ORDIN   Nr. 760 din 13 august 2003

privind Normele metodologice de realizare a activitatilor de screening in cadrul subprogramului 2.2 - Preventie si control in patologia oncologica

ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 613 din 29 august 2003

    Avand in vedere prevederile art. 4 alin. (3) din Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sanatate in anul 2003,
    vazand Referatul de aprobare al Directiei generale asistenta medicala nr. M.B. 2029 din 12 august 2003,
    in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii,

    ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele metodologice de realizare a activitatilor de screening in cadrul subprogramului 2.2 - Preventie si control in patologia oncologica, prevazute in anexele 1, 2, 3 si 4 care fac parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Directiile implicate din cadrul Ministerului Sanatatii si directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala, precum si institutele oncologice vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                            Ministrul sanatatii,
                               Mircea Beuran

    ANEXA 1

                             NORME METODOLOGICE
de realizare a activitatilor de screening in cancerul colului uterin

    Etapa I: Directia de sanatate publica si comisia teritoriala de specialisti pentru cancer vor selecta medicii de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), in vederea aplicarii programului national de preventie a cancerului colului uterin in teritoriul arondat atat teoretic, prin inmanarea de catre Directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti a caietelor metodologice transmise de Ministerul Sanatatii (Directia generala asistenta medicala), cat si practic de catre comisia de specialitate in domeniu (oncologie, ginecologie, anatomie patologica).

    Etapa a II-a: Rolul si locul medicului de familie in programul national de preventie:
    - examinarea, conform cadrului actual legal, o data pe an a intregii populatii inscrise pe lista acestuia, in vederea identificarii persoanei care prezinta risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului colului uterin;
    - tuturor persoanelor examinate clinic in cadrul legal actual le vor fi prezentate normele de educatie sanitara specifice afectiunilor ginecologice.
    La aceste actiuni vor fi implicate alaturi de Ministerul Sanatatii si organizatii neguvernamentale intr-un program comun de educatie;
    - intocmirea fisei medicale personale a persoanei care prezinta risc, cu consemnarea urmatoarelor date:
        - varsta;
        - factorul/factorii de risc:
    1. infectia virala genitala cu HPV;
    2. debutul precoce al activitatii sexuale (sub varsta de 16 ani);
    3. viata sexuala dezordonata; parteneri sexuali multiplii;
    4. fumatul;
    5. antecedente heredo-colaterale de cancer al colului uterin, in special rude de gradul I;
    6. antecedente personale de cancer in situ al colului uterin;
    7. utilizarea contraceptivelor orale;
    8. deficite imune dobandite sau congenitale;
    - medicii de familie instruiti vor recolta probele pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul Babes-Papanicolau si se vor ocupa de trimiterea acestor probe catre laboratorul de anatomie patologica nominalizat de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru a participa la prezentul program de screening;
    - medicii de familie care nu au fost instruiti, dar vor sa participe la acest program de screening se vor ocupa numai de pregatirea persoanelor asigurate, pe care le vor indruma catre unitatea sanitara nominalizata in cadrul prezentului program de screening, ce va efectua examen ginecologic complet, dar si recoltarea probelor pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul Babes-Papanicolau.

    Etapa a III-a: A. Laboratorul de anatomie patologica nominalizat de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si comisia teritoriala de specialisti pentru cancer vor comunica rezultatele testelor atat medicului de familie, cat si cabinetului oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti.
    B. Cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, aflat in stransa colaborare cu cabinetul ginecologic din unitatea sanitara nominalizata de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti:
    - va efectua examen ginecologic complet;
    - va recolta probele pentru testul Babes-Papanicolau sau citologie monostrat (in functie de dotare) la persoanele asigurate trimise de catre medicii de familie neinstruiti in aceste tehnici;
    - va stabili indicatia pentru colposcopie.
    Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de catre medicul oncolog Comisiei de diagnostic si indicatie terapeutica. Persoana asigurata va fi inregistrata in baza de date si va urma indicatia terapeutica recomandata de catre Comisia de diagnostic si indicatie terapeutica, in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 871/2002 (in cazul confirmarii malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicala si cu un program de monitorizare, redactate de catre Comisia de diagnostic si indicatie terapeutica (in cazul infirmarii malignitatii).
    Observatii:
    1. Este de preferat nominalizarea de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si de comisia teritoriala de specialisti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judetene sau ale municipiului Bucuresti ce beneficiaza de infrastructura necesara efectuarii testului Babes-Papanicolau sau citologie monostrat si a colposcopiei.
    2. Medicul specialist obstetrica-ginecologie si medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizati in cadrul fiecarei unitati sanitare implicate in desfasurarea prezentului program de screening si preventie.

    Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti comunica prin scrisoare medicala cu medicul de familie, transmitand:
    - rezultatul investigatiilor;
    - programul de monitorizare a asiguratului, de a carui desfasurare va raspunde.

    Etapa a V-a: Raportarea datelor
    Numarul persoanelor care au efectuat examen clinic, test Babes-Papanicolau sau citologie monostrat, examen ginecologic complet si colposcopie va fi raportat separat.
    In situatia in care intr-un judet sau in municipiul Bucuresti sunt implicate in acest program de screening mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise catre cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru centralizarea datelor si trimiterea mai departe a acestora catre Ministerul Sanatatii, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala (prin directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti).
    Medicul oncolog transmite fisa cu datele personale, explorarile efectuate si rezultatele (conform casetei de date personale din FISA ONC 1 - Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru justificarea cheltuielilor si intocmirea unei catagrafii nationale. Astfel vor putea fi urmarite in timp modificarile evolutive.

    Etapa a VI-a: Rezultatele transmise la cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti vor fi raportate, conform precizarilor din Programul national 2.2, catre Ministerul Sanatatii, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala (prin directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti).

    Etapa a VII-a: Coordonarea activitatii, in concordanta cu normele prevazute, va fi realizata de catre institutele oncologice in colaborare cu comisiile teritoriale de specialisti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub indrumarea directiei coordonatoare din Ministerul Sanatatii, in colaborare cu comisia de specialitate a ministerului Sanatatii.

    ANEXA 2

                           NORME METODOLOGICE
privind realizarea activitatii de screening in cancerul glandei mamare

    Etapa I: Directia de sanatate publica si comisia teritoriala de specialisti pentru cancer vor selecta 5 - 10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), in vederea aplicarii programului national de preventie a cancerului glandei mamare in teritoriul arondat.

    Etapa a II-a: Rolul si locul medicului de familie in programul national de preventie:
    - examinarea, conform cadrului legal actual, o data pe an, a intregii populatii inscrise pe lista acestuia, in vederea identificarii persoanei care prezinta risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului glandei mamare;
    - toate persoanele examinate clinic in cadrul legal actual vor fi instruite in vederea autopalparii lunare. La aceste actiuni vor fi implicate alaturi de Ministerul Sanatatii si organizatii neguvernamentale intr-un program comun de educatie;
    - intocmirea fisei medicale personale a individului care prezinta risc, cu consemnarea urmatoarelor date:
        - varsta
        - factorul/factorii de risc:
    1. menarha precoce;
    2. prima nastere dupa 30 de ani;
    3. biopsii mamare in antecedentele personale;
    4. antecedente heredocolaterale de cancer mamar sau ovarian, in special rude de gradul I;
    5. antecedente de cancer mamar;
    6. tratament cu estrogeni in antecedente;
    7. dieta - alimentatia cu continut bogat in grasimi;
    - indrumarea pacientului selectat catre cabinetul oncologic judetean nominalizat.

    Etapa a III-a: Cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, care va fi nominalizat de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti, va prelua persoanele asigurate ce prezinta factori de risc pentru aparitia cancerului glandei mamare. Medicul oncolog:
    - va efectua examenul clinic al sanilor;
    - va stabili indicatia pentru mamografie bilaterala, in doua incidente, mediolateral oblic si craniocaudal, ca prima explorare pentru persoanele asigurate in varsta de peste 40 de ani;
    - va stabili indicatia pentru ecografie mamara, ca prima explorare pentru persoanele asigurate cu varsta mai mica de 40 de ani; pentru cazurile clinic suspecte sau neelucidate prin ecografie mamara se va efectua mamografia bilaterala, in doua incidente;
    - va stabili indicatia pentru punctie aspirativa cu ac fin.
    Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de catre medicul oncolog Comisiei de diagnostic si indicatie terapeutica. Persoana asigurata va fi inregistrata in baza de date si va urma indicatia terapeutica recomandata de catre Comisia de diagnostic si indicatie terapeutica, in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 871/2002 (in cazul confirmarii malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicala si cu un program de monitorizare redactate de catre Comisia de diagnostic si indicatie terapeutica (in cazul infirmarii malignitatii).
    Observatii:
    1. Este de preferat nominalizarea de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si comisia teritoriala de specialisti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judetene sau ale municipiului Bucuresti ce beneficiaza de infrastructura necesara efectuarii examinarii mamografice, a ecografiei mamare si a punctiei aspirative cu ac fin.
    2. Unitatile sanitare cu cabinete oncologice judetene sau ale municipiului Bucuresti, nominalizate pentru prezentul program de screening si preventie, vor avea angajat personal cu atributii concrete (specificate in caietul de sarcini) si cu pregatire in interpretarea mamografiilor (medic specialist imagistica medicala).
    3. Medicul specialist imagistica medicala si medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizati in cadrul fiecarei unitati sanitare implicate in desfasurarea prezentului program de screening si preventie.

    Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti comunica prin scrisoare medicala cu medicul de familie, transmitand:
    - rezultatul investigatiilor;
    - programul de monitorizare a asiguratului, de a carui desfasurare va raspunde.

    Etapa a V-a: Raportarea datelor
    Numarul persoanelor care au efectuat examen clinic, examen mamografic, ecografie mamara si/sau punctie aspirativa cu ac fin vor fi raportate separat.
    In situatia in care intr-un judet sau in municipiul Bucuresti sunt implicate in acest program de screening si preventie mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise catre cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru centralizarea datelor si trimiterea mai departe a acestora catre Ministerul Sanatatii, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala (prin directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti).
    Medicul oncolog transmite fisa cu datele personale, explorarile efectuate si rezultatele (conform casetei de date personale din FISA ONC 1 - Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru justificarea cheltuielilor si intocmirea unei catagrafii nationale. Astfel vor putea fi urmarite in timp modificarile evolutive.

    Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti vor fi raportate, conform precizarilor cuprinse in Programul national 2.2, catre Ministerul Sanatatii, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala.

    Etapa a VII-a: Coordonarea activitatii, in concordanta cu normele prevazute, va fi realizata de catre institutele oncologice, in colaborare cu comisiile teritoriale de specialisti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub indrumarea directiei coordonatoare din Ministerul Sanatatii, in colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sanatatii.

    ANEXA 3

                            NORME METODOLOGICE
privind realizarea activitatii de screening in cancerul de prostata

    Populatia tinta: Vor fi introdusi in programul de screening persoane de sex masculin cu varste cuprinse intre 50 si 70 de ani. Conform recomandarilor American Cancer Society este util screening-ul pacientilor cu speranta de viata de peste 10 ani. Avand in vedere speranta medie de viata in Romania pentru persoanele de sex masculin, consideram ca varsta maxima de 65 de ani este corecta in conditiile actuale.
    Se vor urmari in special asiguratii care prezinta in antecedentele heredocolaterale:
    - cel putin o ruda de gradul I diagnosticata cu cancer al prostatei inainte de 55 de ani;
    - mai mult de 3 membri de familie cu cancer al prostatei.

    Etapa I: Directiile de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti si comisiile teritoriale de urologie si oncologie vor selecta 5 - 10 medici de familie (in functie de numarul de determinari antigenice acoperite financiar) care vor fi instruiti in vederea aplicarii Programului national de screening pentru cancerul de prostata.

    Etapa a II-a: Medicul de familie va informa pacientii asupra eficacitatii si beneficiilor, dar si asupra posibilelor erori sau aspecte neplacute legate de introducerea in programul de screening:
    - impactul psihologic asupra pacientului;
    - complicatiile legate de metodele de screening, dar mai ales de punctia biopsie;
    - posibilitatea de a detecta un cancer de prostata fara semnificatie clinica, care sa conduca la aplicarea unui tratament supraoptimal.
    Dupa o informare corecta si completa medicul de familie va obtine acordul scris al pacientului pentru introducerea in programul de screening.
    Medicul de familie, in cadrul examenului clinic anual al pacientilor inscrisi pe lista sa, completeaza impreuna cu pacientul chestionarul standard pentru determinarea Scorului International al Simptomelor Prostatice (I-PSS) si, indiferent de valoarea acestuia, indruma pacientii de sex masculin cu varste cuprinse intre 50 si 65 de ani catre medicul specialist urolog pentru examinarea prostatei prin tuseu rectal. Acesta, la randul sau, solicita laboratorului acreditat dozarea antigenului prostatic specific (PSA).

