ORDIN
Nr. 741 din 1 octombrie 2003
pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea
regulilor de prevenire, control si eradicare a unor encefalopatii spongiforme
transmisibile, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 144/2002
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI
MEDIULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 816 din 19 noiembrie 2003
In temeiul prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea sanitara veterinara nr.
60/1974, republicata,
in baza Hotararii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului,
vazand Referatul de aprobare nr. 155.465 din 8 septembrie 2003, intocmit de
Agentia Nationala Sanitara Veterinara,
ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Norma sanitara veterinara privind stabilirea regulilor de prevenire,
control si eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, aprobata
prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 144/2002
si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 21 iunie
2002, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 23, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In conformitate cu aceasta procedura, masurile tranzitorii vor fi
adoptate pentru o perioada care expira cel mai tarziu la 1 iulie 2005, pentru a
se permite trecerea de la planurile actuale la planurile stabilite de prezenta
norma sanitara veterinara."
2. Anexa nr. 1 la norma sanitara veterinara va avea urmatorul cuprins:
"ANEXA 1
la norma sanitara veterinara
DEFINITII SPECIFICE
1. In sensul prezentei norme sanitare veterinare, pentru urmatorii termeni
se vor aplica urmatoarele definitii prevazute in Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman, Norma sanitara veterinara privind circulatia
furajelor combinate, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 412/2003, si alte reglementari:
a) Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) animal de ferma - orice animal care este tinut, ingrasat sau crescut de
om si utilizat pentru producerea de alimente (incluzand carne, lapte si oua),
de lana, blana, pene, piele sau orice alt produs de origine animala;
(ii) hrana pentru animalele de companie - hrana destinata animalelor de
companie ce contine materii de categoria a 3-a;
(iii) proteina prelucrata de origine animala - proteine animale obtinute in
intregime din materii de categoria a 3-a ce au fost tratate in conformitate cu
prezenta norma sanitara veterinara, astfel incat sa le faca proprii utilizarii
directe ca materii prime furajere sau altei utilizari in furaje, incluzand
hrana pentru animalele de companie, sau utilizarii in ingrasaminte organice ori
amelioratori de sol; acest termen nu include produse din sange, lapte, produse
pe baza de lapte, colostru, gelatina, proteine hidrolizate si fosfat dicalcic;
(iv) gelatina - proteine naturale, solubile, gelificate sau negelificate,
obtinute prin hidroliza partiala a colagenului produs din oase, piei prelucrate
si neprelucrate, tendoane de animale (incluzand pesti si pasari);
(v) produse din sange - produse derivate din sange sau din componentii
sanguini, excluzand faina de sange; acestea includ plasma
deshidratata/congelata/lichida, sange integral deshidratat, hematii
deshidratate/congelate/lichide sau componenti si amestecuri ale acestora;
(vi) faina de sange - produse obtinute prin tratarea termica a sangelui in
conformitate cu cap. II din anexa nr. 7 si destinate consumului animal sau
ingrasamintelor organice;
(vii) faina de peste - proteine animale prelucrate, obtinute de la animale
marine, cu exceptia mamiferelor marine;
b) Norma sanitara veterinara privind circulatia furajelor combinate: furaje
complete - amestecuri de furaje care, prin compozitia lor, sunt suficiente
pentru o ratie zilnica;
c) alte reglementari: furaje - orice substanta sau produs, incluzand si
aditivii, procesat, partial procesat sau neprocesat, care se poate administra
pentru hranirea orala a animalelor.
2. Prin urmatorii termeni se intelege:
- caz indigen de encefalopatie spongiforma bovina - BSE - encefalopatia
spongiforma bovina diagnosticata la un animal, fara posibilitatea de a se
demonstra clar ca infectia a avut loc inainte de importul animalului;
- tesut adipos distinct - maniamentele interne sau externe care sunt
indepartate in timpul taierii si transarii, in special grasimea pericardiala,
perirenala si mezenterica de la bovine, precum si grasimea rezultata in salile
de transare;
- cohorta - grup de bovine ce cuprinde animalele care:
a) s-au nascut in acelasi efectiv cu 12 luni inainte sau 12 luni dupa
fatarea bovinelor afectate; sau
b) au fost crescute impreuna cu animalul afectat, indiferent de perioada in
care au stat impreuna in primul lor an de viata, si care ar fi putut consuma
aceleasi furaje pe care le-a consumat animalul afectat in primul sau an de
viata."
3. Anexa nr. 3 la norma sanitara veterinara va avea urmatorul cuprins:
"ANEXA 3
la norma sanitara veterinara
SISTEMUL DE MONITORIZARE
CAP. A
I. Monitorizarea bovinelor
1. Generalitati
Monitorizarea bovinelor se efectueaza conform metodelor de laborator
stabilite la pct. 3.1 lit. b) din cap. C din anexa nr. 10 la norma sanitara
veterinara.
2. Monitorizarea animalelor taiate pentru consum uman
2.1. Toate bovinele in varsta de peste 24 de luni, care sunt:
a) supuse taierii de necesitate; si
b) bolnave sau suspecte de imbolnavire, taiate conform procedurii legale in
vigoare,
sunt testate pentru encefalopatia spongiforma bovina, cu exceptia animalelor
fara semne clinice de boala, taiate in contextul unei campanii de eradicare a
bolii.
2.2. Toate bovinele in varsta de peste 30 de luni, care sunt:
a) supuse taierii normale pentru consum uman; si
b) taiate in contextul unei campanii de eradicare a bolii in conformitate
cu anexa nr. 1 cap. VI pct. 28 lit. c) din Norma sanitara veterinara privind
conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete,
aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
401/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 22
ianuarie 2003, dar care nu prezinta semne clinice de boala,
sunt testate pentru encefalopatia spongiforma bovina.
3. Monitorizarea animalelor care nu sunt taiate pentru consum uman
Bovinele in varsta de peste 24 de luni, care au murit sau care au fost
ucise, dar care nu au fost:
a) ucise in scopul distrugerii; si
b) ucise in cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasa,
sunt testate pentru encefalopatia spongiforma bovina.
4. Monitorizarea animalelor receptive achizitionate in scopul distrugerii
4.1. Toate animalele supuse taierii de necesitate sau gasite bolnave la
inspectia ante-mortem sunt testate pentru encefalopatia spongiforma bovina.
4.2. Toate animalele de peste 42 de luni, nascute dupa 1 august 1996, sunt
testate pentru encefalopatia spongiforma bovina.
4.3. Va fi testat pentru encefalopatia spongiforma bovina un esantion
randomizat cuprinzand cel putin 10.000 animale anual din animalele care nu sunt
cuprinse la pct. 4.1 sau 4.2.
5. Monitorizarea la alte animale
In afara de testele prevazute la pct. 2 - 4, autoritatea competenta poate
decide in mod voluntar sa testeze alte bovine pe teritoriul ei, in special
atunci cand aceste animale provin din tari cu encefalopatie spongiforma bovina
indigena, au consumat furaje potential contaminate sau au fost nascute ori
provin din mame infectate cu encefalopatie spongiforma bovina.
6. Masuri care urmeaza testarii
6.1. Atunci cand un animal este taiat pentru consum uman si este testat
pentru encefalopatie spongiforma bovina, aplicarea marcii de sanatate prevazute
de legislatia sanitara veterinara in vigoare nu se face pe carcasa animalului
respectiv pana la primirea buletinului de analiza cu rezultat negativ.
6.2. Autoritatea competenta poate acorda derogari de la prevederile pct.
6.1 atunci cand se aplica un sistem oficial in abator, care asigura ca nici o
parte a animalelor examinate care poarta marca de sanatate nu iese din abator
pana cand nu se obtine rezultatul negativ la testul rapid.
6.3. Toate partile corpului unui animal testat pentru encefalopatie
spongiforma bovina, inclusiv pielea, se retin sub sechestru sanitar veterinar
pana in momentul primirii buletinului de analiza cu rezultat negativ, in afara
de cazul in care ele sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la
norma sanitara veterinara.
6.4. Toate partile corpului unui animal gasit pozitiv la testul rapid,
inclusiv pielea, sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma
sanitara veterinara, cu exceptia materialului ce urmeaza sa fie retinut in
conformitate cu evidentele prevazute la cap. B sectiunea a III-a din prezenta
anexa.
6.5. Atunci cand un animal taiat pentru consum uman este gasit pozitiv la
testul rapid, carcasa acestuia, cel putin carcasa ce preceda imediat carcasa
animalului pozitiv in urma testului si doua carcase ce urmeaza imediat carcasei
animalului pozitiv pe aceeasi linie a abatorului sunt distruse conform pct.
6.4.
6.6. Autoritatea competenta poate acorda derogari de la prevederile pct.
6.5, atunci cand in abator este aplicat un sistem care previne contaminarea
carcaselor intre ele.
II. Monitorizarea ovinelor si caprinelor
1. Generalitati
Monitorizarea ovinelor si caprinelor se efectueaza conform metodelor de
laborator stabilite la lit. b) a pct. 3.2 din cap. C din anexa nr. 10 la norma
sanitara veterinara.
2. Monitorizarea animalelor taiate pentru consum uman
Animalele in varsta de peste 18 luni sau la care mai mult de 2 incisivi
permanenti au erupt, taiate pentru consum uman, sunt testate conform numarului
de probe indicat in tabel. Prelevarea de probe va fi reprezentativa pentru
fiecare regiune si sezon. Selectia probei se efectueaza astfel incat sa se
evite suprareprezentarea oricarui grup in ceea ce priveste originea, specia,
varsta, rasa, tipul de productie si orice alta caracteristica. Varsta
animalelor este estimata pe baza dentitiei, semnelor evidente de maturitate sau
a altor informatii sigure. Prelevarea multipla in acelasi efectiv va fi evitata
cand este posibil.
