ORDIN   Nr. 778 din 8 noiembrie 2006

pentru modificarea Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea unor reglementari tehnice pentru recipiente-butelii, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 948 din 24 noiembrie 2006

In temeiul  Hotărârii Guvernului  nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului  Economiei şi Comerţului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente-butelii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 şi 463 bis din 14 august 2001, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează*):

1.  Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 113/19 aprilie 2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente - butelii, cu modificările ulterioare se înlocuieşte cu anexa la prezentul ordin.

2.  Punctul 2.1.1 litera (b) din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins: „(b) Compoziţia chimică

Compoziţia chimică trebuie să indice cel puţin:

- conţinutul maxim de sulf şi fosfor pentru toate cazurile,

- conţinutul de carbon, mangan şi siliciu pentru toate cazurile,

- conţinutul de nichel, crom, molibden şi vanadiu atunci când aceste substanţe sunt introduse deliberat ca elemente de aliere.

Conţinutul de carbon, mangan, siliciu şi unde este cazul, nichel, crom, molibden şi vanadiu, trebuie indicat cu tolerante astfel încât diferentele între valoarea minimă şi maximă admisibilă pentru fiecare turnare, să nu depăşească:

-   carbon: 0.06% atunci când conţinutul maxim este mai mic de 0.30%;

-   0.07% atunci când conţinutul maxim este de 0.30%) sau mai mult;

-   mangan şi siliciu: 0.30%;

-   crom: 0.30% atunci când conţinutul maxim este mai mic de 1.5%;

-   0.50%) când conţinutul maxim este de 1.5% sau mai mult;

-   nichel: 0.40%;

-   molibden: 0.15%;

-   vanadiu: 0.10%.,,

*) Textul modificărilor este reprodus în facsimil.

3.   Punctul 2.1.3 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„2.1.3. Un oţel definit conform paragrafului 2.1.1. nu poate fi folosit de producător dacă nu este acceptat de către un stat membru al Uniunii Europene, pentru fabricarea buteliilor fără sudură. România va transmite oricărui stat membru al Uniunii Europene, la cerere, o listă a materialelor folosite pe teritoriul său pentru fabricarea buteliilor cuprinse în prezentele prescripţii."

4.   Punctul 2.1.4. din Anexa 2 A va avea următorul cuprins:

„2.1.4. Trebuie să existe posibilitatea de a efectua analize independente, în special cu scopul de a verifica dacă conţinutul de sulf şi fosfor corespunde cerinţelor de la paragraful 2.1.2. Aceste analize trebuie efectuate fie pe probe prelevate din produsul semifinit, aşa cum este el livrat producătorului de butelii de către producătorul oţelului, fie pe o probă prelevată din produsul finit: butelia. Atunci când se hotărăşte prelevarea unei probe dintr-o butelie, se acceptă ca proba să fie prelevată din una din buteliile selecţionate anterior pentru încercările mecanice indicate la pct. 3.1. sau pentru proba de rupere la presiune, descrisă la pct. 3.2."

5.   Punctul 2.2.1 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„2.2.1. Grosimea minimă a peretelui trebuie să fie cel puţin egală cu cea mai mare valoare obţinută din următoarea relaţie de calcul:

              PhxD

-  a =     ---------------mm

              20R     +   Ph

               4/3

unde R este cea mai mică dintre următoarele două valori:

(1)Re;

(2) 0.757 Rm, pentru butelii normalizate sau normalizate şi revenite,

 0.857 Rm, pentru butelii călite şi revenite.

- a = D/250 + 1 mm

- a= 1.5 mm"

6. Punctul 3.1.1.1 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„3.1.1.1.  In afara cazurilor în care  se  specifică altfel în cadrul prezentelor reglementări,  probele  mecanice   se  vor  face  în  concordanţă  cu următoarele standarde:

SR EN 10002:1-2002 Materiale metalice. Incercarea la tracţiune. Partea I: Metoda de încercare la temperatura ambiantă;

SR EN ISO 6506-1:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell. Partea I: Metodă de încercare;

SR EN ISO 7438:2005 : Materiale metalice. Incercarea la îndoire

SR EN 10002-1:2002 - Materiale metalice. Incercarea la tracţiune. Partea 1: Metoda de încercare la temperatura ambiantă

SR EN ISO 7799:2003 - Materiale metalice. Table şi benzi cu grosime mai mică sau egală cu 3 mm. Incercarea la îndoire alternativă

SR EN ISO 7438:2005 - Materiale metalice. Incercarea la îndoire

SR EN 10045-1:1993 Materiale metalice. Incercarea la încovoiere prin şoc pe epruveta Charpy. Partea I: Metodă de încercare;"

7.  Punctul 3.1.1.2 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„3.1.1.2. Toate încercările mecanice pentru verificarea calităţii materialului folosit la fabricarea buteliilor vor fi efectuate pe epruvete prelevate din butelia finita."

8.  Punctul 3.1.2 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins: „3.1.2. Tipuri de încercări şi criterii de încercare

Fiecare butelie pentru încercare trebuie să fie supusă la o încercare de tracţiune în direcţie longitudinală, patru încercări la îndoire în direcţie circumferenţială, şi acolo unde grosimea peretelui permite, să se preleveze epruvete cu o lăţime de cel puţin 5 mm, trei încercări de rezilienţă la tracţiune. Epruvetele pentru încercarea de rezilienţă vor fi prelevate în direcţie transversală; totuşi, dacă grosimea şi/sau diametrul buteliei împiedică prelevarea unei epruvete cu o lăţime de cel puţin 5 mm într-o direcţie transversală, epruvetele vor fi prelevate în direcţie longitudinală."

9.  Punctul 3.4.2 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„3.4.2. Butelia trebuie să rămână sub presiunea Ph un timp suficient de îndelungat astfel încât să fie posibil de verificat faptul că presiunea nu are tendinţă de scădere şi butelia nu prezintă scurgeri."

10.  Punctul 4.1 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„4.1. Persoanele care solicită aprobare de model EEC trebuie să pună la dispoziţia organismului de inspecţie, pentru fiecare familie de butelii, toată documentaţia necesară pentru încercările indicate mai jos, precum şi un lot de 50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse testelor descrise în acelaşi paragraf, împreună cu orice alte informaţii suplimentare solicitate de organismul de inspecţie. Solicitantul trebuie să dea detalii organismului de inspecţie cu privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat precum şi asupra temperaturii la care a fost făcut. De asemenea, trebuie să obţină de la producătorul oţelului certificatele de analiză la turnare pe care să le transmită organismului de inspecţie."

11.  Punctul 5.1.3 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„5.1.3. posede mijloace de identificare a metodei de turnare a oţelului din care a fost executată fiecare butelie în parte"

12.  Punctul 5.2.1 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins: „5.2.1. Organismul de inspecţie trebuie să:

-    confirme că a fost obţinut certificatul de aprobare de model EEC, şi că buteliile sunt conforme cu acesta,

-    verifice documentaţia care furnizează date cu privire la materiale,

-    verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile specificate în secţiunea 2, şi în special să verifice, prin examinare vizuală la exterior şi, dacă este posibil, la interior a cilindrilor, dacă au fost îndeplinite specificaţiile cu privire la construcţie şi probe în conformitate cu secţiunea 2.3.1.; examinarea vizuală trebuie să acopere cel puţin 10% din buteliile transmise pentru inspecţie,

-    efectueze testele descrise în paragraful 3.1. si 3.2,

-    verifice dacă informaţiile furnizate de către producător în conformitate cu lista din paragraful 5.1.5. sunt corecte; această verificare se va face prin alegerea la întâmplare a buteliilor,

-    evalueze rezultatele testelor de consistenţă pentru lotul respectiv de butelii, în sensul că acestea să fie în conformitate cu specificaţiile paragrafului 3.6.

In cazul în care rezultatele verificărilor sunt satisfăcătoare, organismul de inspecţie va emite un certificat de verificare EEC, aşa cum este prezentat el în modelul din Anexa nr.2 E la prezentele reglementări specifice."

13.  Punctul 5.2.2 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„5.2.2. Pentru cele două tipuri de încercări recomandate în pct. 3.1.si 3.2., se vor lua la întâmplare două butelii din fiecare lot de 202 butelii sau parte din buteliile care au parcurs aceeaşi metodă de turnare şi acelaşi tip de tratament termic, în condiţii similare.

Una dintre butelii se va supune la încercările specificate în pct. 3.1. (încercări mecanice) şi cealaltă    la încercările descrise în paragraful 3.2. (încercarea de spargere).  In cazul în care rezultă că una dintre încercări a fost efectuată incorect sau în cazul în care s-a făcut o eroare de măsurare, încercarea trebuie repetată.

In cazul în care una sau mai multe   încercări s-au dovedit a fi total sau parţial nesatisfăcătoare, trebuie investigat imediat motivul de către organismul de inspecţie."

14.  Punctul 5.2.4 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„5.2.4. După efectuarea tuturor încercărilor solicitate, toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse încercării la presiune hidraulică, aşa cum este ea descrisă în paragraful 3.4. din prezentele reglementări. Incercarea la presiune hidraulică se va efectua în prezenţa şi sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspecţie."

15.  Punctul 6 din anexa nr. 2 A va avea următorul cuprins:

„6. MARCAJE ŞI INSCRIPŢIONĂRI

Marcajele şi inscripţionările specificate în această secţiune trebuie să fie aplicate vizibil, lizibil şi de neşters pe umărul buteliei.