    Etapa a III-a: Medicul specialist urolog, avand la dispozitie datele furnizate de tuseul rectal si valoarea determinata a PSA seric, decide atitudinea de urmat, conform algoritmului prezentat mai jos.
    - PSA seric total mai mic de 4 ng/ml sau 3 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica - repetare tuseu rectal si dozare PSA seric total la 12 luni;
    - PSA seric total mai mare de 10 ng/ml - se efectueaza punctie biopsie prostatica:
        - punctie pozitiva: se trece la etapa urmatoare
        - punctie negativa: se repeta punctia la o luna;
    - PSA seric total cu valori cuprinse intre 4 - 10 ng/ml (sau 3 - 10 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica) - se determina procentul PSA liber:
        - suspiciune de cancer - se efectueaza punctie biopsie prostatica:
            - punctie pozitiva: se trece la etapa urmatoare
            - punctie negativa: se repeta dozarea PSA seric total si liber la 6 luni.
        - suspiciune de patologie benigna: se repeta dozarea PSA seric total si liber la 6 luni

    Etapa a IV-a: Medicul specialist urolog comunica medicului de familie prin scrisoare medicala urmatoarele date:
    - rezultatul tuseului rectal;
    - valoarea PSA seric;
    - rezultatul examenului anatomo-patologic (daca s-a practicat punctia biopsie);
    - programul de monitorizare a pacientului.

    Etapa a V-a: Medicul specialist urolog transmite cabinetului oncologic judetean o fisa care cuprinde datele personale ale pacientului si rezultatele explorarilor efectuate in vederea intocmirii unei catagrafii nationale.
    Cazurile de cancer al prostatei, confirmate anatomopatologic, vor fi raportate cabinetului oncologic judetean prin Fisa ONC 1.

    Etapa a VI-a: Rezultatele transmise cabinetului oncologic judetean vor fi raportate, prin intermediul directiilor de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, catre Ministerul Sanatatii (Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala).
    Punctia biopsie prostatica va fi efectuata transrectal sub ghidaj ecografic. Vor fi practicate cu pacientul in ambulatoriu si se va folosi analgo-sedarea sau nici o forma de anestezie.

    Etapa a VII-a: Coordonarea activitatii, in concordanta cu normele prevazute, va fi realizata de catre institutele oncologice in colaborare cu comisiile teritoriale de specialisti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub indrumarea directiei coordonatoare din cadrul Ministerului Sanatatii, in colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sanatatii.

    ANEXA 4

                          NORME METODOLOGICE
privind realizarea activitatii de screening in cancerul colo-rectal

    Etapa I: Directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si comisia teritoriala de specialisti pentru cancer vor selecta 5 - 10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), in vederea aplicarii programului national de preventie a cancerului colo-rectal in teritoriul arondat.

    Etapa a II-a: Rolul si locul medicului de familie in programul national de preventie:
    - examinarea, conform cadrului legal actual, o data pe an a intregii populatii inscrise pe lista acestuia, in vederea identificarii persoanei care prezinta risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului colo-rectal;
    - intocmirea fisei medicale personale a individului care prezinta risc, cu consemnarea urmatoarelor date:
        - varsta;
        - factorul/factorii de risc:
        1. dieta - alimentatia cu continut bogat in grasimi
        2. factori genetici:
        2.1. sindromul de polipoza ereditara
        2.1.1. polipoza adenomatoasa
        - FAP
        - Sindromul Gardner
        - Sindromul Turcot
        2.1.2. polipoza hamartomatoasa
        - Sindromul Peutz - Jeghers
        - polipoza juvenila
        - boala Cowden
        - neurofibromatoza
        2.2. cancerul colo-rectal nonpolipozic ereditar, conform criteriilor AMSTERDAM:
        a) trei membri din familie diagnosticati cu cancer colo-rectal, unul ruda de gradul 1, iar ceilalti rude de gradul 2
        b) cel putin doua generatii interesate
        c) un pacient cu diagnostic inainte de 50 de ani
        3. boala inflamatorie a colonului:
        - colita ulcerativa
        - boala Crohn
        4. polipii adenomatosi
        5. antecedente personale de cancer colo-rectal, cancer al glandei mamare, cancer al endometrului sau cancer ovarian
        6. interventii chirurgicale in antecedente
        - ureterosigmoidostomia
        - colecistectomia;
    - indrumarea pacientului selectat catre centrul de gastro-enterologie nominalizat.

