ORDONANTA Nr. 52 din 29 iulie 2003
pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare
transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11
decembrie 2002
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 598 din 22 august 2003
In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. I din Legea nr.
279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera
dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002.
Art. 2
In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru
furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul
memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte,
si Guvernul Romaniei, denumit in cele ce urmeaza Beneficiarul, pe de alta
parte,
au convenit urmatoarele:
Masura la care se face referire in art. 1 va fi executata si finantata din
resursele bugetare ale Comunitatii, conform prevederilor cuprinse in prezentul
memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in
aplicare masura la care se face referire in art. 1 este stabilit in Conditiile
generale anexate la Acordul-cadru incheiat intre Comisie si Beneficiar si
completate cu prevederile prezentului memorandum si cu Prevederile speciale
anexate la acesta.
Art. 1
Natura si obiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub
forma finantarii nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: 2002/000-625
Titlul: Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera
dintre Romania si Bulgaria
Perioada: pana la 30 noiembrie 2004 pentru contractare
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara a Comunitatii este fixata la nivelul maxim de 8
milioane euro, fiind denumita in cele ce urmeaza finantarea nerambursabila a
CE.
Art. 3
Durata si data de expirare
Pentru prezenta masura, finantarea nerambursabila a CE este disponibila
pentru contractare pana la 30 noiembrie 2004, facand obiectul prezentului
memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Orice
fonduri ale finantarii nerambursabile a CE care nu au fost contractate pana la
aceasta data vor fi anulate. Data limita pentru efectuarea platilor din
finantarea nerambursabila a CE este 30 noiembrie 2005, cu exceptia proiectelor
2002/000-625-01 - "Punct de control la trecerea frontierei si feribot la
Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria)" si 2002/000 625-02 -
"Reabilitarea drumului national DN 3B intre intersectia cu DN 3 si
Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020", in cazul carora data limita de
efectuare a platilor este 30 noiembrie 2006. Toate platile trebuie efectuate
pana la expirarea termenului limita. Totusi, in cazuri exceptionale, Comisia
poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a
platilor, daca acest lucru este cerut in termenele prevazute si daca este
justificata corespunzator de catre Beneficiar. Acest memorandum expira la data
la care expira perioada de efectuare a platilor din finantarea nerambursabila a
CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate trebuie returnate Comisiei.
Art. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul
si titlul acesteia, trebuie transmisa la urmatoarele adrese:
Pentru Comunitate:
Delegatia Comisiei Europene in Romania
Bd. Primaverii nr. 48
71297 Bucuresti
Romania
Telefon: 40 21 203 54 00
Fax: 40 21 230 24 53
Pentru Beneficiar:
Hildegard Carola Puwak
Ministerul Integrarii Europene
Guvernul Romaniei
Str. Apolodor nr. 17
Bucuresti
Romania
Fax: 00 40 1 336 85 09
Art. 5
Numarul exemplarelor originale
Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Prezentul memorandum intra in vigoare la data semnarii de catre ambele
parti. Nici o cheltuiala efectuata inainte de aceasta data nu este eligibila
pentru finantarea nerambursabila a CE.
Anexele sunt parte integranta a prezentului memorandum.
Intocmit la Bucuresti la 11 decembrie 2002.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene,
coordonator national al asistentei
Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Anexe:
Anexa nr. 1: Acord-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare si publicitate pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD
ale Comunitatilor Europene (anexa D)
ANEXA 1 (A si B)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia,
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele
ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, pe de alta parte, si
impreuna denumite parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare memorandum de
finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca
fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord,
Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionati in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord care nu poate fi rezolvata prin
consultare va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
tipuri de cooperare convenite intre partile contractante, care prin natura lor
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a
CEE, a carui valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina
limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin
contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a
memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade
trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului, in aceleasi conditii
mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitionarea
Art. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari, de
livrari si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de finantare,
urmand principiile de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel
de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatii de finantare in doua etape,
operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si de livrari
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatie oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat mai repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele
fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar
efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o
luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, de livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional
cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile, regulile si
reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, de livrari sau de servicii permisele necesare
pentru reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele
membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea livrarilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia,
Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Fosta
Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati
europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau
reprezentantii corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice
misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru
a urmari executia masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans
autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau a serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o
evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza
realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra
dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili balanta
fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
Ca urmare a executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va
proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara
despre data inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari - dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunt - adrese
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante rezultand din acordul-cadru sau din
memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor
mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de
finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum
urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit in continuare si conducator) va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA 2 (C)
PREVEDERI SPECIALE
1. Strategie
1.1. Obiectivele generale ale cooperarii bulgaro-romane sunt:
- intarirea cooperarii si stimularea integrarii dintre cele doua tari si
Uniunea Europeana si sprijinirea stabilitatii si securitatii in regiune;
- promovarea bunelor relatii de vecinatate si a stabilitatii in regiunile
de granita ale tarilor din Europa Centrala si de Est (si in particular in zona
de frontiera bulgaro-romana) prin finantarea unor proiecte capabile sa aduca
beneficii concrete regiunilor si comunitatilor de ambele parti ale frontierei;
- promovarea cooperarii dintre regiunile de frontiera din ambele tari,
ajutand astfel aceste regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare
ce rezulta din pozitia lor in cadrul economiilor nationale, in interesul
comunitatilor locale si intr-un mod compatibil cu protectia mediului;
- promovarea crearii si dezvoltarii in continuare a retelelor de cooperare
de ambele parti ale frontierei si stabilirea legaturilor intre acestea si
retelele mai cuprinzatoare ale Comunitatii.
1.2. Orientarea si prioritatile programelor PHARE de cooperare
transfrontaliera dintre Bulgaria si Romania sunt detaliate in Documentul de
programare comuna (JPD), care constituie cadrul general pentru cooperarea
dintre cele doua tari. JPD a fost convenit intre cele doua tari in prima parte
a anului 2000. Un scurt rezumat al acestui document este redat mai jos.
I. Caracteristicile regiunii de frontiera
Regiunea de frontiera dintre Bulgaria si Romania consta din 15 regiuni de
nivel NUTS III, cu o populatie totala de 5,33 milioane de locuitori si o
suprafata totala de 69,250 km^2. Regiunea transfrontaliera se caracterizeaza
prin:
- o scadere considerabila a populatiei, insotita de o crestere pronuntata a
varstei medii a acesteia. Densitatea populatiei este mai scazuta decat media
nationala din ambele tari, iar cauza principala o constituie rata ridicata a
mortalitatii, care este mult peste rata natalitatii. Un alt factor major este
balanta migratorie negativa care se datoreaza in principal slabei
infrastructuri sociale si de transport;
- ritm scazut al activitatii si rata crescuta a somajului. O serie de
factori contribuie la cresterea continua a nivelului somajului:
- multi muncitori au fost concediati ca urmare a rationalizarii
proceselor de productie industriala;
- nivelul educational scazut al fortei de munca;
- lipsa unor noi oportunitati de locuri de munca.
Numarul somerilor in randul barbatilor este mai mare decat in randul
femeilor si prezinta o tendinta de crestere;
- infrastructura de transport ineficienta. Caracteristica principala a
regiunii transfrontaliere este aceea de a fi separata de fluviul Dunarea, ce
formeaza o frontiera naturala de aproape 650 km. Pana acum, desi exista trei
puncte de trecere a frontierei pe uscat, de-a lungul frontierei formate de
Dunare exista doar un singur pod la Giurgiu - Ruse si doar trei linii de feribot
ce traverseaza fluviul Dunarea. Recent, in urma unui acord bilateral, s-a
hotarat construirea unui al doilea pod peste Dunare, la Vidin - Calafat. Acest
pod va deschide noi oportunitati de cooperare intre cele doua tari si va
promova dezvoltarea socioeconomica a regiunii de frontiera;
- probleme de mediu in regiunea transfrontaliera pe fluviul Dunarea si la
Marea Neagra. Deteriorarea mediului reprezinta una dintre problemele majore cu
care se confrunta regiunea de frontiera, ca urmare a poluarii aerului si apei
pe ambele parti ale frontierei, de-a lungul Dunarii si la Marea Neagra.
Concentrarea industriei chimice in regiune agraveaza poluarea aerului, iar
fluviile care se varsa in Marea Neagra maresc gradul de poluare. In special in
regiunea frontierei de est echilibrul ecologic a fost deteriorat prin
dezvoltarea intensiva a sectorului turistic. Mai mult, din cauza pescuitului
intensiv, numarul pestilor a scazut considerabil in ultimii ani;
- structura economica este dominata in mod traditional de agricultura,
datorita mediului geografic favorabil (campii vaste, climat favorabil, soluri
fertile). Specializarea productiei este variata si se bazeaza pe folosirea
potentialului teritoriului (cereale, vita de vie si cresterea legumelor).
Zonele mai inalte sunt specializate in exploatari forestiere;
- dezvoltarea industriala constituie functia principala a unor mari
aglomerari urbane, ca Ruse, Plevna, Vidin, Veliko Tarnovo si Silistra - pe
malul bulgaresc al Dunarii - si Craiova, Constanta, Giurgiu si Calarasi - pe
cel romanesc. Potentialul industrial al regiunii de frontiera este divers, de
la industria metalurgica la cherestea si hartie, textile, tricotaje si
industria alimentara. Cel mai mare potential, aflat in prezent intr-o criza
puternica, este legat de distributia si generarea de energie, distributia de
gaze si apa, produse chimice (produse chimice si fibre sintetice, cauciuc si
mase plastice), fiind urmat de topirea, turnarea si procesarea metalelor,
inginerie si productia de echipamente, fabrici de hartie si celuloza, industria
alimentara.
II. Activitatile de cooperare transfrontaliera existente
Relatiile de vecinatate traditional bune dintre Bulgaria si Romania
caracterizeaza si dezvoltarea unor anumite forme de cooperare transfrontaliera
dintre autoritatile regionale si locale. Municipalitatile de pe ambele parti
ale frontierei au stabilit deja contacte. Pana acum, contactele si activitatile
s-au realizat in principal in urmatoarele domenii:
- transport - construirea liniilor de feribot;
- comert - contacte regulate si activitati in cadrul camerelor de comert;
- cultura - schimb de activitati culturale si sportive si de delegatii;
- ecologie - implementarea unor proiecte comune etc.
Cu toate acestea, potentialul si interesul pentru cooperare sunt
considerabil crescute si nu au fost epuizate prin contactele si activitatile
desfasurate pana acum.