_________________________________
Stat membru Marimea minima a
esantionului anual
Animale taiate*1)
_________________________________
Belgia 3.750
Danemarca 3.000
Germania 60.000
Grecia 60.000
Spania 60.000
Franta 60.000
Irlanda 60.000
Italia 60.000
Luxemburg 250
Olanda 39.000
Austria 8.200
Portugalia 22.500
Finlanda 1.900
Suedia 5.250
Marea Britanie 60.000
Romania 10.000
_________________________________
*1) Marimea esantionului a fost calculata pentru a se depista o prevalenta
de 0,005% cu o certitudine de 95% la animalele taiate in statele membre ale
Uniunii Europene care taie un numar mare de ovine adulte. In acele state membre
ale Uniunii Europene si in Romania care taie un numar mai mic de ovine adulte,
marimea esantionului este calculata ca 25% din numarul estimat sau inregistrat
al oilor reformate taiate in anul 2000.
Un stat membru al Uniunii Europene sau Romania poate testa un numar de
animale mai mic decat cel indicat in tabel, daca cele mai recente statistici
oficiale ale taierii indica acest numar ca fiind echivalent cu 25% din oile
reformate taiate anual in statul membru sau Romania.
3. Monitorizarea animalelor care nu sunt taiate pentru consum uman
Animalele in varsta de peste 18 luni sau care au mai mult de 2 incisivi
permanenti erupti prin gingie, care au murit sau care au fost ucise, dar care
nu au fost:
a) ucise in cadrul unei campanii de eradicare a unei boli; sau
b) taiate pentru consum uman,
sunt testate conform numarului de probe indicat in tabel.
Prelevarea de probe va fi reprezentativa pentru fiecare regiune si sezon.
Selectia probei se efectueaza astfel incat sa se evite suprareprezentarea
oricarui grup in ceea ce priveste originea, specia, varsta, rasa, tipul de
productie si orice alta caracteristica. Varsta animalelor este estimata pe baza
dentitiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informatii relevante.
Prelevarea multipla in acelasi efectiv va fi evitata cand este posibil.
Autoritatea veterinara centrala a Romaniei poate hotari sa excluda de la
esantionare zonele izolate cu o densitate scazuta a animalelor, in care nu se
organizeaza colectarea animalelor moarte. Atunci cand se recurge la aceasta
derogare vor fi stabilite prin decizie zonele respective, se va informa Comisia
Europeana despre aceasta si se va transmite o lista a zonelor supuse derogarii.
Derogarea nu va cuprinde mai mult de 10% din populatia de ovine si caprine din
Romania.
_________________________________
Stat membru Marimea minima a
esantionului anual
Animale moarte*1)
_________________________________
Belgia 450
Danemarca 400
Germania 6.000
Grecia 6.000
Spania 6.000
Franta 6.000
Irlanda 6.000
Italia 6.000
Luxemburg 30
Olanda 5.000
Austria 1.100
Portugalia 6.000
Finlanda 250
Suedia 800
Marea Britanie 6.000
Romania 9.000
_________________________________
*1) Marimea esantionului a fost calculata pentru a se depista o prevalenta
de 0,05% cu o certitudine de 95% la animalele moarte in statele membre ale
Uniunii Europene cu o populatie mare de ovine. In acele state membre ale
Uniunii Europene si in Romania, cu o populatie mai mica de ovine, marimea
esantionului este calculata ca 50% din numarul estimat al animalelor moarte
(mortalitate estimata 1%).
4. Monitorizarea efectivelor infectate
Animalele in varsta de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt
prin gingie, care sunt ucise in conformitate cu prevederile pct. 2 lit. b) pct.
(i) sau (ii) ori pct. 2 lit. c) din anexa nr. 7 la norma sanitara veterinara,
vor fi testate pe baza selectiei unui esantion randomizat simplu, in
conformitate cu marimea esantionului indicata in tabel.
______________________________________________________
Numar de animale reformate Marimea minima a
in varsta de peste 12 luni esantionului*2)
din turma sau efectiv
______________________________________________________
70 sau mai putin Toate animalele eligibile
80 68
90 73
100 78
120 86
140 92
160 97
180 101
200 105
250 112
300 117
350 121
400 124
450 127
500 sau mai mult 150
______________________________________________________
*2) Marimea esantionului este calculata pentru o certitudine de 95%,
incluzand cel putin un caz pozitiv daca boala este prezenta, la o prevalenta
minima de 2% in populatia test.
5. Monitorizarea altor animale
Pe langa programele de monitorizare prezentate la pct. 2 - 4, autoritatea
competenta poate efectua in mod voluntar monitorizarea altor animale receptive,
in special:
a) animale folosite pentru productia de lapte;
b) animale care provin din tari cu encefalopatii spongiforme transmisibile
si care au fost indigenizate;
c) animale care au consumat furaje potential contaminate;
d) animale nascute sau provenite din mame infectate cu encefalopatii
spongiforme transmisibile;
e) animale din efective infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile.
6. Masuri ce urmeaza testarii ovinelor si caprinelor
6.1. Cand un animal taiat pentru consum uman a fost selectat pentru a fi
testat pentru encefalopatie spongiforma transmisibila, marca de sanatate
prevazuta de Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru
producerea si comercializarea carnii proaspete nu va fi aplicata pe carcasa
acelui animal pana cand nu a fost obtinut un rezultat negativ la testul rapid.
6.2. Autoritatea competenta poate acorda derogari de la prevederile pct.
6.1 cand in abator functioneaza un sistem oficial care sa asigure ca nici o
parte din animalele examinate care poarta marca de sanatate nu paraseste
abatorul pana cand nu a fost obtinut rezultatul negativ la testul rapid.
6.3. Toate partile corpului unui animal testat, inclusiv pielea, trebuie sa
fie retinute sub controlul oficial pana la obtinerea unui rezultat negativ la
testul rapid, cu exceptia cazului in care sunt distruse in conformitate cu pct.
3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitara veterinara.
6.4. Toate partile corpului unui animal depistat pozitiv la testul rapid,
inclusiv pielea, vor fi distruse in conformitate cu pct. 3 sau 4 din anexa nr.
5 la norma sanitara veterinara, cu exceptia materialului care trebuie retinut
in vederea efectuarii examenului de laborator pentru intocmirea evidentelor
prevazute in cap. B sectiunea a III-a din prezenta anexa.
7. Analiza genotipica
7.1. Pentru fiecare caz de encefalopatie spongiforma transmisibila la ovine
se determina genotipul proteinei prionului. Cazurile de encefalopatie
spongiforma transmisibila decelate la animale, la care genotipurile sunt
rezistente la boala (ovine la care genotipurile codifica alanina pe doua gene
alele ale codonului 136, arginina pe doua gene alele ale codonului 154 si
arginina pe doua alele ale codonului 171), trebuie imediat anuntate Comisiei
Europene. Daca este posibil, aceste cazuri trebuie sa faca obiectul
identificarii susei. Daca aceasta identificare nu este posibila, turma de
origine, precum si celelalte turme care au venit in contact cu animalul sunt
supuse unei supravegheri amanuntite in vederea depistarii altor cazuri de
encefalopatie spongiforma transmisibila pentru stabilirea susei.
7.2. In afara de analizarea genotipului, conform pct. 7.1, trebuie
determinat genotipul proteinei prionului la un subesantion de ovine ales la
intamplare si supus testului de depistare conform prevederilor cap. A sectiunea
a II-a pct. 2. Acest subesantion trebuie sa reprezinte cel putin 1% din numarul
total de animale care constituie esantionul pentru fiecare stat si sa aiba cel
putin 100 de animale pentru fiecare stat. Prin derogare se poate opta pentru
analiza genotipului la un numar echivalent de animale vii cu varsta similara.
III. Monitorizarea altor specii de animale
Autoritatea veterinara centrala a Romaniei poate decide in mod voluntar sa
efectueze monitorizarea pentru encefalopatia spongiforma transmisibila la alte
specii de animale decat bovine, ovine si caprine.
CAP. B
I. Informatii ce trebuie prezentate de catre autoritatea competenta, cu
avizul Agentiei Nationale Sanitare Veterinare, Comisiei Europene
1. Numarul de cazuri suspecte pe specii, supuse restrictiilor de miscare
conform art. 12 alin. (1)
2. Numarul de cazuri suspecte pe specii, supuse examenelor de laborator
conform art. 12 alin. (2), si rezultatul examinarilor
3. Numarul de efective in care cazurile suspectate la ovine si caprine au
fost raportate si investigate conform art. 12 alin. (1) si (2)
4. Numarul estimat al fiecarei subpopulatii la care se face referire la
cap. A sectiunea I pct. 3 si 4
5. Numarul de bovine examinate in cadrul fiecarei subpopulatii mentionate
la cap. A sectiunea I pct. 2 - 5, metoda de selectie a probei si rezultatul
testelor
6. Marimea estimata a subpopulatiilor la care se face referire la cap. A
sectiunea a II-a pct. 2 - 4, care au fost selectate pentru recoltare
7. Numarul de ovine si caprine si efectivele testate in cadrul fiecarei
subpopulatii, la care se face referire la cap. A sectiunea a II-a pct. 2 - 5,
metoda de selectie a probei si rezultatul testelor
8. Numarul, distributia varstei si distributia geografica a cazurilor
pozitive de encefalopatie spongiforma bovina si scrapie; tara de origine, daca
nu este aceeasi cu tara notificatoare a cazurilor pozitive de encefalopatie
spongiforma bovina si scrapie; numarul si distributia geografica a efectivelor
scrapie-pozitive; anul si, cand este posibil, luna nasterii trebuie prezentate
pentru fiecare caz de encefalopatie spongiforma bovina
9. Cazurile de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive confirmate
la alte animale decat bovine, ovine si caprine
10. Genotipul proteinei prionului si, daca este posibil, rasa fiecarui
animal care a facut parte din esantion, in cadrul subpopulatiei, conform
prevederilor cap. A sectiunea a II-a pct. 7.1 si 7.2
11. Monitorizarea informatiilor precizate la pct. 1 - 10 se efectueaza de
catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala. Raportarea rezultatelor monitorizarii
se face lunar la Agentia Nationala Sanitara Veterinara.