    Etapa a III-a: Centrul de gastro-enterologie incadreaza pacientul intr-o categorie de risc (mediu, mare, foarte mare) care va fi evaluat individualizat:
    1. pacient cu risc mediu:
    - cu o singura ruda de gradul I diagnosticata cu cancer colo-rectal sau un polip adenomatos dupa varsta de 60 de ani
    - cu rude diagnosticate ca mai sus - mai indepartate ca grad de rudenie
    Screening: - initiat la varsta de 50 de ani
    - test hemocult al materiilor fecale - anual
    - sigmoidoscopie flexibila - la 5 ani
    - irigografie - la 5 ani
    - colonoscopie in cazul pozitivarii oricarui test de mai sus, iar daca aceasta explorare este negativa, se va repeta la 10 ani;
    2. pacient cu risc mare:
    - cu un singur adenom, cu dimensiuni mici (sub 1 cm)
    Screening: - la 3 - 6 ani de la polipectomia initiala, prin:
    - colonoscopie (iar daca nu este acceptata de pacient sau nu este disponibila, se vor efectua sigmoidoscopie flexibila si irigografie)
    Rezultat: - normal: pacientul este supus liniilor ghid de screening asemenea pacientilor cu risc mediu
    - pozitiv: indrumare la tratament specific oncologic
        - cu: - un singur adenom, cu dimensiune mare (peste 1 cm)
              - adenoame multiple
              - adenoame cu displazie cu grad inalt
              - adenoame viloase
    Screening: - initiat in termen de 3 ani de la polipectomie, prin:
    - colonoscopie (vizualizarea leziunii, biopsie si/sau ridicarea leziunii)
    Rezultat: - normal, se repeta colonoscopia la alti 3 ani, un nou rezultat normal fiind urmat de incadrarea individului in grupa pacientilor cu risc mediu
    - pozitiv: indrumare la tratament specific oncologic
        - cu istoric personal de rezectie cu intentie curativa pentru cancerul colo-rectal
    Screening: - initiat in termen de 1 an de la interventia chirurgicala, prin:
    - colonoscopie
    Rezultat: - normal, se repeta la 3 ani si apoi la fiecare 5 ani daca rezultatele sunt normale
    - pozitiv: indrumare la tratament specific oncologic
        - cu orice ruda de gradul I inainte de 60 de ani sau cel putin doua rude de gradul I de orice varsta (in cazul in care nu este un sindrom ereditar) diagnosticate cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi
    Screening: - initiat la varsta de 40 de ani sau la o varsta cu 10 ani mai tanara comparativ cu cea mai tanara ruda diagnosticata cu cancer colo-rectal, prin:
    - colonoscopie
    Rezultat: - normal, se repeta la 5 - 10 ani (cancerul colo-rectal la rudele de gradul I nu creste semnificativ riscul fata de populatia cu risc mediu)
    - pozitiv: indrumare la tratament specific oncologic
    3. Pacient cu risc foarte mare (prezenta unuia dintre cele doua sindroame ereditare):
    - istoric familial de FAP
    Screening: - initiat la pubertate, prin:
    - supraveghere endoscopica
    - testare genetica
    Rezultat: - pozitiv: impune efectuarea colectomiei
    - istoric familial de HNPCC.
    Screening: - initiat la 21 de ani, prin:
    - colonoscopie
    - testare genetica
    - boala inflamatorie colonica (rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn).
    Screening: - initiat la 8 ani de la debutul pancolitei sau la 12 - 15 ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice, prin:
    - colonoscopie cu biopsie pentru evaluarea displaziei, la 1 - 2 ani.

    Etapa a IV-a: Gastro-enterologul comunica prin scrisoare medicala cu medicul de familie, transmitand:
    - rezultatul investigatiilor;
    - programul de monitorizare a asiguratului, de a carui desfasurare va raspunde.

    Etapa a V-a: Gastro-enterologul transmite fisa cu datele personale, explorarile efectuate si rezultatele (conform casetei de date personale din FISA ONC 1 - Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru justificarea cheltuielilor si intocmirea unei catagrafii nationale. Astfel vor putea fi urmarite in timp modificarile evolutive.

    Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judetean sau al municipiului Bucuresti vor fi raportate, conform precizarilor din Programul national 2.2, catre Ministerul Sanatatii, Centrul de Statistica Sanitara si Documentare Medicala (prin directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti)

    Etapa a VII a: Coordonarea activitatii, in concordanta cu normele prevazute, va fi realizata de catre institutele oncologice in colaborare cu comisiile teritoriale de specialisti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub indrumarea directiei coordonatoare din Ministerul Sanatatii, in colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii.