii acestuia, astfel:
a) in extravilan:
- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc
sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;
- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile
parcelelor/corpurilor de proprietate;
- intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de
parcele izolate;
b) in intravilan:
- masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile
corpurilor de proprietate;
- masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul
corpurilor de proprietate;
- masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent,
nou-aparute;
- intocmirea schitei pentru fiecare corp de proprietate.
5.3.13. In interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta numai
parcelele care au categoriile de folosinta in suprafata mai mare de 50 mp in
intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu
caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele de mai sus vor
fi incluse in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.
5.3.14. Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste
intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta
partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de parcare si
de refugiu, zonele verzi etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai
ferate, diguri, ape etc.) constituie corpuri de proprietate independente si se
inregistreaza ca atare.
5.3.15. Concomitent cu efectuarea operatiunilor de actualizare sau de
realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/corp de proprietate se
culeg si datele de identificare a proprietarului sau detinatorului legal,
categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in
indiviziune).
5.3.16. La nivelul fiecarui corp de proprietate din intravilan se vor
intocmi:
a) schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza
perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si
cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si
prenumele proprietarului (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate,
adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt
domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele
cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;
b) fisa corpului de proprietate, care constituie documentul de baza in care
se inscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului
general.
Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a
corpului de proprietate (anexa nr. 1) se completeaza cu numarul cadastral
definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de
proprietate.
5.3.17. Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:
a) schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si
silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor
detinatori (ferme, exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi,
lacuri, exploatari miniere, cariere etc.);
b) fisa corpului de proprietate (anexa nr. 1).
5.3.18. Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor
de detaliu sunt urmatoarele:
- in intravilan: +/-10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor
cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale
constructiilor cu caracter permanent si +/-20 cm pentru punctele de contur ale
parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;
- in extravilan: +/-20 cm in zonele de ses, +/-30 cm in zonele colinare si
+/-50 cm in zonele de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor
cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate.
5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se vor
determina prin masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se vor constrange
pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.
Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de
comunicatii, hidrografia si constructiile speciale se vor determina in aceleasi
conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate.
5.4. Lucrari de cadastru general pe baza ortofotoplanurilor
5.4.1. Noile tehnologii permit executarea lucrarilor de cadastru prin
utilizarea ortofotoplanurilor. Datorita caracteristicilor si calitatilor
ortofotoplanului lucrarile de cadastru general trebuie abordate conform unui
nou concept: planul cadastral index.
5.4.2. Scopul implementarii planului cadastral index, realizat pe baza
ortofotoplanurilor, este de a furniza solutii de cost eficiente, bazate pe
utilizarea cat mai larga a datelor cadastrale existente.
5.4.3. Planul cadastral index (anexa nr. 16) contine reprezentarea grafica
in format digital a urmatoarelor elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- constructiile permanente;
- elemente de infrastructura (cai ferate, drumuri, ape, canale si elemente
de toponimie aferente);
- identificatori cadastrali georeferentiati.
5.4.4. Planul cadastral index se obtine prin vectorizarea corecta a
limitelor de pe ortofotoplanurile digitale si necesita atat o identificare pe
teren a acestora, cat si evaluarea semnificatiei lor.
5.4.5. Conturarea obiectelor se va face pe copiile ortofotoplanurilor,
obtinandu-se o schita de identificare. Se vor identifica in primul rand
elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru elementele ce sunt neclare
pentru vectorizare se vor efectua schite ajutatoare.
5.4.6. Pozitiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt in zone
umbrite sau acoperite de vegetatie, se pot determina prin ridicari topografice
simple (metoda coordonatelor rectangulare, metoda aliniamentului sau metoda
intersectiei liniare, radiere etc.). Pentru detaliile topografice ridicate prin
aceste metode se vor intocmi schite de detaliu.
5.4.7. Preciziile care trebuie asigurate pentru pozitia planimetrica
relativa a punctelor topografice care pot fi identificate pe ortofotoplan sunt
de +/-10 cm in intravilan si +/-20 cm in extravilan pentru terenurile plane,
+/-30 cm pentru zonele de deal si +/-50 cm pentru zonele de munte.
5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de una
dintre urmatoarele surse de informatii:
- documentatii tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
provizorii;
- plan parcelar si titluri de proprietate eliberate conform legilor
proprietatii;
- documentatii executate conform Hotararii Guvernului nr. 834/1991 privind
stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societatile comerciale cu
capital de stat, cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic, datele de
identificare a proprietarului se vor culege pe teren.
5.4.9. Prin vectorizare, de pe ortofotoplanuri se vor extrage urmatoarele
elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- elementele de infrastructura: cai ferate, drumuri, ape, canale.
Vectorizarea se va face tinandu-se seama de elementele culese pe teren in
schitele de identificare si schitele detaliilor determinate prin masuratori
clasice.
5.4.10. Pentru includerea in planul cadastral index a documentatiilor
tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii executate
in Sistemul de proiectie Stereografic 1970 se vor utiliza coordonatele
punctelor de contur. In cazul in care punctele de contur au coordonate intr-un
sistem de referinta local (ales arbitrar) se va efectua o pozitionare relativa
pe baza unor elemente comune cu suportul pus la dispozitie de beneficiar. Unde
nu este posibila aceasta pozitionare pe planul cadastral index se va amplasa
doar identificatorul cadastral corespunzator corpului de proprietate respectiv
(cu ajutorul planului de incadrare in zona). Forma si dimensiunile corpului de
proprietate se vor regasi in arhiva digitala (realizata prin scanarea
documentatiei) cu ajutorul identificatorului cadastral.
5.4.11. Conturul constructiilor permanente se va vectoriza de pe imaginea
raster a planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si se
va integra in corpul de proprietate corespunzator din planul cadastral index.
5.4.12. Pentru integrarea in planul cadastral index a datelor si
informatiilor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se va proceda
astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri se va identifica
amplasamentul planului parcelar si se va determina prin vectorizare suprafata
tarlalei. Executantul trebuie sa efectueze un plan parcelar vectorizat bazat pe
planul parcelar existent, pastrand forma, configuratia si suprafata parcelelor inscrise
in titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea raster
acest nou plan parcelar va fi inserat pe planul index (printr-o transformare
conforma), avandu-se grija sa se realizeze o cat mai buna pozitionare a
proprietatilor. In memoriul tehnic va fi prezentat un tabel (prezentat mai
jos), cuprinzand fiecare plan parcelar si cele doua suprafete: suprafata
vectorizata si suprafata din titlul de proprietate. Vor fi inscrise si
diferentele dintre cele doua suprafete. Planul parcelar se va regasi in arhiva
digitala cu ajutorul identificatorului cadastral, obtinuta prin scanarea
planurilor parcelare.
_____________________________________________________________________
Codul Suprafata Suprafata din
Nr. planului vectorizata Legea nr. 18/1991, Diferente Diferente
crt. parcelar - mp - republicata - mp - - % -
- mp -
_____________________________________________________________________
1 T47 100.000 9.000 1.000 10
_____________________________________________________________________
5.4.13. Pentru integrarea in planul cadastral index a documentatiilor
intocmite conform Hotararii Guvernului nr. 834/1991, cu modificarile
ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate si
se va verifica suprafata rezultata cu suprafata din titlu (rezultatul va fi
consemnat in memoriul tehnic sub forma de tabel). Conturul constructiilor
permanente se va introduce din inventarul de coordonate (daca exista) sau se va
vectoriza de pe imaginea raster a planului de situatie si se va integra in
corpul de proprietate corespunzator. Daca planurile sunt in format digital se
vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index. Conversia in
format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o
precizie corespunzatoare preciziei grafice a scarii documentatiei cartografice
puse la dispozitie, calculata pentru eroarea grafica de +/-0,2 mm.
5.4.14. Identificatorii cadastrali sunt definiti ca puncte cu atribut
intr-un fisier specific. Atributul punctului este un cod numeric de
identificare unic, care face legatura cu baza de date textuale.
Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructura (drumuri, cai ferate
etc.), vor primi un identificator cadastral al carui atribut va fi un numar
natural (de la 1 la n) unic pe intreaga unitate administrativ-teritoriala.
Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face obligatoriu in interiorul
corpurilor de proprietate si pe cat posibil in centrul de greutate al acestora.
5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali si pentru elementele de
infrastructura, iar acestea se vor amplasa, pe cat posibil, in centrul de
greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructura respectiv.
5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezinta numerele cadastrale
provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea regasindu-se in baza de date
textuale.
5.5. Baza de date grafice
5.5.1. Baza de date grafice se va realiza in format digital, cu
obligativitatea inregistrarii tuturor entitatilor definite in prezentele norme
tehnice.