III. Prezentarea prioritatilor identificate
Pentru realizarea obiectivelor principale ale cooperarii transfrontaliere,
regiunea de frontiera a stabilit urmatoarele prioritati asupra carora trebuie
concentrate eforturile:
Prioritatea 1 - Imbunatatirea infrastructurilor locale transnationale
Scopul este de a imbunatati infrastructurile: infrastructura de transport,
inclusiv traversarea frontierei, dar si alimentarea cu apa, gaze si
electricitate care aduc beneficii de ambele parti ale frontierei. Pentru a se
realiza dezvoltarea economico-sociala a regiunilor, sunt importante nu numai
modernizarea si imbunatatirea structurilor existente, ci si stabilirea bazelor
pentru introducerea noilor tehnologii. Aceasta va duce la imbunatatirea
potentialului economic al regiunii de frontiera si va contribui la stabilirea
legaturilor internationale. Datorita caracterului lor local, ele trebuie
planificate si implementate in completarea altor actiuni cu caracter general.
Prioritatea 2 - Protectia mediului
Regiunile si municipalitatile de pe ambele parti ale frontierei beneficiaza
de un capital natural indubitabil (Dunarea, Marea Neagra) si doresc protejarea
acestui capital si dezvoltarea sa. In acelasi timp, dezvoltarea industriala si
energetica a cauzat in diferite locuri o serie de daune aerului, apei si
solului. In consecinta, in cadrul programelor PHARE CBC dintre Romania si
Bulgaria s-a acordat o prioritate absoluta masurilor de imbunatatire a
mediului. Exista un potential considerabil de initiere a unor proiecte comune
in domeniul resurselor naturale in regiunile respective, mai ales in zona
Dunarii. Ambele tari considera a fi de importanta majora, in primul rand,
problema poluarii aerului, in al doilea rand, problema apei reziduale, precum
si consolidarea solului si protejarea contra eroziunii de-a lungul bazinului
Dunarii.
Prioritatea 3 - Indepartarea obstacolelor administrative si institutionale
pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si serviciilor de-a lungul
frontierei
Aceste actiuni au ca scop indepartarea obstacolelor administrative si
institutionale pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si
serviciilor peste granita, tinand cont de aspectele legate de securitatea
acestor fluxuri, precum si promovarea actiunilor legate de justitie si de
politica comunitara in privinta afacerilor interne. Datorita semnificatiei
majore pe care aceste probleme o au pentru perioada de preaderare in cazul
ambelor tari, acestea considera actiunile in cauza ca fiind de mare importanta,
mai ales pentru standardizarea procedurilor de control ale politiei de
frontiera, ale directiilor vamale si ale directiilor veterinare si
fitosanitare, care sa conduca la un control comun si integrat intre
administratiile similare din ambele tari.
Prioritatea 4 - Dezvoltarea economica
Pierderea pietelor traditionale si lipsa materiilor prime importate au
afectat puternic aproape toate industriile principale. Multe intreprinderi din
aceste regiuni lucreaza in pierdere si nu au gasit noi piete din cauza lipsei
avantajelor competitive. Sunt necesare masuri specifice pentru a imbunatati
dezvoltarea economica in regiunile de frontiera si a tine sub control somajul
in crestere, lipsa locurilor de munca, deficitul de structuri de instruire si
slaba dezvoltare din domeniul intreprinderilor mici si mijlocii. In acest scop
sunt necesare promovarea cooperarii in afaceri, dezvoltarea intreprinderilor si
cooperarea financiara dintre institutiile reprezentand sectorul de afaceri.
Trebuie luata in considerare si cooperarea in domeniul sanatatii, schimburilor
culturale, ocuparii fortei de munca locale, initiativelor de instruire si educatie.
In acest scop trebuie infiintat un fond comun pentru proiecte mici.
1.3. O detaliere a alocarii PHARE CBC 2002 Romania/Bulgaria pe prioritatile
JPD este redata mai jos:
- prioritatea 1 - Imbunatatirea infrastructurilor locale transnationale:
68,75%;
- prioritatea 2 - Protectia mediului: 21,25%;
- prioritatea 3 - Indepartarea obstacolelor administrative si
institutionale pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si
serviciilor de-a lungul frontierei: 0,0%;
- prioritatea 4 - Dezvoltarea economica: 6,25%;
- prioritatea 5 - Altele - Asistenta tehnica pentru Facilitatea de
pregatire a proiectelor: 3,75% .
1.4. Proiectele care vor fi finantate in cadrul Programului PHARE CBC 2002
respecta in intregime Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind
coordonarea asistentei de preaderare. S-a asigurat o coordonare stransa cu
autoritatile care raspund de ISPA si SAPARD pentru a se evita orice
suprapunere.
1.5. De asemenea, proiectele respecta dimensiunea minima de 2 milioane
euro, cu exceptia proiectelor 2002/000-623-03 si 2002/000-625-03
"Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile in aer provenite din
trafic si surse stationare in regiunea de frontiera Bulgaria - Romania"
(1,9 milioane euro in Romania si 1,5 milioane euro in Bulgaria),
2002/000-625-05 si 2002/000-623-05 "Facilitatea de pregatire a
proiectelor" (0,3 milioane euro pentru fiecare tara) si a proiectelor
privind Fondul comun pentru proiecte mici (2002/000-625-04 si 2002/000-623-04),
care sunt limitate, de regula, la 10% din alocarea PHARE totala.
2. Obiective, descriere si conditionalitati
2.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
- promovarea bunei vecinatati si a stabilitatii in regiunile de frontiera
ale tarilor din Europa Centrala si de Est (in particular, cea bulgaro-romana)
prin finantarea unor proiecte care vor aduce beneficii regiunilor si
comunitatilor de ambele parti ale frontierei;
- promovarea cooperarii dintre regiunile de frontiera din ambele tari,
ajutand aceste regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare care
pot aparea, intre altele, datorita pozitiei pe care o ocupa aceste regiuni in
economiile nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-un mod
compatibil cu protectia mediului;
- promovarea crearii si dezvoltarii continue a retelelor de cooperare de
ambele parti ale frontierei si stabilirea legaturilor intre acestea si retelele
extinse ale Comunitatii;
- promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de frontiera.
2.2. Obiectivele specifice si rezultatele sunt reflectate in urmatoarele
domenii prioritare:
- imbunatatirea infrastructurii locale si transnationale, in special in
domeniul transportului, prin construirea unei noi cai de acces intre cele doua
tari: proiectele 2002/000-623-01 "Punct de control la trecerea frontierei
si feribot la Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria)" si
2002/000-625-01 "Punct de control la trecerea frontierei si feribot la
Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria)" si prin imbunatatirea
drumului de acces catre frontiera: proiectele 2002/000-623-02
"Reabilitarea si reconstructia partiala a drumului II-15, sectiunea Mizia
- Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/Romania)" si
2002/000-625-02 "Reabilitarea drumului national DN 3B intre intersectia cu
DN 3 si Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020";
- promovarea protectiei mediului prin dezvoltarea unui sistem pentru
controlul poluarii aerului in regiunea de frontiera intre cele doua tari,
pentru a permite acestora sa elaboreze programe pentru evaluarea calitatii
aerului, controlul si reducerea poluarii aerului, imbunatatirea calitatii
aerului, inclusiv respectarea cerintelor legislatiei UE: proiectele
2002/000-625-03 "Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile in aer
provenite din trafic si surse stationare in regiunea de frontiera Bulgaria -
Romania" si 2002/000-623-03 "Dezvoltarea unui sistem de control
(monitorizare) pentru emisiile de compusi organici volatili (VOC), PAH si
metale grele din surse stationare in regiunile de frontiera dintre Bulgaria si
Romania, de-a lungul Dunarii inferioare";
- promovarea dezvoltarii socioeconomice regionale in regiunea de frontiera
prin continuarea unui fond comun de proiecte mici: proiectele 2002/000-623-04
si 2002/000-625-04;
- asigurarea asistentei tehnice prin Facilitatea de pregatire a
proiectelor: proiectele 2002/000-623-05 si 2002/000-625-05.
2.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput in urma contactelor bilaterale dintre Bulgaria si
Romania, a unei serii de consultari intre delegatiile CE din ambele tari si a
recomandarilor Directiei Generale Extindere, reflectand de fapt Regulamentul
Comisiei nr. 2.760/98 referitor la implementarea programelor CBC din cadrul
programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi finantate in cadrul
Programului PHARE 2002 Romania - Bulgaria au fost aprobate in cadrul reuniunii
Comitetului de cooperare comuna (JCC), care a avut loc pe 21 mai 2002 la Ruse,
in Bulgaria, si sunt in concordanta cu JPD.
Ca dovada a cresterii cooperarii dintre cele doua tari, majoritatea
proiectelor aprobate pentru Programul PHARE CBC 2002 sunt proiecte "in
oglinda".
2.3.1. Prioritatea JPD: Imbunatatirea infrastructurilor locale si
transnationale
Fluviul Dunarea formeaza o frontiera naturala intre Bulgaria si Romania si
a constituit multa vreme un obstacol in calea relatiilor comerciale extinse si
a cooperarii dintre regiunile de granita. In acest context, punctele de acces
si de trecere a frontierei nu sunt foarte numeroase. Este necesar sa se creeze
puncte noi si sa se imbunatateasca cele existente, astfel ca ele sa nu
constituie o piedica in calea dezvoltarii oricarei forme de cooperare
transfrontaliera.
Proiectul 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei si feribot
la Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria)
Proiectul 2002/000-625-01 - Punct de control la trecerea frontierei si
feribot la Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria)
Proiectele propuse constau in construirea unui nou punct de trecere a
frontierei la Turnu Magurele (Romania) si Nicopole (Bulgaria) si achizitionarea
a doua feriboturi noi pentru traversarea Dunarii. Aceste doua proiecte "in
oglinda" au drept scop imbunatatirea cooperarii de frontiera dintre
Bulgaria si Romania prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Aceste
noi puncte de trecere a frontierei vor facilita trecerea peste granita a
calatorilor si a vehiculelor prin reducerea timpului de asteptare si
imbunatatirea formalitatilor vamale si de control ale politiei de frontiera.
In ceea ce priveste impactul in domeniul trecerii frontierei, aceste
proiecte vor contribui la dezvoltarea cooperarii la nivel local si national,
promovand schimburile culturale si integrarea celor doua regiuni de frontiera.
De asemenea, va fi incurajata dezvoltarea economica de ambele parti ale
frontierei, intr-o regiune defavorizata economic.
Pentru partea bulgara activitatile prevazute sunt urmatoarele:
- Asistenta tehnica pentru pregatirea documentelor de licitatie va fi furnizata
de o firma specializata, contractata conform regulilor PHARE, si va cuprinde
proiectarea si planificarea detaliata pentru construirea punctului de control,
dosar de licitatie cuprinzand specificatiile tehnice pentru procurarea
echipamentului si elaborarea termenilor de referinta pentru supravegherea
lucrarilor. Consultantul va pregati documentatia cu sprijinul beneficiarilor:
municipalitatea/municipalitatile de la Oriahovo/Mizia, in stransa coordonare cu
autoritatile romane. Aceasta componenta va fi realizata sub forma unui
contract-cadru si va fi finantata prin Programul PHARE.
