ORDIN Nr. 5619
din 13 octombrie 2009
pentru modificarea anexei
nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr.
2.268/2007 privind aplicarea Programului „A doua sansa"
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 710 din 21 octombrie 2009
Având în vedere prevederile Legii învăţământului nr.
84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,
ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,
interimar, emite prezentul ordin.
Art. I. - Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei,
cercetării şi tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului „A doua
şansă", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din
21 noiembrie 2007, referitoare la Metodologia privind organizarea procesului de
învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. III. - Direcţia generală educaţie timpurie,
şcoli, performanţă şi programe, Direcţia generală învăţământ în limbile
minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia acreditarea, evaluarea şi
performanţa în cariera didactică, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu
şi investiţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi
Tehnic, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul
Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi
unităţile de învăţământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,
interimar,
Cătălin Ovidiu Baba,
secretar de stat
ANEXĂ (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 2.268/2007)
METODOLOGIE
privind organizarea procesului de învăţământ în
cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Programul „A doua şansă" are drept
scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care, din motive
sociale, nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât aceştia să îşi
poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului
obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale
într-un anumit domeniu.
(2) Pe baza experienţei câştigate în anul şcolar
experimental 2005-2006, în cadrul Programului PHARE „Acces la educaţie pentru
grupuri dezavantajate", documentată prin procesul de evaluare şi
monitorizare derulat în anul şcolar 2006-2007, începând cu anul şcolar
2007-2008 programul a fost revizuit şi extins la nivel naţional.
Art. 2. - (1) Şcolarizarea în Programul „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior se desfăşoară pe durata
standard de 4 ani, prin cursuri organizate săptămânal, îmbinând pregătirea în
domeniul educaţiei de bază, în alternanţă cu pregătirea pentru obţinerea
calificării profesionale.
(2) Programul are o durată flexibilă. Durata standard
de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în funcţie de competenţele
demonstrate atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în cel al pregătirii
profesionale. In condiţiile în care elevul nu reuşeşte să achiziţioneze şi să
demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bază şi/sau
în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar,
pe durata standard a programului sau prin prelungirea programului. Situaţiile
în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea
sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa nr. 3.b), care face parte
integrantă din prezenta metodologie.
(3) Pregătirea pentru obţinerea calificării
profesionale se poate realiza, în situaţia în care unitatea de învăţământ nu
dispune de resursele necesare, în grupuri şcolare dotate corespunzător şi/sau
la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.
Art. 3. - (1) Pregătirea pentru educaţia de bază şi
pregătirea profesională pentru elevii înscrişi în Programul „A doua şansă"
pentru învăţământul secundar inferior se organizează avându-se în vedere
următoarele principii:
a) asigurarea unui program de pregătire individualizat,
atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în funcţie
de aspiraţiile elevilor şi de nevoile de dezvoltare economico-socială a
comunităţii;
b) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior - pe
căi formale, nonformale şi informale - în raport cu cerinţele formulate prin
standardele de performanţă, pentru educaţia de bază şi standardele de pregătire
profesională, aprobate pentru calificările profesionale şcolarizate în
învăţământul secundar inferior, pentru pregătirea profesională. Procedura de
evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior este prevăzută
în anexa nr. 3.a), care face parte integrantă din prezenta metodologie;
c) certificarea competenţelor profesionale dobândite în
baza reglementărilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specifică,
de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(2) Programul de pregătire se aplică pentru educaţia de
bază începând cu anul I şi pentru pregătirea profesională corespunzătoare unei
calificări profesionale, începând cu anul II din program.
(3) Oferta de pregătire profesională cuprinde
calificările profesionale prevăzute în nomenclatoarele calificărilor
profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul
preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobate prin hotărâre a
Guvernului şi aplicate în învăţământul secundar inferior.
Art. 4. - (1) Clasele din Programul „A doua şansă"
pentru învăţământul secundar inferior se pot constitui cu un număr minim de 8
elevi şi un număr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se
încadrează în aceste prevederi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă funcţionarea
claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul
asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.
(2) Limba de predare în cadrul Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior este limba română. In funcţie
de necesităţile locale, programul se poate desfăşura şi în limbile
minorităţilor naţionale, în condiţiile în care există un minimum de 8
solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor,
şi dacă unitatea de învăţământ poate asigura resursele umane necesare şi
traducerea, prin eforturi proprii, în limba minorităţii naţionale respective, a
materialelor elaborate în cadrul programului.
(3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare
clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.
CAPITOLUL II
Inscrierea în Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior
Art. 5. -In Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14
ani care au absolvit învăţământul primar. Se pot înscrie şi persoane care au
parcurs o parte din clasele corespunzătoare învăţământului gimnazial (V, VI,
VII), au abandonat pe parcurs şi au depăşit vârsta maximă legală pentru
reînscrierea în învăţământul gimnazial, cursuri de zi.
Art. 6. - (1) Inscrierea se face la unităţile de
învăţământ care organizează programul, pe baza dosarului de înscriere.
(2) Unităţile de învăţământ colectează cererile celor
care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior şi le centralizează, pe calificări profesionale, în funcţie
de opţiunea candidaţilor. Unitatea de învăţământ solicită inspectoratului
şcolar judeţean aprobarea de înfiinţare a clasei/claselor.
(3) Inscrierea în anul I în Programul „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior se face fără examen.
(4) Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din
învăţământul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul „Adoua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior, ca urmare a alocării
creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale, prevăzută la pct. 2.6 din
anexa nr. 3.a).
(5) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere
opţiunea pentru studierea programului în limba maternă.
Art. 7. - (1) Dosarul de înscriere al persoanei care
solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior conţine:
a) cererea de înscriere, în care se completează şi
opţiunile pentru calificările profesionale aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
b) copia certificatului de naştere, certificată ca
fiind conformă cu originalul;
c) copia certificatului de căsătorie, certificată ca
fiind conformă cu originalul, dacă este cazul;
d) copia buletinului/cărţii de identitate, certificată
ca fiind conformă cu originalul;
e) acte doveditoare privind absolvirea învăţământului
primar şi stadiul de pregătire la momentul înscrierii (foaie matricolă sau
adeverinţe de studiu/de absolvire a claselor parcurse - V, VI, VII);
f) fişa medicală.
(2) Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se poate
face de două ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în
ianuarie.
Art. 8. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ se va
constitui o comisie de înscriere în Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior, alcătuită din:
a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii
de învăţământ;
b) secretar - secretarul-şef al unităţii de învăţământ;
c) membri - 1-2 diriginţi ai claselor din Programul „A
doua şansă", coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivelul
unităţii de învăţământ, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline
tehnologice şi, în funcţie de resursele umane existente, un mediator şcolar şi
un informatician.
(2) Atribuţiile comisiei de înscriere în Programul „A
doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior sunt:
a) anunţă în comunitate începerea programului,
condiţiile de înscriere şi condiţiile de organizare a acestuia;
b) oferă sprijin şi consultanţă persoanelor care
solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior, în ceea ce priveşte traseul de pregătire şi ruta de
pregătire profesională, în cadrul unui interviu;
c) comunică solicitanţilor pentru Programul „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior calificările profesionale
pentru care pot opta;
d) verifică dosarele de înscriere ale participanţilor;
e) analizează cazurile deosebite (de exemplu, persoane
cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea
persoanelor în program;
f) centralizează cererile de înscriere şi alcătuieşte
grupele pe ani de studiu;
g) colaborează cu comisia de evaluare pentru
planificarea şi organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior;
h) propune alternative de organizare flexibilă a
programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale
ale participanţilor la program;
i) asigură planificarea orelor corespunzătoare
modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru cursanţi, la începutul fiecărui an
de studiu.