5.6. Baza de date textuale
5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite
informatiile extrase din:
(i) documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
provizorii;
(ii) titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii;
(iii) documentatiile executate conform Hotararii Guvernului nr. 834/1991,
cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic;
(iv) datele culese pe teren si inscrise in fisa corpului de proprietate.
5.6.2. Atributele care se vor atasa entitatilor grafice se vor incarca
intr-o baza de date care trebuie sa asigure continutul registrelor cadastrale.
5.6.3. Datele se stocheaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale.
6. Continutul planului cadastral
6.1. Prevederi generale
6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma
digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se
obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin
desenarea la plotter.
6.2. Planul cadastral de ansamblu
6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale
se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine
reprezentarea grafica a intregii suprafete a unitatii
administrativ-teritoriale.
6.2.2. Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de
ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste, in functie de marimea unitatii
administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De
regula este una dintre scarile 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000.
6.2.3. Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de
ansamblu sunt:
- denumirea unitatii administrativ-teritoriale;
- padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
- reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;
- reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape
curgatoare, statatoare, canale deschise, baraje, diguri);
- punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ-teritoriale;
- limitele si denumirea intravilanelor;
- elemente de toponimie;
- punctele din reteaua geodezica;
- nordul geografic;
- scara planului.
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in
extracadru, in partea din stanga jos) schema cu dispunerea foilor componente.
6.3. Planul cadastral de baza
6.3.1. Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in
plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general
pentru o anumita unitate administrativ-teritoriala si cuprinde elementele de
cadastru general in detaliu.
6.3.2. Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in
forma analogica, este:
- 1:5.000, in zonele de ses pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau
1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:2.000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau
1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:5.000 si 1:10.000 sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;
- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele
din Delta Dunarii.
6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la
scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in
Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistem de proiectie Stereografic
1970.
6.3.4. Planul cadastral de baza va contine urmatoarele elemente:
- punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;
- limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul
unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;
- limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor,
limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor,
limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent;
- reteaua de drumuri;
- caile ferate;
- apele curgatoare cu sensul lor de curgere;
- apele statatoare;
- constructiile hidrotehnice;
- denumirile localitatilor, apelor, principalelor forme de relief,
padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale,
social-culturale etc., care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele
oficiale in vigoare;
- numerele postale ale imobilelor din intravilane;
- codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;
- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema
de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din
nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970.
6.3.5. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera
stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile
cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in "Atlasul de semne
conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000
si 1:500", editia 1978, pana la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea
unui nou atlas de semne conventionale.
7. Criteriile de impartire a terenurilor dupa destinatii
7.1. Prevederi generale
7.1.1. Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice,
indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii
conform prevederilor legale.
7.1.2. Prin detinatori de terenuri se intelege titularii dreptului de
proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra
terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori de
detinator precar.
7.1.3. Domeniul public poate fi de interes national, caz in care
proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de
interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine
comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
7.2. Terenurile cu destinatie agricola
7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte:
terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole,
plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile,
rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din
amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii
agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile
tehnologice si de depozitare.
7.3. Terenurile cu destinatie forestiera
7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte:
terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori
administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive
- stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti.
7.4. Terenurile aflate permanent sub ape
7.4.1. Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de
apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie,
bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al
marii teritoriale si contigue.
7.5. Terenurile din intravilan
7.5.1. In aceasta categorie se includ toate terenurile, indiferent de
categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale,
ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in
vigoare.
7.6. Terenurile cu destinatie speciala
7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele
folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe
care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al
energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere,
petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si
monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice
si altele asemenea.
8. Criteriile de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a
terenurilor si a constructiilor
8.1. Prevederi generale
8.1.1. Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod,
este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a
cadastrului general a categoriei de folosinta alaturi de celelalte atribute
este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea
sarcinilor fiscale care greveaza imobilele. In cadastrul general nu se
inregistreaza subcategorii de folosinta.
8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinatii ale terenurilor poate avea
categorii de folosinta predominante, care ocupa suprafata majoritara, si
categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa
terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt:
arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il
ocupa si constructiile, apele etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de
categoria de folosinta curti - constructii, care este predominanta in cadrul
destinatiei, se includ si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai
mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape etc.
8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor
8.2.1. Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se incadreaza acele
terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2 - 6 ani) si sunt
cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe,
plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere,
legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis,
pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite,
capsunarii, alte culturi perene. Se inregistreaza ca terenuri arabile:
a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere,
lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante
leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;
b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor,
colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;
c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea
"sere" sau "rasadnite".
Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare,
terasare, irigare etc. se vor delimita si se vor inscrie la arabil cu intreaga
lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri,
debusee, benzi inierbate etc., care au latimi mai mici de 2 m, cu exceptia
celor din proprietatea Societatii Nationale "Imbunatatiri Funciare" -
S.A. si Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A., care se vor
inregistra la categoria de folosinta curti - constructii.
8.2.2. Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod
natural sau artificial prin insamantari la maximum 15 - 20 de ani si care se
folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta
se inregistreaza:
a) pasuni curate - pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
b) pasuni cu pomi - pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul
combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care
provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul
ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor
reprezinta un produs secundar;
c) pasuni impadurite - pasunile care in afara de vegetatie ierboasa sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;
d) pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.
8.2.3. Fanete (F). La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate
sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15 -
20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete
curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, fanete cu tufarisuri si
maracinisuri.
8.2.4. Vii (V). In aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu
vita de vie:
a) vii altoite si indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii.
Impreuna mai sunt denumite si vii nobile;
b) vii hibride - sunt cele care poarta si denumirea de producatori directi;
c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie,
plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;
d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului saditor
viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.
8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti
fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:
a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite
sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate,
livezi inierbate, livezi in sistem agropomicol, livezi pure etc.;
b) livezi intensive si superintensive - livezi amenajate avand o mare
densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea
lucrarilor de intretinere si recoltare;
c) plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise,
coacaze, trandafiri de dulceata etc.;
d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului
saditor pomicol;
e) plantatii de duzi.
8.2.6. Paduri si alte terenuri forestiere. In aceasta categorie de
folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice
si in afara acestora, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta
categorie de folosinta:
a) paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai
mare de 0,25 ha;
b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare,
terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente
silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie
silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de
rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si
animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului
silvic;
d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori
silvopomicole, care au diferite roluri de protectie, ca: perdele pentru
protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie,
pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele
pentru combaterea eroziunii etc.;
e) tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie
arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri
etc.
8.2.7. Terenuri cu ape si ape cu stuf. In aceasta categorie intra
terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care
dupa retragerea apelor nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta
categorie:
a) ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta
Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele si alte surse de ape cu denumiri
locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgatoare se va inregistra
suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal in mal,
chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei apele
curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai
la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui
curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile.
Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;
b) ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si
de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare
limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si
apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si
suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si
papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau
neamenajat;
c) marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este
cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului,
inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare,
amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si
linia din larg, care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine
(22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza.
Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza
asa cum au fost definite mai sus.
8.2.8. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de
apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si
plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate
de ministerele interesate si avizate de O.N.C.G.C.
8.2.9. Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de
vedere functional si al administrarii caile de comunicatii rutiere se impart,
potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza:
a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri
nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre
resedintele de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni
balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;
d) strazile din localitatile urbane;
e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent,
nu se inregistreaza ca detalii si se atribuie in proportie egala parcelelor din
imediata vecinatate.
8.2.10. Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC). Aceasta categorie
cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri,
curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere
si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri,
taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri,
cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare,
precum si alte terenuri care nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de
folosinta prevazute la punctele anterioare.
8.2.11. Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde
terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite
practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:
a) nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care
vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;
b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de
stanci masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de
vegetatie;
c) rape, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive
cand nu sunt impadurite;
d) saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la
suprafata lor o crusta albicioasa friabila;
e) mocirle si smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa
si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu
stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria
terenuri cu ape si stuf;
f) gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin
scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;
g) halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma
unor activitati industriale si exploatari miniere.
8.3. Criteriile de identificare si inregistrare a constructiilor
8.3.1. La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele
privind:
- situatia juridica;
- domeniul public sau privat;
- destinatia. Dupa destinatie constructiile se clasifica in: constructii de
locuinte, constructii administrative si social-culturale, constructii
industriale si edilitare, constructii anexe.
9. Culegerea in teren a datelor cadastrale
9.1. Prevederi generale
9.1.1. Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in:
- identificarea amplasamentului si limitelor corpurilor de proprietate si
categoriilor de folosinta ale acestora;
- identificarea constructiilor cu caracter permanent;
- identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra
imobilelor;
- identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit
imobilul.
9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata,
organizata in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in
cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.