- Construirea punctului de control la trecerea frontierei se va face de
catre o firma specializata, contractata conform regulilor PHARE, si va include:
construirea utilitatilor de infrastructura, ca de pilda alimentarile cu apa,
energie, sistemele de furnizare a energiei termice, retelele de canalizare, de
telecomunicatii, construirea tuturor cladirilor necesare legate de activitatile
specifice de trecere a frontierei, precum si alte facilitati, ca de exemplu:
construirea platformelor de incarcare-descarcare a vehiculelor, reabilitarea si
consolidarea malurilor, constructia retelelor de drumuri interne, a parcarilor
si a depozitelor. Aceasta componenta se va realiza in cadrul unor contracte de
lucrari si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Supravegherea lucrarilor va fi asigurata de catre o companie
specializata, contractata conform regulilor PHARE, sub forma unui
contract-cadru, si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Achizitionarea echipamentelor necesare se va face printr-o firma
specializata, contractata conform regulilor PHARE, si va include achizitionarea
de echipamente pentru infrastructura, ca de pilda pentru: retele energetice,
sisteme de incalzire, retele de alimentare cu apa, de canalizare si de
telecomunicatii. Aceasta componenta se va realiza in cadrul unui contract de
achizitii si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Furnizarea de echipamente de transport: se prevede ca autoritatile
bulgare (Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si/sau alte
autoritati locale/centrale) sa achizitioneze un vas de transport (feribot), ca
parte a cofinantarii proiectului.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltarii Regionale si al
Lucrarilor Publice
Costul total al proiectului: 4,45 milioane euro
Fonduri PHARE: 3,20 milioane euro
Cofinantare: 1,25 milioane euro (bugetul de stat)
Datorita coordonarii complexe necesare implementarii proiectelor "in
oglinda" (in cadrul fiecarei tari si intre Romania si Bulgaria) si
structurarii complexe pe faze a lucrarilor, se asteapta ca durata contractelor
de lucrari sa fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data de expirare
pentru plata fondurilor, in cazul ambelor proiecte, va fi 30 noiembrie 2006.
Pentru partea romana activitatile prevazute sunt urmatoarele:
- Asistenta tehnica pentru pregatirea documentelor de licitatie va fi
furnizata de o companie specializata, contractata conform regulilor PHARE, si
va cuprinde: proiectarea si planificarea detaliata pentru constructia punctului
de control, dosar de licitatie incluzand specificatiile tehnice pentru
cumpararea echipamentelor si elaborarea termenilor de referinta pentru supravegherea
lucrarilor. Consultantul va pregati documentatia cu ajutorul beneficiarilor:
Consiliul Judetean Teleorman si Consiliul Local al Municipiului Turnu Magurele,
in stransa coordonare cu autoritatile bulgare. Aceasta componenta va fi
realizata sub forma unui contract-cadru si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Construirea punctului de control la trecerea frontierei va fi asigurata
de o companie specializata, contractata conform regulilor PHARE, si va include:
construirea infrastructurii pentru alimentarea cu apa, energie, sistemele de
furnizare a caldurii, retelele de canalizare, telecomunicatii, constructia
tuturor cladirilor necesare legate de activitatile specifice de trecere a
frontierei, precum si construirea platformelor de incarcare-descarcare a
vehiculelor, reabilitarea si consolidarea malurilor, retele rutiere interne,
zone de parcare si depozite. Aceasta componenta va fi realizata in cadrul unui
contract de lucrari si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Supravegherea lucrarilor va fi asigurata de o companie specializata,
contractata conform regulilor PHARE, in cadrul unui contract-cadru, si va fi
finantata din fonduri PHARE.
- Cumpararea echipamentelor necesare se va face de catre o firma
specializata, contractata conform regulilor PHARE, si va cuprinde
achizitionarea echipamentului pentru infrastructura si anume pentru: retelele
de energie, sistemele de incalzire, retelele de alimentare cu apa, de
canalizare si telecomunicatii. Aceasta componenta va fi realizata in cadrul unui
contract de achizitii si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Beneficiarii romani (Consiliul Judetean Teleorman si Consiliul Local al
Municipiului Turnu Magurele) vor asigura achizitionarea unui vas de transport
pentru traversarea Dunarii si echipamentul de transport, ca parte a
cofinantarii proiectului.
Beneficiarul roman: Consiliul Judetean Teleorman, Consiliul Local
al Municipiului Turnu Magurele
Costul total al proiectului: 4,50 milioane euro
Fonduri PHARE: 3,30 milioane euro
Cofinantare: 1,20 milioane euro (0,72 milioane euro de la
Consiliul Judetean Teleorman si 0,48 milioane
euro de la Consiliul Local al Municipiului
Turnu Magurele)
Datorita coordonarii complexe necesare in timpul implementarii proiectelor
"in oglinda" (in cadrul fiecarei tari si intre Romania si Bulgaria)
si structurarii complexe pe faze a lucrarilor, se asteapta ca durata lucrarilor
contractate sa fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data limita de plata
a fondurilor in cazul ambelor proiecte este 30 noiembrie 2006.
Sunt programate intalniri tehnice bilaterale comune cu omologii bulgari in
cursul desfasurarii proiectului, pentru a se permite abordarea diferentelor
aparute (daca exista), a se schimba informatii si date si a se asigura
implementarea corespunzatoare a proiectului.
Proiectul 2002/000-625-02 - Reabilitarea drumului national DN 3B intre
intersectia cu DN 3 si Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020
Realizarea proiectului va imbunatati si va intensifica traficul de
frontiera dintre Romania si Bulgaria. Pentru a deschide punctul de frontiera
Calarasi/Silistra traficului international, este necesara asigurarea unor
conditii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteaza
drumul de acces la punctul de trecere a frontierei de la Ostrov.
Actualul drum are o platforma cu o latime de 10 m, cu margini de 1 m si
partea carosabila de 8 m, din beton. Acest drum va fi clasificat ca drum
deschis traficului international, fiind o extensie catre granita cu Bulgaria
(Silistra) si drumul national DN 3. Din pacate, actualul drum nu satisface
standardele UE care sa permita clasificarea sa ca drum deschis traficului
international.
Drumul incepe de la intersectia dintre DN 3 si DN 3B, care este limita
proiectului PHARE CBC Romania - Bulgaria 2001 "Trecerea frontierei intre
Calarasi (Romania) si Silistra (Bulgaria) pentru traficul international de
calatori si marfuri", si se termina in orasul Calarasi. Orasul Calarasi
reprezinta limita proiectului finantat in cadrul Programului de coeziune
economica si sociala PHARE 2000 "Imbunatatirea accesului la Coridorul
paneuropean 4 - Reabilitarea DN 21 intre Drajna si Calarasi, de la km 107+500
la km 129+602".
Activitatile avute in vedere sunt urmatoarele:
- Asistenta tehnica pentru pregatirea documentatiei de licitatie, inclusiv
planificarea si proiectarea, va fi asigurata de Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei prin Administratia Nationala a Drumurilor (AND)
care va asigura cofinantarea proiectului. Pe baza proiectarii detaliate si
conform cerintelor si procedurilor PHARE, AND va pregati dosarul de licitatie,
care va cuprinde specificatiile tehnice si termenii de referinta pentru
urmatoarele componente: Lucrari de constructie a drumului, Lucrari de
constructie a podului si Supravegherea lucrarilor.
- Lucrarile de constructie a drumului vor fi efectuate de o firma
specializata cu care se incheie un contract conform regulilor PHARE si vor
cuprinde reabilitarea drumului conform standardelor UE. Sectorul DN 3B, cuprins
intre km 0+000 si km 0+480 (inceputul podului), va fi reabilitat conform
normelor tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998,
cuprinzand: platforma cu latimea de 17 m, carosabil cu latimea de 14 m, fiecare
cu margini de 1,50 m. Aceste lucrari cuprind si abilitarea intersectiei dintre
DN 3 si DN 3B, conform standardelor romanesti si ale UE. Aceste activitati se
vor realiza in cadrul unui contract de lucrari si vor fi finantate din fonduri
PHARE.
- Componenta "Lucrari de constructie a podului" va fi asigurata
de o firma specializata, pe baza de contract conform regulilor PHARE, si va
avea drept rezultat podul proiectat pentru clasa de greutate E, cu o latime de
carosabil de 14 m, incadrat de margini pietonale de 1 m latime in afara
localitatilor. Aceasta activitate se va realiza printr-un contract de lucrari
si va fi finantata din fonduri PHARE.
- Supravegherea lucrarilor. AND va furniza termenii de referinta pentru
supravegherea lucrarilor. Se va incheia un contract cu un consultant pentru
supravegherea lucrarilor, pentru a se asigura respectarea cerintelor nationale
si ale UE. Aceasta componenta va fi realizata printr-un contract-cadru si va fi
finantata din fonduri PHARE.
- Publicitate - aceasta componenta va fi finantata de Ministerul Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei prin AND, ca parte a cofinantarii
proiectului.
Beneficiarul roman: Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor
si Locuintei prin Administratia Nationala a
Drumurilor (AND)
Costul total al proiectului: 3,05 milioane euro
Fonduri PHARE: 2,00 milioane euro
Cofinantare: 1,05 milioane euro (AND)
Datorita perioadei de garantie si duratei lucrarilor, acest proiect de
investitii va necesita o perioada de efectuare a platilor de 2 ani, pana in
noiembrie 2006.
2002/000-623-02 - Reabilitarea si reconstructia partiala a drumului II-15,
sectiunea Mizia - Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/Romania)
Realizarea proiectului va duce la imbunatatirea si intensificarea
traficului de frontiera dintre Romania si Bulgaria. Pentru a putea deschide
traficului international punctul de trecere a frontierei Calarasi/Silistra,
trebuie asigurate conditii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul
propus reabiliteaza drumul de acces catre punctul de frontiera Ostrov.
Acest proiect este in concordanta cu prioritatile indicate in cadrul
general de cooperare dintre cele doua tari si a fost convenit intre
autoritatile romane si bulgare. In cadrul prioritatii 1 "Imbunatatirea
infrastructurilor locale transnationale", una dintre masurile propuse este
"reabilitarea infrastructurilor de comunicatii in regiunea
transfrontaliera, inclusiv reabilitarea retelei de drumuri".
Pavajul drumului II-15 de la Mizia la frontiera bulgaro-romana (Oriahovo)
este intr-o conditie relativ proasta, avand caracteristici operationale
scazute. Sectiunea are parametrii verticali si orizontali optimi, dar nu este
omogena in anumite sectiuni. Latimea drumului este extrem de variabila, iar in
portiunile cele mai largi, in afara zonelor populate, are 6/8 m, incluzand o
margine de 1,50 m (1,25 m), pavaj de asfalt - 6 pana la 6,20 m de la partea
liniei de masurare si de la partea de panta la aproximativ 3 m, asa-numita
"transee de pamant" inclusiv marginea. Panta prezinta procese de
alunecari evidente si este impanzita de tufisuri.