In cazul buteliilor cu o capacitate ce nu depăşeşte 15 litri, marcajele şi inscripţionările pot fi poansonate fie pe umărul buteliei sau în orice altă zonă cu o grosime suficient de mare.

O  exemplificare a marcajelor şi inscripţionărilor este dată în Anexa nr. 2 B la prezentele reglementări specifice."

16.  Punctul 2 din anexa nr. 2 D va avea următorul cuprins:

„ 2. Informaţii despre principalele caracteristici ale modelului, în special:

- secţiunea transversală a tipului buteliei care a primit aprobarea de model indicând:

- diametrul exterior nominal D,

- grosimea minimă a peretelui buteliei, a

- grosimea minimă la bază şi la capac,

- lungimea minimă si maximă, Lmin, Lmax

- capacitatea sau capacităţile Vmin, Vmax

- presiunea Ph

- numele producătorului /nr. desenului, data

- denumirea tipului buteliei

- oţelul în conformitate cu secţiunea 2.1. (tipul/ compoziţia chimică/metoda de fabricaţie/ tratamentul termic/ caracteristicile mecanice garantate (rezistenţa la tracţiune - limita de curgere))."

17.  Articolul 1 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. Prezentele reglementări tehnice se aplică la recipientele - butelii fără sudură pentru gaz din aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu, formate dintr-o singură bucată, care pot fi reumplute şi transportate, cu o capacitate între 0,5 şi 150 l inclusiv şi proiectate să conţină gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate.

Aceste recipiente - butelii pentru gaz vor fi numite în continuare "butelii".

Prezentele reglementări tehnice nu se aplică la :

-  buteliile fabricate dintr-un aliaj cu Al cu o rezistenţă minimă la tracţiune garantată mai mare de 500 N/mm ;

-  buteliile la care metalul este adăugat după ce a fost sudată baza."

18.  Articolul 2 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. In sensul prezentelor reglementări tehnice, denumirea "butelie tip-EEC " va însemna orice butelie proiectată şi fabricată astfel încât să satisfacă cerinţele din prezentele reglementări tehnice şi din " Reglementările tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora". „

19.  Articolul 3 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins :

„Art. 3.

3.1. Se admite introducerea pe piaţa şi punerea în funcţiune a buteliilor tip EEC care:

a)  respectă cerinţele prezentelor reglementări tehnice şi ale Anexei nr. 1 la prezentul Ordin;

b)  poartă marcajul pentru aprobarea de model EEC şi pentru verificarea EEC şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobarea de model EEC.

3.2. Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, din motive legate de fabricare sau verificare, buteliile tip-EEC care intră în domeniul de aplicare al prezentelor reglementări tehnice."

20.  Articolul 4 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins : „Art. 4.

4.1. Toate buteliile tip - EEC vor fi supuse aprobării de model EEC.

4.2. Toate buteliile tip - EEC trebuie supuse verificării EEC cu excepţia buteliilor care au presiunea de încercare hidraulică de 120 bar sau mai puţin şi care au o capacitate ce nu depăşeşte un litru."

21.  Articolul 5 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins :

„Art. 5. Orice modificări pentru adaptarea secţiunilor 2.1.5, 2.4, 3.1.0, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4, 5 şi 6 din Anexa nr. 3 A şi din alte anexe ale prezentelor reglementări tehnice la progresul tehnic, adoptate la nivel comunitar, vor fi transpuse prin ordin de către Ministerul Economiei şi Comerţului cu respectarea legislaţiei în vigoare"

22.  Articolul 6 din anexa nr. 3 va avea următorul cuprins :

„Art. 6. Procedura descrisă în capitolul V (clauza derogatorie) al Anexei nr.l la prezentul ordin se aplică secţiunii 2.3. din Anexa 3 A la prezentele reglementări tehnice."

23.  Punctul 1.1 din anexa 3 A va avea următorul cuprins :

„1.1. LIMITA DE CURGERE

In sensul prezentelor reglementări tehnice valorile limitei de curgere folosite la calculele componentelor sub presiune vor fi următoarele:

-  pentru aliaje cu aluminiu, limita de curgere de 0,2% Rp 0,2, adică valoarea limitei care determină o alungire ne-proporţională egală cu 0,2% din lungimea epruvetei.

- pentru aluminiu nealiat în stare necălită, 1% din limita de curgere."

24.  Punctul 2.1.3 din anexa 3 A va avea următorul cuprins :

„2.1.3. Producătorul buteliei trebuie să obţină şi să furnizeze certificatele de analiză la turnare pentru materialul folosit la fabricarea buteliilor ".

25.  Punctul 4 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"4. APROBAREA DE MODEL EEC

Aprobarea de model EEC la care se face referire în Articolul 4 al prezentelor reglementări, poate fi emisă pentru tipuri sau pentru "familii de butelii".

Termenul "familii de butelii" se referă la butelii fabricate de acelaşi producător, care diferă numai din punct de vedere al lungimii, dar care se încadrează în următoarele limite:

- lungimea minimă nu trebuie să fie mai mică de 3 ori diametrul exterior al buteliei,

- lungimea maximă a buteliei nu trebuie să depăşească valoarea de 1,5 ori lungimea buteliei verificate."

26.  Punctul 4.1 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"4.1. Solicitanţii pentru aprobare de model EEC trebuie să pună la dispoziţia organismului de inspecţie pentru fiecare familie de butelii, toată documentaţia necesară pentru încercările indicate mai jos, precum şi un lot de 50 butelii sau două loturi de cîte 25 de butelii conform pct. 2.1.5.3, din care se iau un număr de butelii care sunt supuse încercărilor descrise în acelaşi paragraf, precum şi informaţii suplimentare cerute de organismul de inspecţie.

In mod deosebit, solicitantul trebuie să furnizeze detalii organismului de inspecţie cu privire la tipul şi durata tratamentului termic efectuat şi procedeelor mecanice, precum şi asupra temperaturii la care a fost efectuat, conform pct. 2.1.5. De asemenea, trebuie să obţină de la producătorul oţelului certificat de analiză la turnare pentru materialele folosite în fabricaţia buteliilor."

27.  Punctul 4.2.1 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"4.2.1. verifică dacă:

- calculele prevăzute la pct. 2.2. sunt corecte,

- grosimea pereţilor a două butelii supuse încercării corespunde prevederilor de la pct. 2.2 ; măsurările au fost efectuate în trei secţiuni transversale diferite şi au acoperit întreaga circumferinţă a secţiunilor longitudinale de la baza şi cap,

- cerinţele prevăzute la pct. 2.1. şi 2.3.3. sunt îndeplinite,

- cerinţele prevăzute la pct. 2.3.2. sunt respectate pentru toate buteliile selecţionate de organismul de inspecţie,

- suprafeţele interioare şi exterioare ale buteliilor nu prezintă nici un defect care să pericliteze siguranţa în exploatare a acestora;"

28.  Punctul 5.1.2 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"5.1.2. certificate care indică analiza de turnare a oţelului furnizat pentru fabricaţia buteliei"

29.  Punctul 5.1.4 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"5.1.4. documentaţie referitoare la tratamentul termic şi procedeele mecanice, indicând tipul de tratament aplicat conform pct. 2.1.5."

30.  Punctul 5.2.3 din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins :

"5.2.3. Selecţionarea probelor şi toate încercările se vor efectua în prezenţa şi sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspecţie. Totuşi, în ceea ce priveşte încercarea indicată la alineatul al patrulea din pct. 5.2.1, organismul de inspecţie poate decide să se limiteze la a fi reprezentat doar la selecţionarea mostrelor şi la examinarea rezultatelor."

31.  Punctul 5.2.4. din anexa nr. 3 A va avea următorul cuprins:

"5.2.4. După efectuarea tuturor încercărilor solicitate, toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse încercării la presiune hidraulică, aşa cum este descrisă la punctul 3.4. din prezenta Anexa. Incercarea se va efectua în prezenţa şi sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspecţie."

32.  Primul paragraf al punctului 6 din anexa 3 A va avea următorul cuprins: "Marcajele şi inscripţionările din această secţiune trebuie aplicate pe capul buteliei. In ceea ce priveşte buteliile cu o capacitate nu mai mare de 15 1, marcajele şi inscripţionările pot fi aplicate fie pe cap, fie pe o parte suficient de rezistentă a buteliei. La buteliile cu un diametru mai mic de 7 mm, astfel de marcaje trebuie să aibă o înălţime de 3 mm."

33.  Punctul 1.3.3.2. din Anexa nr. 3 B va avea următorul cuprins:

"1.3.3.2. Se pot decapa un număr de epruvete în acelaşi timp cu condiţia ca acestea să fie din acelaşi tip de aliaj şi să nu fie în contact. Cantitatea minimă de reactiv pe unitate de suprafaţă a epruvetei trebuie desigur respectată."

34.  Punctul 2.1. din Anexa nr. 3 B va avea următorul cuprins:

"Sunt tăiate 6 inele cu o lăţime de 4a sau 25 mm, în funcţie de care din ele este mai mare, din partea cilindrică a buteliei (vezi figura 4.B). Epruvetele trebuie să aibă un unghi de 60 ° şi să fie supuse la solicitare cu ajutorul unui bolţ filetat şi a două piuliţe (vezi figura 5.B). Nu se prelucrează nici suprafeţele interioare şi nici cele exterioare ale epruvetelor."

35.  Punctul 2.3.2.9. din Anexa nr. 3 B va avea următorul cuprins: "Ciclul trebuie repetat 30 de zile sau până când inelul se rupe."