Art. 9. - Inscrierea în program este urmată de
organizarea unor interviuri individuale în care vor fi analizate nevoile şi
aspiraţiile elevilor cu scopul identificării premiselor şi a posibilităţilor de
stabilire a programului de pregătire individualizat.
CAPITOLUL III
Derularea procesului de învăţământ în cadrul
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior
Art. 10. - (1) Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu echivalenţi
celor patru clase V-VIII şi IX-X din cadrul învăţământului secundar inferior.
(2) In anul I se studiază discipline ale educaţiei de
bază, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugă modulele
de pregătire profesională.
Art. 11. - (1) Fiecare an de studiu se desfăşoară pe
durata stabilită de unitatea de învăţământ, cu condiţia respectării numărului
de ore din planul-cadru şi a următoarei structuri:
a) maximum 6 săptămâni alocate sesiunilor de evaluare a
competenţelor dobândite anterior şi sesiunilor de evaluare finală de modul;
b) o săptămână dedicată cursurilor de iniţiere;
c) săptămânile de cursuri alocate desfăşurării şi
evaluării curente a modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică
comasată.
(2) Programul poate începe cu serii noi fie în luna
octombrie, fie în luna februarie.
Art. 12. -In alcătuirea schemei orare se recomandă să
nu se depăşească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educaţiei de bază,
respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Orele pot
fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în
timpul vacanţelor şcolare.
Art. 13. - (1) In cadrul săptămânilor de cursuri, atât
pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională se studiază
module obligatorii din cadrul trunchiului comun şi module din curriculumul la
decizia şcolii.
(2) Modulele din cadrul trunchiului comun propuse
pentru educaţia de bază acoperă oferta disciplinelor din curriculumul naţional,
adaptată specificului educaţiei adulţilor.
(3) Caracteristicile curriculumului din Programul „A
doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, elaborat pentru
educaţia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul
practic-aplicativ, esenţializarea conţinuturilor, luarea în considerare a
particularităţilor de vârstă şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea
competenţelor dobândite anterior de către aceştia, reducerea timpului de
studiu.
(4) Unora dintre modulele de la disciplinele educaţiei
de bază le sunt alocate complementar module în cadrul curriculumului la decizia
şcolii, în scopul realizării unei oferte educaţionale flexibile şi
diferenţiate, în funcţie de aspiraţiile şi de potenţialul de învăţare ale
fiecărui elev. In primele două săptămâni de la începutul fiecărui modul,
profesorul de specialitate realizează o evaluare cu rol de diagnoză. In funcţie
de rezultatele acestei evaluări, profesorul stabileşte, împreună cu fiecare
elev, modulele din cadrul curriculumului la decizia şcolii la care va participa
elevul respectiv.
(5) Pregătirea profesională în domeniile de pregătire
de bază şi calificările profesionale corespunzătoare se realizează prin
aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate şi instruire practică
din aria curriculară „Tehnologii", clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, adaptat de fiecare
unitate de învăţământ, pentru realizarea programului individualizat de
pregătire.
Art. 14. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie.
Absenţele se înregistrează în catalog.
(2) Motivarea absenţelor se face în baza unei scutiri
medicale obţinute în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea
dirigintelui sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncă pentru cei care
lucrează.
(3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea
modulelor în următoarele situaţii:
a) elevul a promovat modulul educaţiei de bază şi/sau
al pregătirii profesionale în sesiunea de evaluare iniţială de modul,
programată înaintea începerii modulului;
b) elevul demonstrează în cadrul orelor destinate
educaţiei de bază, prin trunchiul comun, o prezenţă activă, implicată şi
competenţele necesare promovării modulului, fără sprijinul suplimentar acordat
prin orele de curriculum la decizia şcolii pentru modulele educaţiei de bază.
Cadrele didactice care predau modulele educaţiei de bază apreciază situaţia şi
recomandă elevilor modul de frecventare a acestor module din cadrul
curriculumului la decizia şcolii pentru educaţia de bază;
c) în urma evaluării iniţiale de modul, aparţinând
pregătirii profesionale, elevul demonstrează o parte dintre competenţele
profesionale. In această situaţie elevul poate să nu frecventeze orele
respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze
pentru un program de pregătire individualizat, cu un plan de învăţământ
individualizat, care îi asigură reducerea duratei programului;
d) dacă elevul dovedeşte că lucrează în domeniul
corespunzător calificării profesionale pentru care se pregăteşte în cadrul
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, orele de
instruire practică comasată pot fi echivalate, în baza unei adeverinţe de la
operatorul economic unde acesta este angajat. In adeverinţă sunt precizate şi
sarcinile de la locul lui de muncă;
e) în cazul în care elevul prezintă unităţii de
învăţământ un certificat de calificare profesională obţinut într-un sistem de
formare continuă şi eliberat de un centru autorizat, elevul poate beneficia de
un program de pregătire individualizat.
CAPITOLUL IV
Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă"
pentru învăţământul secundar inferior
Art. 15. - (1) Evaluarea în cadrul Programului „A doua
şansă" se face în scopul recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe
căi formale, informale, nonformale şi/sau a competenţelor dobândite pe
parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaţia de bază,
cât şi pentru pregătirea profesională.
(2) Intregul program este echivalat cu 60 de credite,
dintre care 30 de credite pentru educaţia de bază şi 30 de credite pentru
pregătirea profesională.
Art. 16. - Evaluarea în cadrul Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior are următoarele componente:
a) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
anterior pe căi formale, care constau în: recunoaşterea documentelor şcolare,
în cazul educaţiei de bază, clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a; recunoaşterea
certificatului de calificare profesională, în cazul pregătirii profesionale;
echivalarea adeverinţei de experienţă în muncă;
b) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
anterior pe căi informale şi nonformale, care constau în: evaluarea şi
recunoaşterea competenţelor aferente unuia sau mai multor module pentru
educaţia de bază; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru
una sau mai multe unităţi de competenţă din standardul de pregătire
profesională;
c) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
pe parcursul programului.
Art. 17. - Organizarea procesului de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul programului se
realizează conform procedurii menţionate în anexa nr. 3.a).
Art. 18. - (1) Organizarea procesului de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru educaţia de bază, îi
revine comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ organizatoare.
Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia sunt precizate în anexa nr. 3.a).
(2) Organizarea procesului de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru pregătirea
profesională, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ, precizată la alin. (1), sau, după caz, unui centru de evaluare şi
certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele
formale sau unui evaluator de competenţe profesionale, autorizat, respectiv
certificat de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor,
conform precizărilor din anexa nr. 3.a).
(3) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul
programului este realizată de către profesorul de la modulul respectiv.
Art. 19. - Formele de evaluare utilizate în cadrul
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior sunt:
a) evaluare iniţială - care se efectuează înainte de
debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu şi se realizează în cadrul
sesiunilor de evaluare. Aceasta se adresează tuturor elevilor care consideră că
deţin competenţele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge;
b) evaluare curentă pentru modulele educaţiei de bază
şi ale pregătirii profesionale, care se realizează, pe parcursul modulelor, de
către profesor. Aceasta se adresează tuturor elevilor care parcurg şi
frecventează modulele;
c) evaluare finală de modul - care se efectuează după
finalizarea fiecărui modul, pentru educaţia de bază, şi se realizează în 2-4
săptămâni de la finalizarea modulului. Aceasta se efectuează de către profesor
sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. şi se adresează tuturor
elevilor care au parcurs şi au frecventat modulele educaţiei de bază;
d) evaluare finală de an - ulterioară evaluării finale
de modul. Aceasta este organizată pentru elevii care au parcurs şi au
frecventat modulele şi care, în cadrul evaluării finale de modul, nu au reuşit
să demonstreze toate competenţele necesare promovării modulelor unui an de
studiu. In cadrul acestei sesiuni, elevii pot susţine evaluări la modulele nepromovate,
indiferent de numărul acestora.