Proiectul propus consta din reabilitarea si imbunatatirea a aproximativ 16
km din drumul II-15 (de la km 61+300 la km 77+872,36). Cea mai mare parte a
lucrarilor de reabilitare implica consolidarea pavajului existent prin straturi
de asfalt de grosimi diferite, in functie de conditia structurii pavajului.
Reabilitarea drumului presupune si lucrari de drenare a apei de suprafata,
reconditionarea suprafetei marginii, marcaje rutiere, inlocuirea, refacerea sau
amplasarea de noi semne de circulatie, sine de siguranta si margini de pavaj.
Pentru partea bulgara activitatile prevazute sunt urmatoarele:
- Servicii de supraveghere a constructiei - Agentia Administrativa a
Drumurilor (AAD) va pregati dosarul de licitatie pentru contractul de servicii,
precum si procedura de licitatie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Acest
contract se incheie conform Ghidului practic asupra procedurilor contractuale
PHARE, ISPA si SAPARD, prin procedura de licitatie restransa. Buget estimativ:
0,300 milioane euro.
- Lucrarile de constructie - AAD va raspunde de pregatirea dosarului de
licitatie pentru contractul de lucrari si de procedura de licitatie. Nu sunt
necesare fonduri suplimentare. Lucrarile constau din reabilitarea unei sectiuni
de 16 km a drumului existent. Sectiunea modernizata va respecta standardele UE
prin marirea in structura pavajului a capacitatii de incarcare a drumului si in
conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind
dimensiunea si greutatea maxima a vehiculelor. Contractul va fi acordat prin
licitatie deschisa, conform regulilor FIDIC.
- Supravegherea lucrarilor - AAD va furniza termenii de referinta pentru
supravegherea lucrarilor. Pentru supravegherea lucrarilor se va incheia un
contract cu un consultant, pentru a se asigura respectarea cerintelor nationale
si ale UE. Aceasta componenta va fi realizata in cadrul unui contract-cadru si
va fi finantata din fonduri PHARE.
- Publicitate - aceasta componenta va fi finantata de Ministerul
Dezvoltarii Regionale si al Lucrarilor Publice prin AAD, sub forma de
cofinantare a proiectului.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltarii Regionale si al
Lucrarilor Publice prin Agentia
Administrativa
a Drumurilor (AAD)
Costul total al proiectului: 3,334 milioane euro
Fonduri PHARE: 2,500 milioane euro
Cofinantare: 0,834 milioane euro (AAD)
Datorita perioadei de garantie si duratei lucrarilor, acest proiect de
investitii va necesita o perioada de plata de 2 ani, pana in martie 2006.
2.3.2. Prioritatea JPD: Protectia mediului
Regiunile si municipalitatile de ambele parti ale frontierei sunt bine
inzestrate din punct de vedere al capitalului natural si doresc protejarea si
pastrarea acestui capital. In acelasi timp, dezvoltarea industriala si
energetica a cauzat in mai multe localitati deteriorari ale mediului, atat in
cazul apei, aerului, cat si al solului. Prin urmare, masurile de monitorizare,
de prevenire a poluarii si de protejare a mediului au devenit o prioritate.
2002/000-623-03 - Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru
emisiile de compusi organici volatili (VOC), PAH si metale grele din surse
stationare in regiunile de frontiera dintre Bulgaria si Romania, de-a lungul
Dunarii inferioare
2002/000-625-03 - Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile in aer
provenite din trafic si surse stationare in regiunea de frontiera Bulgaria -
Romania
Aceste proiecte "in oglinda" vor contribui la imbunatatirea
cooperarii dintre cele doua tari in domeniul reducerii poluarii aerului si la
respectarea cerintelor legislatiei UE si vor imbunatati si dezvolta cooperarea
dintre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand astfel aceste regiuni sa
depaseasca eventualele probleme specifice de dezvoltare aparute, intre altele,
din cauza pozitiei pe care o ocupa in cadrul economiilor nationale respective,
si toate acestea in interesul populatiei autohtone si intr-un mod compatibil cu
protectia mediului.
Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem de control al poluarii
aerului in regiunea de frontiera dintre cele doua tari, pentru a permite
acestora sa respecte prevederile urmatoarei legislatii UE: Directiva-cadru
96/62/CE privind gestionarea si evaluarea aerului ambiental, Directiva
88/609/CE, amendata prin Directiva 94/66/CE privind poluarea provenita de la
uzinele cu combustie mare, Directiva 94/63/CE asupra controlului emisiilor VOC,
Directiva IPPC 96/61/CE, Directiva 99/13/CE privind controlul emisiilor VOC
datorate folosirii solventilor organici in anumite activitati si instalatii,
precum si alta legislatie UE legata de aceasta problema.
Acest sistem va furniza informatii si date specifice pentru rezolvarea
problemelor care pot aparea intre cele doua tari, legate de originea
poluantilor. Pe baza acestor date si informatii, primite sub forma de rapoarte
zilnice, trimestriale si anuale, inspectoratele de mediu bulgar si roman (Dolj,
Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi - de partea romana - si cele corespunzatoare
de partea bulgara), municipalitatile si ambele ministere ale mediului vor
elabora programe de evaluare a calitatii aerului, de control si reducere a
poluarii aerului din surse bazate pe dispersia specifica a poluantilor de pe
ambele maluri ale Dunarii, cu scopul de a imbunatati calitatea aerului.
Din partea romana vor fi asigurate urmatoarele activitati:
- Procurarea echipamentelor necesare inspectoratelor romane de protectie a
mediului (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi) pentru a se putea efectua
controlul emisiilor in aer provenind din toate sursele de trafic si stationare
localizate in regiunea de granita dintre Romania si Bulgaria. Mai mult,
echipamentul va fi folosit pentru controlul calitatii aerului. Dosarul de
licitatie, inclusiv specificatiile tehnice pentru procurarea echipamentelor, va
fi furnizat de asistenta tehnica printr-un contract-cadru (FWC) incheiat in
cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregatirea viitoarelor proiecte de
mediu". Echipamentul va fi procurat printr-un contract de achizitii,
incheiat conform procedurilor PHARE pentru licitatiile internationale deschise.
Furnizorul va asigura instruirea necesara a personalului responsabil cu
folosirea acestor echipamente. Aceasta componenta va fi realizata sub forma
unui contract de achizitii si va fi finantata din fonduri PHARE si prin
cofinantare nationala, asigurata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.
- Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica
diferentiala (SAOD) pentru masurarea emisiilor din trafic. Localizarea
sistemelor SAOD va fi astfel stabilita incat sa permita masurarea celui mai
mare efect al emisiilor poluante din trafic. In acest scop, in cadrul acestei
componente, se va incheia un contract cu un institut de cercetari de mediu
specializat care sa efectueze un studiu in zona proiectului. In plus, se vor
organiza intalniri bilaterale comune cu omologii bulgari pentru a se rezolva
diferentele aparute, a se schimba informatii si date si a se asigura
implementarea corespunzatoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finantata
de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ca parte a cofinantarii
proiectului.
Beneficiarul roman: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului,
prin
inspectoratele de protectie a mediului din
judetele: Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu si
Calarasi
Costul total al proiectului: 2,53 milioane euro
Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro
Cofinantare: 0,63 milioane euro (Ministerul Apelor si
Protectiei Mediului)
Din partea bulgara se vor avea in vedere urmatoarele activitati:
- Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare
de mediu si ape (Montana, Vrasta, Pleven, Veliko Tarnovo si Ruse), pentru a se
putea controla emisiile in aer provenind din toate sursele de trafic si
stationare localizate in regiunea de granita dintre Romania si Bulgaria. In
plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calitatii aerului. Dosarul de
licitatie, incluzand specificatiile tehnice pentru achizitionarea
echipamentelor, va fi furnizat de asistenta tehnica printr-un contract-cadru
(FWC) incheiat in cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregatirea viitoarelor
proiecte de mediu". Echipamentul va fi procurat in cadrul unui contract de
achizitii, incheiat conform procedurilor PHARE pentru licitatiile
internationale deschise. Furnizorul va asigura instruirea adecvata a
personalului responsabil cu folosirea acestui echipament. Aceasta componenta se
va realiza in cadrul unui contract de achizitii si va fi finantata din fonduri
PHARE si prin cofinantare nationala, asigurata de Ministerul Mediului si
Apelor.
- Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica
diferentiala (SAOD) pentru masurarea emisiilor din trafic. Localizarea
sistemelor SAOD va fi astfel stabilita incat sa permita masurarea celui mai
mare efect al emisiilor poluante din trafic. In acest scop, in cadrul acestei
componente, se va incheia un contract cu un institut de cercetari de mediu
specializat care sa efectueze un studiu in zona proiectului. In plus, se vor
organiza intalniri bilaterale comune pentru a se putea rezolva diferentele
aparute, a se schimba informatii si date si a se asigura implementarea
corespunzatoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finantata de Ministerul
Mediului si Apelor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului si Apelor
Costul total al proiectului: 2,0 milioane euro
Fonduri PHARE: 1,5 milioane euro
Cofinantare: 0,5 milioane euro (buget de stat)
2.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica
In ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontiera ofera un
potential evident de dezvoltare a resurselor economice indigene. In acest scop
trebuie dezvoltate initiativa individuala si proiectele locale cu impact
transfrontalier. Aceste proiecte mici urmeaza sa contribuie la asigurarea unui
model de dezvoltare sustenabila, incluzand aspectele de mediu, economice si
sociale ale acestui tip de dezvoltare.
Proiectele 2002/000-623-04 si 2002/000-625-04 - Fondul comun pentru
proiecte mici (proiecte "in oglinda")
Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism
flexibil care finanteaza proiectele "pe scara restransa si de la om la
om", cu impact transfrontalier si care se refera la: cooperare de afaceri,
dezvoltarea intreprinderilor, transferul de tehnologie si marketing pentru
intreprinderile mici si mijlocii, instruire, ocuparea fortei de munca, masuri legate
de sanatate si schimburi culturale, imbunatatirea fluxului informational si al
comunicatiilor intre regiunile de frontiera etc.; pentru a avea un impact
suficient, aceste planuri trebuie sa fie implementate intr-o perspectiva
multianuala. Se propune deci continuarea acestei initiative.
JSPF va functiona conform directivelor specifice stabilite pentru
exercitiul 2000 si aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) si Ghidului
practic pentru procedurile PHARE, ISPA si SAPARD. Cele doua tari vor elabora
directive comune si precise care vor trebui sa fie aprobate de delegatiile CE,
atat din Bulgaria, cat si din Romania.
Institutiile-cheie ale JSPF sunt agentiile de implementare bulgara si
romana (Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Lucrarilor Publice/Ministerul
Dezvoltarii si Prognozei), care vor lansa o cerere de propuneri ce trebuie sa
fie deschisa si egala pentru toate institutiile eligibile, Comitetul comun de
cooperare (JCC), Comitetul comun de evaluare (CCE), secretariatele (oficiile regionale
pentru JSPF) si echipa de evaluatori pentru evaluarea tuturor aplicatiilor.