36.  Punctul 2.4. din Anexa 3 B va avea următorul cuprins:

"Aliajul va fi considerat acceptabil pentru fabricarea buteliilor pentru gaze dacă nici unul din inelele supuse la solicitare nu are fisuri vizibile cu ochiul liber sau la o valoare de mărire redusă (de la 10 până la 30), la sfârşitul încercării: 30 zile."

37.  Articolul 1 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins: "Art. 1

1.1.  Prezentele reglementări tehnice se aplică recipientelor-butelii din oţel nealiat sudate, formate din mai multe părţi componente de o grosime de cel mult 5 mm, ce pot fi reumplute de mai multe ori, şi care au o capacitate variind între 0,5 si 150 de litri inclusiv, proiectate pentru a îmbutelia şi transporta gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, cu excepţia gazelor lichefiate la temperaturi foarte scăzute şi a acetilenei.

1.2.   Presiunea de proiectare (Ph) a acestor recipiente - butelii nu trebuie să depăşească 60 bar.

1.3. Aceste recipiente-butelii pentru gaz vor fi denumite în continuare "butelii". "

38.  Articolul 2 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins:

"Art. 2. In sensul prezentelor reglementări tehnice, denumirea "butelie tip-EEC " va însemna orice butelie proiectată şi fabricată astfel încât să satisfacă cerinţele din prezentele reglementări tehnice şi din Anexa nr. 1 la prezentul Ordin."

39.  Articolul 3 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins: "Art. 3.

3.1.  Se admite introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a buteliilor tip EEC care:

a)  respectă cerinţele prezentelor reglementări tehnice şi ale Anexei nr. 1 la prezentul Ordin;

b)  poartă marcajul pentru aprobarea de   model EEC şi pentru verificarea EEC şi sunt însoţite de certificatul de aprobare de model EEC.

3.2.  Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, din motive legate de fabricare sau verificare, buteliile tip-EEC care întră în domeniul de aplicare al prezentelor reglementări tehnice.

40.  Articolul 4 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins:

"Art. 4.

4.1. Toate buteliile tip-EEC trebuie supuse aprobării de model EEC.

4.2.  Toate buteliile tip-EEC trebuie supuse verificării EEC cu excepţia buteliilor care au o capacitate ce nu depăşeşte un litru."

41.  Articolul 5 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. Orice modificări pentru adaptarea secţiunilor:

-  1, 2.1.1, 2.3, cu excepţia 2.3.3, 2.4, şi

- 2.4.1, 2.4.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.3, 3.4, 3.5, 5 cu excepţia 5.2.2 şi 5.3, şi 6 din Anexa nr.4 A şi a Anexelor nr. 4 B şi nr.4 C ale prezentelor reglementări tehnice la progresul tehnic vor fi adoptate în conformitate cu prevederile "Reglementărilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora" de către Ministerul Economiei şi Comerţului, cu respectarea legislaţiei în vigoare."

42.  Articolul 6 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins:

"Art. 6. Procedura descrisă în capitolul V (clauza derogatorie) al Anexei nr. 1 la prezentul Ordin se aplică secţiunii 2.2, 2.3.2 şi 3.4.1.1 din Anexa nr. 4 A la prezentele reglementări tehnice."

43.  Articolul 7 din anexa nr. 4 va avea următorul cuprins:

"Art. 7. Anexele nr. 4 A, 4 B, 4 C si 4 D fac parte integrantă din prezentele reglementari tehnice."

44.  Punctul 2.1.1 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„2.1.1. Pentru fabricarea mantalelor buteliilor rezistente la tensiuni trebuie întrebuinţat un oţel conform specificaţiilor standardului SR EN 10120: 2001, Table şi benzi de oţel pentru butelii de gaz sudate."

45.  Punctul 2.3.1.2 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins: „2.3.1.2. pentru butelii cu suduri longitudinale:

             PhxD

a = ---------------- mm

        20R x Z + Ph

         4/3

Z este egal cu:

- 0,85 în cazul în care producătorul radiografiază intersecţia sudurilor pe o lungime de 100 mm dincolo de intersecţie, în cazul sudurilor longitudinale şi de 50 mm (25 mm de fiecare parte) în cazul sudurilor circumferinţiale.  Se va radiografia o butelie selectată la începutul şi una la sfârşitul fiecărui schimb de producţie, pentru fiecare maşină.

-  1, în cazul în care producătorul radiografiază intersecţia sudurilor pe o lungime de 100 mm dincolo de intersecţie, în cazul sudurilor longitudinale şi de 50 mm (25 mm de fiecare parte) în cazul sudurilor circumferinţiale.

Această examinare va fi efectuată pe 10% din buteliile fabricate, alese aleatoriu.

In cazul în care aceste examinări radiografice scot la iveală defecte inacceptabile, menţionate la 3.4.1.4, trebuie luate toate măsurile necesare pentru a verifica fluxul de producţie în cauză şi pentru a elimina defectele."

46. Punctul 2.4.2.2 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins: „2.4.2.2. Cerinţe tehnice pentru sudură

Sudurile cap la cap trebuie executate printr-un procedeu de sudură automat.

Sudurile cap la cap pe mantaua rezistentă la tensiuni nu pot fi amplasate în nici o zonă în care se produce o schimbare de profil.

Sudurile de colţ nu trebuie suprapuse peste sudurile cap la cap şi trebuie amplasate la o distanţa de cel puţin 10 mm de acestea.

Sudurile care îmbină părţi care formează mantaua buteliei trebuie să respecte următoarele condiţii (vezi figurile 2, 3, 4):

-  sudura longitudinală: această sudură se execută cap la cap pe întreaga secţiune a metalului peretelui,

-  sudura circumferenţială, alta decît cea care fixează gulerul flanşei robinetului de capacul superior: această sudură se execută sub forma unei suduri cap la cap, pe întreaga secţiune plină a metalului pînă la perete. O sudură de îmbinare pe inel este considerată o sudura cap la cap cu caracter special.

-  sudura circumferenţială care fixează gulerul flanşei robinetului de capacul superior: această sudură se execută sub forma unei suduri cap la cap sau o sudură de colţ. Dacă este o sudură cap la cap, aceasta trebuie aplicată pe întreaga secţiune plină a metalului pînă la perete. O sudură de îmbinare pe inel este considerată o sudură cap la cap cu caracter special.

Cerinţele acestui alineat nu se aplică atunci cînd fundul superior are un suport în corpul buteliei şi în cazul în care acest suport este fixat de capac printr-o sudură ce nu afectează etanşeitatea buteliei (vezi figura 5.).

In cazul sudurilor cap la cap, abaterea de la aliniere a feţelor îmbinării nu poate depăşi o cincime din grosimea pereţilor (1/5 a)."

47.  Punctul 2.4.3.4 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„2.4.3.4. Pentru fabricarea suportului, a mânerelor de prindere şi a gulerelor de protecţie se pot utiliza totuşi orice alte materiale, cu condiţia ca rezistenţa acestora să fie asigurată şi să fie eliminate riscurile de corodare a fundului buteliei."

48.  Punctul 2.4.3.5 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„2.4.3.5. Protecţia robinetului sau a ventilului

Robinetul sau ventilul buteliei trebuie să fie protejate în mod eficient prin măsuri luate fie la proiectarea acestora, fie la proiectarea buteliei (de exemplu, guler de protecţie) sau, printr-o calotă protectoare ori printr-un capac fixat în mod sigur."

49.  Punctul 3.3.2 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„3.3.2. Butelia trebuie să rămână sub acţiunea presiunii de încercare un timp suficient, astfel încât să fie posibil să se stabilească că presiunea nu scade şi butelia nu prezintă scurgeri."

50.  Punctul 3.4.1.1 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„3.4.1.1. Sudurile trebuie radiografiate în conformitate cu ISO 17636:2003, clasa B. "

51.  Punctul 4.1 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„4.1 Aprobarea de model EEC la care se face referire în Articolul 4 al prezentelor reglementări, poate fi emisă pentru tipuri sau familii de butelii.

Termenul "tip de butelii" se referă la cilindrii cu acelaşi proiect şi grosime, echipaţi cu aceleaşi accesorii, fabricaţi în aceeaşi fabrică din foi de metal cu aceeaşi specificaţie tehnică, sudaţi prin acelaşi procedeu şi trataţi termic în aceleaşi condiţii.

Termenul „familie de butelii" înseamnă 3 bucăţi butelii provenite din aceeaşi fabrică, care diferă doar în lungime şi care se încadrează în următoarele limite:

- lungimea minimă nu trebuie să fie mai mică decât de trei ori diametrul buteliei;

- lungimea maximă a buteliei nu trebuie să depăşească valoarea de 1.5 x lungimea buteliei verificate."

52.  Punctul 4.2 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„4.2. Persoanele care solicită aprobare de model EEC trebuie să pună la dispoziţia organismului de inspecţie, pentru fiecare tip sau familie de butelii, toată documentaţia necesară pentru încercările indicate mai jos, precum şi un lot de 50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse încercărilor descrise în acelaşi paragraf, împreună cu orice alte informaţii suplimentare solicitate de autoritatea competentă. Solicitantul trebuie să dea detalii cu privire la tipul şi durata tratamentului termic efectuat precum şi asupra temperaturii utilizate şi procesului de sudare. De asemenea, trebuie să obţină şi să furnizeze producătorului buteliei certificatele de analiză la turnare pentru oţel."