9.2. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor
9.2.1. Operatiunea de identificare a proprietarului consta in inregistrarea
persoanei/persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate
asupra imobilului.
9.2.2. Proprietarii vor fi identificati din evidentele consiliului local.
Datele vor fi extrase din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele
si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din
unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la politie.
9.2.3. Datele referitoare la proprietar se inscriu in fisa corpului de
proprietate (anexa nr. 1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se
preiau din buletinul/cartea de identitate al/a proprietarului. In situatiile in
care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza
refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al
politiei. In cazul in care nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul
local si politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se
face mentiunea "Proprietar neidentificat". In fisa corpului de
proprietate se inscriu:
a) numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date
se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,
in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve se
vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie urmat de numele de
familie avut inainte de casatorie (de exemplu: Ionescu Ortansa, nascuta
Raducanu) si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a
proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei
postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati in alte localitati decat cele
cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;
b) situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu
numarul si data eliberarii, cota din coproprietate, unde este cazul, suprafata
inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie,
dupa caz. Inscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor
aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor
din actele normative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul
real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate
inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar la
data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe propria
raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil
este intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face
mentiunea "imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul
litigiului.
9.2.4. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se vor inregistra
numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de
mostenitor.
9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu
urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala
a sediului.
9.2.6. Daca nu face obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa
corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se
pentru fiecare (sub forma fractionara sau in procente) numarul de parti din
intreg care ii revine, indiferent daca acesta locuieste sau nu locuieste la
adresa imobilului.
9.2.7. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru
fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale
asupra imobilelor, ca anexa la fisa corpului de proprietate. In aceasta lista
se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al
corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul
apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau,
dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala
ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului
de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea
respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a
unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie denumirea persoanei juridice
care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de
identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa corpului de
proprietate.
9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de
proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare.
9.2.9. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de
cadastre de specialitate se va tine seama de prevederile legale privind
delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
9.3. Identificarea categoriilor de folosinta
9.3.1. Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu
executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor
de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de
identificare a proprietarilor si a celor referitoare la actele de proprietate,
in cazul utilizarii ortofotogramelor.
9.3.2. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru
fiecare parcela de teren (in extravilan si intravilan), iar datele se inscriu
in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor
(codurilor) categoriilor de folosinta. Codurile categoriilor de folosinta se
scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.
10. Numerotarea cadastrala a unei unitati administrativ-teritoriale
10.1. Prevederi generale
10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul
SIRSUP extras din "Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale"
publicat de Comisia Nationala pentru Statistica.
10.1.2. Fiecare corp de proprietate se individualizeaza prin numarul
cadastral, care asigura legatura intre planul cadastral, registrele cadastrale
si inregistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral al corpului de
proprietate este unul dintre identificatorii de legatura logica dintre baza de
date grafice si baza de date alfanumerice in sistemul informatic al
cadastrului.
10.2. Numerotarea cadastrala
10.2.1. Numerotarea cadastrala intr-o unitate administrativ-teritoriala se
face la nivel de parcela sau corp de proprietate. In cadrul teritoriului unei
unitati administrativ-teritoriale numerotarea cadastrala a corpurilor de
proprietate se face separat pentru intravilan si extravilan. Codul de
identificare in baza de date este "1" pentru extravilan si
"2" pentru intravilan. In situatia in care teritoriul cuprinde mai
multe intravilane (de exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi
coduri de identificare "3", "4" etc. Pentru a usura
numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi, dupa caz, grupate pe
sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).
10.2.2. Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n
incepand de la NV spre SE unitatii administrativ-teritoriale, separat pentru
intravilan si extravilan. In cadrul fiecarui corp de proprietate parcelele
componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul
categoriei de folosinta, incepand cu categoria de folosinta curti -
constructii.
10.2.3. Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare,
canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate se numeroteaza separat in cadrul
fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur
numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor) in cadrul
fiecarui intravilan si un singur numar cadastral in extravilan si pe tronsoane
create prin intersectia cu alte detalii liniare (separat in intravilan si
extravilan), respectandu-se urmatoarea ierarhie:
- caile ferate intretaiate de ape;
- drumurile nationale intretaiate de cai ferate si ape;
- drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si
drumuri judetene;
- drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale, drumuri judetene sau comunale.
10.2.4. Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile,
acestea vor primi numere in continuarea numerotarii in intravilanul unitatii
administrativ-teritoriale respective.
10.2.5. In cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la
delimitare in suprafata intravilanelor corpurile de proprietate se numeroteaza
in cadrul extravilanului. In acelasi fel se procedeaza in cazurile speciale, in
care nu s-a efectuat o delimitare clara intre intravilan si extravilan (in
unele zone de munte).
10.2.6. Parcelele componente ale corpurilor de proprietate, care au
suprafete mai mici de 50 mp in intravilan si 300 mp in extravilan, nu se
numeroteaza. Suprafata acestora se incadreaza in suprafetele si, respectiv, in
categoriile de folosinta a parcelelor alaturate, ale aceluiasi corp de
proprietate.
10.2.7. In cazurile in care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp
de proprietate isi schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu un
numar cadastral nou, in continuarea ultimului numar atribuit la ultima
numerotare cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de
proprietate, ci va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului, la
istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din vechile
carti funciare vor fi inregistrate in baza de date la istoricul corpului de
proprietate.
10.2.8. In cazul in care se modifica configuratia unui corp de proprietate
prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor
corpuri de proprietate se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar si
se acorda numere cadastrale noi in continuarea ultimului numar cadastral
acordat pe suprafata unitatii administrativ-teritoriale.
10.2.9. Numarul cadastral al corpului de proprietate si cele ale parcelelor
componente ale acestuia nu vor contine codul de identificare si codul SIRUTA,
acestea fiind atribute ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Un
exemplu de numerotare cadastrala in intravilan:
2349 Corp de proprietate:
Ionescu N.C. Ion - total: 3.450 mp, din care:
1. Curti - constructii 750 mp
2. Livada 240 mp
3. Vie 1.300 mp
4. Arabil 1.160 mp
2350 Corp de proprietate:
Vasilescu I. Petre - total: 5.400 mp, din care:
1. Curti - constructii 1.400 mp
2. Arabil 1.500 mp
3. Vii 2.500 mp
10.2.10. Suprafetelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale
constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti
- constructii apartinatoare unui corp de proprietate li se va atribui litera
"C" urmata de un indice de la 1 la n (de exemplu: C1, C2, C3, ...).
11. Calculul suprafetelor
11.1. Prevederi generale
11.1.1. In cadastrul general calculul suprafetelor se face analitic, din
coordonatele punctelor de contur ale unitatii administrativ-teritoriale
(perimetrul extravilan si intravilan subdivizat in sectoare cadastrale), ale
corpurilor de proprietate si ale parcelelor rezultate in urma prelucrarii
operatiunilor de teren si de birou.
11.1.2. Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului
general se exprima in metri patrati.
11.1.3. Suprafetele calculate inregistrate in cadastrul general pot fi
diferite de suprafetele inscrise in actele de proprietate (titlu de
proprietate, acte de vanzare-cumparare si altele). Eventualele diferente dintre
aceste suprafete sunt aduse la cunostinta proprietarilor si pot fi contestate
de acestia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor
elaborate si aprobate de O.N.C.G.C.
11.2. Calculul suprafetelor in extravilan si intravilan
11.2.1 Calculul analitic al suprafetelor se face pentru: unitatea
administrativ-teritoriala, extravilan - intravilan, sectoarele cadastrale,
corpurile de proprietate, parcele.
11.2.2. Pentru controlul calculelor suprafetelor (in cazul in care nu au
fost determinate analitic toate elementele) se au in vedere urmatoarele:
- suma suprafetelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este
egala cu suprafata calculata a corpului de proprietate, cu constrangere pe
aceasta;
- suma suprafetelor corpurilor de proprietate este egala cu suprafata
calculata a sectoarelor cadastrale, cu constrangere pe acestea;
- suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata
calculata a extravilanului si a intravilanului, cu constrangere pe acestea.
12. Registrele cadastrale
12.1. Prevederi generale
12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se
intocmesc dupa introducerea lucrarilor de cadastru general la nivelul unei
unitati administrativ-teritoriale sunt:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii
de folosinta;
- planul cadastral.
12.1.2. Fisele corpurilor de proprietate sunt documentele care contin
datele de intrare in baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice
ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din baza de date.
12.1.3. Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un corp de
proprietate se pot obtine prin interogarea bazei de date a cadastrului general.
12.1.4. Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe suport de
hartie, la incheierea tuturor lucrarilor de cadastru general intr-o unitate
administrativ-teritoriala. De regula, registrele cadastrale se intocmesc in
trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local si doua la
O.J.C.G.C. (un exemplar pentru arhiva proprie si un exemplar pentru biroul de
carte funciara).