Deciziile finale se iau pe baza recomandarilor CCE.
Secretariatul roman a fost infiintat in regiunea de frontiera, la Giurgiu,
pentru a asigura contactul permanent si cooperarea cu beneficiarii proiectului.
Acest birou are sarcini specifice, stabilite in directivele pentru JSPF.
Secretariatul bulgar a fost infiintat in regiunea de frontiera, la Ruse,
pentru a asigura contactul permanent si cooperarea cu beneficiarii proiectului.
Acest birou are sarcini specifice, stabilite in directivele pentru JSPF.
Aplicantii vor avea nevoie, in multe cazuri, de asistenta substantiala. Se
pot organiza ateliere de instruire si informare pentru sustinerea si informarea
eventualilor participanti, astfel incat sa se asigure o transparenta crescuta
si sa fie incurajate propunerile de calitate. Secretariatul va numi si experti
care sa ii viziteze pe posibilii aplicanti, oferindu-le asistenta, in special
in probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.
JSPF are scopul de a pune la dispozitie o contributie totala PHARE de
800.000 euro/regiune de frontiera (pana la 10% din fondurile totale PHARE
disponibile/tara pentru acest program). Conform deciziei JCC, in acest an s-a
pus la dispozitie o contributie PHARE de 500.000 euro/regiune frontaliera. Pana
la 7% din aceasta contributie (maximum 35.000 euro pentru fiecare tara) pot fi
folosite pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea si
monitorizarea asistentei.
Este necesara cofinantarea, care va reprezenta unul dintre criteriile de
eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima este de 10% din costul
proiectelor soft (in numerar sau in natura).
Costul total al proiectului: 1,1 milioane euro (0,55 milioane euro pentru
fiecare tara)
Contributia PHARE: 1,0 milioane euro (0,5 milioane euro pentru
fiecare tara)
Cofinantare: 0,1 milioane euro (0,05 milioane euro pentru
fiecare tara)
2.3.4. Prioritatea JPD: Altele - Asistenta tehnica
Proiectele 2002/000-623-05 si 2002/000-625-05 - Facilitatea de pregatire a
proiectelor (proiecte "in oglinda")
Facilitatea de pregatire a proiectelor (PPF) va sprijini pregatirea
proiectelor in cadrul programelor viitoare PHARE CBC si drept consecinta va
promova obiectivele-cheie ale Programului PHARE CBC dintre Romania si Bulgaria.
Se va acorda o atentie deosebita pregatirii proiectelor comune si celor care au
un caracter predominant de cooperare transfrontaliera, lucru ce va fi realizat
in cooperare cu autoritatile locale si regionale din zonele de frontiera.
Pentru partea romana acest proiect are ca scop:
- intarirea capacitatii agentiei de implementare CBC din cadrul
Ministerului Dezvoltarii si Prognozei pentru a pregati programe si proiecte
adecvate in contextul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera dintre
Romania si Bulgaria, in scopul obtinerii sprijinului financiar in cadrul unor
programe PHARE CBC viitoare;
- sprijinirea autoritatilor relevante in pregatirea unui flux de proiecte
bine concepute, care vor fi propuse pentru programele PHARE CBC viitoare in
urmatoarele domenii:
- infrastructura si mediu;
- coeziune economica si sociala;
- inlaturarea obstacolelor administrative si institutionale aflate in
calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor si
serviciilor.
Activitatile prevazute in cadrul acestui proiect sunt:
- Stabilirea unei facilitati de pregatire a proiectelor care va asigura
asistenta tehnica pe termen scurt, in cursul a 2 ani calendaristici, pentru a
sprijini agentia de implementare PHARE CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului
Dezvoltarii si Prognozei in pregatirea programelor PHARE CBC Romania -
Bulgaria. Aceasta asistenta se refera la toate activitatile legate de ciclul de
desfasurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare,
implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.
- Autoritatilor romane implicate in fazele de programare li se va acorda
sprijin sub forma de expertiza pe termen scurt, pentru a se obtine o mai buna
elaborare a documentatiei de baza, a studiilor de fezabilitate, dezvoltarea
proiectelor tehnice, a termenilor de referinta, a specificatiilor tehnice si a
dosarelor de licitatie etc.
Beneficiarul roman: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei prin Directia de
cooperare transfrontaliera
Pentru partea bulgara proiectul are drept scop urmatoarele:
- intarirea capacitatii agentiei de implementare CBC (CBC IA) din cadrul
Ministerului Dezvoltarii Regionale si al Lucrarilor Publice, in scopul
pregatirii programelor si proiectelor adecvate in contextul Programului PHARE
de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria si al obtinerii de
ajutor financiar in viitoarele programe PHARE transfrontaliere;
- sprijinirea autoritatilor relevante in pregatirea unui flux de proiecte
bine concepute, care vor fi propuse pentru viitoarele programe PHARE
transfrontaliere in urmatoarele domenii:
- infrastructura si mediu;
- coeziune economica si sociala;
- inlaturarea obstacolelor administrative si institutionale aflate in
calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor si
serviciilor.
Activitatile prevazute in cadrul acestui proiect sunt urmatoarele:
- Stabilirea unei facilitati de pregatire a proiectelor care va asigura
asistenta tehnica pe termen scurt, in cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini
agentia de implementare PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale
si al Lucrarilor Publice in pregatirea programelor PHARE CBC Bulgaria -
Romania. Aceasta asistenta se refera la toate activitatile legate de ciclul de
desfasurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare,
implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.
- Autoritatilor bulgare implicate in fazele de programare li se va acorda
sprijin sub forma expertizei pe termen scurt, in scopul de a produce
documentatia de baza relevanta, studii de fezabilitate, dezvoltarea de proiecte
tehnice, termeni de referinta, specificatii tehnice si dosare de licitatie etc.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltarii Regionale si al
Lucrarilor Publice
Costul total al proiectului: 0,6 milioane euro (0,3 milioane euro pentru
fiecare tara)
Contributia PHARE: 0,6 milioane euro (0,3 milioane euro pentru
fiecare tara)
2.4. Conditionalitati
Sprijinul PHARE se acorda pentru toate proiectele in functie de
disponibilitatea cofinantarii nationale, dupa cum este definit in tabelul de
buget de mai jos.
Toate proiectele de investitii, dupa regulile stipulate in Directiva
85/337/CEE, amendata prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de
mediu. Daca directiva nu a fost inca transpusa, procedura trebuie sa fie
similara cu cea stabilita de directiva sus-mentionata.
Toate proiectele de investitii trebuie puse in aplicare respectandu-se
legislatia de mediu in vigoare in cadrul Comunitatii. Fisele de proiecte vor
contine clauze specifice, conform cu legislatia relevanta UE din domeniul
mediului, potrivit tipului de activitate indeplinita in cadrul fiecarui proiect
de investitii.
Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate si aprobate de
catre cele doua delegatii CE.
3. Buget
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Constructia institutionala (IB)
B - Investitii
C - Cofinantare nationala (milioane euro)
______________________________________________________________________________
| Codul | Prioritatea/Titlul | PHARE | C |Total |Codul|
| proiectului | proiectului | (milioane euro) |
|(milioane|CRIS/|
| | |__________________| |euro) |DAC
|
| | | A | B |Total| | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Prioritatea Imbunatatirea |0,8 |10,2 |11,0 |4,334| 15,334 |
|
|JPD: infrastructurilor | | | | | |
|
| locale si transnationale| | | | | |
|
|_____________________________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-625-01 |Punct de control la |0,3 | 3,0 | 3,3 |1,2 | 4,5
|21010|
| |trecerea frontierei | | | | | |
|
| |si feribot la Turnu | | | | | |
|
| |Magurele (Romania) -| | | | | |
|
| |Nicopole (Bulgaria) | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-623-01 |Punct de control la |0,5 | 2,7 | 3,2 |1,25 | 4,45
|21010|
| |trecerea frontierei | | | | | |
|
| |si feribot la Turnu | | | | | |
|
| |Magurele (Romania) -| | | | | |
|
| |Nicopole (Bulgaria) | | | | | | |
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-625-02 |Reabilitarea |0 | 2,0 | 2,0 |1,05 | 3,05
|21020|
| |drumului national | | | | | |
|
| |DN 3B intre | | | | | |
|
| |intersectia cu DN 3 | | | | | |
|
| |si Calarasi, de la | | | | | |
|
| |km 0+000 la km 3+020| | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-623-02 |Reabilitarea si |0 | 2,5 | 2,5 |0,834| 3,334
|21020|
| |reconstructia | | | | | |
|
| |partiala a drumului | | | | | |
|
| |II-15, sectiunea | | | | | |
|
| |Mizia - Oriahovo | | | | | |
|
| |(punct de trecere a | | | | | |
|
| |frontierei | | | | | |
|
| |Bulgaria/Romania) | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Prioritatea JPD: Protectia mediului |0,2 | 3,2 | 3,4 |1,13 | 4,53 |
|
|_____________________________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-625-03 |Dezvoltarea unui |0 | 1,9 | 1,9 |0,63 | 2,53
|41020|
| |sistem de control | | | | | |
|
| |pentru emisiile in | | | | | |
|
| |aer provenite din | | | | | |
|
| |trafic si surse | | | | | |
|
| |stationare in | | | | | |
|
| |regiunea de | | | | | |
|
| |frontiera Bulgaria -| | | | | |
|
| |Romania | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-623-03 |Dezvoltarea unui |0,2 | 1,3 | 1,5 |0,5 | 2,0
|41020|
| |sistem de control | | | | | |
|
| |(monitorizare) | | | | | |
|
| |pentru emisiile de | | | | | |
|
| |compusi organici | | | | | |
|
| |volatili (VOC), PAH | | | | | |
|
| |si metale grele din | | | | | |
|
| |surse stationare in | | | | | |
|
| |regiunile de | | | | | |
|
| |frontiera dintre | | | | | |
|
| |Bulgaria si Romania,| | | | | |
|
| |de-a lungul Dunarii | | | | | |
|
| |inferioare | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Prioritatea JPD: Dezvoltarea |0,07 | 0,93 | 1,0 |0,1 | 1,1 |
|
| socioeconomica | | | | | |
|
|_____________________________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-625-04 |Fondul comun pentru |0,035| 0,465| 0,50|0,05 | 0,55
|43020|
| |proiecte mici | | | | | |
|
|2002/000-623-04 |Fondul comun pentru |0,035| 0,465| 0,50|0,05 | 0,55
|43020|
| |proiecte mici | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Prioritatea JPD: Asistenta tehnica |0,6 | 0 | 0,6 |0 | 0,6 |
|
|_____________________________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|2002/000-625-05 |Facilitatea de |0,3 | 0 | 0,3 |0 | 0,3
|53010|
| |pregatire a | | | | | |
|
| |proiectelor | | | | | |
|
|2002/000-623-05 |Facilitatea de |0,3 | 0 | 0,3 |0 | 0,3
|53010|
| |pregatire a | | | | | |
|
| |proiectelor | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Subtotal | |0,635| 7,365| 8,00|2,93 | 10,93 |
|
|Romania: | | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|Subtotal | |1,035| 6,965| 8,00|2,634| 10,634 |
|
|Bulgaria: | | | | | | |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
|TOTAL: | |1,670|14,330|16,00|5,564| 21,564 |
|
|________________|____________________|_____|______|_____|_____|_________|_____|
Nu exista cofinantare IFI in acest program.