53.  Punctul 4.3 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„4.3. In cadrul derulării procedurii pentru aprobare de model EEC, organismul de inspecţie trebuie sa verifice dacă:

- calculele prevăzute în paragraful 2.3. sunt corecte,

- condiţiile prevăzute în paragrafele 2.1, 2.2, 2.4 şi 3.5. sunt respectate. Următoarele încercări trebuie efectuate pe buteliile înaintate drept prototipuri:

- încercarea prescrisă la punctul 3.1, pe o butelie,

- încercarea prescrisă la punctul 3.2, pe o butelie,

- încercarea prescrisă la punctul 3.4, pe o butelie.

Dacă rezultatele verificărilor sunt satisfăcătoare, organismul de control va emite certificatul pentru aprobarea de model EEC conform modelului din Anexa nr. 4.B."

54.  Punctul 5.2.1 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins: „5.2.1. Organismul de inspecţie trebuie să:

-  confirme că a fost obţinut certificatul pentru aprobare de model EEC, şi că buteliile sunt conforme cu acesta,

- verifice documentaţia care furnizează date cu privire la materiale şi procesul de fabricaţie, în special cele specificate la pct. 2.1.6,

- verifice dacă sunt respectate condiţiile specificate în secţiunea 2, şi să verifice prin examinare vizuală internă şi externă fiecare mostră de butelie aleasă aleatoriu,

-  fie prezent la efectuarea încercărilor descrise la paragraful 3.1. şi 3.2 şi să verifice derularea lor,

- verifice dacă informaţiile furnizate de către producător, conform paragrafului 5.1.6. sunt corecte; şi dacă verificările care s-au efectuat sunt satisfăcătoare,

-  emită un certificat de verificare EEC, aşa cum este prezentat în modelul din Anexa nr. 4.C la prezentele reglementări specifice. »

55.  Punctul 5.2.3 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„5.2.3 Selecţionarea mostrelor şi toate încercările se vor efectua în prezenţa unui reprezentant al organismului de inspecţie."

56.  Punctul 5.2.4 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„5.2.4 Toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse încercării la presiune hidraulică aşa cum este descris în paragraful 3.3 în prezenţa şi sub supravegherea unui reprezentant al organismului de inspecţie."

57.  Punctul 6.3 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„6.3. Marcajul aprobării model EEC

Prin derogare de la cerinţele secţiunii 3 din anexa nr. 1A la prezentul ordin, producătorul va inscripţiona aprobarea de model EEC în următoarea ordine:

- litera s stilizată

- Numărul 3 pentru identificarea acestei reglementări tehnice

- litera(le) de tipar care simbolizează ţara care a acordat aprobarea de model EEC, pentru România RO, şi ultimele doua cifre ale anului în care a fost acordată această aprobare

- numărul aprobării de model EEC (de ex. s 3 D 79 45),,

58.  Punctul 6.4 din anexa nr. 4 A va avea următorul cuprins:

„6.4. Marcajul Verificării EEC

Prin derogare de la cerinţele secţiunii 3 din anexa nr. 1 B la prezentul ordin, organismul de inspecţie va inscripţiona aprobarea de model EEC în următoarea ordine:

-litera mică "e"

-  litera(le) de tipar care simbolizează ţara în care s-a efectuat verificarea, pentru România RO, împreună cu una sau doua cifre prin care se identifică subdivizia teritorială a organismului de inspecţie, după caz,

-simbolul organismului de inspecţie  se aplica de agentul verificator, împreună cu marca agentului verificator, acolo unde este cazul,

-un hexagon

-data verificării: anul, luna (de ex. e D 12 48 O 80/01)."

59.  Anexa tehnică din anexa nr. 4 B va avea următorul cuprins:

,, ANEXA TEHNICĂ LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL EEC

1. Rezultatele examinării EEC a modelului în vederea aprobării de model EEC.

2. Principalele caracteristici ale prototipului, în special:

- secţiune longitudinală a tipului de butelie care a primit aprobarea de model EEC indicând:

- diametrul exterior nominal D,

- grosimea minimă a peretelui buteliei, a

- grosimea minimă la bază şi la capac,

- lungimea minimă şi maximă, Lmin, Lmax

-înălţimea exterioară a părţii curbe a bazei cilindrului H, în mm

- capacitatea, sau capacităţile Vmin., Vmax,

- presiunea Ph,

- denumirea producătorului /nr. desenului, data,

- denumirea tipului buteliei,

- otelul conform secţiunii 2.1."

Art. II. In cuprinsul ordinului următoarele sintagme se înlocuiesc după cum urmează:

-   „verificarea CS a unităţii de produs" se înlocuieşte cu „verificare EEC";

-   „certificat de verificare CS" si „certificatul verificării CS" se înlocuieşte cu „certificat de verificare EEC";

-   „butelie tip-CS" se înlocuieşte cu „butelie tip-EEC";

-   „aprobare de model CS" se înlocuieşte cu „aprobare de model EEC";

-   „certificat pentru aprobare de model CS" se înlocuieşte cu „certificat pentru aprobare de model EEC";

-   „examinare   CS   a   modelului"   se   înlocuieşte   cu   „examinare   EEC   a modelului".

Art. III. In cuprinsul ordinului următoarele standarde se înlocuiesc după cum urmează:

-    Standardul „SR EN 10003-1:1997" se înlocuieşte cu „SR EN ISO 6506:2002";

-    Standardul „SR ISO 7438:1993" se înlocuieşte cu „SR EN ISO 7438:2005";

-    Standardul „STAS 7737:1990" se înlocuieşte cu „SR EN ISO 7799:2003";

-    Standardul „SR EN 10002-1:1995" se înlocuieşte cu „SR EN 10002-1:2002";

-    Standardul   „EN    10120:1993"    se   înlocuieşte   cu   „SR   EN 10120:2001";

-    Standardul    „SR    EN    444:1996"    se    înlocuieşte    cu    „ISO 17636:2003", iar standardul STAS 6606:1986 se elimină.

Art. IV. Se introduce în finalul ordinului următoarea menţiune: „Prezentul ordin transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 76/767/CEE referitoare la prevederi comune privind vasele sub presiune şi metode de inspecţie a acestora, Directiva Consiliului 84/525/CEE referitoare la recipiente butelii pentru gaz executate din oţel fără sudură, Directiva Consiliului 84/526/CEE referitoare la recipiente butelii pentru gaz executate din aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu fără sudură şi Directiva Consiliului 84/527/CEE referitoare la recipiente butelii pentru gaz executate din oţel nealiat".

Art. V. Prezentul ordin intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. Art. VI. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei şi comerţului,

Codruţ Ioan Şereş

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 113/2001)

REGLEMENTĂRI TEHNICE CU PRIVIRE LA PREVEDERI COMUNE PENTRU RECIPIENTE SUB PRESIUNE ŞI METODE DE VERIFICARE A ACESTORA RT 76/767

CAPITOLUL I.

Definiţii şi principii de bază

Art. 1. (1) In sensul prezentelor reglementări tehnice prin "recipient sub presiune" se înţelege orice recipient fix sau transportabil în care se poate obţine sau dezvolta o presiune mai mare de 0,5 bar la un fluid (gaz, abur sau lichid).

(2) Prezentele reglementări tehnice se aplică următoarelor categorii de recipiente sub presiune:

(a)   recipiente - butelii pentru gaz din oţel fără sudură;

(b)   recipiente - butelii pentru gaz din oţel nealiat sudate;

(c)     recipiente -butelii pentru gaz din aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu fără sudură.

Art. 2. Prezentele reglementări nu se aplică:

(a) recipientelor sub presiune special proiectate pentru întrebuinţarea în domeniul nuclear, care prin avariere ar putea cauza emisii radioactive;

(b) recipientelor sub presiune destinate instalării în interiorul navelor maritime sau aeronavelor aeriene, sau pentru propulsia acestora;

(c)  conductelor şi reţelelor de conducte.

Art. 3. (1) Cerinţele pentru proiectare şi fabricaţie, pentru inspecţie, testare şi unde este necesar, metodele de utilizare, pentru categoriile de recipiente sub presiune la care se referă, precum şi pentru echipamentul auxiliar, unde este cazul, sunt cuprinse în reglementări tehnice specifice.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

(2) Reglementările specifice trebuie să indice pentru fiecare categorie de recipient sub presiune dacă recipientul se supune aprobării de model EEC sau verificării EEC, dacă se supune ambelor proceduri sau nu se supune nici uneia dintre acestea. (3)Totodată aceste reglementări specifice categoriilor pot să indice:

a) în ce condiţii şi intervalul de timp în care se acordă aprobarea de model EEC, precum şi marcajele care se fixează pe recipientele sub presiune în aceste cazuri;

b) marcajul de identificare pentru fiecare recipient sub presiune;

c)  condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească diferitele modele ale unui recipient aprobat, pentru a primi aceeaşi aprobare de model.

Art. 4. In sensul prezentelor reglementări, următorii termeni se definesc astfel:

a)  recipient sub presiune tip EEC - orice recipient-butelie proiectat şi fabricat astfel încît să satisfacă cerinţele cuprinse în reglementările tehnice specifice categoriei sale;

b)  reglementări specifice recipientului - reglementări tehnice specifice categoriilor de recipiente sub presiune - prevăzute la art. 1;

c) organism de inspecţie - organismul desemnat de Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de autoritate de stat în domeniu, pentru evaluarea categoriilor de recipiente sub presiune, prevăzute la art. 1, înaintea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune;

d) organism de control - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor   sub   Presiune   şi   Instalaţiilor   de   Ridicat   ISCIR-SP,   structura responsabilă pentru controlul respectării prevederilor prezentului ordin.