Art. 20. - (1) Evaluarea are drept scop definirea
nivelului de dezvoltare a competenţelor individuale intenţionate şi susţinerea
procesului de învăţare conştientă.
(2) Pe baza evaluării iniţiale şi a evaluării cu rol de
diagnoză se stabileşte programul de pregătire individualizat.
(3) In ceea ce priveşte pregătirea profesională, pe
baza rezultatelor evaluării, elevul, împreună cu unitatea de învăţământ şi cu
partenerii sociali ai acesteia, identifică ocupaţiile prioritare care urmează a
fi practicate de către absolvent; identificarea se face astfel încât
absolventul să poată practica cel puţin una dintre ocupaţiile pentru care
pregătirea în calificarea profesională respectivă asigură dobândirea
competenţelor profesionale corespunzătoare.
(4) Pentru educaţia de bază, probele de evaluare se
construiesc pe baza standardelor de performanţă pentru modulele specifice
fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul
programului.
(5) Pentru pregătirea profesională probele de evaluare
se construiesc pe baza standardelor de pregătire profesională menţionate la
art. 3 alin. (1) lit. b).
Art. 21. - Unitatea de învăţământ păstrează, pentru
fiecare elev, respectând condiţiile legale, documentele referitoare la
evaluare.
CAPITOLUL V
Incheierea situaţiei şcolare a elevilor în cadrul
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior
Art. 22. - (1) Modalitatea de calcul al mediei unui
modul este prezentată în anexa nr. 3.a).
(2) Un modul se consideră promovat dacă elevul obţine
minimum media 5.
(3) In urma promovării modulului se eliberează o
„adeverinţă de modul".
(4) Dacă în urma evaluării iniţiale elevul demonstrează
că deţine competenţele aferente modulului respectiv, el obţine adeverinţa de modul
şi nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului în acest caz
este media obţinută în urma evaluării iniţiale.
(5) Absolvenţii unui an de studiu care au acumulat cel
puţin 75% din numărul total de credite alocate unui an şcolar pot fi înscrişi
în anul şcolar următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de
evaluare ulterioare, programate de şcoală, urmând să fie evaluaţi doar pentru
modulele nepromovate.
CAPITOLUL VI
Absolvirea Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior
Art. 23. - (1) Se consideră că un elev a absolvit
Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior dacă a
promovat toate modulele din program atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru
pregătirea profesională.
(2) Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior beneficiază de toate drepturile absolventului de
învăţământ obligatoriu.
Art. 24. - (1) Absolvenţii Programului „Adoua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior dobândesc certificat de
absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia
matricolă.
(2) In cazul în care după absolvire aceştia susţin şi
promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale, ei dobândesc
şi certificat de calificare profesională.
(3) Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior, menţionaţi la alin. (2), au dreptul la
continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în conformitate cu
prevederile legale.
Art. 25. -Absolvenţii Programului „A doua şansă"
pentru învăţământul secundar inferior care nu promovează examenul pentru
certificarea competenţelor profesionale beneficiază de o recunoaştere parţială
a calificării profesionale, prin recunoaşterea adeverinţelor de modul şi prin
nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul personal
pentru educaţie permanentă, care să le permită continuarea studiilor în
sistemul de formare a adulţilor.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 26. - (1) In fiecare unitate de învăţământ în care
funcţionează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior, indiferent de numărul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora,
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ numeşte un coordonator al
programului. Dacă în unitatea respectivă funcţionează şi clase din programul
„Adoua şansă" pentru învăţământul primar, se numeşte un singur coordonator
al Programului „A doua şansă".
(2) Atribuţiile coordonatorului Programului „Adoua
şansă" de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ sunt:
a) monitorizarea internă a programului;
b) informarea comunităţii în legătură cu beneficiile
programului (realizată împreună cu mediatorul şcolar);
c) coordonarea activităţii comisiei de înscriere şi a
comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ;
d) participarea la activităţi de formare care au ca
subiect programele de tip „A doua şansă".
(3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua
şansă" de la nivelul unităţii de învăţământ va fi coordonată şi
monitorizată, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti, de către coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivel
judeţean. Acesta din urmă va colabora cu persoanele abilitate, participante la
cursuri de formare specifică, de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru
romi, inspectorul pentru discipline tehnologice, inspectorul pentru învăţământ
special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului
didactic.
Art. 27. - Cadrele didactice încadrate la clasele din
Programul „Adoua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se recomandă
să fie:
a) calificate;
b) cel puţin cu grad didactic definitiv;
c) participante la programele de formare continuă
organizate în cadrul Programului „A doua şansă" sau la alte programe de
formare continuă;
d) cu experienţă de predare la şcoala de arte şi
meserii sau la anul de completare, în cazul cadrelor didactice de specialitate
- discipline tehnologice.
Art. 28. - (1) De regulă, orele rezultate din aplicarea
curriculumului nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic
(titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu
ora sau cumul. Incadrarea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri
excepţionale, în scopul completării normei didactice şi cu acordul cadrului
didactic respectiv.
(2) Activitatea desfăşurată de cadrele didactice care
fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este
retribuită în regim de plata cu ora.
(3) Clasele cuprinse în Programul „A doua şansă"
pentru învăţământul secundar inferior beneficiază de coordonarea unui profesor
diriginte, salarizat conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul
personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 29. - La cererea elevului se poate realiza
transferul acestuia de la o unitate de învăţământ la altă unitate de învăţământ
în care se derulează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior, cu acordul celor două unităţi de învăţământ. Transferul se poate realiza
în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca unitatea de învăţământ la care
elevul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce
priveşte educaţia de bază, cât şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională.
Art. 30. - (1) In anul şcolar 2009-2010 pregătirea
profesională a cursanţilor aflaţi în anul III sau în anul IV al Programului „A
doua şansă" se realizează în continuare în calificările profesionale de
nivel 1 corespunzătoare şcolii de arte şi meserii pentru care aceştia au optat
în anul II al programului, în conformitate cu curriculumul TVET corespunzător
calificării profesionale respective.
(2) In anul şcolar 2009-2010 pregătirea profesională a
cursanţilor aflaţi în anul II al Programului „A doua şansă" se va realiza
în domeniile de pregătire de bază pentru care se organizează pregătirea în
clasa a IX-a din ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, prevăzute în
anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr.
3.312/2009 privind aprobarea Planurilor de învăţământ pentru cultura de
specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică, din aria
curriculară Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de
zi şi seral. In anii de studiu următori pregătirea profesională a acestor
cursanţi se va realiza în calificările profesionale corespunzătoare ciclului
inferior al liceului - filiera tehnologică.
(3) Curriculumul TVET aplicat pentru pregătirea
profesională a cursanţilor menţionaţi la alin. (2) este cel prevăzut în anexa nr.
1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 3.312/2009
privind aprobarea Planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate,
pregătire practică şi stagii de pregătire practică, din aria curriculară
Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de zi şi seral,
adaptat de către fiecare unitate de învăţământ care implementează Programul
„Adoua şansă" conform prevederilor art. 13 alin. (5) din prezenta
metodologie. Adaptarea se va realiza cu condiţia respectării numărului de ore
alocat culturii de specialitate şi instruirii practice săptămânale în
planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior.