4. Aranjamente de implementare
4.1. Aranjamente de implementare in Bulgaria
a) Management financiar si de proiect de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului de
implementare descentralizata PHARE (DIS)*1).
Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine responsabilitatea
generala pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE.
Responsabilul national cu autorizarea finantarii (NAO) si responsabilii cu
autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor in
conformitate cu procedurile stabilite in Manualul DIS si in alte instructiuni
ale Comisiei, astfel incat toate contractele sa fie pregatite conform Ghidului
practic pentru PHARE, ISPA si SAPARD*2).
NAC si NAO vor imparti responsabilitatea de coordonare intre PHARE
(inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de
NAO, va supraveghea managementul financiar al programului si va raspunde de
raportarea catre Comisia Europeana. NAO va detine responsabilitatea generala de
gestionare financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea
regulilor PHARE, reglementarilor si procedurilor referitoare la procurarea,
raportarea si managementul financiar, precum si a regulilor comunitare de
acordare de fonduri catre o tara. De asemenea, va asigura functionarea
sistemului de raportare si informare asupra proiectului. Aceasta include
responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor de frauda suspecte sau dovedite
si a neregularitatilor. NAO va avea responsabilitatea totala si deplina asupra
fondurilor PHARE ale unui program, pana la incetarea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele trebuie sa fie mai mari de 2 milioane euro, cu exceptia
celor din urmatoarele domenii:
a) mediu, in cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control
(monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale grele din surse stationare
in regiunile de frontiera dintre Bulgaria - Romania, de-a lungul Dunarii
inferioare;
b) Fondul comun pentru proiecte mici;
c) Facilitatea de pregatire a proiectelor,
in care ministerele bulgare interesate au o capacitate de absorbtie limitata si
nu pot utiliza sume atat de mari ca 2 milioane euro.
c) Termene de contractare si plata
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2004. Toate
platile trebuie facute pana la 30 noiembrie 2005.
Totusi, in cazul urmatoarelor proiecte, acestea trebuie efectuate pana la
30 noiembrie 2006. Justificarea este data in fisele de proiect:
- 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei si feribot la
Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria);
- 2002/000-623-02 - Reabilitarea si reconstructia partiala a drumului
II-15, sectiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei
Bulgaria/Romania).
Aceste extinderi ale perioadei de plata sunt necesare daca se tine cont de
durata lucrarilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai
multe luni) si de termenul de garantie de un an dupa incheierea lucrarilor.
d) Recuperarea fondurilor
Orice nereguli dovedite sau fraude descoperite in orice moment in cursul
implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de catre Comisie.
Daca implementarea unei masuri pare sa nu justifice fie o parte, fie
totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului,
cerand tarii beneficiare sa inainteze comentariile sale intr-o perioada
determinata de timp si sa corecteze orice neregularitate.
In urma analizei la care se face referire in paragraful anterior, Comisia poate
reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de masurile respective,
in cazul in care rezulta nereguli, o combinare nepotrivita a fondurilor sau
nerespectarea uneia dintre conditiile mentionate in memorandumul de finantare
si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile implementarii masurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei.
Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor
platite.
Acolo unde Comisia considera ca nu a fost corectata o neregularitate sau ca
toata operatiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o
parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului si va cere tarii
beneficiare sa ii inainteze comentariile sale intr-un interval de timp
prestabilit. Dupa efectuarea investigatiei, daca tara beneficiara nu a luat
masuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula in totalitate sau partial fondurile acordate pentru masura
respectiva.
Comisia urmeaza sa determine dimensiunea masurii corective necesare, tinand
cont de natura neregulii constatate si de gravitatea oricaror deficiente in
sistemele de control si de management.
Orice fonduri neutilizate pana la data expirarii programului vor fi
recuperate de Comisie. O declaratie scrisa finala ce arata suma totala
contractata si platita, insotita de documentatia aferenta, trebuie furnizata de
catre NAO imediat dupa terminarea perioadei de efectuare a platilor conform
memorandumului de finantare. Trebuie inclusa si o balanta finala din partea
bancii ce arata soldurile existente la FN/agentia de implementare (AI) si la
Oficiul de Plati si Contractare (CFCU).
Neluand in considerare recuperarea fondurilor nefolosite si neeligibile dupa
expirarea memorandumului de finantare, se poate emite un ordin de recuperare
complementar, dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si
concordanta contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu
prevederile memorandumului de finantare, tinand seama de opinia independenta a
auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei sume
platite gresit, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca NAO nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara
beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Dobanzile calculate
pentru platile intarziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite,
respectandu-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeaza bugetul
Comunitatii.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fondurile FN in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Guvernul Bulgariei in decembrie 1998. La
cererea NAO, fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro,
care va fi deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil
si de comun acord cu Comisia.
a.a) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate local*3)
va fi transferata la FN in urma semnarii memorandumului de finantare si a
acordurilor de finantare (AF) intre FN si agentiile de implementare (AI)/CFCU.
Prevederile stipulate in art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind
infiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In
continuare, NAO trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu
autorizarea programului si o descriere a sistemului implementat, subliniind
fluxul informational dintre FN si agentiile de implementare/CFCU si modul in
care vor decurge platile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% din
fondurile gestionate local*), precum si plata finala de pana la 20% sau soldul
bugetar, in functie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare se va
opera atunci cand 5% din buget*) vor fi platite de catre agentiile de
implementare si de CFCU. A doua realimentare poate fi ceruta atunci cand 35%
din bugetul*) total in vigoare au fost platite. A treia realimentare finala se
va plati cand 70% din bugetul*) total in vigoare au fost achitate. In mod
exceptional, NAO poate cere plata in avans a unor procente mai mari decat cele
mentionate mai sus, conform procedurilor stipulate in memorandumul de
intelegere deja mentionat. Nu se poate face nici o realimentare daca nu au fost
respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista o
autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
b.b) Transferul de fonduri catre agentiile de implementare
FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, in
conformitate cu acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/CFCU, acolo
unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi bancare pentru
subprograme in numele agentiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu
administrarea financiara a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de
intelegere privind infiintarea Fondului National.
Fiecare acord de finantare va fi aprobat in prealabil de catre Comisia
Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor pentru CFCU/agentia de
implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN la
CFCU/AI. CFCU si agentiile de implementare trebuie sa fie fiecare conduse de
catre un responsabil cu autorizarea programului (PAO) numit de NAO dupa
consultarea NAC. PAO va raspunde de toate operatiunile efectuate de catre
CFCU/AI.
Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie care
depaseste sfarsitul perioadei de efectuare a platilor programului, totalul general
al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de NAO si
stabilit de catre Comisie, va fi platit agentiei de implementare inainte de
incheierea oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma
responsabilitatea deplina de a depozita fondurile pana la plata finala si
pentru a asigura ca fondurile mentionate vor fi folosite numai pentru a face
plati legate de clauzele de retinere.
Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina
fata de contractori, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Dobanzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi platite
Comisiei dupa plata finala catre contractanti. Fondurile care nu au fost
folosite pentru plata contractantilor dupa ce s-au reglat platile finale vor fi
returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situatie generala a
folosirii fondurilor depozitate in conturi cu garantie si in special a platilor
efectuate din aceste fonduri, precum si a dobanzilor calculate.
c.c) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda*4).
Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Daca Comisia decide in acest sens,
pe baza propunerii NAO, dobanda poate fi reinvestita in program.
f) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
Agentia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice pentru partea bulgara va raspunde
de toate programele si subprogramele.
g) Evaluarea impactului asupra mediului si ocrotirea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, astfel cum sunt
stipulate in Directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA), se aplica in
totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Daca directiva*5) EIA
nu a fost transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor
stabilite in directiva sus-mentionata. Daca un proiect se afla sub incidenta
anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa
fie corespunzator documentata*6).
Daca este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea
naturii, trebuie realizata o documentatie corespunzatoare pentru efectuarea
unei*7) evaluari adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*8).
Toate proiectele de investitii trebuie indeplinite cu respectarea legislatiei
de mediu a Comunitatii. Fisele de proiect vor contine clauze specifice in
conformitate cu legislatia relevanta UE in domeniul mediului, in functie de
tipul de activitate indeplinita in cadrul fiecarui proiect de investitii.
h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investitii fizice altele
decat proiecte mici de infrastructura care nu genereaza venit substantial net.
In cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pana la 7% din
contributia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregatirea,
selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
------------
*1) Tinand cont de reglementarile stabilite in anexa la Regulamentul
Consiliului nr. 1.266/1999.
*2) Ghidul practic a inlocuit sectiunea F ("Achizitionare") din
Manualul DIS.
*3) Excluzand suma prevazuta pentru programele comunitare.
*4) In special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de Fondul National,
CFCU si agentiile de implementare.
*5) Directiva 85/337/CEE, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin
Directiva 97/11/CEE, OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*) Excluzand suma prevazuta pentru programele comunitare.
*6) In anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzatoare.
*7) In anexa "Ocrotirea naturii" la fisa proiectului de
investitii corespunzator.
*8) Directiva 92/43/CEE, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
4.2. Aranjamente de implementare in Romania
a) Management financiar si de proiect de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului de
implementare descentralizata PHARE (DIS)*9).
Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine responsabilitatea
generala pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE.
Responsabilul national cu autorizarea finantarii (NAO) si responsabilii cu
autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor in
conformitate cu procedurile stabilite in Manualul DIS si in alte instructiuni
ale Comisiei, astfel incat toate contractele sa fie pregatite conform Ghidului
practic pentru PHARE, ISPA si SAPARD*10).
NAC si NAO vor imparti responsabilitatea de coordonare intre PHARE
(inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de
NAO, va supraveghea managementul financiar al programului si va raspunde de
raportarea catre Comisia Europeana. NAO va detine responsabilitatea generala
pentru gestionarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea
regulilor PHARE, reglementarilor si procedurilor referitoare la procurarea,
raportarea si managementul financiar, precum si a regulilor comunitare de
acordare de fonduri catre o tara. De asemenea, va asigura functionarea
sistemului de raportare si informare asupra proiectului. Aceasta include
responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau dovedite de frauda
si neregularitati. NAO va avea responsabilitatea totala si deplina asupra
fondurilor PHARE ale unui program, pana la incetarea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele trebuie sa fie mai mari de 2 milioane euro, cu exceptia
celor din urmatoarele domenii:
a) mediu, in cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control
(monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale grele din surse stationare
in regiunile de frontiera dintre Bulgaria - Romania, de-a lungul Dunarii
inferioare;
b) Fondul comun pentru proiecte mici;
c) Facilitatea de pregatire a proiectelor,
in care ministerele romane interesate au o capacitate de absorbtie limitata si
nu pot utiliza sume in valoare de 2 milioane euro.
c) Termene de contractare si plata
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2004. Toate
platile trebuie efectuate pana la 30 noiembrie 2005.