II. Informatii ce trebuie prezentate in rezumat Comisiei Europene
Rezumatul este prezentat sub forma de tabel cuprinzand informatiile cu
privire la Romania.
III. Evidente
1. Autoritatea careia i s-a delegat competenta va pastra o perioada de 7
ani evidenta:
a) numarului si tipurilor de animale supuse restrictiilor de circulatie
prevazute la art. 12 alin. (1);
b) numarului si rezultatului investigatiilor clinice si epidemiologice
prevazute la art. 12 alin. (1);
c) numarului si rezultatului examenelor de laborator prevazute la art. 12
alin. (2);
d) numarului, identitatii si originii animalelor supuse recoltarilor de
probe in cadrul programelor de supraveghere la care se face referire la cap. A
si, daca este posibil, varsta, rasa si anamneza;
e) genotipului proteinei prionului al cazurilor de encefalopatii
spongiforme transmisibile pozitive la oi.
2. Laboratoarele responsabile cu efectuarea examenelor vor pastra o
perioada de 7 ani documentele referitoare la examene, in special fisele de
laborator si, dupa caz, blocurile de parafina si fotografiile imunoamprentelor
(Western-Blot)."
4. Anexa nr. 4 la norma sanitara veterinara va avea urmatorul cuprins:
"ANEXA 4
la norma sanitara veterinara
FURAJAREA ANIMALELOR
Extinderea interzicerii prevazute la art. 7 alin. (1)
1. Interzicerea prevazuta la art. 7 va fi extinsa pentru furajarea:
A. animalelor de ferma, cu exceptia hranirii animalelor carnivore crescute
pentru blana, cu:
a) proteina procesata de origine animala;
b) gelatina provenita de la rumegatoare;
c) produse din sange;
d) proteina hidrolizata;
e) fosfat dicalcic si tricalcic de origine animala;
f) furaje ce contin proteinele prevazute la lit. a) - e);
B. rumegatoarelor cu proteina de origine animala si furaje care contin
aceeasi proteina.
2. Derogari de la interdictiile prevazute la art. 7 alin. (1) si (2) si
conditii specifice pentru aplicarea unor astfel de derogari
A. Interdictiile prevazute la art. 7 alin. (1) si (2) nu se vor aplica
pentru:
a) furajarea animalelor nerumegatoare cu proteinele mentionate la pct. (i),
(ii) si (iii) si furaje derivate din astfel de proteine, cu conditia ca aceste
proteine sa fi fost prelucrate si aplicate in conformitate cu prevederile art.
19 din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) faina de peste, in conformitate cu conditiile stabilite la lit. B;
(ii) proteine hidrolizate derivate de la pieile si parul animalelor
rumegatoare si nerumegatoare, in conformitate cu conditiile stabilite la lit.
C;
(iii) fosfat dicalcic si fosfat tricalcic, in conformitate cu conditiile
stabilite la lit. D;
b) furajarea rumegatoarelor cu proteinele mentionate la pct. (i), (ii) si
(iii) si produse derivate din astfel de proteine, cu conditia ca aceste
proteine sa fi fost prelucrate si aplicate in conformitate cu prevederile art.
19 din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) lapte, produse pe baza de lapte si colostru;
(ii) oua si produse din oua;
(iii) gelatina derivata de la animale nerumegatoare;
c) furajarea pestilor cu produse din sange si faina din sange derivate de
la nerumegatoare, cu conditia ca acestea sa fi fost prelucrate si aplicate in
conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitara veterinara ce stabileste
reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt
destinate consumului uman si furaje derivate din astfel de proteine, in
conformitate cu conditiile stabilite la lit. E.
B. Conditiile pentru utilizarea de faina de peste si furaje care contin
faina de peste in hrana animalelor de ferma nerumegatoare, cu exceptia
animalelor carnivore crescute pentru blana
a) Faina de peste va fi produsa in unitati de prelucrare destinate exclusiv
pentru productia de produse derivate din peste, care vor fi aprobate pentru
aceasta activitate de autoritatea competenta, in conformitate cu prevederile
art. 17 din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu
privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
b) Inainte de punerea in circulatie libera in Romania, fiecare transport de
faina de peste importat va fi analizat, in conformitate cu prevederile Normei
sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopica si
estimare a constituentilor de origine animala in controlul oficial al
furajelor, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 475/2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 112 din 11 februarie 2002.
c) Furajele care contin faina de peste vor fi produse in intreprinderi care
nu produc furaje pentru rumegatoare si care sunt aprobate pentru aceasta
activitate de autoritatile veterinare competente. Totusi, prin derogare de la
aceasta conditie:
1. nu este necesara o aprobare speciala pentru productia furajelor complete
ce contin faina de peste, pentru a fi folosite in exploatatia proprie, in cazul
in care:
(i) unitatea este inregistrata de autoritatea competenta;
(ii) producatorul detine numai nerumegatoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea in
aceeasi exploatatie;
(iv) furajele ce contin faina de peste utilizate in productie contin mai
putin de 50% proteina bruta;
2. producerea de furaje pentru rumegatoare in intreprinderi producatoare de
furaje care contin faina de peste, pentru alte specii de animale, poate fi
aprobata de autoritatea competenta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
(i) furajele in vrac si ambalate, destinate pentru rumegatoare, sunt
fabricate in instalatii separate fizic de instalatiile in care sunt fabricate
furaje ce contin faina de peste;
(ii) furajele in vrac destinate pentru rumegatoare sunt tinute in
instalatii si depozite separate fizic de instalatiile si depozitele in care
faina de peste vrac si furajele vrac ce contin faina de peste sunt tinute in
timpul depozitarii, transportului si ambalarii;
(iii) registrele ce detaliaza achizitiile, utilizarea de faina de peste si
vanzarea de furaje ce contin faina de peste sunt tinute la dispozitia
autoritatii competente pentru cel putin 5 ani; si
(iv) testele de rutina sunt efectuate pe furaje destinate rumegatoarelor
pentru a se asigura ca proteinele interzise, inclusiv faina de peste, nu sunt
prezente.
d) Eticheta si documentul ce insotesc furajele ce contin faina de peste vor
avea specificate clar cuvintele <<contine faina de peste - este interzisa
administrarea in hrana rumegatoarelor>>.
e) Furajele in vrac ce contin faina de peste sunt transportate de vehicule
care nu transporta in acelasi timp furaje pentru rumegatoare. Daca vehiculul
este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegatoarelor,
acesta trebuie curatat minutios, conform unei proceduri aprobate de
autoritatile competente, pentru a se evita contaminarea incrucisata.
f) Utilizarea si depozitarea furajelor ce contin faina de peste sunt
interzise in fermele unde se afla rumegatoare. Prin derogare de la aceasta
cerinta, autoritatea competenta poate permite utilizarea si depozitarea
furajelor ce contin faina de peste in fermele unde sunt tinute rumegatoare,
daca primeste dovezi ca in ferma sunt implementate masuri ce impiedica ca
furajele ce contin faina de peste sa fie date in hrana rumegatoarelor.
C. Conditii pentru utilizarea proteinelor hidrolizate rezultate de la
nerumegatoare sau de la piei ori piei uscate de rumegatoare si a furajelor ce
contin astfel de proteine in hrana animalelor de ferma nerumegatoare, cu
exceptia carnivorelor crescute pentru blana.
1. Pentru utilizare este necesar ca:
a) proteinele hidrolizate sa fie produse in unitati prelucratoare
autorizate de autoritatile competente in conformitate cu prevederile art. 17
din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
b) furajele ce contin proteine hidrolizate sa fie produse in unitati care
nu produc furaje pentru rumegatoare si care sunt aprobate pentru acest scop de
autoritatea competenta.
2. Totusi, prin derogare de la aceasta conditie:
1. nu este necesara o aprobare speciala pentru productia furajelor
complete, daca sunt folosite in exploatatia proprie si contin proteine
hidrolizate, in cazul in care:
(i) unitatea este inregistrata de autoritatea competenta;
(ii) producatorul detine numai nerumegatoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea in
aceeasi exploatatie;
(iv) furajele care contin proteine hidrolizate utilizate in productie
contin mai putin de 50% proteina bruta;
2. producerea de furaje pentru rumegatoare in intreprinderi specializate,
care contin proteine hidrolizate, pentru alte specii de animale, poate fi
aprobata de autoritatea competenta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
(i) furajele in vrac si ambalate, destinate pentru rumegatoare, sunt
fabricate in instalatii separate fizic de instalatiile in care sunt fabricate
furaje ce contin proteine hidrolizate;
(ii) furajele in vrac destinate pentru rumegatoare sunt tinute in
instalatii si depozite separate fizic de instalatiile si depozitele in care
proteinele hidrolizate vrac si furajele vrac ce contin proteine hidrolizate
sunt tinute in timpul depozitarii, transportului si ambalarii;
(iii) registrele ce detaliaza achizitiile, utilizarea de proteine
hidrolizate si vanzarea de furaje ce contin proteine hidrolizate sunt tinute la
dispozitia autoritatii competente pentru cel putin 5 ani;
c) eticheta si documentele insotitoare ale furajelor ce contin proteine
hidrolizate au clar specificate cuvintele: <<contine proteine hidrolizate
- este interzisa administrarea in hrana rumegatoarelor>>;
d) furajele vrac ce contin proteine hidrolizate sunt transportate de
vehicule ce nu transporta in acelasi timp furaje pentru rumegatoare. Daca
vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate
rumegatoarelor, acesta trebuie curatat corespunzator, conform unei proceduri
aprobate de autoritatile competente, pentru a se evita contaminarea incrucisata;
e) utilizarea si depozitarea de furaje ce contin proteine hidrolizate sunt
interzise in fermele unde sunt tinute rumegatoare. Prin derogare de la aceasta
conditie, autoritatea competenta poate permite utilizarea si depozitarea de
furaje ce contin proteine hidrolizate in fermele unde sunt tinute rumegatoare,
daca se poate dovedi ca in ferma sunt implementate masuri ce impiedica ca
furajele ce contin proteine hidrolizate sa fie administrate in hrana
rumegatoarelor.