Termenii definiţi la literele a) - d) se completează cu termenii definiţi la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, republicată.

Art. 5. (1) Se admite introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor sub presiune care:

a)   satisfac cerinţele prezentelor reglementări tehnice şi cerinţele reglementărilor tehnice specifice recipientelor, şi

b)   poartă marcajele aplicabile categoriilor specifice de recipiente sub presiune tip EEC, prevăzute în anexele nr. 1 .A. şi 1 .B. şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobare de model EEC.

(2) Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive legate de fabricare sau verificare, introducerea pe piaţa si punerea in funcţiune a buteliilor tip-EEC care intră în domeniul de aplicare al prezentelor reglementări tehnice si al reglementărilor tehnice specifice recipientelor.

Art. 6. Sarcinile organismelor care emit certificatul de aprobare de tip EEC şi ale organismelor de inspecţie care realizează verificarea recipientelor trebuie să fie limitate la examinările desfăşurate în conformitate cu cerinţele reglementărilor tehnice specifice relevante şi cu activităţile care le-au fost atribuite prin prezentele reglementări.

CAPITOLUL II.

Aprobarea de model EEC

Art.   7.  Atunci când într-o reglementare tehnică specifică recipientului,  este prevăzută aprobarea de model EEC, aceasta se va executa:

a) înainte de verificarea EEC, atunci când aceasta este cerută;

b) înainte de introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune atunci când nu este cerută verificarea EEC.

Art. 8. (1) La cererea oricărui producător sau a reprezentantului său autorizat, organismul de inspecţie, în baza unui raport de inspecţie, emite un certificat pentru aprobarea de model EEC pentru orice tip de recipient sub presiune care satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice recipientului.

(2) Cererea pentru obţinerea certificatului pentru aprobare de model EEC va fi înaintată unui singur organism de inspecţie, conform prevederilor pct. 1 din anexa nr.1.A.

(3). Intr-un interval de maxim 15 zile de la data depunerii cererii pentru obţinerea certificatului pentru aprobarea de model EEC organismul de inspecţie trebuie să răspundă solicitantului:

a) dacă cererea este acceptată;

sau

b)  dacă solicitantul trebuia să aducă completări în scopul acceptării cererii;

sau

c) dacă cererea este respinsă.

(4). După acceptarea cererii pentru obţinerea certificatului pentru aprobarea de model EEC, într-un interval de maxim 90 de zile, organismul de inspecţie trebuie să efectueze verificările şi să întocmească un raport de inspecţie, în baza căruia emite, după caz, certificatul pentru aprobare de model EEC. Dacă în timpul  verificărilor organismul de inspecţie constată că sunt necesare modificări şi/sau completări, intervalul stabilit pentru eliberarea certificatului se măreşte în mod corespunzător.

Art. 9. Organismul de inspecţie emite, refuză emiterea sau retrage certificatul pentru aprobarea de model EEC conform prevederilor cuprinse în prezentul capitol şi la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 1 .A.

Art. 10. Dacă rezultatele examinării prevăzute la pct.2 din anexa nr. l.A sunt satisfăcătoare, organismul de inspecţie   emite un certificat pentru aprobarea de model EEC, care va fi înaintat solicitantului. Dacă această aprobare se referă la un recipient care este supus verificării EEC, producătorul trebuie să aplice pe recipient marcajul aprobării prevăzut la pct.3.1. din anexa nr.l.A. înainte de a avea loc verificarea.

Art. 11. Cerinţele referitoare la certificat şi la marcajul aprobării de model EEC sunt prevăzute în anexa nr. 1 .A.

Art. 12. In cazul în care pentru o categorie de recipiente sub presiune, care satisfac cerinţele unor reglementări tehnice  specifice  recipientului nu este prevăzută aprobarea de model EEC, a fost înaintată o solicitare pentru verificarea EEC, producătorul, pe propria răspundere, înainte de a avea loc verificarea EEC, va aplica pe recipientele  sub presiune din categoria respectivă marcajul special prevăzut la pct 3.2. din anexa nr. 1 .A.

Art. 13. Atunci când condiţiile din reglementările tehnice specifice recipientului, după cum este prevăzut la art. 3, încetează a mai fi respectate, organismul de inspecţie retrage certificatul pentru aprobarea de model EEC.

Art. 14.   Atunci când organismul de control   constată că tipul de recipient sub presiune căruia i s-a acordat certificatul de aprobare de model EEC nu este conform modelului, poate acţiona după cum urmează:

a)  propune menţinerea aprobării de model EEC în cazul în care diferenţele constatate sunt minime sau nu au un efect fundamental asupra proiectului recipientului sau asupra metodelor de fabricare si nu prezintă nici un pericol pentru siguranţă; stabileşte un termen pentru eliminarea diferenţelor constatate;

b)  stabileşte împreună cu producătorul, măsurile necesare în procesul de fabricaţie şi termenul convenit pentru realizarea acestora daca constata ca lotul produs nu mai corespunde cu modelul aprobat;

c)  solicită retragerea aprobării de model EEC în cazul în care schimbările constatate constituie un pericol pentru securitatea persoanelor şi/sau a proprietăţii, ori în situaţia în care producătorul nu s-a conformat cerinţelor de la lit. a) şi b);

d)  solicită retragerea de pe piaţă şi/sau interzice introducerea pe piaţă a produselor neconfome cu modelul aprobat.

Art. 15. (1) Dacă organismul de control constată că nu trebuia acordat certificatul pentru aprobarea de model EEC, solicită organismului de inspecţie retragerea acestuia.

(2) Dacă Ministerul Economiei şi Comerţului este informat de un stat membru al Uniunii Europene despre existenţa unei situaţii descrise la art 13, art 14 şi art 15 va lua măsurile descrise în acele articole, după consultări cu statul membru respectiv.

Art.   16.  (1) Atunci când apare o dispută cu privire la oportunitatea sau necesitatea retragerii aprobării între autoritatea competentă din România şi alt stat membru va fi informată Comisia Europeană. Vor avea loc consultări, unde este cazul, pentru a se ajunge la o soluţie.

(2) Numai organismul de inspecţie care a emis certificatul de aprobare de tip EEC poate  decide retragerea  sa.  Ministerul Economiei  şi Comerţului va informa celelalte state membre şi Comisia Europeană despre o astfel de decizie.

CAPITOLUL III

Verificarea EEC

Art. 17. Verificarea EEC serveşte la stabilirea faptului că un recipient sub presiune este conform cerinţelor cuprinse în reglementările tehnice specifice recipientului; aceasta se atestă prin marcajul de verificare EEC.

Art. 18. Atunci când un recipient sub presiune este supus verificării EEC, organismul de inspecţie verifică dacă:

a)  - recipientul sub presiune aparţine unei categorii supuse aprobării de model EEC şi, în acest caz, dacă acesta corespunde modelului aprobat şi poartă marcajul aprobării EEC;

- recipientul sub presiune aparţine unei categorii exceptate de la aprobarea de model EEC şi, în acest caz, dacă acesta satisface cerinţele din reglementările tehnice specifice recipientului;

b)  recipientul sub presiune satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice cu privire la efectuarea încercărilor şi aplicarea marcajelor şi inscripţiilor specifice.

Art. 19. Producătorul nu poate refuza accesul reprezentanţilor organismului de inspecţie în locurile de producţie, dacă acest acces este important pentru efectuarea sarcinilor atribuite organismului respectiv.

Art. 20. Ministerul Economiei şi Comerţului va transmite celorlalte state membre şi Comisiei Europene lista organismelor de inspecţie responsabile cu inspecţiile şi orice modificare ulterioară a acesteia, specificând dacă aceste organisme sunt abilitate să desfăşoare numai anumite inspecţii.

Art.  21. Ministerul Economiei si Comerţului trebuie să-i retragă desemnarea organismului de inspecţie dacă descoperă că organismul nu mai îndeplineşte criteriile din anexa nr. 1C. Ministerul Economiei şi Comerţului informează imediat Comisia Europeană şi celelalte state membre şi indică dacă desemnarea a fost retrasă în întregime sau numai în legătură cu anumite inspecţii.

Art. 22. (1). După efectuarea verificării EEC a unui recipient sub presiune în condiţiile prevăzute la art. 18 şi la art. 19 şi în anexa nr. l.B, organismul de inspecţie va aplica pe recipient marcajul de verificare EEC parţială sau finală, conform pct.3 din anexa nr. 1 .B.

(2). Pct. 3 din anexa nr. 1 B conţine cerinţele referitoare la forma şi caracteristicile marcajului de verificare EEC.

Art. 23. Dacă reglementările tehnice specifice recipientului prevăd astfel, organismul de inspecţie va emite un certificat în care să fie descrise verificările efectuate şi rezultatele lor.

Art. 24. Când o reglementare tehnică specifică unei categorii de recipiente nu prevede verificarea EEC, producătorul, după ce a verificat că fiecare recipient sub presiune satisface cerinţele respectivei reglementări, şi după caz, dacă este conform modelului aprobat, trebuie să aplice pe proprie răspundere:

a)  marcajul prevăzut la pct.5.3. din anexa nr. l.A, acolo unde este necesară aprobarea de model EEC, sau

b)  marcajul prevăzut la pct.5.4. din anexa nr.  l.A, atunci când nu este necesară aprobarea de model EEC.

CAPITOLUL IV

Prevederi comune pentru aprobarea de model EEC şi verificarea EEC

Art. 25. Marcajele prevăzute în prezentele reglementări tehnice  sau în reglementările  tehnice  specifice  recipientelor  şi  echipamentelor  auxiliare  ale acestora trebuie să fie aplicate în mod vizibil, uşor lizibil şi durabil pe fiecare recipient şi echipament auxiliar al acestuia.

Art. 26. Este interzisă aplicarea pe recipientele sub presiune şi pe echipamentele auxiliare ale acestora a marcajelor asemănătoare cu marcajul aprobării de model EEC, care pot fi confundate cu acest marcaj.

CAPITOLUL V

Clauza derogatorie

Art. 27. In cazul în care proiectul şi metodele de fabricaţie ale unui recipient sub presiune nu corespund tuturor prevederilor reglementărilor specifice, se consideră respectate  prevederile  art.   5   dacă recipientul  sub  presiune  asigură un grad echivalent de securitate.

Art. 28. Fiecare reglementare tehnică specifică recipientului trebuie să specifice prevederile de la care se admit derogări şi/sau prevederile de la care nu se admit derogări.

Pentru acordarea unei derogări se procedează astfel:

1. Ministerul Economiei şi Comerţului va transmite documentele cuprinzând descrierea recipientului şi documentele cuprinzând cererea de derogare, inclusiv rezultatele oricăror încercări, celorlalte State Membre care dispun de o perioadă de patru luni pentru a aproba sau nu, a transmite comentarii, întrebări, cerinţe suplimentare, a solicita alte încercări, sau, dacă doresc, să transmită problema Comitetului tehnic care asistă Comisia Europeană. Copii ale acestor documente se vor transmite la Comisia Europeană. O astfel de corespondenţă este confidenţială.

2. Dacă la sfârşitul perioadei menţionate nici un stat membru nu a respins sau nu a cerut transmiterea problemei către Comitetul Tehnic, Ministerul Economiei şi Comerţului, după ce s-a ocupat de toate cererile transmise conform pct. 1 acordă derogarea cerută şi informează celelalte state membre şi Comisia Europeană.

3. Dacă un stat membru nu a răspuns până la sfârşitul perioadei prevăzute la pct. 1 se consideră că este de acord; totuşi Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie să ceară Comisiei Europene să confirme că nu a existat răspuns.

4.  Ministerul Economiei si Comerţului va acorda derogarea solicitata in condiţiile propuse de Comitetul Tehnic mai sus menţionat, daca Comitetul decide in acest sens.

5.  Corespondenta menţionata mai sus se va purta in limba tarii de destinaţie sau intr-o limba acceptata de către aceasta.

Art. 29. Pentru acordarea unei derogări se procedează astfel:

(1)  a) Producătorul sau reprezentantul autorizat adresează o solicitare pentru derogare organismului de inspecţie desemnat de Ministerul Economiei şi Comerţului;

b)  solicitarea se face pe propria răspundere şi va conţine soluţii adecvate, motivate corespunzător din punct de vedere tehnic, care să nu afecteze siguranţa în funcţionare a recipientului şi să excludă pericolul accidentelor;

c)  se constituie o comisie specială din care fac parte principalii factori interesaţi (proiectant, producător, montator sau reparator, proprietar sau utilizator şi după caz, Inspecţia Muncii, unităţi de cercetare şi proiectare, unităţi de învăţământ superior de specialitate) care întocmeşte un raport, ce se înaintează organismului de inspecţie;

(2)  organismul de inspecţie desemnat pe baza raportului întocmit de comisia specială, acordă derogarea solicitată;

(3)   documentaţia necesară obţinerii derogării, prevăzute la pct.   (1) lit.b,  se transmite organismelor de inspecţie însoţită de o copie în limba româna, după caz;

CAPITOLUL VI

Art. 30. Adaptarea la progresul tehnic

In scopul adaptării la progresul tehnic în vederea eliminării barierelor în calea comerţului cu recipiente sub presiune, Ministerul Economiei şi Comerţului va actualiza prevederile prezentului ordin, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL VII

Art. 31. Clauza de salvgardare

(1) Când organismul de control constată că unul sau mai multe recipiente sub presiune constituie un pericol pentru securitatea persoanelor şi/sau proprietăţii, chiar    dacă satisfac prevederile prezentelor reglementări tehnice şi ale reglementărilor tehnice specifice recipientului, poate să ia măsurile necesare de interzicere temporară de la introducerea pe piaţă a recipientelor sau să impună condiţii speciale recipientelor în cauză.

(2) Organismul de control va informa Ministerul Economiei şi Comerţului cu privire la faptele constatate şi despre decizia luată în legătură cu acestea.

(3) Ministerul Economiei şi Comerţului va informa Comisia Europeană şi celelalte state membre menţionând motivele care au stat la baza deciziei.

Art.  32. Dacă Comisia Europeană hotărăşte că sunt necesare modificări ale directivei 76/767/EEC, clauza de salvgardare rămâne în vigoare până la aprobarea acestor modificări.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii speciale

Art. 33.(1). Acest articol se aplică recipientelor din domeniul de aplicare al acestui ordin conform art. 1 atunci când nu sunt prevăzute în reglementări specifice.

(2). In acest caz se aplică următoarele reguli:

a) Organismul de control va considera că recipientul sub presiune care a fost inspectat şi încercat de un organism de inspecţie ales în conformitate cu procedurile din anexa nr. 1 D, este conform actelor normative naţionale referitoare la proiectare.

b)încercările şi inspecţiile trebuie să se desfăşoare în conformitate cu procedura din anexa 1 D şi folosind metodele în vigoare în România sau recunoscute ca fiind echivalente, de autoritatea competentă.

c)Incercările şi inspecţiile prevăzute mai sus sunt cele care se pot desfăşura la locul unde a fost fabricat recipientul.

(3).   Organismul   de   control   va   acorda   aceeaşi   însemnătate   rapoartelor   şi certificatelor emise de organismele de inspecţie din ţara de origine a recipientului sub presiune ca şi documentelor naţionale corespunzătoare.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

Art.34. Orice decizie a organismului de control sau a unui organism de inspecţie în baza acestui ordin sau a unor reglementări tehnice specifice recipientului, din care rezultă refuzul aprobării de model EEC sau refuzul de a aplica marcajul de verificare EEC, retragerea aprobării, ori interzicerea vânzării sau folosirii recipientelor sub presiune tip EEC, trebuie să indice motivele exacte care stau la baza unei astfel de decizii. Decizia va fi adusă cât mai curând posibil la cunoştinţa părţii în cauză, care în acelaşi timp va fi informată cu privire la posibilităţile de atac, conform reglementărilor în vigoare şi a perioadei de timp în care căile de atac sunt permise.

Art. 35. (1).Ministerul Economiei şi Comerţului desemnează organismele de inspecţie, având în vedere criteriile minime specificate în Anexa 1 .C.

(2). In condiţiile nerespectării criteriilor minime prevăzute în anexa nr.lC, Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie să retragă desemnarea organismului de inspecţie sau după caz, să suspende ori să limiteze desemnarea. Art.36 Anexele nr. l.A „Aprobarea de model EEC", nr. l.B „Verificarea EEC" , nr. l.C „ Criteriile minime care trebuie avute în vedere la numirea organismului de inspecţie" şi nr. 1 D „Definiţii" fac parte integrantă din prezentele reglementări tehnice.

ANEXA nr. 1A

APROBAREA DE MODEL EEC

1. Solicitarea aprobării de model EEC

1.1. Cererea  şi corespondenţa referitoare la aprobarea de model EEC vor fi întocmite în limba română, în conformitate cu legislaţia în vigoare în România.

Documentele care se anexează la cerere se redactează sau se traduc, după caz, în limba română.

1.2.Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

-  denumirea şi sediul firmei producătoare, ale reprezentantului său autorizat, sau a celui care transmite cererea şi locul sau locurile de fabricaţie a recipientelor;

- categoria recipientului;

- scopul utilizării sau utilizările nepermise;

- caracteristicile tehnice;

- denumirea comercială, dacă există, sau tipul.

1.3.Cererea trebuie să fie însoţită de două copii de pe dosarul tehnic care va cuprinde în special următoarele:

1.3.1. o descriere care include:

- specificaţiile materialelor, metodele de construcţie şi calculele de rezistenţă ale recipientului;

- orice dispozitive de siguranţă utilizate;

- locurile unde se vor fixa marcajele pentru aprobare şi pentru verificare specificate în prezentele reglementări tehnice, precum şi celelalte marcaje prevăzute în reglementările specifice recipientului;

1.3.2.   desenele de ansamblu şi, când este cazul, desenele de execuţie ale elementelor/reperelor importante ale proiectului;

1.3.3. orice alte informaţii indicate în reglementările specifice recipientului;

1.3.4. o declaraţie prin care se certifică faptul că nu s-a mai făcut nici o altă solicitare pentru aceeaşi aprobare de model EEC pentru recipient.

2. Examinarea pentru aprobarea de model EEC

2.1. Examinarea pentru aprobarea de model EEC va fi făcută pe baza planurilor şi, când este cazul, pe recipiente mostră. Examinarea va cuprinde:

a) verificarea calculelor proiectului, metodelor de fabricaţie, execuţiei, precum şi a materialelor;

b)  când este cazul, verificarea dispozitivelor de securitate, a aparatelor de măsurat şi a metodelor de instalare

3. Certificatul şi marcajul pentru aprobarea de model EEC

3.1. Certificatul menţionat la art. 11 din reglementările tehnice trebuie să conţină concluziile examinării modelului şi va indica orice condiţii, conform art. 3 din reglementările tehnice, la care poate fi supusă aprobarea. Certificatul trebuie să fie însoţit de descrierile şi desenele necesare pentru a identifica modelul şi, când este cazul, pentru a explica cum funcţionează.

Marcajul pentru aprobarea EEC menţionat la art. 11 din reglementările tehnice va fi o literă s stilizată, care conţine:

-  în partea superioară, numărul alocat reglementărilor tehnice specifice categoriei, în ordinea cronologică a adoptării, litera/literele majusculă/majuscule pentru identificarea statului care a acordat aprobarea de model EEC (B pentru Belgia, D pentru Germania, DK pentru Danemarca, E pentru Spania, F pentru Franţa, EL pentru Grecia, I pentru Italia, IRL pentru Irlanda, L pentru Luxemburg, NL pentru Olanda, P pentru Portugalia, UK pentru Marea Britanie, A pentru Austria, S pentru Suedia, F1 pentru Finlanda, RO pentru România) şi anul acordării aprobării de model EEC; numărul reglementărilor specifice recipientelor la care se referă aprobarea de model EEC este atribuit de Ministerul Economiei şi Comerţului în ordinea adoptării acestora;

- în partea inferioară, numărul aprobării de model EEC.

Un exemplu al acestui marcaj este indicat la pct. 5.1.

3.2.  Marcajul descris la art. 12 din reglementările tehnice, reprezentat de litera s inversată simetric faţă de axa verticală, conţine în partea superioară aceleaşi informaţii cerute la pct. 3.1 primul alineat şi în partea inferioară numărul de referinţă al categoriei care nu este supusă aprobării de model EEC, dacă se specifică astfel în reglementările specifice recipientului.

Un exemplu al acestui marcaj este indicat la pct. 5.2.

3.3.  Marcajul menţionat la art. 4 lit. a) din reglementările tehnice este acelaşi cu marcajul pentru aprobarea de model EEC, înconjurat de un hexagon.

Un exemplu al acestui marcaj este indicat la pct. 5.3.

3.4.  Marcajul menţionat la art. 4 lit. b) din reglementările tehnice este marcajul exceptării de la aprobarea de model EEC, înconjurat de un hexagon.

Un exemplu al acestui marcaj este indicat la pct. 5.4.

4. înregistrarea certificatului pentru aprobarea de model EEC

4.1.  In acelaşi timp în care părţile implicate sunt notificate, copii ale certificatului aprobării de model EEC sunt transmise Comisiei Europene şi celorlalte state membre, care pot obţine şi copii ale dosarului tehnic definitiv al recipientului şi a rapoartelor examinărilor şi încercărilor la care au fost supuse.

4.2.   Retragerea aprobării de model EEC va fi publicată în conformitate cu procedura descrisă la 4.1.

4.3.  Dacă se refuză acordarea aprobării de model EEC, celelalte  state membre şi Comisia Europeană trebuie informate în legătură cu un astfel de refuz. 5. Marcaje referitoare la aprobarea de model EEC

5.1.Marcajul pentru aprobarea de model EEC (vezi pct. 3.1)

Exemplu:

Aprobare de model EEC acordată de Republica Federală Germania1 în anul 1979, conform primei directive specifice.

Numărul aprobării de model EEC.

5.2.Marcajul exceptării de la aprobarea de model EEC (vezi pct. 3.2)

Exemplu:

Recipient construit în Germania în 1979 şi care nu este supus aprobării de model EEC, conform primei directive specifice.

Numărul de referinţă al categoriei exceptate de la aprobarea de model EEC, dacă aşa este indicat în directiva specifică.

5.3.Marcajul pentru aprobarea de model EEC şi exceptarea de la verificarea EEC (vezi pct. 3.3)

Exemplu:

1 Litera "D" din exemplu corespunde "Germaniei'"; pentru România majusculele corespunzătoare vor fi R.O.

Aprobare de model EEC acordată de Republica Federală Germania în anul 1979, conform primei directive specifice.

Numărul aprobării de model EEC.

5.4.Marcajul exceptării de la aprobarea de model EEC şi de la verificarea EEC (vezi pct. 3.4)

Exemplu:

Recipient construit în Germania în 1979 şi care nu este supus aprobării de model EEC, conform primei directive specifice.

Numărul de referinţă al categoriei exceptate de la aprobarea de model EEC, dacă aşa este indicat în directiva specifică.

5.5.Reglementările specifice recipientului trebuie să cuprindă indicaţii privind locul şi dimensiunile marcajelor referitoare la aprobarea de model EEC. Dacă nu se indică altfel în reglementările tehnice specifice, literele şi numerele din fiecare marcaj trebuie să aibă cel puţin 5 mm înălţime.

ANEXA nr. 1B

VERIFICAREA EEC

l.Date generale

1.1. Verificarea EEC poate fi efectuată în una sau mai multe etape.

1.2.In   funcţie   de   prevederile   cuprinse   în   reglementările   tehnice   specifice recipientului se procedează astfel:

1.2.1. Verificarea EEC se efectuează într-o singură etapă numai pe recipientele care constituie un întreg atunci când părăsesc fabrica, adică recipientele care, teoretic, pot fi transferate la locul de instalare a acestora fără a fi necesar ca mai întâi să fie demontate.

1.2.2. Verificarea recipientelor care nu sunt livrate dintr-o bucată se efectuează în două sau mai multe etape.

1.2.3.Verificarea trebuie să asigure în special faptul că recipientul este conform modelului aprobat sau, în cazul recipientelor exceptate de la aprobarea de model EEC, că este conform cerinţelor indicate în respectivele reglementări tehnice specifice recipientului.

2.Continutul verificării EEC

2.1.In   funcţie   de   prevederile   cuprinse   în   reglementările   tehnice   specifice recipientului, verificarea EEC va cuprinde:

- examinarea caracteristicilor materialelor;

-  verificarea calculelor proiectului, a metodei de fabricaţie, a execuţiei şi a materialelor folosite;

- o examinare interioară, care constă într-o verificare a componentelor interioare şi a sudurii;

- o încercare la presiune;

-  verificarea oricăror dispozitive de siguranţă şi aparate de măsurat montate pe recipient;

- o examinare exterioară a diferitelor părţi ale recipientului;

- o încercare de performanţă atunci când aceasta este prevăzută în reglementări tehnice specifice recipientului.

3.Marcajele pentru verificarea EEC

3.1.Descrierea marcajelor pentru verificarea EEC

3.1.1. In  funcţie de prevederile cuprinse în reglementările  tehnice specifice recipientului, marcajele pentru verificarea EEC care sunt aplicate conform pct. 3.3 vor fi după cum urmează:

3.1.1.1.marcajul pentru verificarea EEC finală va fi compus din două ştampile:

3.1.1.1.1. prima ştampilă constă din litera " s ", care conţine:

-  în partea superioară, majusculele care identifică statul în care se efectuează verificarea (B pentru Belgia, D pentru Germania, DK pentru Danemarca, E pentru Spania, F pentru Franţa, EL pentru Grecia, I pentru Italia, IRL pentru Irlanda, L pentru Luxemburg, NL pentru Olanda, P pentru Portugalia, UK pentru Marea Britanie, A pentru Austria, S pentru Suedia, FI pentru Finlanda, RO pentru România), împreună cu unul sau două numere care identifică o sub-diviziune teritorială, când este cazul;

-  în partea inferioară, ştampila organismului de inspecţie împreună cu ştampila inspectorului, dacă este cazul;

3.1.1.1.2.   a doua ştampilă constă din data verificării înscrisă într-un hexagon, descris cu precizia cerută de reglementările specifice recipientului;

3.1.1.2.marcajul pentru verificarea EEC parţială va consta numai din prima ştampilă .

2 Notă explicativă pentru marcajul EEC al verificării finale şi pentru marcajul EEC al verificării parţiale.

Dacă un recipient nu se poate asambla la locul de fabricaţie sau dacă prin transportare pot fi afectate caracteristicile acestuia, verificarea trebuie efectuată după cum urmează:

- verificarea recipientului la locul de fabricaţie de către un organism de certificare care, dacă recipientul este conform cerinţelor EEC aplică ştampila „e" descrisă la pct. 3.1.1.1.1., care este cunoscută ca marcajul pentru verificarea EEC parţială;

- verificarea finală a recipientului la locul instalării de către un organism de certificare care, dacă recipientul este conform cerinţelor EEC aplică ştampila descrisă la pct. 3.1.1.1.2 şi care, împreună cu marcajul pentru verificarea EEC parţială, formează marcajul pentru verificarea EEC finală.

3.2.Forma şi dimensiunile marcajelor

3.2.1.Un exemplu al ştampilelor descrise la pct 3.1.1.1.1 şi 3.1.1.1.2 este ilustrat în figurile 1 şi 2 de mai jos.

Figura 1

Figura 2

Reglementările tehnice specifice recipientului trebuie să indice locul unde se amplasează şi dimensiunile marcajelor pentru verificarea EEC. Dacă nu se indică altfel în reglementările specifice, literele şi numerele fiecărui marcaj trebuie să aibă cel puţin 5 mm înălţime.

3.2.2.0rganismele  de  inspecţie desemnate în România schimbă, pe bază de reciprocitate, copii ale desenelor marcajelor de verificare EEC .

3.3.Aplicarea marcajelor

3.3.1.Marcajul pentru verificarea EEC finală va fi aplicat în poziţia cerută pe recipient, când acesta a fost verificat final şi s-a constatat că este conform cerinţelor EEC.

3.3.2.Când verificarea se efectuează în mai mult de o fază, marcajul pentru verificarea EEC parţială va fi aplicat la locul de fabricaţie pe recipient sau pe o componentă a recipientului care este conform cerinţelor EEC în acea fază a procedurii de verificare şi în locul special indicat pentru poansonare sau în orice alt loc indicat în reglementările tehnice specifice recipientului.

ANEXA nr. 1C

CRITERIILE MINIME

care trebuie avute în vedere la numirea organismului de inspecţie

1.Organismul de inspecţie, directorul său şi personalul responsabil pentru executarea încercărilor de verificare trebuie să fie alţii decât proiectantul, producătorul, furnizorul sau instalatorul recipientelor sau instalaţiilor pe care aceştia le inspectează şi alţii decât reprezentanţii autorizaţi ai acestora. Ei nu se vor implica direct în proiectarea, construcţia, comercializarea, reprezentarea sau întreţinerea acestor recipiente sau instalaţii şi nici nu vor reprezenta părţile angajate în aceste activităţi. Aceasta nu exclude posibilitatea schimburilor de informaţii tehnice între producător şi organismul de inspecţie.

2.Organismul de inspecţie şi personalul acestuia trebuie să execute încercările de verificare cu cel mai înalt grad de integritate profesională şi competenţă tehnică şi trebuie să fie independenţi de orice presiuni şi stimulente, îndeosebi financiare, din partea unor persoane sau grupuri de persoane care au interes în rezultatul verificării şi care ar putea influenţa decizia acestora sau rezultatele verificărilor. 3.0rganismul de inspecţie trebuie să aibă la dispoziţie personalul necesar şi să dispună de dotările necesare care să îi permită îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor sale administrative şi tehnice legate de verificare; de asemenea, trebuie să aibă acces la echipamentul necesar pentru verificări speciale. 4.Personalul organismului de inspecţie trebuie să aibă:

- o pregătire temeinică tehnică şi profesională;

- cunoştinţe satisfăcătoare ale cerinţelor încercărilor care trebuie executate şi experienţă adecvată pentru aceste încercări;

- abilitatea de a emite certificate, înregistrări şi rapoarte cerute pentru certificarea realizării încercărilor.

5. Trebuie   garantată   imparţialitatea   personalului   de   inspecţie.   Remunerarea personalului nu trebuie să fie dependentă de numărul de încercări executate şi nici de rezultatul acestora.

6. Organismul de inspecţie trebuie să încheie o asigurare de răspundere civilă dacă răspunderea pentru încercări nu revine statului prin lege.

7.Personalul de inspecţie este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la informaţiile dobândite în exercitarea sarcinilor acestuia care decurg din respectarea prevederilor prezentului ordin sau ale altor reglementări, cu excepţia situaţiei în care informaţiile sunt solicitate de Ministerul Economiei şi Comerţului în calitate de autoritate de stat în domeniu.

Anexa nr. 1 D

Definiţii

Ţara de provenienţă: Statul membru unde a fost fabricat recipientul.

Ţara beneficiară: Statul membru în care se importă un recipient sub presiune, sau în care se comercializează şi/sau se pune în funcţiune.

Administraţie de provenienţă: Autoritatea adminstrativă competentă din ţara de provenienţă.

Administraţia beneficiară: Autoritatea  adminstrativă   competentă   din   ţara beneficiarului, respectiv organismul de control.

Procedură

1. In cazul în care un producător doreşte să exporte unul sau mai multe recipiente din acelaşi model, producătorul sau reprezentantul său autorizat, va înainta  o solicitare scrisă, direct sau prin importator în ţara beneficiară la administraţia beneficiară, citând art. 33 şi solicitând să se desfăşoare încercări de verificare în conformitate cu metodele din ţara beneficiară de un organism de inspecţie, altul decât cel din tara beneficiară.

In solicitare, beneficiarul sau reprezentantul său autorizat va indica organismul de inspecţie pe care 1-a ales. Alegerea se va face din lista transmisă de ţara de origine în baza art. 20. Totuşi, prin excepţie de la această procedură, dacă recipientul a fost fabricat special la comandă într-un număr foarte mic sau recipiente proiectate pentru   o instalaţie complexă fabricată în conformitate cu informaţiile şi specificaţiile furnizate de client sau un birou de consultanţă numit de acesta, un organism de inspecţie din statul membru de provenienţă este ales de client, chiar dacă este sau nu inclus în lista la care se referă art. 20, cu condiţia ca această alegere să fie aprobată de adminstraţia beneficiară.

Administraţia beneficiară va informa administraţia de provenienţă asupra deciziei adoptată în acesta chestiune.

Numele clientului sau importatorului, dacă este cunoscut, trebuie indicat în cerere.

Solicitarea scrisă va fi însoţită de un dosar care va conţine: desene şi calcule referitoare la recipientele sub presiune sau tipul lor; specificaţiile de materiale; informaţii asupra proceselor de fabricaţie implicate şi detalii ale metodelor de verificare în timpul execuţiei, împreună cu orice alte informaţii pe care producătorul sau reprezentantul său autorizat consideră că pot ajuta administraţia beneficiarului să adopte decizia pentru un recipient sub presiune sau un recipient din acelaşi tip, în conformitate cu planurile, satisfac cerinţele aprobate pentru recipiente sub presiune în ţara beneficiară.

Documentele vor fi înaintate în 4 exemplare în limba româna sau în orice altă limbă acceptată de comun acord cu organismul de control.

2. Procedura acceptării

2.1. Administraţia beneficiară anunţă primirea dosarului imediat.

2.2.   Daca administraţia beneficiară constată că dosarul primit conţine toate informaţiile cerute la pct.l din prezenta anexă, în decurs de trei luni de la data primirii dosarului pentru a desfăşura o examinare independentă a documentelor din dosar.

2.3.  Daca administraţia beneficiară constata ca dosarul primit nu conţine toate informaţiile cerute la pct.l din prezenta anexa, în decurs de o lună de la data primirii dosarului informează solicitantul cu privire la materialele care mai trebuie transmise. După completarea dosarului se va proceda ca la pct. 2.2.

2.4. In urma examinării dosarului pot rezulta situaţiile următoare:

2.4.1. Dacă recipientul sau recipientele sub presiune dintr-un singur model au fost sau vor fi fabricate în conformitate cu documente relevante şi satisfac cerinţele cuprinse în reglementările tehnice din ţara beneficiară, sau ar putea fi acceptate dacă este posibilă acordarea unei derogări de la aceste cerinţe, administraţia beneficiară va informa corespunzător solicitantul în perioada prevăzută la 2.2.

Dacă recipientul sau recipientele sub presiune dintr-un singur model nu sunt în domeniul de aplicare al reglementărilor tehnice din ţara beneficiară, administraţia beneficiară poate cere ca reglementările care guvernează recipientele sub presiune în ţara de provenienţă să fie conformă.

2.4.2.  Dacă în urma examinării recipientul sau recipientelor sub presiune dintr-un singur model care au fost sau vor fi fabricate în conformitate cu documente relevante, dar nu satisfac cerinţele reglementărilor tehnice pentru vase sub presiune în ţara beneficiară şi cărora nu li se poate acorda o derogare de la aceste cerinţe, administraţia beneficiară va notifica în consecinţa solicitantul în perioada prevăzută la 2.2, indicând în mod obligatoriu prevederile care nu au fost îndeplinite, care prevederi trebuie respectate pentru ca recipientul sau recipientele sub presiune dintr-un singur model să fie acceptate. De asemenea, administraţia beneficiară va informa solicitantul cu privire la cerinţele pentru fabricaţie, precum şi cu privire la verificările, încercările şi inspecţiile prevăzute de legislaţia pentru recipiente sub presiune în vigoare în ţara beneficiară.

Dacă solicitantul este pregătit să modifice proiectul, procesul de fabricaţie şi/sau metodele de verificare ale recipientului sau recipientelor sub presiune dintr-un singur model, în aşa fel încât să satisfacă condiţiile cerute, acesta va modifica dosarul corespunzător. La primirea dosarului modificat, va fi urmată procedura prevăzută la 2.2, dar perioada pentru examinare va fi redusă la două luni.

2.4.3.  Criteriile folosite de administraţia beneficiară pentru acordarea sau refuzul derogării prevăzută la 2.4.1 şi 2.4.2 va fi asemănătoare cu cea aplicată pentru producătorii stabiliţi în ţara beneficiară.

2.5. Taxele cuvenite pentru examinarea dosarului, precum şi pentru alte lucrări legate de completarea şi/sau modificarea acestuia, vor fi conforme cu legislaţia în vigoare.

3. Organismul de inspecţie ales în conformitate cu pct. 1 va desfăşura operaţiile cerute de administraţia beneficiară.

4.  După efectuarea controalelor, încercărilor şi verificărilor cerute de administraţia beneficiară şi stabilirea că rezultatele sunt satisfăcătoare, organismul de inspecţie trebuie să emită către producător sau reprezentantul său şi către administraţia beneficiară rapoarte asupra controalelor, încercărilor şi verificărilor şi certificate care să confirme că metodele de control, încercare, şi verificare şi rezultatele obţinute sunt conforme cu cerinţele din tara beneficiară.

Dacă rezultatele verificărilor nu sunt satisfăcătoare, organismul de inspecţie va informa solicitantul şi administraţia beneficiară.

Aceste documente trebuie redactate în limba ţării beneficiare sau în altă limbă pe care aceasta o acceptă.

5.  Taxele pentru desfăşurarea acestor verificări şi încercări vor fi în conformitate cu regulile organismului de inspecţie.

6.  Toate planurile şi documentele înaintate la administraţia beneficiară au caracter confidenţial.