Totusi, in cazul urmatoarelor proiecte, platile trebuie efectuate pana la
30 noiembrie 2006. Justificarea este data in fisele de proiect:
- 2002/000-625-01 Punct de control la trecerea frontierei si feribot la
Turnu Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria);
- 2002/000-625-02 Reabilitarea drumului national DN 3B intre intersectia
cu DN 3 si Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020.
Aceste extinderi ale perioadei de plata sunt necesare daca se tine cont de
durata lucrarilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai
multe luni) si de termenul de garantie de un an dupa incheierea lucrarilor.
d) Recuperarea fondurilor
Orice nereguli dovedite sau frauda descoperita in orice moment in cursul
implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de catre Comisie.
Daca implementarea unei masuri pare sa nu justifice fie o parte, fie totalitatea
sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului, cerand tarii
beneficiare sa inainteze comentariile sale intr-o perioada determinata de timp
si sa corecteze orice neregularitate.
In urma analizei la care se face referire in paragraful anterior, Comisia
poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de masurile
respective, in cazul in care rezulta nereguli, o combinare nepotrivita a
fondurilor sau nerespectarea uneia dintre conditiile mentionate in memorandumul
de finantare si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza
natura sau conditiile implementarii masurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea
Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea
sumelor platite.
Acolo unde Comisia considera ca nu a fost corectata o neregularitate sau ca
toata operatiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o
parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului si va cere tarii
beneficiare sa ii inainteze comentariile sale intr-un interval de timp
determinat. Dupa efectuarea investigatiei, daca tara beneficiara nu a luat
masuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula in totalitate sau partial fondurile acordate pentru masura
respectiva.
Comisia urmeaza sa determine dimensiunea masurii corective necesare, tinand
cont de natura neregulii constatate si de gravitatea oricaror deficiente in
sistemele de control si de management.
Orice fel de fonduri neutilizate pana la data expirarii programului vor fi
recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia
aferenta, trebuie furnizata de catre NAO imediat dupa terminarea perioadei de
plati a memorandumului de finantare, declaratie ce arata suma totala
contractata si achitata. Trebuie inclusa si o balanta finala a bancii aratand
soldurile existente la Fondul National (FN)/agentia de implementare (AI) si la
Oficiul de Plati si Contractare (CFCU).
Neluand in considerare recuperarea fondurilor neutilizate si neeligibile
dupa expirarea memorandumului de finantare, se poate emite un ordin
complementar de recuperare, dupa auditul final privind corectitudinea si
concordanta contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu
prevederile memorandumului de finantare, luand in considerare opinia
independenta a auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricaror fonduri nefolosite sau a oricarei sume
platite gresit, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca NAO nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara
beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Dobanzile calculate
pentru platile intarziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite,
respectandu-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeaza bugetul
Comunitatii.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri FN in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Guvernul Bulgariei in decembrie 1998. La
cererea NAO, fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro,
care va fi deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil
si de comun acord cu Comisia.
a.a) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate
local*) va fi transferata catre FN in urma semnarii memorandumului de finantare
si a acordurilor de finantare (AF) intre FN si agentiile de implementare
(AI)/CFCU. Prevederile stipulate in art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere
privind infiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate.
In continuare, NAO trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu
autorizarea programului si o descriere a proiectului, scotand in evidenta
fluxul informational dintre FN si agentiile de implementare/CFCU si modul in
care vor decurge platile.
Se vor face doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% din fondurile
gestionate local*) si plata finala de pana la 20% sau soldul bugetar, in
functie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare va opera atunci
cand 5% din buget*) vor fi cheltuite de catre agentiile de implementare si de
CFCU. A doua realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul*) total
in vigoare au fost platite. A treia realimentare finala se va plati cand 70%
din bugetul*) total in vigoare au fost platite. In mod exceptional, NAO poate
cere o plata in avans a unor procente mai mari decat cele mentionate mai sus,
conform procedurilor stipulate in memorandumul de intelegere deja mentionat. Nu
se poate face nici o realimentare daca nu au fost respectate etapele mentionate
mai sus, in afara de cazul in care exista o autorizare expresa prealabila a
Comisiei in acest sens.
b.b) Transferul de fonduri catre agentiile de implementare
FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, in
conformitate cu acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/CFCU, acolo
unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi in banca pentru
subprograme in numele agentiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu
administrarea financiara a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de
intelegere privind infiintarea Fondului National.
Fiecare acord de finantare va fi aprobat in prealabil de catre Comisia
Europeana. In cazul in care FN este el insusi agentul platitor pentru
CFCU/agentia de implementare (AI), nu se vor face transferuri de fonduri de la
FN la CFCU/AI. CFCU si agentiile de implementare trebuie sa fie fiecare conduse
de catre un PAO numit de NAO dupa consultare cu NAC. PAO va raspunde de toate
operatiunile relevante indeplinite de catre CFCU/AI.
Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie care
depaseste sfarsitul perioadei de efectuare a platilor, totalul general de
fonduri legat de acele contracte, asa cum a fost calculat de PAO si stabilit de
catre Comisie, va fi platit agentiei de implementare inainte de incheierea
oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma responsabilitatea
deplina de a depozita fondurile pana la plata finala si pentru a se asigura ca
fondurile mentionate vor fi folosite numai pentru a face plati legate de
clauzele de retinere.
Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina
fata de contractanti, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Dobanzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi platite
Comisiei dupa plata finala catre contractori. Fondurile care nu au fost
achitate contractorilor in urma efectuarii platilor finale vor fi returnate
Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situatie generala a utilizarii
fondurilor depuse in conturile de garantie si, in special, asupra platilor
efectuate din aceste fonduri, precum si asupra dobanzii acumulate.
c.c) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda*11).
Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Daca Comisia decide in acest sens,
pe baza propunerii NAO, dobanda poate fi reinvestita in program.
f) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
Agentia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului
Dezvoltarii si Prognozei, prin Directia de cooperare transfrontaliera, pentru
partea romana, va raspunde de toate programele si subprogramele.
g) Evaluarea impactului asupra mediului si ocrotirea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, dupa cum sunt
stipulate in Directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA), se aplica in
totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Daca Directiva*12) EIA
nu a fost total transpusa, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite
in directiva sus-mentionata.
Daca un proiect intra sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA,
indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie documentata*13).
Daca este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea
naturii, trebuie realizata o documentatie corespunzatoare pentru efectuarea
unei*14) evaluari adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*15).
Toate programele de investitii trebuie indeplinite cu respectarea legislatiei
de mediu a Comunitatii. Fisele de proiect vor contine clauze specifice in
conformitate cu legislatia relevanta UE in domeniul mediului, in functie de
tipul de activitate indeplinita in cadrul fiecarui proiect de investitii.
h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investitii fizice altele
decat proiecte mici de infrastructura care nu genereaza venit substantial net.
In cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pana la 7% din
contributia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregatirea,
selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
------------
*9) Tinand cont de reglementarile stabilite in anexa la Regulamentul
Consiliului nr. 1.266/1999.
*10) Ghidul practic a inlocuit sectiunea F ("Achizitionare") din
Manualul DIS.
*) Excluzand suma prevazuta pentru programele comunitare.
*11) In special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de FN, CFCU si
agentiile de implementare.
*12) Directiva 85/337/CEE, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin
Directiva 97/11/CEE, OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*13) In anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzatoare.
*14) In anexa "Ocrotirea naturii" la fisa proiectului de
investitii corespunzator.
*15) Directiva 92/43/CEE, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
4.3. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza cerintelor
prevazute in art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii acestui comitet comun de cooperare sunt la nivel de:
- ministru adjunct/Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice
din Bulgaria;
- secretar de stat/Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania.
Copresedintii stabilesc alcatuirea delegatiilor respective la acest JCC, la
nivel administrativ central si local, si pot infiinta grupuri de lucru pe
teren, constand din reprezentanti ai autoritatilor locale, ai ministerelor de
resort si ai altor institutii implicate, la nivel de experti. Aceste grupuri de
lucru vor revizui in detaliu progresul facut in cadrul fiecarui proiect, facand
recomandari asupra unor aspecte de selectare, management si evaluare, pe care
le raporteaza catre JCC.
Reprezentantii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC in calitate
de membri plini. Ei examineaza conformitatea cu regulile UE, cerintele
masurilor si proiectelor propuse si ale aranjamentelor de implementare,
analizand complementaritatea propunerilor de proiect fata de componenta
corespunzatoare PHARE CBC.
Intalnirile ordinare ale JCC vor avea loc la fiecare 6 luni in scopul
trecerii in revista a implementarii programului, in fiecare dintre tarile
implicate, pentru a se putea evalua progresul in indeplinirea obiectivelor
propuse. In decursul perioadei de pregatire a programelor si a propunerilor
anuale de finantare comuna, pot fi necesare intalniri extraordinare, ca si in
cazul oricarei probleme speciale de implementare ce poate aparea. Astfel de
intalniri pot fi convocate in orice moment, in urma acordului copresedintilor
sau al Comisiei Europene. Intalnirile extraordinare organizate la cererea
Comisiei Europene pot avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi si a proceselor-verbale pentru
sedintele JCC sunt dispuse de catre copresedinti si de serviciile subordonate
acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima si trebuie:
- sa isi expuna parerea asupra prioritatilor, obiectivelor si masurilor de
cooperare transfrontaliera propuse care sa fie incluse in Documentul de
programare comuna;
- sa aprobe selectia anuala finala a propunerilor de proiecte;
- sa primeasca rapoarte de activitate, studii si evaluari ale programelor
deja aprobate si ale partilor componente ale acestora;
- sa initieze si sa sustina activitatile care ar putea promova masurile de
cooperare transfrontaliera si sa eficientizeze programele CBC prezente si
viitoare.
5. Monitorizare si evaluare
Implementarea proiectelor din acest program va fi monitorizata prin
Comitetul comun de monitorizare (JMC). Acesta include responsabilul national cu
autorizarea finantarii (NAO), coordonatorul national al asistentei (NAC) si
serviciile Comisiei. JMC se va intruni cel putin o data pe an pentru a examina
toate programele cu finantare PHARE, in scopul evaluarii progresului acestora
legat de indeplinirea obiectivelor stabilite in memorandumurile de finantare si
in Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor
si/sau realocarea fondurilor PHARE. In plus, o data pe an, JMC va trece in
revista progresul inregistrat in toate programele de asistenta de preaderare
finantate de UE (PHARE, ISPA si SAPARD).