12.2. Registrul cadastral al parcelelor
12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor
parcelelor componente ale corpului de proprietate din cuprinsul unei unitati
administrativ-teritoriale si se intocmeste separat pentru intravilan si pentru
extravilan. Continutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat in anexa
nr. 2.
12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora
12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este
acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in
registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face
legatura intre registrul cadastral si al parcelelor si registrul cadastral al
proprietarilor. Continutul acestui registru este prezentat in anexa nr. 3.
12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic coincid
cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al
proprietarilor.
12.4. Registrul cadastral al proprietarilor
12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor contine partidele cadastrale
ale fiecarui proprietar, in care sunt inscrise toate suprafetele de teren ale
parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, atat in intravilan, cat si
in extravilan. Continutul registrului este prezentat in anexa nr. 4.
12.5. Registrul corpurilor de proprietate
12.5.1. Corpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele
alipite care apartin aceluiasi proprietar. Registrul se intocmeste conform
modelului prezentat in anexa nr. 5.
12.6. Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe
categorii de folosinta
12.6.1. Fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie
documentele sursa pentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind
terenurile si constructiile care se pun la dispozitie autoritatilor publice.
12.6.2. In fisa centralizatoare se inscriu suprafata totala pe fiecare
categorie de folosinta si suprafata totala generala pe fiecare grupa de
destinatie a terenului, detinuta intr-o unitate administrativ-teritoriala. Fisa
se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de proprietari ai corpurilor de
proprietate. Modelul fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari si pe categorii de folosinta este prezentat in anexa nr. 6.
13. Executia planurilor de amplasament si delimitare a corpurilor de
proprietate
13.1. Scopul intocmirii planurilor
13.1.1. Planurile de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate
se executa in urmatoarele scopuri:
- inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor si
faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe o unitate
administrativ-teritoriala pentru care nu s-au definitivat documentele
cadastrului general; pentru acestea sunt elaborate instructiuni de intocmire a
documentatiei;
- solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitatea
datelor referitoare la un corp de proprietate;
- dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general intr-o
unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor
topocadastrale necesare realizarii solicitate de administratia publica locala
pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si
pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea
proprietatilor.
13.2. Continutul documentatiei
13.2.1. Documentatia privind intocmirea planurilor cadastrale de
amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:
- memoriul tehnic justificativ;
- planul de incadrare in zona, intocmit la o scara convenabila, de regula
1:2.000 - 1:10.000;
- planul de amplasament propriu-zis;
- inventarul cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului in
Sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;
- inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului/corpului
de proprietate si a patru puncte de detaliu stabilite (borne, picheti de fier,
colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor
in intravilan si stalpi, tarusi de lemn si borne in extravilan), care pot servi
la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor
de proprietate;
- descrierile topografice ale punctelor stabile.
13.2.2. Conditiile de executie a planurilor cadastrale de amplasament si
delimitare a corpurilor de proprietate sunt:
- masuratorile topografice se vor executa, de regula, in Sistem de
proiectie Stereografic 1970. In cazurile in care punctele din reteaua geodezica
sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafata este
mai mica de 10 ha si nu exista conditii de vizibilitate pentru masuratori, prin
metodele retrointersectiei, intersectiei inainte, intersectiei combinate, se
poate lucra in sistem local;
- in situatia in care coordonatele punctelor se calculeaza in sistem local,
se vor lua masurile necesare pentru materializarea si conservarea a minimum
patru puncte stabile cu coordonate in sistem local, care vor folosi la
integrarea ulterioara in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.
13.2.3. Preciziile de determinare, modalitatile de materializare,
continutul si modul de realizare a planurilor de amplasament si delimitare a
corpurilor de proprietate vor fi cele specificate in prezentele norme tehnice,
cu exceptia numerotarii cadastrale.
La receptia planurilor de amplasament si delimitare, pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriala se vor atribui, in ordinea cronologica a
solicitarilor, numere cadastrale provizorii (in cazul teritoriilor in care nu
s-a introdus cadastrul general) sau in continuarea ultimului numar cadastral
pentru teritoriile in care s-a introdus cadastrul general.
13.2.4. Planurile se intocmesc pe suport analogic format A4, A3 la o scara
convenabila (1:500, 1:1.000, 1:2.000) si in forma digitala.
13.2.5. Pe plan, in completarea partii grafice, se inscriu: numele,
prenumele si adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului,
inventarul cu numerele si coordonatele punctelor de contur, suprafata corpului
de proprietate si a parcelelor componente - pe categorii de folosinta, numere
cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, directia nord, numele,
semnatura si stampila executantului, conform anexei nr. 7. Planurile de
amplasament si delimitare vor fi insotite de "Fisa corpului de
proprietate" (anexa nr. 1) completata corespunzator.
13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marcheaza cu tarusi de lemn
sau picheti metalici, daca imobilul nu este imprejmuit.
14. Controlul, avizarea, receptia lucrarilor si aprobarea pentru
introducerea cadastrului general la nivelul unitatii administrativ-teritoriale
14.1. Controlul lucrarilor
14.1.1. Controlul pe parcursul executarii lucrarilor de teren si de birou
se face de catre personalul de specialitate al O.J.C.G.C., potrivit programelor
intocmite in acest scop, sau la solicitarea executantilor. Rolul controlului pe
parcursul executarii lucrarilor il constituie analiza si confirmarea stadiilor
de realizare a etapelor prevazute in graficele convenite prin contracte.
14.1.2. In cazurile in care la controalele facute din initiativa O.J.C.G.C.
se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrarilor, care
anticipeaza o calitate scazuta sau neincadrarea in termenul din contract, se
intocmeste procesul-verbal de constatare in care se specifica masuri si termene
pentru remedieri.
Daca la al doilea control situatiile deficitare constatate la controlul
anterior nu au fost rezolvate si nu se anticipeaza remedierea lor, organul de
control va inainta conducerii O.J.C.G.C. sau, dupa caz, O.N.C.G.C., in termen
de 3 zile, raportul de constatare si propuneri, mergandu-se pana la rezilierea
contractului si luarea masurilor de recuperare a cheltuielilor care nu pot fi
justificate, conform prevederilor legale.
14.2. Avizarea solutiilor din proiectele tehnice de ansamblu si de executie
14.2.1. In conformitate cu normele legale cu privire la metodologia de
avizare a documentatiilor tehnico-economice, in cadrul O.J.C.G.C. se va
constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare.
Procesele-verbale cuprinzand hotararile comisiilor de avizare se aduc la
cunostinta executantilor lucrarilor, in scris, cu confirmare de primire, in
termen de 3 zile de la adoptare.
14.2.2. Obiectul principal al activitatii de avizare il constituie
analizarea eficientei solutiilor tehnice si economice propuse in proiectul
tehnic de ansamblu si in proiectul tehnic de executie a lucrarilor destinate
introducerii si intretinerii cadastrului general.
14.2.3. Avizarea solutiilor tehnice si economice propuse pentru lucrari se
face dupa adjudecarea prin licitatie a acestora si inainte de contractarea
executiei lucrarilor.
14.2.4. Analizarea solutiilor tehnice in sedintele de avizare se face, dupa
caz, in prezenta executantilor lucrarilor si in functie de marimea si complexitatea
lucrarilor, la avizare fiind invitati si reprezentanti ai O.N.C.G.C.,
personalitati in domeniu.
14.3. Receptia lucrarilor
14.3.1. Receptia se va efectua pe baza dosarului de verificare intocmit de
persoane fizice sau juridice autorizate, altele decat cele ale executantului.
Receptia are drept scop confirmarea indeplinirii clauzelor din contracte la
terminarea lucrarilor sau a etapelor de lucrari, potrivit conditiilor tehnice
prevazute in prezentele norme tehnice si in caietele de sarcini.
14.3.2. Din punct de vedere contractual, prin operatiunea de receptie se
constata si se recunoaste oficial ca lucrarea s-a incheiat si poate fi
utilizata potrivit normelor stabilite de O.N.C.G.C. Prin receptionarea lucrarii
executantul se elibereaza de obligatiile contractuale, iar O.J.C.G.C., in
calitate de beneficiar al lucrarii, preia raspunderile in privinta utilizarii,
valorificarii si intretinerii ei.
14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale se pot efectua receptii
partiale, dar numai pe faze de lucrari incheiate prevazute in contract.
14.3.4. Receptia finala a lucrarilor de introducere si intretinere a
cadastrului general - partea tehnica - se considera incheiata dupa afisarea,
timp de 60 de zile, a rezultatelor masuratorilor si rezolvarea contestatiilor
cu privire la exactitatea masuratorilor.
14.3.5. In cazurile in care se constata ca lucrarile necesita remedieri de
continut, de calitate sau de prezentare grafica, ce conduc la hotararea
amanarii receptiei, atunci in locul procesului-verbal de receptie se intocmeste
o nota de constatare in care se nominalizeaza deficientele constatate si
completarile necesare, precum si termenele in care se vor efectua remedierile.
Procesul-verbal de receptie sau nota de constatare se semneaza de imputernicitii
O.N.C.G.C. si de executantul lucrarii.
14.3.6. Receptia finala a lucrarilor de cadastru general se va realiza in
termen de 30 de zile de la data expirarii celor 60 de zile prevazute de lege
pentru depunerea contestatiilor, timp in care se vor rezolva de catre
executantul lucrarii problemele legate de refaceri sau corectii ale datelor. Se
vor respecta urmatoarele conditii:
a) afisarea la sediul consiliului local, conform prevederilor legale, a
datelor rezultate in urma masuratorilor cadastrale: amplasamentele,
proprietarii, suprafetele parcelelor, corpurilor de proprietate si partidelor
cadastrale. Proprietarii care au domiciliul in alte localitati decat cele in
care s-au executat lucrarile vor fi instiintati, prin grija consiliului local,
in mod obligatoriu, prin adresa scrisa, expediata prin posta, cu confirmare de
primire;
b) rezolvarea contestatiilor care se refera la exactitatea masuratorilor in
conformitate cu regulamentele si instructiunile elaborate de O.N.C.G.C. In
cazurile in care in urma rezolvarii contestatiilor persoanele nemultumite
apeleaza la actiuni judecatoresti, receptia finala se va face cu mentionarea
situatiilor litigioase care vor fi solutionate in instanta.
14.3.7. Solutiile de compensare a unor suprafete gasite in plus sau in
minus la introducerea cadastrului general fata de inscrisurile din titlurile de
proprietate obtinute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate conform legilor proprietatii si din alte documente legale se vor
stabili prin grija consiliilor locale, ca actiune separata ce intra in
responsabilitatea acestora.
Deciziile luate in cadrul consiliilor locale, dupa ce sunt aduse la
cunostinta persoanelor implicate si devin definitive, vor fi puse in aplicare
de persoane fizice si juridice autorizate de O.N.C.G.C. sau de O.J.C.G.C.
14.3.8. Datele cadastrale modificate in conformitate cu hotararile
judecatoresti definitive si irevocabile vor fi aduse la cunostinta O.J.C.G.C.
de persoanele beneficiare care au obligatia sa prezinte in termen de 60 de zile
o documentatie tehnica intocmita de persoane fizice sau juridice autorizate,
care va contine modificarile rezultate din hotarare. Documentatia
modificatoare, intocmita conform prevederilor regulamentului de receptie, se
preia cu caracter nedefinitiv in cartea funciara, urmand sa fie recuperata si
integrata in cadastrul general la introducerea sau intretinerea acestuia.
14.3.9. Procesul-verbal de receptie finala se intocmeste in doua exemplare
si se semneaza de membrii comisiei de receptie, se consemneaza luarea la
cunostinta de catre primar si se aproba de catre directorul general al
O.J.C.G.C. Data definitivarii lucrarilor de cadastru coincide cu data
intocmirii proceselor-verbale de receptie finala.
14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul unitatii
administrativ-teritoriale
14.4.1. In termen de 3 zile de la data receptiei finale conducerea
O.J.C.G.C. transmite O.N.C.G.C. un exemplar al procesului-verbal de receptie
finala, un exemplar al "Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari si pe categorii de folosinta" si o nota justificativa asupra
categoriilor de lucrari realizate. O.N.C.G.C. va analiza felul in care au fost
aplicate prevederile legale de ordin tehnic si economic si va emite ordinul de
validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezinta data
oficiala a introducerii cadastrului general.
14.4.2. Dupa primirea ordinului de la O.N.C.G.C. O.J.C.G.C. va transmite in
termen de 30 de zile biroului de carte funciara al judecatoriei in raza careia
se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva registrele si copia de pe
planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor mentionate catre
judecatoria teritoriala se va face cu adresa scrisa in care se vor mentiona
data receptiei si numarul ordinului de aprobare al O.N.C.G.C.
14.4.3. La consiliul local al unitatii administrativ-teritoriale se vor
transmite urmatoarele documente:
- dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ si a intravilanelor;
- copie de pe procesul-verbal de receptie finala si de pe ordinul
O.N.C.G.C.;
- registrele si copiile de pe planurile cadastrale.
15. Lista de coduri
Tipul de proprietate Cod
- proprietatea privata a persoanelor fizice PF
- proprietatea privata a persoanelor juridice PJ
- domeniul public al statului DS
- domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale DAT
- domeniul privat al statului DPS
- domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale DAT
Destinatiile terenurilor
- terenuri cu destinatie agricola TDA
- terenuri cu destinatie forestiera TDF
- terenuri aflate permanent sub ape TDH
- terenuri aflate in intravilane TDI
- terenuri cu destinatii speciale TDS
Categorii de folosinta a terenurilor
- arabil A
- vii V
- livezi L
- pasuni P
- fanete F
- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD
- ape curgatoare HR
- ape statatoare HB
- cai de comunicatii rutiere DR
- cai ferate CF
- curti si curti cu constructii CC
- constructii C
- terenuri neproductive si degradate N
Destinatiile constructiilor
- locuinte CL
- constructii administrative si social-culturale CAS
- constructii industriale si edilitare CIE
- constructii-anexa CA
16. Glosar de termeni
Birou de carte funciara - compartiment auxiliar al judecatoriei, care are
ca obiect de activitate inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor
juridice referitoare la imobile.
Cadastru general - sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea,
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate,
indiferent de destinatie si de proprietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
Carte funciara - sistem de publicitate imobiliara intemeiat pe
identificarea cadastrala a imobilelor.
Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenta si inventariere
sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile,
specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.
Dintre acestea se disting:
- cadastrul agricol - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor
agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,
panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net etc.;
- cadastrul forestier - evidenta si inventarierea sistematica a fondului
forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta
lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase etc., precum si informatii
referitoare la sol, relief si clima;
- cadastrul cailor ferate - evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;
- cadastrul drumurilor - evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;
- cadastrul porturilor - evidenta si inventarierea sistematica a
terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor
subterane si supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc
unitatile portuare;
- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a
terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor
subterane si supraterane etc., care deservesc aeroporturile;
- cadastrul apelor - evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor
acoperite de ape si stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc,
organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta,
instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a
calitatii, precum si conditiile de relief si clima;
- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de
proprietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta,
materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia,
suprafata, dotarile, starea;
- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz,
electrice, telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a
instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele,
dimensiunile, materialele de constructii, parametrii tehnici, starea.
Codificare cadastrala - operatiunea prin care se atribuie numere
identificatoare (coduri) de recunoastere unica a corpurilor de proprietate in
raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de stat de
interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru
terenurile detinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu
destinatie forestiera; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.
Corp de cladire - parte componenta a unei cladiri, delimitata dupa
urmatoarele criterii:
- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele
de constructie a peretilor exteriori;
- intrarea separata in cladire;
- independenta si regimul diferit de inaltime fata de alte cladiri
alaturate.
Categorie de folosinta a terenului - caracterizare codificata din punct de
vedere al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat
(agricol, silvic, constructii, cai de comunicatii, exploatare miniera etc.).
Constructie - o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o
utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai
multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti
dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa.
Adresa este identica cu cea a intrarii.
Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite, apartinand
aceluiasi proprietar.
Delimitarea cadastrala a unitatii administrativ-teritoriale - lucrare
distincta la introducerea cadastrului la nivelul unitatii
administrativ-teritoriale, constand in: constituirea conform legii a comisiei,
parcurgerea intregului traseu al hotarului unitatii administrativ-teritoriale,
stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita
intravilanului si marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora,
intocmirea actelor si documentatiei tehnice de delimitare.
Drept real - dreptul absolut, opozabil tuturor, pe care titularul il
exercita direct asupra bunului, fara a fi necesara interventia altor persoane.
Drept de proprietate privata - drept apartinand numai persoanelor fizice
care isi pot exercita asupra imobilelor din proprietatea privata toate
prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia
din putere proprie si in interesul satisfacerii nevoilor personale.
Drepturi reale imobiliare principale - drepturi care au o existenta de sine
statatoare in raport cu alte drepturi reale sau de creanta.
Drepturi reale imobiliare accesorii - drepturi reale imobiliare care
servesc ca o garantie reala a unor drepturi de creanta si au o existenta
juridica subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac
parte: ipoteca, amanetul si unele privilegii imobiliare.
Detinatori de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor
drepturi reale asupra terenului sau cei care, potrivit legii civile, au
calitatea de posesor ori detinator precar.
Entitati de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general -
parcela, constructia si proprietarul.