ANEXA Nr. 3.a) la metodologie
PROCEDURA
de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor
dobândite anterior şi pe parcursul Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior
CAPITOLUL I
Componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare de la
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi
de învăţământ este alcătuită din:
a) preşedinte: directorul sau directorul adjunct al
unităţii de învăţământ (sau un cadru didactic de specialitate, şef de
catedră/comisie metodică, dacă sunt evaluate competenţele profesionale);
b) vicepreşedinte - reprezentantul agentului economic
pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competenţele
profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învăţământ, dacă probele de
evaluare vizează doar disciplinele educaţiei de bază, cu rol de observator;
c) membri evaluatori: două cadre didactice de la
educaţia de bază sau cadre didactice de specialitate (cu experienţă de predare
la şcoala de arte şi meserii sau la anul de completare şi cu experienţă, în
calitate de membri în comisii de examinare la examene de certificare a
competenţelor profesionale ori abilitaţi în urma participării la cursuri de
formare), în funcţie de apartenenţa competenţelor evaluate la educaţia de bază
sau la pregătirea profesională. In situaţia în care pregătirea pentru obţinerea
calificării profesionale se realizează într-un grup şcolar, membrii evaluatori
ai competenţelor profesionale provin de la grupul şcolar respectiv;
d) reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti, de regulă inspector şcolar de specialitate, care are
rolul de a monitoriza modul de organizare şi desfăşurare a procesului de
evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale,
nonformale şi informale.
2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a
directorului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a) realizează procesul de echivalare/recunoaştere a
documentelor şcolare/actelor de studii/adeverinţelor de experienţă în muncă,
conform prevederilor programului;
b) realizează procesul de evaluare, conform
prevederilor programului;
c) tratează candidaţii la evaluare fără discriminare pe
criterii de sex, vârstă, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau
religioasă;
d) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la
nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
e) permite accesul candidaţilor la rezultatele
evaluării proprii;
f) pune la dispoziţia persoanelor împuternicite să
exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaţiile
şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare.
3. In vederea realizării evaluării, la nivelul unităţii
de învăţământ, se parcurg următoarele etape:
a) centralizarea opţiunilor candidaţilor pentru
evaluare, de către comisia de înscriere;
b) selectarea evaluatorilor de competenţe profesionale
şi/sau constituirea comisiei de evaluare;
c) elaborarea instrumentelor de evaluare;
d) planificarea evaluărilor;
e) culegerea dovezilor necesare demonstrării
rezultatelor evaluării;
f) întocmirea listei dovezilor şi comunicarea
rezultatului evaluării.
CAPITOLUL II
Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
anterior pe căi formale
2.1. Caracteristici generale
Procesul de evaluare a competenţelor dobândite anterior
pe căi formale are următoarele caracteristici:
a) este un proces voluntar; elevii (candidaţii)
înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior, care doresc să li se recunoască documentele şcolare/actele de studii,
se adresează, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unităţii de
învăţământ;
b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care
urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăşurare a
procesului de evaluare după înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare;
c) în cazul pregătirii profesionale, recunoaşterea
competenţelor dobândite anterior pe căi formale se poate face doar pentru
calificări profesionale pentru care există standarde de pregătire profesională.
2.2. Repere în evaluarea şi recunoaşterea
competenţelor dobândite anterior pe căi formale
Evaluarea se realizează în baza documentelor
şcolare/actelor de studii doveditoare, prin alocarea unui număr de credite
raportat la numărul total de credite alocat programului educaţiei de bază şi
programului de pregătire profesională. Documentele şcolare/actele de studii
doveditoare (certificate de calificare profesională, adeverinţe, foi matricole)
care pot fi echivalate sunt:
a) acte doveditoare (adeverinţe) că elevul a absolvit
un număr de clase în învăţământul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase);
b) acte doveditoare (certificate de calificare
profesională) corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupaţii,
recunoscută la nivel naţional; dacă actele prezentate de elev nu conţin
informaţii legate de disciplinele/modulele studiate şi mediile aferente se
solicită şi foaia matricolă;
c) acte doveditoare (adeverinţă de experienţă în muncă,
eliberată de operatorul economic) că elevul lucrează în domeniul calificării
profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului.
2.3. Posibilităţi de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale
1. Recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii
doveditoare se realizează de către comisia de evaluare de la nivelul unităţii
de învăţământ.
2. Echivalarea studiilor se poate face integral sau
parţial, în funcţie de cererea persoanei în cauză.
3. Echivalarea integrală constă în recunoaşterea
tuturor documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare menţionate la pct.
2.2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea integrală presupune compararea
competenţelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de
elev (candidat) cu competenţele din standardul de pregătire profesională. Dacă
se stabileşte integral corespondenţa dintre aceste competenţe se face
echivalarea integrală.
4. Echivalarea parţială, pentru educaţia de bază,
constă în recunoaşterea doar a unora dintre clasele absolvite anterior, în
funcţie de opţiunea elevului; în condiţiile în care durata de timp care a
trecut de la momentul absolvirii unei clase din învăţământul obligatoriu este
suficient de mare încât elevul să aprecieze că participarea prin frecvenţă la
program este utilă, el poate solicita echivalarea doar a unora dintre clasele
parcurse.
5. Echivalarea parţială, pentru pregătirea
profesională, se realizează în cazul în care nu se poate stabili integral
corespondenţa dintre competenţele înscrise în certificatul de calificare
profesională prezentat de candidat şi competenţele din standardul de pregătire
profesională al calificării profesionale, In acest caz se compară competenţele
înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul
de pregătire profesională al calificării căreia i se poate asocia ocupaţia
respectivă. In urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se
evalueze direct modulele/părţile din module în care sunt agregate competenţele
ce nu sunt încă recunoscute.
2.4. Termene pentru procesul de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale
1. Echivalarea documentelor şcolare/actelor de
studii se realizează la începutul programului, după înscriere.
2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea actelor
se poate face fie la începutul programului, la înscriere, fie în una dintre
următoarele situaţii:
a) dacă elevul (candidatul), pe parcursul anului I, în
paralel, obţine un certificat de calificare profesională, într-un sistem de
formare continuă, îl poate prezenta spre echivalare la începutul anului II din
program;
b) dacă la începutul modulului de instruire practică
comasată, un elev (candidat) are cel puţin 6 luni de la angajare la un operator
economic, în domeniul de pregătire profesională al calificării, îşi poate
echivala adeverinţa de experienţă în muncă, pe care o înaintează dirigintelui,
conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. d) din metodologie.
3. Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
anterior pe căi formale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea
profesională se desfăşoară conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor
de evaluare iniţială, organizate înainte de debutul programului de pregătire.
2.5. Documente care
atestă obţinerea echivalării în urma aplicării procedurii de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale
a) In urma recunoaşterii/echivalării competenţelor
dobândite anterior pe căi formale elevul (candidatul) primeşte atât pentru
educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională adeverinţa de modul
care consemnează modulul echivalat, numărul de credite obţinut şi media
modulului, calculată în urma echivalării. In cazul pregătirii profesionale,
adeverinţa de modul se eliberează dacă toate competenţele agregate modulului
respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparării competenţelor
înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul
de pregătire profesională al calificării profesionale.
b) In cazul pregătirii profesionale, echivalarea
parţială a certificatului de calificare presupune existenţa unor competenţe
profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încă. Elevul (candidatul)
poate solicita un proces de recunoaştere a acestor competenţe sau poate
parcurge modulele/părţile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare,
i se eliberează o adeverinţă de modul/module dacă setul de competenţe
recunoscut completează integral competenţele agregate unuia sau mai multor
module. Pentru celelalte competenţe (care nu completează integral setul de
competenţe agregat la unul sau mai multe module) i se eliberează o adeverinţă
de competenţe. Aceasta consemnează notele obţinute pentru competenţele
recunoscute.