D. Conditii pentru utilizarea fosfatului dicalcic, fosfatului tricalcic si
a furajelor ce contin astfel de proteine in hrana animalelor de ferma
nerumegatoare, cu exceptia carnivorelor crescute pentru blana.
1. Pentru utilizare este necesar ca:
a) fosfatul dicalcic si fosfatul tricalcic sa fie produse in unitati
producatoare autorizate de autoritatile competente in conformitate cu
prevederile art. 17 din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de
sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate
consumului uman;
b) furajele care contin fosfat dicalcic sau tricalcic sa fie produse in
unitati care nu produc furaje pentru rumegatoare si care sunt aprobate pentru
acest scop de autoritatea competenta.
2. Totusi, prin derogare de la aceasta conditie:
1. nu este necesara o aprobare speciala pentru productia furajelor
complete, daca sunt folosite in exploatatia proprie si contin fosfat dicalcic
sau fosfat tricalcic, in cazul in care:
(i) unitatea este inregistrata de autoritatea competenta;
(ii) producatorul detine numai nerumegatoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea in
aceeasi exploatatie;
(iv) furajele care contin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic utilizate in
productie contin mai putin de 10% fosfor total;
2. producerea de furaje pentru rumegatoare in intreprinderi specializate,
care contin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, pentru alte specii de
animale, poate fi aprobata de autoritatea competenta daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
(i) furajele in vrac si ambalate, destinate pentru rumegatoare, sunt
fabricate in instalatii separate fizic de instalatiile in care sunt fabricate
furaje ce contin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic;
(ii) furajele in vrac destinate pentru rumegatoare sunt tinute in
instalatii si depozite separate fizic de instalatiile si depozitele in care
fosfatul dicalcic sau tricalcic vrac si furajele vrac ce contin fosfat dicalcic
sau fosfat tricalcic sunt tinute in timpul depozitarii, transportului si
ambalarii;
(iii) registrele ce detaliaza achizitiile, utilizarea de fosfat dicalcic
sau tricalcic si vanzarea de furaje ce contin fosfat dicalcic sau tricalcic
sunt tinute la dispozitia autoritatii competente pentru cel putin 5 ani;
c) eticheta si documentele insotitoare ale furajelor ce contin fosfat
dicalcic sau tricalcic au clar specificate cuvintele: <<contine fosfat
dicalcic sau tricalcic - este interzisa administrarea in hrana
rumegatoarelor>>;
d) furajele vrac ce contin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt transportate
cu vehicule ce nu transporta in acelasi timp furaje pentru rumegatoare. Daca
vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate
rumegatoarelor, acesta trebuie curatat minutios, conform unei proceduri aprobate
de autoritatile competente, pentru a se evita contaminarea incrucisata;
e) utilizarea si depozitarea furajelor ce contin fosfat dicalcic sau
tricalcic sunt interzise in fermele unde se afla rumegatoare. Prin derogare de
la aceasta cerinta, autoritatea competenta poate permite utilizarea si
depozitarea furajelor ce contin fosfat dicalcic sau tricalcic in fermele unde
sunt tinute rumegatoare, daca primeste dovezi ca in ferma sunt implementate
masuri ce impiedica ca furajele ce contin fosfat dicalcic sau tricalcic sa fie
administrate in hrana rumegatoarelor.
E. Conditii pentru utilizarea produselor de sange, a fainii de sange si a
furajelor ce contin astfel de proteine ce provin de la nerumegatoare in hrana
pestelui de crescatorie
1. Pentru utilizare sunt necesare urmatoarele:
a) sangele trebuie sa provina din abatoare aprobate de Uniunea Europeana,
in care nu se sacrifica rumegatoare si care sunt inregistrate ca atare, si
trebuie transportat direct la unitatea de prelucrare cu vehicule destinate in
exclusivitate transportului de sange de nerumegatoare. Daca vehiculele au fost
utilizate pentru transportul sangelui de rumegatoare, acestea trebuie
inspectate dupa curatare, de autoritatile competente, inainte de transportul
sangelui de nerumegatoare. Prin derogare de la aceasta conditie, autoritatea
competenta poate permite sacrificarea rumegatoarelor in abatoare ce colecteaza
sange de nerumegatoare, sange destinat producerii fainii de sange si a
produselor de sange pentru utilizarea in hrana pestilor, daca aceste abatoare
au un sistem de control recunoscut. Sistemul de control trebuie sa includa cel
putin:
1. sacrificarea nerumegatoarelor in spatii separate de cele in care se
sacrifica nerumegatoarele;
2. colectarea, depozitarea, transportul si ambalarea sangelui provenit de
la nerumegatoare in dotari fizic separate de cele in care este colectat,
depozitat, transportat si ambalat sangele provenit de la rumegatoare; si
3. prelevarea sistematica de probe de sange si analiza acestuia la nerumegatoare
in scopul decelarii proteinelor de rumegatoare;
b) produsele de sange si faina de sange trebuie sa fie produse in unitati
ce proceseaza exclusiv sange de nerumegatoare si sunt aprobate de autoritatea
competenta in conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitara veterinara
ce stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman. Prin derogare de la aceasta conditie,
autoritatea competenta poate permite producerea produselor de sange pentru
hrana pestelui in unitati ce prelucreaza sange de rumegatoare, care au un
sistem de control recunoscut pentru prevenirea contaminarii incrucisate, in
urmatoarele conditii:
1. prelucrarea sangelui de nerumegatoare intr-un sistem inchis, separat de
cel in care se prelucreaza sangele de rumegatoare;
2. transportul, depozitarea si ambalarea materiei prime in vrac si a
produselor de sange finite, in vrac, de la nerumegatoare in instalatii si
depozite separate de cele in care sunt pastrate materiile prime in vrac de la
rumegatoare pe durata depozitarii, transportului si ambalarii; si
3. prelevarea sistematica de esantioane si analiza produselor de sange de
la nerumegatoare pentru detectarea proteinelor de rumegatoare;
c) furajele ce contin produse de sange sau faina de sange sunt produse in
unitati producatoare de hrana pentru pesti si in care nu se pregatesc furaje
pentru alte animale de ferma producatoare de hrana, cu exceptia carnivorelor,
si care sunt aprobate in acest scop de autoritatea competenta;
d) eticheta si documentele comerciale insotitoare sau certificatul de
sanatate ale furajelor ce contin produse de sange au clar specificate
cuvintele: <<contin produse de sange - a se administra numai in hrana
pestilor>> sau <<contin faina de sange - a se administra numai in
hrana pestilor>>;
e) vehiculele de transport utilizate pentru transportul hranei pentru
pesti, in vrac, ce contine produse de sange sau faina de sange nu sunt
utilizate pentru transportul furajelor destinate pentru alte animale de ferma,
cu exceptia carnivorelor crescute pentru blana, decat daca vehiculele au fost
in urma curatarii inspectate de autoritatea competenta;
f) utilizarea si depozitarea hranei pentru pesti care contine produse de
sange sau faina de sange sunt interzise in fermele unde sunt tinute sau
crescute alte animale de crescatorie, cu exceptia carnivorelor crescute pentru
blana.
3. Conditii generale de implementare
A. Incepand cu 1 ianuarie 2004, autoritatea veterinara centrala a Romaniei
va intocmi o lista actualizata a abatoarelor aprobate si inregistrate ca
abatoare ce nu sacrifica rumegatoare si a unitatilor aprobate care produc
proteina hidrolizata, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, faina de peste,
produse de sange, faina de sange, cu exceptia gospodariilor autorizate pentru
producerea furajelor ce contin aceste proteine si care functioneaza in
conformitate cu conditiile prevazute de prezenta anexa, pe care o va pune la
dispozitie Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene dupa
aderarea Romaniei la aceasta. Modificarile listei vor putea fi, de asemenea,
comunicate.
B. a) Proteina animala vrac, cu exceptia fainii de peste si a furajelor
vrac ce contin astfel de proteine, este depozitata si transportata in depozite
sau in mijloace de transport rezervate acestui scop. Depozitul sau vehiculul
poate fi utilizat pentru alte scopuri, dupa ce a fost curatat si numai dupa ce
a fost inspectat de autoritatea competenta.
b) Faina de peste in vrac, proteina hidrolizata mentionata la pct. 2 lit.
A.a) pct. (ii), fosfatul dicalcic in vrac mentionat la pct. 2 lit. A.a) pct.
(iii) si faina de sange si produsele de sange mentionate la pct. 2 lit. A.c)
sunt depozitate si transportate in depozite si vehicule destinate acestui scop.
c) Prin derogare de la lit. b):
(i) depozitele si vehiculele pot fi utilizate pentru depozitarea si
transportul de furaje ce contin aceleasi proteine;
(ii) depozitele sau vehiculele, in urma curatarii, pot fi utilizate pentru
alte scopuri dupa ce au fost inspectate de autoritatea competenta; si
(iii) vehiculele care transporta faina de peste pot fi utilizate in alte
scopuri daca unitatea are un sistem de control recunoscut de autoritatea
competenta pentru prevenirea contaminarii incrucisate. Sistemul de control
trebuie sa includa cel putin:
1. evidenta materialului transportat si a operatiunilor de curatare a
vehiculului; si
2. prelevarea sistematica de esantioane si analiza furajelor transportate
pentru detectarea fainii de peste. Autoritatea competenta va efectua inspectii
pentru a verifica aplicarea corecta a planului de control.