Extravilanul unitatii administrativ-teritoriale - partea din unitatea
administrativ-teritoriala, cuprinsa in afara intravilanului, delimitata
cadastral potrivit legii.
Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public
ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).
Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii.
Intravilanul unitatii administrativ-teritoriale - partea din unitatea
administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si
habitatiei.
Numerotare cadastrala - operatiunea prin care se atribuie, dupa anumite
reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate si
parcelelor din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.
Numerotare topografica (in cadastru) - operatiunea prin care se atribuie
numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.
Parcela - suprafata de teren situata intr-o unitate
administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura
categorie de folosinta si apartinand unui proprietar sau mai multor
proprietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea
mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a
parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.
Publicitate imobiliara - sistem de inscriere in documente publice a
corpurilor de proprietate impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au
proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza
prin cartea funciara.
Partida cadastrala - suma corpurilor de proprietate care apartin aceluiasi
proprietar in cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale (comuna, oras
sau municipiu).
Plan topografic - reprezentare conventionala, in plan, analogica sau
digitala, a unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un
sistem de referinta. In Romania planul topografic se intocmeste in Sistemul de
proiectie Stereografic 1970 si in Sistemul de referinta Marea Neagra 1975.
Plan cadastral de baza - plan tematic intocmit pentru nevoile cadastrului
general, pe care sunt redate detaliat pozitia si numerele cadastrale ale
corpurilor de proprietate si parcelelor, categoriile de folosinta a terenurilor
si constructiile permanente.
Plan cadastral de ansamblu - produs derivat obtinut prin generalizarea
continutului planului cadastral de baza. Se intocmeste, de regula, pentru o
unitate administrativ-teritoriala si contine reprezentarea hotarului, a
limitelor intravilanelor si denumirile acestora, principalele detalii liniare,
elemente de toponimie, denumirile unitatilor administrativ-teritoriale vecine.
Proprietar - persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in
indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Posesor - persoana fizica sau juridica care detine numai posesia si
folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Punct geodezic (PG) - elementul din reteaua geodezica materializat in
teren, pozitionat prin coordonate in sistemele de referinta oficiale,
inventariat dupa numar/denumire si cu fisa de descriere.
Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care
se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidentierea distincta in cadrul
unitatii administrativ-teritoriale a situatiei corpurilor de proprietate si
proprietarilor, precum si a situatiilor centralizatoare pe destinatii ale
terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan - extravilan etc.
Retea geodezica (RG) - totalitatea punctelor determinate intr-un sistem
unitar de referinta, cuprinzand reteaua de triangulatie-trilateratie (RTT)
pentru pozitionarea in plan si reteaua de nivelment si gravimetrie (RNG) pentru
pozitionarea altimetrica. Reteaua de triangulatie-trilateratie (RTT) este
formata din puncte situate pe o anumita suprafata, incadrate in retele geometrice
compacte in care s-au efectuat determinari astronomice si/sau directii
azimutale, distante zenitale si lungimi de laturi, pe baza carora s-au calculat
coordonatele punctelor in sistem unitar de referinta.
Sector cadastral - diviziune tehnica cadastrala a unitatii
administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie,
ape, diguri etc.), care nu sufera modificari curente si care cuprinde mai multe
bunuri imobile alipite.
Sistemul informational al cadastrului - organizarea de baze de date grafice
si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la
corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.
Schita corpului de proprietate - documentul grafic ce se intocmeste o data
cu completarea fisei corpului de proprietate, la o scara convenabila, pe care
se inscriu datele de localizare si de identificare a corpului de proprietate,
categoriile de folosinta a parcelelor, constructiile, precum si vecinatatile
acestora.
17. Lista abrevierilor
O.N.C.G.C. - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie
O.J.C.G.C. - Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie
I.G.F.C.C. - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si
Cadastru
BCF - Biroul Cartii Funciare
SR - standard roman emis de Institutul Roman de Standardizare
STAS - standard roman.
18. Anexe
Anexa nr. 1 - Macheta pentru fisa corpului de proprietate
Anexa nr. 2 - Macheta registrului cadastral al parcelelor
Anexa nr. 3 - Macheta indexului alfabetic al proprietarilor si domiciliul
acestora
Anexa nr. 4 - Macheta registrului cadastral al proprietarilor
Anexa nr. 5 - Macheta registrului corpurilor de proprietate
Anexa nr. 6 - Macheta pentru "Fisa centralizatoare a partidelor
cadastrale
pe proprietari si pe categorii de folosinta"
Anexa nr. 7 - Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate
Anexa nr. 8 - Descrierea topografica a punctului geodezic
Anexa nr. 9 - Schita bornei de beton
Anexa nr. 10 - Marca pentru borna de suprafata
Anexa nr. 11 - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor
consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale
vecine
Anexa nr. 12 - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor
prefecturii vecine
Anexa nr. 13 - Proces-verbal de delimitare a unitatii
administrativ-teritoriale (comuna/orasul)
Anexa nr. 14 - Proces-verbal de predare-primire a punctelor geodezice/de
hotar
Anexa nr. 15 - Inventar de coordonate - fisier ASCII
Anexa nr. 16 - Exemplu de plan cadastral index.
ANEXA 1
FISA CORPULUI DE PROPRIETATE
din str. ......... nr. .....
Judetul ................................. Nomenclaura ......................
Unitatea administrativ-teritoriala ...... Nr. sector cadastral .............
Cod SIRUTA .............................. Nr. cadastral al corpului de
proprietate ......................
Cod intravilan/extravilan ............... Nr. carte funciara ...............
SCHITA
CORPULUI DE A. DATE REFERITOARE LA TEREN
PROPRIETATE
Semnificatia coloanelor din formularul de mai jos este urmatoarea:
A - Mentiuni
___________ ________________________________________________________________
| | | Nr. |Categoria| Cod |Suprafata | Clasa | Zona in |
|
| | |parcela| de | grupa | din | de | cadrul | A
|
| | | |folosinta|destinatie|masuratori|calitate|localitatii|
|
| | | | | | (mp) | | |
|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| | | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| | |_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| | | TOTAL | - | - | - | - | - | -
|
| |
|_______|_________|__________|__________|________|___________|___|
| | B. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
| | ________________________________________________________________
| | | Nr. corp | | Suprafata | Cod grupa |
|
| | | cladire/ | Denumire | construita | destinatie | Mentiuni
|
| | | constructie | | la sol (mp) | |
|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| | | 1 | 2 | 3 | 4 | 5
|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| |
|_____________|____________|_____________|____________|__________|
| | | TOTAL | - | | - | -
|
|___________| |_____________|____________|_____________|____________|__________|
C. DATE REFERITOARE LA PROPRIETAR
Semnificatia coloanelor din formularul de mai jos este urmatoarea:
A - Nume/Denumire proprietar
B - Domiciliu/Sediu proprietar
C - Cod numeric personal/Cod SIRUES
D - Tipul actului de proprietate, nr. si data inregistrarii/eliberarii
E - Mentiuni
______________________________________________________________________________
| | | | | | |Suprafata din act| Modul de detinere |
|
| Nr. | | | | | Cod grupa | (ha sau mp) | Teren/constructie |
|
| crt.| A | B | C | D | proprietate |_________________|____________________| E
|
| | | | | | |Teren|Constructie|Exclusiv|Indiviziune|
|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |11
|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
|_____|___|___|___|___|_____________|_____|___________|________|___________|___|
Intocmit: ____________ Data: ____________ Verificat: ______________
ANEXA 2
Judetul ..........................................
Unitatea administrativ-teritoriala ...............
Cod SIRUTA .......................................
Cod intravilan/extravilan ........................
REGISTRUL CADASTRAL AL PARCELELOR
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Cod grupa proprietate
B - Cod grupa destinatie
C - Nr. parcela
D - Categoria de folosinta
E - Suprafata (mp)
F - Nr. corp cladire/constructie
G - Suprafata construita la sol (mp)
H - Sectiune de plan
______________________________________________________________________________
| | Numar | Adresa | | |Teren|Constructii| | |
|
| | cadastral |corpului de | A | B |_____|___________| H| Nr. |
|
|Nr. | al |proprietate/| | |C|D|E| F | G | B | | partida
|Mentiuni|
|crt.| corpului | denumirea | | | | | | | | | |cadastrala|
|
| | de | locului | | | | | | | | | | |
|
| |proprietate| | | | | | | | | | | |
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |5|6|7| 8 | 9 | 10|11| 12 | 13
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
| | TOTAL | - | - | - |-|-| | - | | - | -| - | -
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
| | | | | |_|_|_|___|___|___| | |
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
| | TOTAL | - | - | - |-|-| | - | | - | -| - | -
|
|____|___________|____________|___|___|_|_|_|___|___|___|__|__________|________|
ANEXA 3
Judetul ..........................................
Unitatea administrativ-teritoriala ...............
Cod SIRUTA .......................................
Cod intravilan/extravilan ........................
INDEXUL ALFABETIC AL PROPRIETARILOR SI DOMICILIUL ACESTORA
Semnificatia coloanei A din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Pozitia si pagina din "Registrul cadastral al proprietarilor"
______________________________________________________________________________
| | Nume/ | Cod |Domiciliul/| Numarul | | |
|
| Nr.| Denumire | numeric | Sediu | partidei | Cod grupa | |
|
|crt.|proprietar|personal/|proprietar |cadastrale|proprietate| A | Mentiuni
|
| | | Cod | | | | |
|
| | | SIRUES | | | | |
|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
|____|__________|_________|___________|__________|___________|_____|___________|
ANEXA 4
Judetul .......................................
Unitatea administrativ-teritoriala ............
Cod SIRUTA ....................................
REGISTRUL CADASTRAL AL PROPRIETARILOR
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Nr. partida cadastrala
B - Nume/Denumire proprietar
C - Cod numeric personal/cod SIRUES
D - Domiciliul/Sediu proprietar
E - Cod grupa proprietate
F - Adresa corpului de proprietate/Denumirea locului
G - Nr. cadastral al corpului de proprietate
H - Nr. parcela
I - Cod grupa destinatie
J - Categoria de folosinta
K - Suprafata (mp)
L - Mod detinere
L1 - Exclusiv
L2 - Indiviziune
M - Nr. corp cladire/constructie
N - Suprafata construita la sol (mp)
O - Cod intravilan/extravilan
P - Sectiune de plan
R - Mentiuni
______________________________________________________________________________
|N | | | | | | | | | TEREN | CONSTRUCTII | | |
|
|r.| | | | | | | | |________________|_______________| | |
|
| | A | B | C| D | E | F | G | H |I | J | K | L | M| N | I| L | O | P | R
|
|c | | | | | | | | | | | |_____| | | |_____| | |
|
|r | | | | | | | | | | | |L1|L2| | | |L1|L2| | |
|
|t.| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|__|___|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
|0 | 1 | 2 | 3| 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9| 10| 11|12|13|14|15 |16|17|18|19 |20 |
21|
|__|___|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___| |___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | |
|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
|__|___|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
|Total | - | -| - | - | | - | - | -| - | | -| -| -| | -| -| -| - | | -
|
|______|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | |___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
| | | | | | | | |___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|
|___|
|__|___|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
|Total | - | -| - | - | | - | - | -| - | | -| -| -| | -| -| -| - | | -
|
|______|___|__|___|___|___|___|___|__|___|___|__|__|__|___|__|__|__|___|___|___|
ANEXA 5
Judetul .......................................
Unitatea administrativ-teritoriala ............
Cod SIRUTA ....................................
REGISTRUL CORPULUI DE PROPRIETATE
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Cod numeric personal/Cod SIRUES
B - Domiciliu/Sediu proprietar
C - Cod grupa proprietate
D - Cod grupa destinatie
E - Nr. cadastral al corpului de proprietate
F - Suprafata corpului de proprietate (mp)
G - Cod intravilan/extravilan
H - Sectiunea de plan
I - Mentiuni
______________________________________________________________________________
|Nr. |Partida | Nume/ | | | | | Adresa | | | | | |
|crt. |cadastrala| Denumire | A | B | C | D | corpului | E | F | G | H | I
|
| | | proprietar| | | | | de | | | | |
|
| | | | | | | | proprietate/| | | | |
|
| | | | | | | | Denumirea | | | | |
|
| | | | | | | | locului | | | | |
|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11|
12|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | |
|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | | |___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | |
|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|Total| | - | - | - | - | - | - | - | | | - | -
|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | |
|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | | |___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____| | | |
|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
|Total| | - | - | - | - | - | - | - | | | - | -
|
|_____|__________|___________|___|___|___|___|_____________|___|___|___|___|___|
ANEXA 6
Judetul .......................................
Unitatea administrativ-teritoriala ............
Cod SIRUTA ....................................
FISA CENTRALIZATOARE A PARTIDELOR CADASTRALE PE PROPRIETARI SI PE CATEGORII
DE FOLOSINTA
Semnificatia coloanelor din tabelul de jos este urmatoarea:
I - Total agricol
II - Total neagricol
III - Total general
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea | Cod | Suprafetele pe categorii de folosinta a | Supr.
|
|crt.| grupelor | grupa | terenurilor (mp) | oc.
de|
| | de |propriet.| |constr.|
| |proprietari| | | (C)
|
| | |
|___________________________________________|_______|
| | | |A| P| F| V| L|I|PD|HR|HB|DR|CF|CC| N|II|III| Total
|
| | | | | | | | | | | | | | | | | |
|constr.|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
| 1 | 2 | 3 |4| 5| 6| 7| 8|9|10|11|12|13|14|15|16|17| 18| 19
|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
| | TOTAL: | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___________|_________|_|__|__|__|__|_|__|__|__|__|__|__|__|__|___|_______|
NOTA:
Se intocmeste la nivelul unitatii administrativ-teritoriale (comuna, oras
sau municipiu si pe total judet).
Datele din coloana 19 nu se aduna cu cele din coloana 18.
ANEXA 7
PLAN DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A CORPULUI DE PROPRIETATE
(intravilan)
- exemplu -
Scara .............
Judetul: PRAHOVA Numele si prenumele
Unitatea proprietarului:
administrativ-teritoriala: DUMBRAVENI IONESCU ION
Cod SIRUTA: 131461 Domiciliul:
Adresa corpului de proprietate: Str. Covaci nr. 3
Str. LIBERTATEA nr. 14 Localitatea: TARGU MURES
Judetul: MURES
Nr. cadastral al corpului de proprietate:
Figura 1 - Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie
2001, la pagina 23.
Sistem de proiectie ...............
Suprafata terenului OFICIUL DE CADASTRU, GEODEZIE
__________________________________ SI CARTOGRAFIE
| Pct. | X(m) | Y(m) | ..........................
|____________|__________|__________|
| 1 | | |
|____________|__________|__________|
| 2 | | | Receptionat ...............
|____________|__________|__________|
| 3 | | |
|____________|__________|__________|
| 4 | | |
|____________|__________|__________|
| Suprafata: | | |
|____________|__________|__________|
Data: 19.09.2001
Numele si prenumele executantului:
................................
(semnatura si stampila)
ANEXA 8
______________________________________________________________________________
| Descrierea topografica a punctului | OJCGC: |
|
| geodezic
|_________________|__________________|
| | Localitatea: |
|
|
|_________________|__________________|
| | Tip punct: |
|
| |_________________|__________________|
| | Cod (numar) |
|
| | punct: |
|
|_________________________________________|_________________|__________________|
| Ordin | | Numar vechi | | Denumire |
|
|_________|_____|_____________|_______|__________________|_____________________|
| Vechi/Nou | | Semnalizare | |
|_______________|_____________________|__________________|_____________________|
| Materializare | | Marca subterana |
|
|_______________|_____________________|__________________|_____________________|
| Stare | | Inscriptii marca |
|
|_______________|_____________________|__________________|_____________________|
| Coordonate aproximative |
|
|___________________________________________________|__________________________|
| D | | Lambda |
|
|________|____________________________|_____________|__________________________|
| Trapez (1:25 000) |
|
|_____________________________________|________________________________________|
| Puncte vizate
|
|______________________________________________________________________________|
| Numar punct | Denumire punct | Orientare
|
|_______________|___________________________________|__________________________|
|_______________|___________________________________|__________________________|
|_______________|___________________________________|__________________________|
|_______________|___________________________________|__________________________|
|_______________|___________________________________|__________________________|
|_______________|___________________________________|__________________________|
| Executant | | Lucrare | | An |
|
|_______________|___________|_________|________________________|____|__________|
| Data inspectarii punctului|
|
|___________________________|__________________________________________________|
| Proprietarul locului |
|
|___________________________|__________________________________________________|
| Adresa proprietarului |
|
|___________________________|__________________________________________________|
| Acces la punct |
|______________________________________________________________________________|
|
|
| |
|______________________________________________________________________________|
| Schita amplasarii punctului | Inaltime semnal |
|
|___________________________________________________|_________________|________|
| | Fotografia punctului
|
| |
|
| | |
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
|_____________________________________|________________________________________|
________________________________________________________________________________
Intocmit: Data: Verificat: Data:
ANEXA 9
ICS 91.200
________________________________________________________________________________
IRS
STANDARD ROMAN SR 3446-1
Iunie 1996
Indice de clasificare G 08
______________________________________________________________________________
Masurari terestre
BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE SI REPERE
AZIMUTALE
Land surveys. Bollards for triangulation points
and azimuthal marks
Mesurages terrestres. Bornes pour points de
triangulations et reperes azimut
APROBARE | Aprobat de Directorul General al IRS la
| 19 ianuarie 1996
| Inlocuieste STAS 3446/1-89
CORESPONDENTA | La data aprobarii prezentului standard, nu
| exista nici un standard international sau
| european care sa se refere la acelasi subiect
|
| On the date of this standard approval, there is
| no International or European Standard dealing
| with the same subject
|
| A la date d'approbation de la presente norme il
| n'existe pas de Norme internationale ou
| europeenne traitant du meme sujet
DESCRIPTORI TIT | Masurare, marcare, borna
_______________________________________________________________________________
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J. L. Calderon 13-70201,
Bucuresti
TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
_______________________________________________________________________________
IRS Reproducerea sau utilizarea integrala sau partiala a prezentului
standard
in orice publicatii si prin orice procedeu (electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista acordul
scris al IRS.
Ref.: SR 3446-1:1996 Editia a 5-a
A.6. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL II, III, IV SI V SI
PUNCTE GPS, INSTALATE IN TEREN STANCOS
Figura 2 - Borna de suprafata mica, marime 1 - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 26.
A.8. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL III SI IV SI PUNCTE
GPS, INSTALATE IN TEREN NISIPOS CU PIETRIS SI/SAU BOLOVANIS
Figura 3, reprezentand 1 - Borna de suprafata tip I, marime 1; 2, 3 - Borna
subterana tip I, marime 1, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 26.
A.9. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE SI
PUNCTE GPS, INSTALATE IN TEREN NISIPOS, ARGILOS
Figura 4, reprezentand 1 - Borna de suprafata mijlocie, marime 1; 2 - Borna
subterana tip I, marime 1, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 26.
A.10. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE SI
PUNCTE GPS, INSTALATE IN TEREN NISIPOS CU PIETRIS SI/SAU BOLOVANIS
Figura 5, reprezentand 1 - Borna de suprafata mare, marime 2; 2 - Borna
subterana tip I, marime 2, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 26.
A.11. BORNE PILON PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL II, III, IV, V
SI PUNCTE GPS, INSTALATE IN TERENURI MLASTINOASE SI IN DELTA
Figura 6 - Borna pilon - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 27.
A.12. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL V, INSTALATE IN
LOCALITATI
Figura 7, reprezentand 1 - Borna de suprafata mijlocie 1; 2 - Borna
subterana tip I, marime 1 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 27.
A.13. PUNCTE MARTOR PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE DE ORDINUL V, INSTALATE
IN LOCALITATI
Figura 8, reprezentand 1 - Borna de suprafata, mijlocie, marime 1; 2 -
Borna subterana tip 1, marime 1; 3 - Tub de protectie; 4 - Capac metalic - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie
2001, la pagina 27.
ANEXA 10
FORMA SI DIMENSIUNILE
marcilor la sol conform STAS 4294 - 73
Figura 9 - Marca pentru borna de suprafata - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 28.
ANEXA 11
Primaria comunei/orasului ..............
Judetul ................................
Catre Primaria comunei/orasului ..........., judetul ..............
Domnule primar,
potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general,
elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie in
conformitate cu Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu
modificarile ulterioare, va facem cunoscut ca in baza Ordinului prefectului
judetului .................. nr. ......... din ...................... a fost
constituita comisia de delimitare si marcare a hotarelor administrative ale
comunei/orasului ........................., judetul ...................... .
Va rugam ca delegatii dumneavoastra, membri ai comisiei, cunoscatori ai
hotarului dintre comunele/orasele noastre, sa participe la recunoasterea,
stabilirea si materializarea liniei de hotar.
Reprezentantii dumneavoastra se vor intalni in ziua de .........., ora
...., la ......................... si vor fi imputerniciti printr-o delegatie
scrisa, parafata cu sigiliul consiliului local, pentru validarea traseului
liniei de hotar.
Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, in cazul
in care delegatii dumneavoastra nu se vor prezenta la data si locul stabilite,
se va proceda la delimitare in lipsa acestora, situatie in care eventualele
obiectiuni ulterioare nu vor fi luate in considerare.
Primar,
........................
ANEXA 12
Prefectura judetului ................
Catre Prefectura judetului ................
Domnului prefect .................
Va comunicam ca in conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a
publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, se vor face
delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunei/orasului
.......................... din judetul nostru.
Intrucat hotarul dintre comunele/orasele ......................... formeaza
limita administrativa de judet, va rugam sa numiti delegatii dumneavoastra,
membri ai comisiei, cunoscatori ai acestui hotar, care impreuna cu delegatul
Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
........................ sa procedeze la recunoasterea, stabilirea si
materializarea liniei de hotar.
Reprezentantii dumneavoastra vor fi imputerniciti cu delegatie scrisa
purtand sigiliul prefecturii, pentru validarea liniei de hotar, si vor fi
prezenti la data de ............., ora ...., la ..............................
.
Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general,
elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, in cazul in
care delegatii dumneavoastra nu vor fi prezenti la data si locul mentionate, se
va proceda la delimitare in lipsa acestora, situatie in care orice eventuale
obiectiuni ulterioare nu vor fi luate in considerare.
Prefect, Director O.J.C.G.C.,
................... ..........................
ANEXA 13
OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie ..............
PROCES-VERBAL
de delimitare a unitatii administrativ-teritoriale (comuna/orasul)
.............
Judetul ................
incheiat la data .......................
In conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii
imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, si ale Normelor tehnice
pentru introducerea cadastrului general, subsemnatii am procedat la
recunoasterea si stabilirea liniei de hotar a unitatii
administrativ-teritoriale (comuna/orasul) ..................., judetul
....................., pe tronsonul de hotar comun cu comuna/orasul
...................., judetul ..............., dupa cum urmeaza:
Linia de hotar incepe din punctul de ........... hotare marcat pe schita
anexata cu nr. ........., situat la intersectia hotarelor urmatoarelor unitati
administrativ-teritoriale:
.....................................................
................................................................................
trece prin punctele
............................................................
...............................................................................,
(Se completeaza dupa materializarea punctelor cu numarul fiecarui punct de
hotar si se face o descriere a traseului liniei de hotar.)
................................................................................
..............................................................................
.
Punctele de hotar, felul materializarii, principalele categorii de
folosinta, directia, forma si traseul liniei de hotar sunt prezentate in schita
anexata semnata de noi, care face parte din prezentul proces-verbal.
Linia de hotar se termina in punctul de ................ hotare, marcat pe
schita cu nr. ....., situat la intersectia hotarelor urmatoarelor unitati
administrativ-teritoriale: ...................................... .
Schita hotarului face parte integranta din documentatie si insoteste
prezentul proces-verbal.
Prezentul proces-verbal a fost incheiat in 3 exemplare, dintre care unul a
fost predat consiliului local al comunei/orasului ...........................,
unul consiliului local al comunei/orasului ........................... si unul
O.J.C.G.C. ............................. .
Reprezentant O.J.C.G.C., Membrii comisiei de delimitare:
...............................
...............................
...............................
...............................
...............................
NOTA:
Modelul procesului-verbal se utilizeaza si pentru limita unui intravilan,
adaptat corespunzator.
ANEXA 14
OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie ...............
PROCES-VERBAL
de predare-primire a punctelor geodezice/de hotar
incheiat la data ................
Subsemnatul
................................................................
...............................................................................,
(se completeaza cu numele si prenumele, adresa proprietarului corpului de
proprietate pe care se afla punctul.)
din partea O.J.C.G.C. ..................., impreuna cu
........................, in baza prevederilor art. 12 din Legea cadastrului si
a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, am procedat
la predarea, respectiv primirea urmatoarelor puncte geodezice:
Punctul ......................, situat la ..................................
(nr., denumire cod) (data de reperare a punctului)
...............................................................................,
materializat cu .............................. si semnalizat cu ..............
.
Proprietarul va lua masuri de protejare si pastrare in bune conditii a
punctului.
In cazul in care pe locul de amplasare a punctului geodezic se
intentioneaza executarea unor lucrari care pot duce la distrugerea acestuia,
proprietarul va anunta in scris O.J.C.G.C. cu cel putin 30 de zile inainte de
inceperea lucrarilor.
Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infractiune si se
pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 2 exemplare, unul pentru O.J.C.G.C.
....................... si unul pentru Consiliul Local al
......................
Proprietar, Delegatul O.J.C.G.C.,
.................... .......................
Primar, Executantul lucrarii,
.................... .......................
ANEXA 15
INVENTAR DE COORDONATE - FISIER ASCII
Judetul .................................................
Denumirea unitatii administrativ-teritoriale ............
Cod SIRUTA ..............................................
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
ANEXA 16
EXEMPLU DE PLAN CADASTRAL INDEX
Figura 10 - Exemplu de plan cadastral index - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, la pagina 32.
Legatura dintre baza de date grafice BDG si baza de date textuale BDT se
realizeaza prin intermediul identificatorilor cadastrali unici pe o unitate
administrativ teritoriala (numerotati de la 1 la n).