2.6. Alocarea
creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale
A. Alocarea creditelor în cazul educaţiei de bază
a) In cazul educaţiei de bază, recunoaşterea şi
echivalarea se realizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător
fiecărei clase absolvite, din totalul de 30 de credite alocate programului
educaţiei de bază în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior.
b) în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de
absolvire a clasei a V-a, acesta obţine un număr de 5 credite; în cazul în care
elevul deţine o adeverinţă de absolvire a clasei a VI-a, acesta obţine un număr
de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a
clasei a VII-a, acesta obţine un număr de 15 credite.
c) Pentru a absolvi pregătirea în domeniul educaţiei de
bază în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior, elevul trebuie să acumuleze un număr total de 30 de credite.
d) Completarea numărului total de credite alocate
modulelor educaţiei de bază (30 de credite) în cadrul Programului „Adoua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior este obligatorie.
Condiţii pentru alocarea creditelor în cazul
educaţiei de bază
Recunoaşterea şi alocarea numărului de credite se
realizează pentru o clasă absolvită în cadrul învăţământului obligatoriu, nu
pentru anumite discipline corespunzătoare unei clase. Echivalarea presupune
scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare pentru un număr de module ale
educaţiei de bază din cadrul programului, astfel:
a) în cazul educaţiei de bază, în urma procesului de
echivalare, candidatul poate obţine un număr de 5, 10 sau maximum 15 credite;
b) în contul celor 5, 10 sau 15 credite obţinute elevul
este scutit de parcurgerea şi/sau de evaluarea modulelor din programul
educaţiei de bază, în conformitate cu competenţele recunoscute, ale căror
credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite;
c) stabilirea modulelor pentru care elevul, prin
echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare şi pentru care i se
eliberează adeverinţa de modul este realizată de comisia de evaluare împreună
cu elevul, cu îndeplinirea condiţiei ca, prin echivalare, elevul să nu poată fi
scutit de parcurgerea şi/sau echivalarea tuturor modulelor unei discipline;
d) elevul nu poate fi scutit de parcurgerea şi/sau
evaluarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în
învăţământul obligatoriu şi, ca atare, pentru care nu are medie încheiată; în
această situaţie încheierea mediei la un modul din cadrul programului,
corespunzător unei discipline pe care candidatul nu a parcurs-o în învăţământul
obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii şi/sau a evaluării
modulului respectiv şi nu poate face obiectul echivalării.
B. Alocarea creditelor în cazul pregătirii
profesionale
Acumularea de credite, în cazul echivalării
competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, constă în:
a) acumularea unui număr total de 30 de credite, pentru
echivalare integrală; numărul de credite pentru fiecare modul echivalat este
estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al
blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui an de studiu, conform
planului-cadru;
b) calcularea numărului de credite ca în cazul de mai
sus, pentru echivalare parţială, în cazul în care se eliberează adeverinţă de
modul (toate competenţele agregate unui modul au fost recunoscute). Dacă se eliberează
adeverinţă de competenţe, se calculează numărul de credite al fiecărei
competenţe, astfel: se verifică numărul de credite al unităţii de competenţă
din care aceasta face parte şi numărul de competenţe al acestei unităţi de
competenţă. Se estimează apoi numărul de ore alocat fiecărei competenţe şi,
aplicând regula de 3 simplă, se calculează numărul de credite.
2.7. Incheierea mediei modulelor echivalate
A. In cazul echivalării pentru disciplinele
educaţiei de bază trebuie urmaţi paşii:
1. elevul informat despre procedura de echivalare şi de
obţinere a creditelor trebuie să opteze, în scris, pentru modulele educaţiei de
bază pe care nu doreşte să le urmeze în contul numărului de credite obţinut
prin echivalare (5, 10 sau 15);
2. elevul nu poate opta pentru un număr de module ale
căror credite însumate depăşesc numărul creditelor obţinute (5, 10 sau 15);
3. după alocarea numărului de credite pentru
clasa/clasele absolvită/absolvite şi după stabilirea modulelor pentru care
elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare,
comisia de evaluare calculează mediile pentru modulele echivalate în acest mod;
4. media unui/unor modul/module din cadrul programului,
pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau
evaluare, va fi calculată astfel:
a) în cazul acumulării a 5 credite/echivalentul
absolvirii clasei a V-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare,
obţine scutirea de frecvenţă şi/sau evaluare este media pe care elevul a
obţinut-o la disciplina respectivă în învăţământul gimnazial;
b) în cazul acumulării a 10 sau 15 credite/echivalentul
absolvirii clasei a VI-a/a VII-a, media modulului pentru care elevul, prin
echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau evaluare se calculează astfel:
suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei respective împărţită la numărul de
ani în care aceasta a fost studiată; nota astfel obţinută va deveni media
pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite
de frecvenţă şi/sau evaluare, în cadrul Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior;
c) media modulului se calculează cu două zecimale, fără
rotunjire.
B. Media de modul în cazul echivalării
competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi formale se determină
astfel:
a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de
calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, se identifică şi se
asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din
curriculumul TVET1). Asocierea disciplinelor/ modulelor se face pe
baza asocierii competenţelor corespunzătoare acestora. Media modulelor
echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/
cărora i se poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut. In
cazul în care unui modul din curriculumul TVET i se asociază mai multe
discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media
modulului va fi media aritmetică a acestora. In cazul în care o disciplină/un
modul înscrisă/înscris în certificat corespunde în aceeaşi măsură mai multor
module din curriculumul TVET, media disciplinei/ modulului se transferă
fiecărui modul TVET;
b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de
calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, la calculul mediei
unui modul din curriculumul TVET se iau în considerare notele acordate
competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv. Nota
acordată fiecărei competenţe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă
pe certificat sau în foaia matricolă, care se poate asocia acestei competenţe;
c) media la modulul de instruire practică comasată se
încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul
de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de
pregătire profesională şi pe baza raportului întocmit de operatorul economic.
1) Curriculum TVET - curriculumul de specialitate
aprobat, menţionat la art. 13 alin. (5) din metodologie.
2.8. Inregistrarea rezultatelor evaluării
1. Unităţile de învăţământ păstrează, pentru fiecare
candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele şcolare/actele de
studii, respectând condiţiile legale de arhivare ale actelor de studii,
următoarele documente:
a) cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu
menţionarea clară a claselor/competenţelor pentru care se solicită echivalarea;
b) dosarul de echivalare a competenţelor dobândite
anterior pe căi formale, împreună cu actele de studii doveditoare sau copii ale
acestora.
2. Dosarul de echivalare a competenţelor dobândite
anterior pe căi formale include:
a) elementele de identificare: numele candidatului,
denumirea calificării profesionale, componenţa comisiei de evaluare, unitatea
de învăţământ, data echivalării;
b) fişa de înregistrare a rezultatelor echivalării
(semnată de elev, cu luare la cunoştinţă) conţinând: număr de credite, medii şi
adeverinţe obţinute de elev;
c) fişa (semnată de elev, cu luare la cunoştinţă) care
stabileşte traseul individual în urma evaluării: ce module mai are de parcurs,
ce număr de credite mai are de obţinut, alte informaţii;
d) feedbackul din partea candidatului, referitor la
modul de îndrumare şi de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare
a întregului proces.
3. In urma aplicării procedurii de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obţinut
recunoaşterea integrală sau parţială pot beneficia de programe individualizate
de pregătire, cu un număr redus de ore.
CAPITOLUL III
Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite
anterior pe căi nonformale şi informate
3.1. Caracteristici
generale
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor
dobândite anterior pe căi nonformale şi informale are următoarele
caracteristici:
a) este un proces voluntar; persoanele înscrise în
Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, care
doresc să li se recunoască competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi
informale, se adresează, în scris, comisiei de înscriere de la unitatea de
învăţământ;
b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care
urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăşurare a
procesului de evaluare, în cadrul unui interviu, organizat înainte de începerea
procesului, după înscriere;
c) în vederea evaluării competenţelor pentru educaţia
de bază, fiecare candidat va fi sprijinit şi consiliat de către diriginte,
membru în comisia de înscriere, care prezintă candidatului metodele de evaluare
care vor fi utilizate şi competenţele care trebuie demonstrate;
d) înainte de intrarea în procesul de evaluare
propriu-zis, candidatul analizează, asistat de către diriginte, membru în
comisia de înscriere, propriile competenţe, în raport cu competenţele şi
standardele de performanţă ale modulelor pentru care solicită evaluare
iniţială. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor
fi utilizate;
e) în funcţie de rezultatul analizei, dirigintele
recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare.
Decizia de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului care
menţionează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluare iniţială;
f) în vederea evaluării competenţelor profesionale
corespunzătoare unei calificări profesionale, fiecărui candidat îi este
repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul
comisiei de evaluare a competenţelor profesionale (denumit în continuare evaluator),
care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Inainte
de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat
de evaluator, propria performanţă profesională, în raport cu conţinutul
standardului de pregătire profesională, în cadrul unui interviu, care se
finalizează cu completarea unei fişe de autoevaluare. Evaluatorul explică şi
detaliază, la cerere, conţinutul şi prevederile standardului de pregătire
profesională. In funcţie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul recomandă
candidatului să participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau
pentru o parte a acestuia, ori să nu participe la procesul de evaluare. Decizia
de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului, care menţionează
în cererea depusă unităţile de competenţă pentru care doreşte să fie evaluat
din lista unităţilor de competenţă ale standardului pus la dispoziţia sa de
către evaluator. Evaluatorul prezintă candidatului metodele de evaluare care
vor fi utilizate şi stabileşte programul de desfăşurare a procesului de
evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu
candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din
unitatea de învăţământ, în scopul aprobării de către aceasta;
g) elevul (candidatul) înscris în Programul „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior nu poate solicita evaluare
iniţială pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau
pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fără ca acesta să-l fi parcurs.
3.2. Repere pentru
evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale
şi informale
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor
dobândite anterior pe căi nonformale şi informale se raportează la standardele
de performanţă, pentru educaţia de bază, şi la standardele de pregătire
profesională, pentru pregătirea profesională.
Evaluarea competenţelor profesionale se efectuează în
raport cu criteriile de performanţă descrise în standardele de pregătire
profesională.
3.3. Organizarea
procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe
căi nonformale şi informale
1. Organizarea procesului de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale
este efectuată de către:
a) comisia de evaluare de la nivelul unităţii de
învăţământ, pentru evaluarea modulelor educaţiei de bază;
b) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor
profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (C.N.F.P.A.) sau
de către evaluatori de competenţe profesionale, certificaţi de C.N.F.P.A.,
conform procedurii legale aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi
cercetării şi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.
4.543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, cu
modificările şi completările ulterioare. In cazul în care evaluarea nu se poate
face, din motive întemeiate, de către un centru autorizat de către C.N.F.P.A.
sau de către evaluatori de competenţe profesionale certificaţi de către
C.N.F.P.A., aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de
învăţământ, care are în componenţă 2 membri, cadre didactice de specialitate -
discipline tehnologice.
2. Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea
procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe
căi nonformale şi informale, astfel:
a) pentru educaţia de bază, pentru unul, mai multe sau
toate modulele;
b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai
multe sau toate modulele din curriculumul TVET specific unei calificări
profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unităţile de competenţă
ale unui standard de pregătire profesională.
3. Dovezile de competenţă rezultate pe parcursul
evaluării sunt analizate şi judecate de comisia de evaluare/evaluator, în
raport cu cerinţele standardului de performanţă/standardului de pregătire
profesională.
4. Evaluarea în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite
anterior pe căi nonformale şi informale se face în cadrul evaluării iniţiale -
înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu - şi se
adresează tuturor elevilor care consideră că deţin competenţele necesare
promovării unui modul, anterior parcurgerii acestuia.
3.4. Termene pentru
procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe
căi nonformale şi informale
a) Competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi
informale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională,
se desfăşoară, conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare
iniţială.
b) Competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi
informale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională,
sunt evaluate în oricare dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte
de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea.
c) Durata procesului de evaluare a competenţelor
profesionale se stabileşte de către fiecare centru, respectiv unitate de
învăţământ, în funcţie de specificul şi de complexitatea ocupaţiei/calificării,
fără a se depăşi o săptămână, în cadrul unei planificări realizate de către
comisia de evaluare, în funcţie de numărul solicitărilor şi de specificul calificărilor
profesionale.
d) Evaluarea competenţelor profesionale se poate face
în oricare dintre sesiunile de evaluare organizate de unitatea de învăţământ,
anterior debutului modulelor pentru care se realizează pregătirea profesională.
3.5. Alocarea
creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale
a) Pentru educaţia de bază, numărul de credite se alocă
conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/respective.
b) Pentru pregătirea profesională se estimează numărul
de credite pentru modulul de cultură de specialitate, în funcţie de numărul de
ore alocate în curriculum, din numărul total de credite al blocului de module
de pregătire profesională al fiecărui an, conform planului-cadru.
c) In cazul recunoaşterii doar a unor competenţe din
cadrul unor unităţi de competenţă/module (valabil numai pentru pregătirea
profesională), se estimează valoarea creditului pentru competenţa individuală
recunoscută în raport cu numărul de competenţe al unităţii şi cu valoarea
totală a creditului unităţii din care aceasta face parte.
3.6. Incheierea mediei modulelor echivalate
a) Media unui modul din cadrul programului, care este
promovat, pentru care se recunosc competenţele prin evaluare şi care nu va mai
fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculată ca medie aritmetică a
notelor obţinute la probele de evaluare aplicate.
b) Pentru pregătirea profesională, pentru ca un modul
din curriculumul TVET să fie considerat promovat, trebuie să i se recunoască
candidatului toate competenţele agregate acelui modul.
c) Media obţinută la evaluare devine media modulului
respectiv.
d) Notele din adeverinţa de competenţe primită de către
persoanele care beneficiază de recunoaştere parţială a modulelor/unităţilor de
competenţă vor intra în alcătuirea mediei modulului (pentru a atesta
finalizarea şi promovarea programului) alături de notele obţinute pe parcurs de
către candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat
de pregătire. Pentru pregătirea profesională se aplică media aritmetică a
notelor obţinute la evaluarea competenţelor incluse în lista unităţilor de
competenţă relevante pentru modul.
3.7. Elaborarea
instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competenţelor dobândite
anterior pe căi nonformale şi informale
1. In cazul educaţiei de bază, pentru evaluarea
competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, instrumentele
de evaluare sunt elaborate de către profesorii de specialitate de la modulele
corespunzătoare.
2. Pentru evaluarea competenţelor profesionale
dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare
sunt elaborate, pe baza standardelor de pregătire profesională, după caz, de
către:
a) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor
profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de C.N.F.P.A.;
b) evaluatorul de competenţe profesionale, certificat
de C.N.F.P.A.;
c) cadrele didactice de specialitate - discipline
tehnologice din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de
învăţământ.
3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competenţe
profesionale/comisie de evaluare stabileşte modalitatea concretă de evaluare,
astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecvenţă la demonstrarea
competenţei în ansamblul ei.
3.8. Documente care
atestă obţinerea recunoaşterii, în urma aplicării procedurii de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale
Elevul (candidatul) este informat că i se eliberează
adeverinţă de modul (şi este eliminată obligativitatea parcurgerii modulului)
dacă toate competenţele relevante pentru modul sunt recunoscute, în urma
aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere. In adeverinţa de modul se
consemnează media modulului şi numărul de credite obţinute.
In cazul în care lista competenţelor relevante pentru
un modul din cadrul pregătirii profesionale include competenţe din diferite
unităţi de competenţă, eliberarea adeverinţei de modul este condiţionată de
demonstrarea tuturor acestor competenţe.
Elevul (candidatul) este informat că, în cazul
pregătirii profesionale, el poate beneficia de recunoaşterea parţială a unui
modul/unităţi de competenţă, adică numai de o parte a competenţelor agregate
unui modul sau incluse în unitatea de competenţă. Candidatul primeşte în urma
recunoaşterii parţiale o adeverinţă de competenţe în care sunt consemnate
notele obţinute pentru fiecare competenţă, indicându-se modulul şi unitatea de
competenţă în care este inclusă competenţa. Decizia privind competenţa
candidatului se stabileşte pentru fiecare competenţă pentru care a fost evaluat
candidatul. Dovezile de competenţă rezultate pe parcursul evaluării sunt
analizate şi apreciate de către comisia de evaluare/evaluator, în raport cu
cerinţele standardului de pregătire profesională.
3.9. Inregistrarea rezultatelor evaluării şi
recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale
1. Unităţile de învăţământ păstrează, pentru
fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiţiile legale de arhivare a
actelor de studii, următoarele documente:
a) cererea de înscriere în procesul de evaluare şi de
recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale;
b) dosarul de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, împreună cu
dovezile de competenţă colectate.
2. Dosarul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor
dobândite anterior pe căi nonformale şi informale include:
a) elementele de identificare: numele candidatului,
denumirea calificării profesionale, numele evaluatorului, unitatea de
învăţământ, data susţinerii fiecărei evaluări;
b) lista modulelor/unităţilor de competenţă la care se
face evaluarea;
c) seturile de probe de evaluare, testele administrate
candidatului (întrebări specifice pentru testul scris şi oral, activităţile
realizate la o simulare sau demonstraţie structurată ori urmărite la observarea
directă, tema de proiect şi detaliile tehnice necesare realizării acestuia,
fişa de autoevaluare completată);
d) dovezile de competenţă care rezultă din aplicarea
probelor;
e) fişa de înregistrare a rezultatelor;
f) feedbackul din partea candidatului referitor la
modul de îndrumare şi de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a
întregului proces de evaluare, la accesul la materiale şi documentaţie.
3.10. Valorificarea recunoaşterii competenţelor
profesionale obţinute pe căi nonformale şi informale
1. Prin evaluarea şi recunoaşterea tuturor competenţelor
profesionale, din toate unităţile de competenţă tehnică generală şi
specializată, participantul în Programul „Adoua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III şi
IV; la instruirea practică comasată poate să se prezinte la o parte din orele
alocate, în vederea pregătirii pentru susţinerea examenului pentru certificarea
competenţelor profesionale.
2. Recunoaşterea anumitor competenţe din standardul de
pregătire profesională atrage eliminarea din programul individualizat de
pregătire al elevului respectiv a competenţelor şi a conţinuturilor aferente,
selectate din „Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor" din
curriculumul de specialitate. Conţinuturile pe care candidatul le mai are de
parcurs însumează un număr total de ore care vor fi distribuite, începând cu
anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una dintre următoarele
situaţii:
a) finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din
modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârşitul
anului II;
b) finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din
modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârşitul
anului III;
c) finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din
modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, în timpul
anului IV.
Participanţii din cadrul Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior, care au obţinut nivelul 1
sau 2 de calificare, recunoscut la nivel naţional, în urma finalizării unui
program de formare profesională continuă oferit de către un furnizor de formare
profesională autorizat conform legii, au posibilitatea fie să urmeze Programul
„A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, fără pregătirea de
specialitate şi fără instruirea practică comasată, fie să opteze pentru o
calificare profesională, caz în care beneficiază de pregătire profesională după
un program individualizat de pregătire.
CAPITOLUL IV
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a
competenţelor dobândite pe parcursul programului
4.1. Caracteristici generale
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor
dobândite pe parcursul programului are următoarele caracteristici:
a) este un proces organizat flexibil; elevii (candidaţii)
înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior
parcurg module ale educaţiei de bază, conform planului-cadru pentru Programul
„A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, şi module ale
curriculumului de specialitate (TVET) pentru o anume calificare profesională
solicitată şi sunt evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor, în momente
diferite;
b) este un proces transparent; candidatul este informat
cu privire la modul de desfăşurare a evaluării, după înscriere, în perioada de
iniţiere şi orientare.
4.2. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea
competenţelor dobândite pe parcursul programului
Elevii înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaţi
în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite pe parcurs, pe baza
standardelor de performanţă, în cazul educaţiei de bază, şi a standardului de
pregătire profesională, în cazul pregătirii profesionale.
Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul
programului este efectuată de către profesorul de specialitate de la modul.
4.3. Posibilităţi de
evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului
Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A
doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior pentru evaluarea
competenţelor dobândite pe parcursul programului sunt:
a) evaluare cu rol de diagnoză, pentru modulele
educaţiei de bază;
b) evaluarea curentă;
c) evaluarea finală de modul;
d) evaluare finală de an.
4.4. Termene pentru
procesul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul
programului
a) Pentru competenţele dobândite pe parcursul
programului, evaluarea curentă se realizează atât pentru educaţia de bază, cât
şi pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs.
b) Evaluarea finală de modul (unde este cazul),
evaluarea finală de an şi evaluarea cu rol de diagnoză se realizează conform
intervalelor stabilite la art. 13 şi 19 din metodologie.
c) Modulele restante din toţi anii de studiu (într-o
proporţie mai mică decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul
sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care se poate acorda
sprijinul suplimentar, conform prevederilor din anexa nr. 3.b).
4.5. Alocarea creditelor
în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor
dobândite pe parcursul programului
a) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul
programului se finalizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător
fiecărui modul, din totalul celor 60 de credite alocate Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior, dintre care 30 de credite
alocate educaţiei de bază şi alte 30 de credite alocate pregătirii
profesionale.
b) Creditele sunt acumulate de către fiecare elev
(candidat) potrivit numărului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de
învăţământ.
c) Numărul de credite pentru fiecare modul din
curriculumul TVET este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul
total de credite al blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui
an de studiu, conform planului-cadru de învăţământ.
d) Pentru a aloca unui candidat numărul de credite
corespunzător unui modul, procedura de evaluare trebuie să se finalizeze cu
promovarea modulului.
4.6. Incheierea mediei modulelor parcurse
a) Pentru ca procesul de evaluare să fie transparent,
profesorul de specialitate trebuie să informeze elevul referitor la standardele
de performanţă/standardele de pregătire profesională la care se raportează în
acest proces; elevul este informat şi despre procedura de evaluare şi de
obţinere a creditelor.
b) Media la modulele studiate pe parcursul programului,
pentru modulele educaţiei de bază, se calculează ca medie ponderată, din care
30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului
elaborat pentru modulul respectiv şi 50% nota acordată la evaluarea finală a
modulului. Calculul mediei modulelor frecventate se realizează astfel:
(MNP x 3) + (NP x 2) + (NM x 5) = MM,
10
unde:
- MNP este media notelor acordate pe parcurs,
calculată cu două zecimale, fără rotunjire;
- NP este nota obţinută la evaluarea
portofoliului (fără zecimale);
- NM este nota obţinută la evaluarea de la
finalul modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;
- MM este media finală a modulului, calculată cu
două zecimale, fără rotunjire.
c) Media la modulele studiate pe parcursul programului,
pentru pregătirea profesională, se calculează conform prevederilor art. 59
alin. (6) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi
cercetării nr. 4.925/2005.
d) Promovarea unui modul este condiţionată de obţinerea
mediei 5 (cinci).
e) Numărul minim de note acordate pe parcurs,
obligatoriu pentru încheierea mediei unui modul, este de 4, la modulele
specifice educaţiei de bază (două note obţinute la evaluarea curentă, o notă
acordată pentru portofoliu şi o notă acordată pentru evaluarea finală de modul)
şi de 4 la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două
note pentru cultura de specialitate şi două note pentru instruirea practică
săptămânală); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică
comasată sunt necesare minimum două note.
4.7. Documente care
atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a
competenţelor dobândite pe parcurs
In urma promovării modulelor se eliberează fiecărui
elev (candidat) o adeverinţă de modul în care se consemnează numele modulului,
numărul de credite şi media la modulul respectiv.
4.8. Inregistrarea rezultatelor evaluării
a) Rezultatele evaluării modulelor pentru fiecare elev
(candidat) înscris în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din
program.
b) Evaluarea se consemnează în documentele şcolare prin
note de la 10 la 1 şi prin medii acordate pentru fiecare modul.
ANEXA Nr. 3.b) la metodologie
SITUAŢIILE
în care se recomandă micşorarea duratei standard de
şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior
CAPITOLUL I
Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei
standard de şcolarizare
In unele situaţii, experienţa, competenţele dobândite
anterior şi nivelul de pregătire ale unui elev îi pot permite parcurgerea
parţială (prin frecvenţă) a unuia sau mai multor module, corespunzătoare
pregătirii în domeniul educaţiei de bază sau pregătirii profesionale, ceea ce
poate duce la reducerea duratei standard de şcolarizare, pentru fiecare elev în
parte.
Reducerea duratei standard de şcolarizare este posibilă
în condiţiile în care:
a) elevul deţine o adeverinţă de absolvire a claselor a
V-a, a VI-a sau a VII-a din învăţământul gimnazial; în acest caz, el poate
solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învăţământul
gimnazial. In cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul
secundar inferior, recunoaşterea şi echivalarea se realizează prin alocarea
unui număr de credite corespunzător fiecărei clase absolvite; în cazul în care
elevul deţine o adeverinţă de absolvire a 5 clase, acesta obţine un număr de 5
credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a 6 clase,
acesta obţine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o
adeverinţă de absolvire a 7 clase, acesta obţine un număr de 15 credite. Durata
de şcolarizare se reduce deoarece elevul mai are de acumulat doar 25, 20,
respectiv 15 credite din cele 30 de credite alocate modulelor educaţiei de bază
în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior;
b) în urma interviului şi a probelor de evaluare
iniţială, indiferent de numărul de ani de studiu parcurşi anterior în
învăţământul gimnazial, elevul apreciază şi/sau i se recomandă că este pregătit
pentru evaluarea modulelor, fără parcurgerea acestora. In această situaţie
candidaţii completează o cerere de înscriere în sesiunea de evaluare. In
condiţiile promovării evaluării de modul, în cadrul sesiunilor de evaluare,
elevului i se eliberează adeverinţa de modul, pentru modulul respectiv. Durata
standard de şcolarizare se reduce deoarece elevul a promovat un număr de
module, fără să fie obligat la frecventarea acestora, şi a reuşit să acumuleze
creditele necesare pentru promovarea integrală a modulelor educaţiei de bază şi
a modulelor pentru pregătirea profesională, în cadrul Programului „A doua
şansă" pentru învăţământul secundar inferior;
c) în cazul în care elevul prezintă unităţii de
învăţământ un certificat de calificare profesională, obţinut într-un sistem de
formare continuă şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o
ocupaţie, acesta poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în
care:
- poate parcurge doar modulele alocate educaţiei de
bază;
- trebuie să recupereze competenţele care nu apar pe
certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională al
calificării care se poate asocia, conform reglementărilor, acelei ocupaţii.
In ambele situaţii programul de pregătire
individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului.
CAPITOLUL II
Situaţiile în care se recomandă acordarea
sprijinului suplimentar
Unele categorii de elevi (persoane cu nevoi speciale,
minorităţi culturale, persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane
fără adăpost stabil, copiii străzii, persoane private temporar de libertate,
şomeri pe termen lung, refugiaţi în urma calamităţilor naturale etc),
participante la Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar
inferior, din cauza condiţiilor de viaţă, nu reuşesc, pe parcursul celor 4 ani
- durata standard a programului -, să aibă o frecvenţă minimă care să le
asigure promovabilitatea modulelor. Aceste categorii de elevi au nevoie de
sprijin suplimentar.
Acesta se acordă în situaţiile în care elevul:
a) a înregistrat un număr de absenţe egal cu jumătate
plus unu din numărul total de ore;
b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluările
de modul şi/sau evaluarea/evaluările finală/finale de an de studiu;
c) nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea
examenului de certificare a competenţelor profesionale;
d) consideră că are nevoie de sprijin suplimentar, în
vederea continuării studiilor.
Recomandarea ca elevul să urmeze o pregătire
suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv,
dacă acesta constată că progresul realizat de către elev, în raport cu ţintele
stabilite (standardele de performanţă şi standardele de pregătire
profesională), nu este cel aşteptat. Realizarea unei pregătiri suplimentare
poate fi solicitată şi de către elev, fără a avea nevoie de recomandarea unui
cadru didactic, de exemplu în cazul elevilor cu nevoi speciale sau al celor
care solicită amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în
acest sens o cerere coordonatorului Programului „A doua şansă" pentru
învăţământul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru
care doreşte planificarea unei pregătiri suplimentare. Coordonatorul
Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior vizează
cererea elevului şi o înaintează, spre aprobare, directorului unităţii de
învăţământ.
Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe
module şi se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:
a) pentru educaţia de bază, prin orele de curriculum la
decizia şcolii (CDŞ) alocate modulelor din trunchiul comun;
b) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în
funcţie de situaţie, a uneia dintre următoarele opţiuni:
- participarea la activităţile de predare/învăţare a
modulului nepromovat, cu alte grupe de studiu (dacă există cel puţin două grupe
specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început
succesiv, în octombrie şi în februarie);
- participarea la orele de CDŞ pentru modulele din aria
curriculară „Tehnologii", propuse de unitatea de învăţământ, conform
recomandărilor, în situaţia în care este necesară completarea impusă de numărul
total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;
- desfăşurarea activităţii la operatorul economic, în
cazul în care activitatea se desfăşoară în cel puţin două schimburi şi elevul,
potrivit unui ritm propriu de învăţare, realizează activităţi de învăţare la
instruirea practică într-un program cu un număr mai mare de ore peste cel
normat. In acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic
şi supravegherea elevului de către un maistru instructor de la locul de muncă.
Sprijinul suplimentar se poate acorda şi prin
prelungirea duratei standard a programului, de regulă cu un semestru, prin
aplicarea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre următoarele opţiuni:
a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu
alte grupe de studiu;
b) studiu individual şi organizarea unor şedinţe de
consultaţii;
c) planificarea unor sesiuni de evaluare a modulelor.
Situaţiile care necesită prelungirea duratei standard a programului se avizează
de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi se aprobă de către
inspectoratul şcolar judeţean.