C. Furajele, inclusiv hrana animalelor de companie, care contin proteine
animale prelucrate, altele decat faina de peste sau faina de sange de la
nerumegatoare, sau produsele de sange de la rumegatoare nu pot fi produse in
unitati care produc furaje pentru animale de ferma, cu exceptia carnivorelor
crescute pentru blana. Hrana animalelor de companie si furajele destinate
carnivorelor crescute pentru blana, ce contin faina de peste si proteina
hidrolizata mentionata la pct. 2 lit. A.a) pct. (ii), fosfat dicalcic si
tricalcic mentionat la pct. 2 lit. A.a) pct. (iii) si faina de sange si
produsele de sange mentionate la pct. 2 lit. A.c) vor fi produse si transportate
in conformitate cu prevederile mentionate la pct. 2 lit. B.c) si e), lit. C
subpct. 1 lit. b) si d), lit. D subpct. 1 lit. b) si d), lit. E subpct. 1 lit.
c) si e).
D. Exportul catre tarile terte de proteine animale prelucrate, provenite de
la rumegatoare, si de produse ce contin astfel de proteine animale prelucrate
este interzis. Exportul altor proteine animale, al produselor de sange si
produselor ce contin astfel de proteine este permis numai in urmatoarele
conditii:
1. acestea sunt destinate unor utilizari ce nu sunt interzise de
prevederile art. 7;
2. incheierea unui acord scris cu tara terta, anterior exportului, care sa
includa un angajament din partea tarii terte de a respecta scopul final si de a
nu reexporta proteinele animale prelucrate, produsele de sange si produsele ce
contin astfel de proteine pentru scopuri interzise de prevederile art. 7. Dupa
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in cazul acordarii unor astfel de
permisiuni de export, autoritatea veterinara centrala a Romaniei va trebui sa
informeze Comisia Europeana si celelalte state membre ale Uniunii Europene
despre termenii si conditiile acordului cu tara terta in cauza. Masurile
prevazute la prezentul punct nu se aplica pentru faina de peste, daca aceasta
indeplineste conditiile prevazute la lit. B, pentru produse ce contin astfel de
faina de peste si pentru hrana animalelor de companie.
E. Autoritatea competenta va efectua verificari ale documentelor si teste
pe lantul de productie si distributie a furajelor, in conformitate cu Norma
sanitara veterinara privind principiile ce reglementeaza organizarea
inspectiilor oficiale in domeniul nutritiei animale, pentru a controla
respectarea prevederilor acesteia si a dispozitiilor prezentei norme sanitare
veterinare. Cand se detecteaza orice prezenta de proteina animala interzisa se
aplica Norma sanitara veterinara privind principiile ce reglementeaza
organizarea inspectiilor oficiale in domeniul nutritiei animale.
F. Prevederile referitoare la producerea si utilizarea proteinelor animale
prelucrate, cuprinse in Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de
sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate
consumului uman, se aplica pentru furajele mentionate in prezenta anexa."
5. Prevederile referitoare la utilizarea in hrana animalelor a produselor
din sange sau a derivatelor lor din sange, provenite de la nerumegatoare,
conform normei sanitare veterinare, se vor aplica dupa data de 31 decembrie
2003.
6. Anexa nr. 7 la norma sanitara veterinara va avea urmatorul cuprins:
"ANEXA 7
la norma sanitara veterinara
ERADICAREA ENCEFALOPATIEI SPONGIFORME TRANSMISIBILE
1. Ancheta epidemiologica la care se face referire in art. 13 alin. (1)
lit. b) trebuie sa identifice:
A. pentru bovine:
a) toate rumegatoarele din exploatatia din care face parte animalul la care
boala a fost confirmata;
b) atunci cand boala a fost confirmata la o femela, toti descendentii sai
nascuti in cursul a 2 ani inainte sau dupa aparitia clinica a bolii;
c) toate animalele din cohorta animalului la care a fost confirmata boala;
d) posibila origine a bolii;
e) alte animale din exploatatia in care se afla animalul la care a fost
confirmata boala ori din alte exploatatii, care s-ar fi putut infecta cu
agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile sau ar fi fost expuse la
aceleasi furaje ori sursa de contaminare;
f) miscarea furajelor potential contaminate, a altor materiale sau mijloace
de transmitere, care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme
transmisibile la sau de la exploatatia in cauza;
B. pentru ovine si caprine:
a) toate rumegatoarele, altele decat ovinele si caprinele, din exploatatia
din care face parte animalul la care boala a fost confirmata;
b) parintii, toti embrionii, ovulele si ultimii descendenti ai animalului
la care a fost confirmata boala, in masura in care sunt identificabili;
c) toate ovinele si caprinele din exploatatia din care face parte animalul
la care boala a fost confirmata, pe langa cele mentionate la lit. b);
d) posibila origine a bolii si identificarea celorlalte exploatatii in care
se gasesc animale, embrioni sau ovule care ar fi putut fi infectate cu agentul
unei encefalopatii spongiforme transmisibile sau ar fi putut fi expuse la
aceleasi furaje ori sursa de contaminare;
e) miscarea furajelor potential contaminate, a altor materiale sau mijloace
de transmitere care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme
transmisibile la sau de la exploatatia in cauza.
2. Masurile prevazute la art. 13 alin. (1) lit. c) vor avea in vedere cel
putin urmatoarele:
a) in caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la o bovina,
uciderea si distrugerea completa a bovinelor identificate prin ancheta
prevazuta la pct. 1 lit. A. a) - c).
Autoritatea competenta poate hotari sa nu ucida si sa nu distruga toate
bovinele din exploatatia in care se afla animalul la care a fost confirmata
boala, la care se face referire la pct. 1 lit. A, in functie de situatia
epidemiologica si de trasabilitatea animalelor din acea exploatatie;
b) in caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme transmisibile la ovine
sau caprine, autoritatea competenta poate decide, dupa caz:
(i) uciderea si distrugerea completa a tuturor animalelor, embrionilor si
ovulelor identificate prin ancheta prevazuta la pct. 1 lit. B.b) si c); sau
(ii) uciderea si distrugerea completa a tuturor animalelor, embrionilor si
ovulelor identificate prin ancheta prevazuta la pct. 1 lit. B.b) si c), cu
exceptia:
1. berbecilor de reproductie cu genotip ARR/ARR;
2. oilor de reproductie purtatoare cel putin a unei alele ARR, care nu
prezinta alele VRQ;
3. ovinelor purtatoare cel putin a unei alele ARR, care sunt destinate
exclusiv taierii;
4. ovinelor clinic sanatoase care vor fi destinate exclusiv taierii, iar in
acest caz acestea vor fi examinate pentru encefalopatie spongiforma
transmisibila prin teste rapide si, in functie de rezultat, se va decide
destinatia carnii, pana la implementarea testarii genetice a ovinelor din
efectivele in care s-a diagnosticat encefalopatia spongiforma transmisibila;
(iii) daca animalul infectat a fost introdus din alta exploatatie,
autoritatea competenta poate decide, pe baza istoricului cazului, sa aplice
masuri de eradicare in exploatatia de origine, pe langa sau in loc de
exploatatia in care a fost confirmata infectia. In cazul utilizarii pentru
pasunat a unui teren comun pentru mai mult de un efectiv, autoritatea
competenta poate decide sa limiteze aplicarea masurilor la un singur efectiv,
pe baza unei analize a tuturor factorilor epidemiologici;
c) in cazul confirmarii encefalopatiei spongiforme bovine la un animal din
specia ovine sau caprine, uciderea si distrugerea completa a tuturor
animalelor, embrionilor si ovulelor identificate prin ancheta prevazuta la pct.
1 lit. B.b) - e).
3. Numai urmatoarele animale pot fi introduse in exploatatia/exploatatiile
in care o distrugere a avut loc in conformitate cu pct. 2 lit. b) pct. (i) sau
(ii):
a) masculi din specia ovine cu genotip ARR/ARR;
b) ovine femele purtatoare cel putin a unei alele ARR, care nu prezinta
alele VRQ;
c) caprine, cu conditia ca:
1. nici un animal din specia ovine, altele decat cele cu genotip ARR/ARR,
nu este prezent in exploatatie;
2. au fost efectuate curatenia si dezinfectia completa a tuturor
adaposturilor de animale din cladiri in urma depopularii;
3. exploatatia va fi supusa monitorizarii intensificate a encefalopatiei
spongiforme transmisibile, incluzand testarea tuturor caprinelor reformate si
moarte in ferma, in varsta de peste 18 luni.
4. Numai urmatoarele produse germinale de la ovine pot fi utilizate in
exploatatia/exploatatiile in care o distrugere a avut loc in conformitate cu
pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (ii):
a) material seminal de la berbeci cu genotip ARR/ARR;
b) embrioni purtatori cel putin a unei alele ARR, care nu prezinta alele
VRQ.
5. Pe parcursul unei perioade tranzitionale, pana la 1 ianuarie 2006 cel mai
tarziu si prin derogare de la restrictia formulata la pct. 3 lit. b) si pct. 4
lit. b), atunci cand este dificil sa se obtina ovine de inlocuire de genotip
cunoscut, autoritatea competenta poate decide sa permita introducerea in
exploatatii a mieluselelor negestante de genotip necunoscut la care se refera
pct. 2 lit. b) pct. (i) si (ii).
6. In urma aplicarii intr-o exploatatie a masurilor la care se refera pct.
2 lit. b) pct. (i) si (ii):
a) miscarea oilor ARR/ARR din exploatatie nu va face subiectul nici unei
restrictii;
b) oile purtatoare numai a unei alele ARR pot iesi din exploatatie numai
pentru a merge direct pentru taiere sau in scopuri de distrugere;
c) oile de alte genotipuri pot iesi din exploatatie numai in scopuri de
distrugere sau, pana la implementarea testarii genotipice, si in scopul taierii
cu efectuarea testarii pentru encefalopatie spongiforma transmisibila prin
teste rapide.
7. Restrictiile la care se refera pct. 3, 4 si 6 vor continua sa se aplice
exploatatiei pentru o perioada de 3 ani de la:
a) data atingerii statusului ARR/ARR de catre toate ovinele din
exploatatie; sau
b) ultima data la care orice animal din specia ovine sau caprine a fost
tinut in exploatatie; sau
c) in cazul prevazut la pct. 3 lit. c), data la care a inceput
monitorizarea intensificata a encefalopatiei spongiforme transmisibile.
8. Atunci cand frecventa alelei ARR in cadrul rasei sau exploatatiei este
scazuta sau atunci cand se considera necesar pentru a se evita consangvinizarea,
autoritatea competenta poate decide:
a) sa amane distrugerea animalelor la care se refera pct. 2 lit. b) pct.
(i) si (ii) pentru maximum 2 ani de crestere;
b) sa permita ovinelor, la care se refera pct. 2 lit. b) pct. (i) si (ii),
altele decat cele specificate la pct. 3 si 4, sa fie introduse in exploatatii
cu conditia ca acestea sa nu poarte alele VRQ.
9. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in cazul aplicarii
derogarilor la care se refera pct. 5 si 8, se va notifica Comisiei Europene o
lista a conditiilor si criteriilor utilizate pentru acordarea acestora."
7. Anexa nr. 8 la norma sanitara veterinara se modifica dupa cum urmeaza:
a) Titlul capitolului A va avea urmatorul cuprins:
"Conditii pentru schimburile comerciale cu animale vii intre statele
membre ale Comunitatii Europene si Romania"
b) Partea I a capitolului A va avea urmatorul cuprins:
"I. Conditii care se aplica indiferent de categoria statului membru al
Uniunii Europene sau a tarii terte de origine ori de rezidenta a animalului
Urmatoarele conditii se aplica comertului cu ovine si caprine:
a) Ovinele si caprinele pentru reproductie trebuie:
(i) sa provina dintr-o exploatatie care indeplineste urmatoarele conditii
cel putin in ultimii 3 ani:
1. este supusa controalelor veterinare oficiale regulate;
2. animalele sunt identificate;
3. nu a fost confirmat nici un caz de scrapie;
4. controlul prin prelevarea probelor se efectueaza in exploatatie pentru
femelele varstnice destinate reformei;
5. femelele sunt introduse in exploatatia respectiva numai daca provin
dintr-o exploatatie care indeplineste aceleasi conditii; sau
(ii) sa fi fost tinute in permanenta de la nastere sau in ultimii 3 ani
intr-o exploatatie ori in exploatatii ce indeplinesc conditiile stabilite la
pct. (i); sau
(iii) de la data testarii genotipice a animalelor rezultatele acestui test
de laborator sa confirme ca secventele nucleotidice ale ADN-ului celular al
animalelor cu acelasi genotip cu cel al proteinei prionice, respectiv ARR/ARR.
b) In situatia in care autoritatea competenta aplica un program national
obligatoriu sau voluntar de control al scrapiei pentru tot teritoriul ori
pentru o parte a teritoriului sau:
(i) poate prezenta programul respectiv Comisiei Europene, indicand in
special:
1. distributia bolii in Romania;
2. justificarea programului, luand in considerare importanta bolii si
raportul cost/beneficiu;
3. zona geografica in care va fi aplicat programul;
4. categoriile de status ce trebuie aplicate exploatatiilor, standardele
care trebuie atinse in fiecare categorie;
5. procedurile de testare ce trebuie folosite;
6. procedurile de monitorizare a programului;
7. actiunea ce trebuie intreprinsa daca, din orice motiv, o exploatatie isi
pierde statutul;
8. masurile ce trebuie luate daca rezultatele controalelor efectuate
conform prevederilor programului sunt pozitive;
(ii) programele la care se face referire la pct. (i) pot fi aprobate
conform criteriilor stabilite la punctul respectiv si procedurii legislative
nationale. Conform aceleiasi proceduri, garantiile suplimentare, generale sau
specifice, care pot fi solicitate in comertul Romaniei cu statele membre ale
Uniunii Europene, sunt precizate in acelasi timp sau cel mai tarziu in termen
de 3 luni de la aprobarea programelor. Aceste garantii nu trebuie sa le
depaseasca pe cele pe care Romania le implementeaza la nivel national;
(iii) programul prezentat de autoritatea competenta poate fi amendat sau completat
conform procedurii legislative nationale. Conform aceleiasi proceduri poate fi
aprobata o modificare sau o completare la un program deja aprobat ori la
garantiile definite conform pct. (ii).
c) Cand autoritatea competenta considera ca teritoriul sau ori o parte a
teritoriului sau este indemn de scrapia ovina:
(i) prezinta Comisiei Europene justificarile corespunzatoare, precizand in
special:
1. istoricul aparitiei bolii pe teritoriul sau;
2. rezultatele testelor de supraveghere bazate pe o examinare serologica,
microbiologica, patologica sau epidemiologica;
3. durata supravegherii efectuate;
4. reglementarile ce permit controlul absentei bolii;
(ii) garantiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi
solicitate in comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene, sunt
precizate conform prevederilor legislative nationale. Aceste garantii nu
trebuie sa le depaseasca pe cele care sunt implementate la nivel national;
(iii) autoritatea competenta trebuie sa notifice Comisiei Europene orice
modificare a prevederilor specificate la pct. (i) referitoare la boala.
Garantiile definite conform pct. (ii) pot, potrivit acestei notificari, sa fie
amendate sau anulate conform procedurii nationale."
8. Anexa nr. 9 la norma sanitara veterinara se modifica dupa cum urmeaza:
a) Litera A a capitolului C va avea urmatorul cuprins:
"A. Importul de carne proaspata (cu os sau dezosata) si de produse de
origine animala provenite de la bovine din tarile si din regiunile clasate in
categoria a 2-a este conditionat de prezentarea unui certificat sanitar
international care sa ateste ca furajarea rumegatoarelor cu proteine provenite
de la rumegatoare a fost interzisa si interdictia a fost respectata
efectiv."
b) Capitolul E va avea urmatorul cuprins:
"CAP. E
Activitatile de import de ovine si caprine sunt reglementate dupa cum
urmeaza:
1. Ovinele si caprinele importate in Romania sau exportate din Romania in
Uniunea Europeana dupa 1 octombrie 2003 trebuie sa fie insotite de un
certificat veterinar de sanatate ce atesta faptul ca:
a) fie aceste animale au fost fatate si crescute in mod continuu in
exploatatii in care nu a fost diagnosticat niciodata nici un caz de scrapie si,
in cazul ovinelor si caprinelor pentru reproductie, acestea sunt conforme
cerintelor pct. (i) si (ii) ale lit. a) a pct. I al cap. A din anexa nr. 8 la
norma sanitara veterinara;
b) fie sunt ovine cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, definita in
anexa nr. 1 la Norma sanitara veterinara stabilind cerintele minime pentru
supravegherea genotipica a proteinelor prionice la ovinele de reproductie, si
provin dintr-o exploatatie in care nu a fost raportat nici un caz de scrapie in
ultimele 6 luni.
2. Daca ovinele si caprinele sunt destinate pentru un stat membru care
beneficiaza, pentru tot teritoriul sau ori o parte din acesta, de prevederile
stabilite la lit. b) sau c) pct. I cap. A din anexa nr. 8 la norma sanitara
veterinara, acestea se vor conforma cu garantiile suplimentare, generale sau
specifice."
9. Anexa nr. 10 la norma sanitara veterinara se modifica dupa cum urmeaza:
a) La capitolul A punctul 3, textul cu privire la Grecia va avea urmatorul
cuprins:
"Grecia: Ministerul Agriculturii
Laboratorul Veterinar din Larisa
Km 7 de la Larisa - Autostrada Trikala
GR-411 10 Larisa
(teste rapide si teste imunologice)
Laboratorul de Macropatologie
Facultatea de Medicina Veterinara
Universitatea Aristotel din Salonic
Giannitson & Voutyra St.
GR-542 27 Salonic
(histopatologie)"
b) Punctul 4 al capitolului C va avea urmatorul cuprins:
"4. Teste rapide
In scopul realizarii testelor rapide in conformitate cu art. 5 alin. (3) si
art. 6 alin. (1), urmatoarele metode trebuie utilizate ca teste rapide:
a) testul imunoblotting bazat pe o procedura Western blotting pentru
detectarea fractiei proteazorezistente PrPRes (test Prionic-Check Western);
b) testul ELISA in chimioluminiscenta ce implica o procedura de extractie
si o tehnica ELISA ce utilizeaza un reactiv chimioluminiscent intens (test
Enfer);
c) testul imunologic sandwich pentru PrPRes efectuat in urma etapelor de
denaturare si concentratie (test Bio-Rad TeSeE, precedentul test Bio Rad
Platelia). Totusi exista stocuri ce poarta numele <<test Bio-Rad
Platelia>>, ce pot fi utilizate in decurs de 9 luni de la data intrarii
in vigoare a modificarii prezentei anexe;
d) testul imunologic (ELISA) pe baza de microplaci, ce detecteaza
rezistenta proteazei PrPRes cu anticorpi monoclonali (test Prionics-Check LIA);
e) testul imunologic automat dependent de confirmare, ce compara
reactivitatea anticorpilor de detectare cu formare de proteaza sensibila si
proteaza rezistenta la PrPSc (un anumit fragment de proteaza rezistenta PrPSc
este echivalent la PrPRes) si la PrPRes (test InPro CDI - 5).