Pentru programul PHARE JMC va fi ajutat de subcomitetele de monitorizare
sectoriale (SMSC), care includ NAC, responsabilul cu autorizarea proiectului de
la fiecare agentie de implementare (si de la CFCU, unde este cazul) si
serviciile Comisiei. SMSC va examina in detaliu progresul inregistrat in
fiecare program, inclusiv componentele si contractele acestuia, grupate de
catre JMC in sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de
catre un SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare periodice elaborate de
agentia de implementare si pe baza evaluarilor intermediare realizate de
evaluatori independenti. SMSC va prezenta recomandari asupra unor aspecte de
management si proiectare, asigurandu-se ca acestea sunt puse in aplicare. SMSC
va raporta JMC caruia ii va prezenta concluzii detaliate asupra tuturor
programelor finantate de PHARE din sectorul respectiv.
Serviciile Comisiei trebuie sa asigure realizarea unei evaluari ex post
dupa incheierea programului.
6. Masuri antifrauda
a) De catre tarile candidate
In fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit si un rezumat al
rezultatelor controalelor (audit) efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la
dispozitia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze
un control financiar adecvat referitor la implementarea programului.
Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si tratamentul
corespunzator al cazurilor de frauda si neregularitati rezultate din
controalele nationale si cele la nivelul Comunitatii.
Neregularitatile implica orice incalcare a prevederilor legilor comunitare
rezultand dintr-o actiune sau omisiune a unui partener economic, care are sau
poate avea efectul de a prejudicia bugetul general al Comunitatilor Europene
sau bugetele gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului
ce revine din propriile resurse colectate direct in numele Comunitatilor
Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificata.
Prin frauda se intelege orice actiune intentionata sau omisiune legata de:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaratii false,
incorecte sau incomplete, care are ca efect insusirea fara drept ori retinerea
ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din
bugetele gestionate de ori in numele acestora;
(ii) nedeclararea informatiei reprezentand o violare a unei obligatii
specifice, cu acelasi efect;
(iii) deturnarea unor fonduri si folosirea lor in alte scopuri decat cele
pentru care au fost initial acordate.
Autoritatile nationale trebuie sa asigure functionarea unui mecanism de
control si raportare echivalent cu cel prevazut in Reglementarea Comisiei nr.
1.681/94*16).
In particular, toate cazurile reale sau suspecte de frauda si
neregularitati, precum si toate masurile legate de acestea, luate de
autoritatea nationala, trebuie raportate fara intarziere serviciilor Comisiei.
Daca nu exista nici un caz real sau suspect de frauda si nici o neregularitate
de raportat, tara beneficiara trebuie sa instiinteze Comisia despre acest lucru
la sfarsitul fiecarui trimestru.
b) De catre Comisie
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele incheiate ca
urmare a acestora sunt supuse supravegherii si controlului financiar de catre
Comisie (inclusiv Biroul European Antifrauda) si controalelor de catre Curtea
de Conturi Europeana. Acestea includ masuri cum ar fi verificarea ex ante a
procedurilor de licitatie si contractare, efectuate de delegatia tarii
candidate implicate, precum si controale inopinate la fata locului.
Pentru a asigura o protectie eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia poate face controale la fata locului si inspectii conform
prevederilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96*17).
Conturile si operatiunile Fondului National si, acolo unde este cazul, ale
CFCU si ale tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi controlate dupa
cum considera Comisia, de catre un auditor extern angajat de Comisie, fara a
aduce atingere responsabilitatilor Comisiei si ale Curtii de Conturi Europene,
dupa cum se mentioneaza in Conditiile generale privind memorandumurile de
finantare, anexate la Acordul-cadru.
------------
*16) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43 - 46.
*17) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2 - 5.
7. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului va raspunde de asigurarea
masurilor necesare pentru o publicitate adecvata a tuturor activitatilor
finantate prin programe. Acest lucru se va realiza in stransa legatura cu
delegatia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regasesc in anexa nr. 3
privind informarea si publicitatea.
8. Conditii speciale
In cazul in care angajamentele convenite nu sunt indeplinite din motive
care intra in limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului
Romaniei, Comisia Europeana poate sa revizuiasca programul cu scopul ca, la
discretia Comisiei Europene, aceasta sa poata anula tot programul sau o parte
din acesta si/sau sa realoce fondurile nefolosite in alte scopuri, in
concordanta cu obiectivele Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare si management au fost deja
infiintate in timpul desfasurarii unor programe similare anterioare,
demonstrand ca partile implicate pot sa coopereze pentru indeplinirea
obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va insoti fiecare proiect
aprobat de Comitetul comun de cooperare (JCC), prin care se va mentiona faptul
ca beneficiarii vor asigura o cofinantare locala.
a) In cazul celor doua proiecte referitoare la protectia mediului [Dezvoltarea
unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale
grele din surse stationare in regiunile de frontiera dintre Romania si
Bulgaria, de-a lungul Dunarii inferioare], implementarea lor va lua in
considerare si va fi compatibila cu orice angajamente prezentate de oricare
dintre cele doua tari in timpul procesului de negociere a capitolului 22.
ANEXA 3 (D)
INFORMAREA SI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Comunitatilor Europene
1. Obiectiv si scop
Masurile de informare si publicitate referitoare la asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul PHARE au ca scop cresterea gradului de
constientizare a publicului si transparentei actiunilor UE si crearea unei imagini
consistente privind masurile respective in toate tarile beneficiare. Informarea
si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie prin Programul
PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre
demersurile facute in acest scop.
Autoritatile regionale si nationale competente trebuie sa ia toate masurile
administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficienta a acestor
aranjamente si pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata
locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor aplicabile fondurilor structurale.
Acestea sunt urmatoarele:
- Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 182/58.
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor sus-mentionate. Un manual de conformitate poate
fi pus la dispozitie autoritatilor nationale, regionale si locale de catre
delegatia CE din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea referitoare la programele PHARE
Informarea si publicitatea vor face obiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile competente nationale, regionale si locale in
colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de
finantare, si vor privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costurile de informare si publicitate referitoare la proiecte individuale
vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand se implementeaza programe PHARE, se vor aplica masurile mentionate la
lit. a) si b) de mai jos:
a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa se asigure ca aceste documente sunt distribuite in
mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitia partilor interesate. Ele
trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe intregul teritoriu al tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) in cazul investitiilor de infrastructura avand un cost ce depaseste 1
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
conformitate cu prevederile reglementarii si deciziei mentionate in paragraful
2 de mai sus, si specificatiile tehnice din manual, care sa fie furnizate de
catre delegatia Comisiei Europene din tara respectiva;
- placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului, care sa fie instalate in conformitate cu prevederile reglementarii
si deciziei mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatiile tehnice
din manual, care sa fie furnizate de catre delegatia Comisiei Europene din tara
respectiva;
(ii) in cazul investitiilor productive, masurile pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de asistenta financiara
PHARE, ISPA sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in conformitate cu prevederile
citate la paragraful (i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularele de completat de
catre astfel de solicitanti, conform careia o parte a ajutorului vine din
partea UE si, in mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, in conformitate
cu prevederile mentionate mai sus.
4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie sa fie implicate cat mai mult posibil in
asistenta care le priveste in mod direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei catre beneficiarii
potentiali, in special catre intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Acestea
trebuie sa includa si o indicatie privind procedurile administrative care
trebuie urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei catre toate persoanele care
beneficiaza sau care ar putea beneficia de masurile privind instruirea,
ocuparea fortei de munca ori dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va
asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesionala implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupuri de afaceri, centre de pregatire si
organizatii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de catre autoritatile nationale, regionale sau locale
privind anuntarea, solicitarea si acordarea de asistenta beneficiarilor finali
sau oricarei alte entitati eligibile pentru asemenea asistenta trebuie sa
indice clar ca UE - si, in mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau
SAPARD - este aceea care furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea de
asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona suma sau procentul de asistenta
finantata prin programul in cauza. Daca astfel de documente poarta emblema
nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte de asemenea si insemnele UE, de
aceeasi dimensiune cu celelalte.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media in cel mai adecvat mod
despre actiunile cofinantate de UE, in particular PHARE, ISPA sau SAPARD.
Participarea acestor organisme va fi reflectata corect in aceasta informare.
In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor masuri de
informare, in special cand este vorba de mass-media regionala (presa, radio si
televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia
Comisiei Europene din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica
anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Actiuni informative
Organizatorii actiunilor informative, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea operatiunilor partial finantate
prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmari sa faca explicita participarea
UE in cadrul acestor actiuni. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune
steagurile UE in salile de conferinte si insemnul UE pe documente, in functie
de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara trebuie sa isi
dea concursul si sa acorde ajutor, daca este necesar, in pregatirea si
implementarea unor astfel de actiuni.
Materiale informative
Publicatiile (ca de exemplu brosuri si pliante) referitoare la programe sau
masuri similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa
contina pe prima pagina o indicatie clara a participarii UE, precum si insemnul
UE alaturi de stema regionala sau nationala.
Acolo unde astfel de publicatii includ o prefata, ea trebuie semnata atat
de persoana raspunzatoare din tara beneficiara, cat si din partea Comisiei, de
catre delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sa fie cat se poate de
clara.
Astfel de publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
raspunzatoare cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se aplica si materialului audiovizual.
5. Masuri speciale privind panourile de afisaj, placutele permanente si
afisele
Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial prin programele
PHARE, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare se vor asigura ca urmatoarele masuri
de informare si publicitate sunt respectate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informatii asupra participarii UE la
finantarea investitiei trebuie amplasate la locatia fiecarui proiect in care
participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in care
autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou indicand
propria lor implicare in finantarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie
totusi mentionata pe un panou special.
Panourile de afisaj trebuie dimensionate in concordanta cu marimea
operatiunii (luand in considerare suma cofinantata de UE) si trebuie sa fie
pregatite in conformitate cu instructiunile ce se gasesc in manualul tehnic care
se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire
mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupa
terminarea respectivei lucrari, ele fiind inlocuite, acolo unde este posibil,
printr-o placuta permanenta, conform specificatiilor din manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
In locurile accesibile publicului larg trebuie plasate placute permanente
(ca de pilda in salile de congrese, aeroporturi, gari etc.). Pe langa sigla UE,
astfel de placute trebuie sa mentioneze partea de finantare UE, precum si
programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea nationala, regionala sau locala ori un alt
beneficiar final decide sa plaseze un panou de afisaj, o placuta permanenta, sa
puna un afis sau sa ia orice alta masura pentru a furniza informatii despre
proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de
asemenea indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot, in orice
imprejurare, sa ia masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele trebuie
sa se consulte cu delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre
initiativele pe care le au in vedere, astfel ca delegatia sa poata participa in
mod corespunzator la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin
intermediul delegatiilor sale la fata locului, va acorda asistenta tehnica sub
forma indrumarii privind cerintele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate de proiectare in format electronic si care va fi disponibil la
cerere.