Producatorul de teste rapide trebuie sa aplice un sistem de asigurare a
calitatii autorizat de laboratorul comunitar de referinta, ce asigura ca
performanta testului ramane neschimbata. Producatorul trebuie sa furnizeze
protocolul de testare laboratorului comunitar de referinta.
Modificarile testului rapid sau ale protocolului de testare pot fi facute
numai in uma notificarii prealabile a laboratorului comunitar de referinta si
cu conditia ca laboratorul comunitar de referinta sa constate ca modificarea nu
reduce sensibilitatea, specificitatea sau fiabilitatea testului rapid. Aceasta
constatare va trebui sa fie comunicata Comisiei Europene si laboratoarelor
nationale de referinta."
10. Partea A a anexei nr. 11 la norma sanitara veterinara va avea urmatorul
cuprins:
"A. Privind materialele cu risc specific, carne separata mecanic si
tehnici de taiere
1. a) Urmatoarele tesuturi sunt desemnate ca materiale cu risc specific:
(i) craniul, excluzand mandibula si incluzand encefalul si ochii, coloana
vertebrala, cu exceptia vertebrelor coccigiene, procesele transversale ale
vertebrelor toracice, lombare si aripile sacrale, dar incluzand ganglionii
rahidieni si maduva spinarii, provenite de la bovinele in varsta de peste 12
luni, precum si tonsilele, intestinul, de la duoden la rect, si mezenterul
provenite de la bovinele de toate varstele;
(ii) craniul, incluzand creierul si ochii, tonsilele si maduva spinarii,
provenite de la ovinele si caprinele in varsta de peste 12 luni sau care au un
incisiv permanent erupt prin gingie, precum si splina si ileonul provenite de
la ovinele si caprinele de toate varstele. Varsta indicata mai sus pentru
indepartarea coloanei vertebrale poate fi modificata printr-o completare adusa
prezentei reglementari, tinand seama de probabilitatea statistica a aparitiei
encefalopatiei spongiforme bovine la grupele de varsta de risc la bovinele din
Uniunea Europeana si Romania, pe baza rezultatelor supravegherii encefalopatiei
spongiforme bovine, prevazute la cap. A sectiunea I din anexa nr. 3 la norma
sanitara veterinara si la partea B din prezenta anexa.
b) In plus fata de materialele cu risc specificat enumerate la lit. a),
urmatoarele tesuturi trebuie desemnate ca materiale cu risc specific in Regatul
Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, precum si in Portugalia, cu
exceptia Regiunii Autonome Azore: intregul cap, exclusiv limba, inclusiv
creierul, ochii, ganglionul trigemen, timusul, splina si maduva spinarii,
provenite de la bovinele cu varsta de peste 6 luni.
2. Prin derogare de la prevederile pct. 1 lit. a) pct. (i), autoritatea
competenta poate lua o decizie in vederea permiterii folosirii coloanei
vertebrale si ganglionilor rahidieni proveniti de la bovine:
a) fatate, crescute in permanenta si taiate in state pentru care o evaluare
stiintifica a stabilit ca aparitia encefalopatiei spongiforme bovine la
bovinele autohtone este foarte improbabila sau improbabila, dar nu exclusa; sau
b) fatate dupa data aplicarii efective a interdictiei furajarii
rumegatoarelor cu proteina mamifera in state cu encefalopatie spongiforma
bovina raportata la animalele autohtone sau pentru care o evaluare stiintifica
a stabilit ca este posibila aparitia encefalopatiei spongiforme bovine la
bovinele autohtone. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
Portugalia si Suedia pot beneficia de aceasta derogare pe baza dovezilor
evaluate anterior. Pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene acest
lucru se poate solicita Comisiei Europene spre evaluare, cu conditia furnizarii
datelor cu privire la lit. a) sau b). Statele care beneficiaza de aceasta
derogare, pe langa cerintele prevazute la cap. A sectiunea I din anexa nr. 3 la
norma sanitara veterinara, vor asigura ca se aplica unul dintre testele rapide
aprobate, enumerate la cap. C pct. 4 din anexa nr. 10 la norma sanitara
veterinara, tuturor bovinelor in varsta de peste 30 de luni, care:
(i) au murit in ferma sau in cursul transportului, dar care nu au fost
taiate pentru consum uman, cu exceptia bovinelor moarte din zonele indepartate
cu densitate animala mica, situate in statele in care aparitia encefalopatiei
spongiforme bovine este improbabila;
(ii) au fost supuse taierii normale pentru consum uman.
Aceasta derogare nu permite folosirea coloanei vertebrale si a ganglionilor
rahidieni de la bovinele mai mari de 30 de luni, provenite din Regatul Unit al
Marii Britanii si Irlandei de Nord si Portugalia, cu exceptia Insulelor Azore. Expertii
Comisiei Europene pot efectua controale ad-hoc pentru a verifica ulterior
dovada prezentata, in conformitate cu prevederile art. 21.
3. Este interzisa utilizarea oaselor de bovine, ovine si caprine pentru
productia carnii recuperate mecanic.
4. Lacerarea tesuturilor nervoase centrale prin intermediul unui instrument
alungit sub forma de tija, introdus in cavitatea craniana dupa asomare, nu
trebuie sa fie efectuata la bovine, ovine sau caprine a caror carne este
destinata pentru consum uman sau animal.
5. Materiile cu risc specific trebuie sa fie indepartate in:
a) abatoare sau, dupa caz, alte locuri de taiere;
b) unitati de transare in cazul coloanei vertebrale la bovine;
c) atunci cand este corespunzator, in unitati intermediare prevazute la
art. 10 din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu
privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman sau
utilizatori si centre de colectare autorizate si inregistrate conform
prevederilor art. 23 alin. (2) lit. c) pct. (iv) si (vii) din aceeasi norma
sanitara veterinara. Prevederile de mai sus nu trebuie sa se aplice categoriei
1 de materii pentru furajarea pasarilor necrofage, in conformitate cu art. 23
alin. (2) lit. d) din Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de
sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate
consumului uman.
6. Limba bovinelor de toate varstele, destinata consumului uman sau animal,
trebuie sa fie recoltata de la abator printr-o sectiune transversala catre
procesul lingual al osului bazihioid.
7. Carnea capului de la bovine in varsta de peste 12 luni trebuie sa fie
recoltata din abator in conformitate cu un sistem de control recunoscut de
autoritatea competenta, pentru a se asigura prevenirea contaminarii posibile a
carnii capului prin tesutul sistemului nervos central. Sistemul trebuie sa
includa cel putin urmatoarele prevederi:
a) recoltarea va avea loc intr-o suprafata special destinata acestui scop,
separata fizic de alte parti ale lantului de taiere;
b) atunci cand capetele sunt indepartate din conveier sau din carlige
inainte de prelevarea (recoltarea) musculaturii capului, gaura frontala
impuscata si foramen magnum trebuie sa fie sigilate cu un dop impermeabil si
solid. Atunci cand trunchiul cerebral este prelevat pentru testare de laborator
pentru encefalopatia spongiforma bovina, foramen magnum trebuie sa fie sigilat
imediat dupa prelevare;
c) carnea capului nu trebuie sa fie recoltata de la capetele ai caror ochi
sunt deteriorati sau pierduti imediat inainte ori dupa taiere sau care sunt
altfel deteriorati intr-un mod care duce la contaminarea capului cu tesut
nervos central;
d) carnea capului nu trebuie sa fie recoltata de la capetele care nu au
fost corespunzator sigilate;
e) fara a se aduce atingere regulilor generale de igiena, instructiunile
specifice de lucru trebuie sa fie aplicate pentru a se preveni contaminarea
carnii capului in timpul recoltarii, in special in cazul cand sigiliul prevazut
la lit. b) este pierdut sau ochii sunt deteriorati in timpul activitatii;
f) trebuie sa fie aplicat un plan de prelevare utilizand un test
corespunzator de laborator pentru a se detecta tesutul sistemului nervos
central, pentru a se verifica, in fapt, ca sunt implementate masurile pentru
reducerea contaminarii.
8. Prin derogare de la cerintele pct. 7, autoritatea competenta poate
decide sa aplice la abatoare un sistem de control alternativ pentru recoltarea
musculaturii capului de la bovine, pentru consecventa unei reduceri echivalente
a nivelului de contaminare a musculaturii capului cu tesutul sistemului nervos
central. Un plan de prelevare utilizand un test de laborator corespunzator
pentru a se detecta tesutul sistemului nervos central trebuie sa fie aplicat
pentru a se verifica daca sunt implementate masurile pentru reducerea
contaminarii. Romania, dupa aderarea la Uniunea Europeana, atunci cand va
folosi aceasta derogare, va trebui sa informeze Comisia si celelalte state
membre in cadrul Comitetului Permanent al Lantului Alimentelor si Sanatatii
Animale despre sistemul acestora de control si despre rezultatele prelevarii.
9. Prevederile pct. 7 si 8 nu trebuie sa se aplice prelevarii limbii in
conformitate cu pct. 6 si nici prelevarii musculaturii obrazului in abatoare,
daca aceasta operatie este efectuata fara indepartarea capetelor de bovine din
conveier sau carlige.
10. Prin derogare de la pct. 5 si 7, autoritatea competenta poate decide sa
se permita:
a) indepartarea maduvei spinarii de la ovine si caprine in unitati de
transare autorizate in mod special pentru acest scop;
b) indepartarea coloanei vertebrale de la carcase sau de la parti ale
carcaselor in macelarii autorizate, monitorizate si inregistrate in mod
specific pentru acest scop;
c) prelevarea musculaturii capului de la bovine in unitati de transare
autorizate in mod specific pentru acest scop, in conformitate cu urmatoarele
prevederi:
(i) capetele de bovine destinate pentru transport catre unitati de transare
autorizate in mod specific pentru prelevarea musculaturii capului trebuie sa se
conformeze cu urmatoarele prevederi:
1. capetele trebuie sa fie suspendate intr-un cuier in timpul perioadei de
depozitare si transport de la abator la unitatea de transare autorizata in mod
specific;
2. gaura frontala impuscata si foramen magnum trebuie sa fie sigilate in
mod corespunzator cu un dop solid si impermeabil inainte sa fi fost mutate din
conveier sau din carlige catre cuiere. Atunci cand trunchiul cerebral este
prelevat pentru testare de laborator pentru encefalopatia spongiforma bovina,
foramen magnum trebuie sa fie sigilat imediat dupa acea prelevare;
3. capetele care nu au fost sigilate corespunzator in conformitate cu pct.
2, capete cu ochi deteriorati sau pierduti imediat inainte sau dupa taiere sau
care au fost altfel deteriorati intr-un mod in care rezulta o contaminare mare
a musculaturii capului cu tesut nervos central trebuie sa fie excluse din
transportul catre unitatile de transare autorizate in mod specific;
4. un plan de prelevare utilizand o testare de laborator corespunzatoare
pentru a se detecta tesutul sistemului nervos central trebuie sa fie efectuat
pentru a se verifica implementarea propriu-zisa a masurilor pentru a se reduce
riscul contaminarii;
(ii) prelevarea musculaturii capului de la bovine in unitati de transare
autorizate in mod specific pentru acest scop trebuie sa fie efectuata in
conformitate cu un sistem de control recunoscut de autoritatea competenta,
pentru a se asigura prevenirea contaminarii posibile a musculaturii capului.
Sistemul trebuie sa includa cel putin:
1. toate capetele trebuie sa fie controlate in mod vizibil pentru a se
detecta semnele contaminarii sau deteriorarii si sigilarii corespunzatoare
inainte de inceperea prelevarii musculaturii capului;
2. musculatura capului nu trebuie sa fie prelevata de la capete care nu au
fost sigilate corespunzator, capete cu ochi deteriorati sau care au fost
deteriorati intr-un mod in care rezulta o contaminare mare a musculaturii
capului cu tesut nervos central. Musculatura capului nu trebuie, de asemenea,
sa fie prelevata de la orice cap atunci cand contaminarea unor astfel de capete
este suspicionata;
3. fara a se prejudicia regulile generale referitoare la igiena, trebuie sa
fie aplicate instructiuni de lucru pentru a se preveni contaminarea
musculaturii capului in timpul transportului si prelevarii, in special atunci
cand sigiliul este distrus sau ochii sunt deteriorati in timpul activitatii;
4. un plan de prelevare utilizand un test de laborator corespunzator pentru
a se detecta tesutul sistemului nervos central trebuie sa fie aplicat pentru a
se verifica daca sunt aplicate corespunzator masurile pentru a se reduce
contaminarea.
11. Toate materiile de risc specificate trebuie sa fie vopsite cu vopsea,
dupa cum este corespunzator, marcate imediat la eliminare si ecarisate in
conformitate cu prevederile stabilite la art. 4 alin. (2) din Norma sanitara
veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la
animale ce nu sunt destinate consumului uman.
12. Autoritatea veterinara competenta trebuie sa efectueze frecvent
inspectii oficiale pentru a verifica aplicarea corecta a prevederilor prezentei
anexe si trebuie sa se asigure ca sunt luate masurile pentru a se evita orice
contaminare, in special in abatoare, unitati de transare sau in alte locuri
unde materialul de risc specific este eliminat, precum macelarii sau
intreprinderi mentionate la pct. 5 lit. c).
Autoritatea competenta trebuie, in special, sa stabileasca un sistem pentru
a se asigura si verifica urmatoarele:
a) materialul de risc specific este utilizat in scopurile autorizate in
conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman;
b) materialul de risc specific este ecarisat in conformitate cu prevederile
Normei sanitare veterinare ce stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
13. Statele membre pot decide sa permita expedierea de capete sau carcase
ce contin material cu risc specific catre alt stat membru dupa ce acel stat a
acceptat sa primeasca materialul si a autorizat conditiile specifice aplicabile
unui astfel de transport. Semicarcase sau semicarcase taiate in nu mai mult de
3 bucati pentru vanzare en gros si sferturi ce nu contin material cu risc
specific, altele decat coloana vertebrala, incluzand radacina dorsala a
ganglionului, pot fi importate intr-un stat membru sau expediate catre alte
state fara autorizarea prealabila a ultimului stat.
14. Un sistem de control trebuie sa fie aplicat pentru indepartarea
coloanei vertebrale asa cum se specifica la pct. 1 lit. a) pct. (i). Sistemul
trebuie sa includa cel putin urmatoarele masuri:
a) atunci cand indepartarea coloanei vertebrale nu este solicitata,
carcasele sau bucatile de carcase de la bovine pentru vanzare en gros, ce
contin coloana vertebrala, trebuie sa fie identificate printr-o dunga albastra
pe eticheta prevazuta de Norma sanitara veterinara privind sistemul de
identificare si inregistrare a bovinelor corelat cu etichetarea carnii de
bovine si a produselor din carne de bovina, aprobata prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 345/2002, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 872 din 3 decembrie 2002;
b) o identificare specifica a numarului de carcase de bovine sau de bucati
de carcase pentru vanzare en gros, de la care indepartarea coloanei vertebrale
este solicitata si de la care indepartarea coloanei vertebrale nu este
solicitata, trebuie sa fie adaugata la documentul comercial mentionat la art. 3
alin. (1) lit. A.f) pct. 2 din Norma sanitara veterinara privind conditiile de
sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401 din 5
septembrie 2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din
22 ianuarie 2003, sau la documentul mentionat la art. 1 alin. (2) din Norma
sanitara veterinara privind stabilirea procedurilor controalelor veterinare la
PIF din Romania asupra produselor provenite din tari terte, aprobata prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 343/2002,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845 din 22 noiembrie
2002, dupa caz;
c) macelariile trebuie sa pastreze pentru cel putin un an documentele
comerciale mentionate la lit. b).
15. a) Produsele de origine animala mentionate mai jos trebuie sa fie
supuse conditiilor stabilite la lit. b) privind importul in Romania:
1. materialul cu risc specific mentionat la pct. 1 lit. a);
2. carne proaspata: carnea proaspata definita de Norma sanitara veterinara
privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii
proaspete;
3. carne tocata si preparate din carne: carnea tocata si preparatele din
carne definite de Norma sanitara veterinara privind conditiile pentru
producerea si comercializarea carnii tocate si a carnii preparate, aprobata
prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 490/2002,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 25 martie
2003;
4. produse din carne: produsele din carne definite de Norma sanitara
veterinara privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si
comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine animala,
aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
322/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 26
mai 2003;
5. alte produse de origine animala: alte produse de origine animala asa cum
sunt definite de Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate care
reglementeaza producerea si comercializarea produselor din carne si a altor
produse de origine animala;
6. grasimi topite asa cum sunt definite de Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman;
7. gelatina la care se refera Norma sanitara veterinara privind conditiile
sanitare veterinare pentru producerea, comertul cu statele membre ale Uniunii
Europene si importul din tari terte al unor alimente pentru animalele de
companie si al unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de
companie, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 88/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
537 din 23 iulie 2002, si Norma sanitara veterinara ce stabileste reguli de
sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate
consumului uman;
8. hrana pentru animale de companie la care se refera Norma sanitara
veterinara ce stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la
animale ce nu sunt destinate consumului uman;
9. produse din sange la care se refera Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman;
10. proteina animala prelucrata, mentionata de Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman;
11. oase si produse din oase mentionate de Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman;
12. materii de categoria 3, mentionate de Norma sanitara veterinara ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale ce nu
sunt destinate consumului uman. Orice referire la <<produse de origine
animala>> desemneaza produse de origine animala mentionate in prezentul
punct si nu se refera la alte produse de origine animala ce contin sau sunt
derivate din acele produse de origine animala.
b) Atunci cand produsele de origine animala mentionate mai sus, ce contin
materii de la bovine, ovine sau caprine, sunt importate in Romania din tari
terte sau regiuni ale acestora, certificatele de sanatate trebuie sa fie
insotite de o declaratie semnata de autoritatea competenta a tarii de
productie, formulata dupa cum urmeaza:
<<Produsul de origine animala nu contine si nu provine:
(i) fie din produsele la care se face referire in sectiunea A a anexei nr.
9 la norma sanitara veterinara, produse dupa data de 31 martie 2001, sau din
carnea separata mecanic, obtinuta de pe oasele capului sau ale coloanei
vertebrale a bovinelor, ovinelor ori caprinelor, produsa dupa data de 31 martie
2001. Dupa data de 31 martie 2001 animalele nu au fost taiate dupa asomare prin
intermediul injectarii de gaz in cavitatea craniana sau ucise prin aceeasi
metoda ori taiate prin lacerare dupa asomare cu ajutorul unui instrument
alungit sub forma de tija, introdus in cavitatea craniana. Carcasele,
semicarcasele si sferturile de carcase pot contine coloana vertebrala in cazul
importului;
(ii) fie din materiale de la bovine, ovine si caprine, altele decat cele
nascute, crescute si sacrificate in urmatoarele tari: Argentina, Australia,
Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua
Zeelanda, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay,
Vanuatu.>>"
11. Partea B a anexei nr. 11 se abroga.
12. Partea C a anexei nr. 11 se abroga.
13. Partea D a anexei nr. 11 se modifica dupa cum urmeaza:
a) Punctul 2 se abroga.
b) Punctul 3, care devine punctul 2, se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"2. Punctul 1 nu se va aplica activitatilor de import al bovinelor
nascute si crescute in mod continuu in urmatoarele tari: Argentina, Australia,
Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua
Zeelanda, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay,
Vanuatu."
Art. 2
Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti, precum
si institutele centrale de profil vor duce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3
Agentia Nationala Sanitara Veterinara va controla modul de indeplinire a
prevederilor prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului,
Ilie Sarbu