PROTOCOL Nr. 0
din 19 iunie 2008
privind conservarea si
utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor la
Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor,
adoptata la Kiev la 22 mai 2003*)
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 477 din 12 iulie 2010
Părţile la prezentul protocol,
în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza
Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
denumită în continuare Convenţia Carpatică (Kiev, 2003), de a urma o
politică cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltare durabilă a Carpaţilor,
cunoscând faptul că, de-a lungul deceniilor, iniţierea
şi extinderea anumitor activităţi umane au determinat modificări semnificative
ale diversităţii biologice şi peisagistice în Carpaţi, care reprezintă
habitatul natural al diferitelor specii de floră şi faună,
căutând să reducă ameninţările la care sunt supuse
diversitatea biologică şi peisagistică a Carpaţilor şi să promoveze utilizarea
durabilă a resurselor lor naturale,
în conformitate cu obligaţiile ce le revin în baza art.
4 din Convenţia Carpatică,
luând notă de faptul că toate părţile la prezentul
protocol sunt şi părţi la Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de
Janeiro, 1992), Conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din
Europa (Berna, 1979), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii
sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington, 1973), Convenţia
asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al
păsărilor acvatice (Ramsar, 1971) şi Convenţia asupra protecţiei patrimoniului
cultural şi natural mondial (Paris, 1972),
luând în considerare alte convenţii şi acorduri
internaţionale relevante, în mod deosebit Convenţia privind conservarea
speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), Convenţia europeană a
peisajului (Florenţa, 2000), Convenţia privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) şi Convenţia privind accesul
la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la
justiţie în probleme de mediu (Aarhus, 1988),
ţinând seama de cadrul legal al Comunităţii Europene
privind protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii,
recunoscând eforturile şi realizările din cadrul
Consiliului Europei în ceea ce priveşte conservarea ecosistemelor, habitatelor,
speciilor, diversităţii genetice a acestora şi a peisajelor din Europa,
urmărind asigurarea implementării cu mai mare
eficacitate a instrumentelor legale existente şi
dezvoltând experienţa obţinută în alte programe
internaţionale,
*) Traducere.
convinse că eforturile de a proteja, menţine şi
gestiona durabil resursele naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de
fiecare ţară în parte şi necesită cooperare regională,
fiind conştiente de faptul că ecosistemele depăşesc
frontierele naţionale şi de valoarea adăugată a cooperării transfrontieră în
realizarea coerenţei ecologice şi
hotărâte să coopereze în domeniul conservării,
refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din
Carpaţi,
au convenit următoarele:
CAPITOLUL I
Obiective, acoperire geografică şi definiţii
ARTICOLUL 1
Obiective şi principii
generale
1. Obiectivul Protocolului privind conservarea şi
utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor
(denumit în continuare Protocolul) este acela de a intensifica
conservarea, refacerea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi
peisagistice a Carpaţilor, de care să beneficieze generaţiile prezente şi
viitoare.
2. Pentru a realiza obiectivele de mai sus, părţile
îşi vor armoniza şi coordona eforturile şi vor coopera pentru conservarea,
menţinerea şi utilizarea durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale,
asigurarea continuităţii şi conectivităţii acestora, refacerea habitatelor
degradate, conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor de floră şi faună
caracteristice Carpaţilor, în particular conservarea speciilor periclitate,
endemice şi a carnivorelor mari.
3. De aceea, părţile vor coopera cu precădere în
următoarele domenii:
a) elaborarea, armonizarea şi implementarea unor
planuri de management în domeniu, destinate atingerii unor standarde comune de
protecţie şi utilizare durabilă a habitatelor şi speciilor;
b) împiedicarea introducerii de specii invazive străine
care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din
Carpaţi, controlul sau eradicarea acestora;
c) împiedicarea introducerii de organisme modificate
genetic care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene
din Carpaţi şi controlul acestora;
d) dezvoltarea şi/sau promovarea unor indicatori de
biodiversitate compatibili şi a unor sisteme de monitorizare;
e) elaborarea şi/sau promovarea unor inventare
regionale coordonate ale speciilor şi habitatelor;
f) elaborarea şi/sau promovarea unor programe şi
proiecte coordonate de cercetare ştiinţifică;
g) stabilirea de reţele ecologice în munţii Carpaţi
şi îmbunătăţirea conservării şi gestionării durabile a diversităţii biologice
şi peisagistice în zone din afara ariilor protejate;
h) integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare
durabilă a diversităţii biologice şi a peisajului în alte politici de sector.
ARTICOLUL 2
Delimitare geografică
1. Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice
(denumită în continuare Carpaţi), definită la Conferinţa părţilor.
2. Fiecare dintre părţi poate extinde aplicarea
prezentului protocol la alte porţiuni ale teritoriului naţional în baza
transmiterii unei declaraţii la depozitar.
ARTICOLUL 3
Definiţii
In sensul prezentului protocol:
a) diversitate biologică înseamnă variabilitatea
organismelor vii, inclusiv diversitatea din rândul fiecărei specii, între
specii şi a ecosistemelor;
b) zona de frontieră este zona rămasă sub
jurisdicţia părţii respective în apropierea frontierei de stat cu o altă parte,
în care activităţile întreprinse de o parte a frontierei de stat pot avea, în
funcţie de natura activităţii respective, un impact direct sau indirect, advers
ori pozitiv, asupra mediului de cealaltă parte a frontierei;
c) Reţeaua carpatică de arii protejate este o
reţea tematică de cooperare între ariile protejate din munţii Carpaţi;
d) conservare înseamnă o serie de măsuri
necesare pentru a păstra habitatele naturale şi populaţiile de specii de faună
şi floră sălbatică într-o stare de conservare favorabilă;
e) Conferinţa părţilor înseamnă Conferinţa
părţilor la Convenţia Carpatică;
f) habitat degradat înseamnă un habitat a cărui
calitate sau valoare a funcţiunilor ecologice este redusă ca urmare a
diferitelor forme de impact, precum poluarea, utilizarea nedurabilă a
resurselor, speciile străine invazive etc;
g) reţeaua ecologică este un sistem de arii
legate din punct de vedere ecologic şi fizic, constând din zone-nucleu,
coridoare şi zone-tampon;
h) specii ameninţate înseamnă specii în pericol
de dispariţie pe tot arealul lor de răspândire sau pe o porţiune semnificativă
a acestuia;
i) specii endemice înseamnă specii indigene şi
unice într-o anumită locaţie sau regiune;
j) specii străine invazive înseamnă specii
neindigene introduse în mod deliberat sau accidental în afara habitatelor lor
naturale, în locuri în care se stabilesc, proliferează şi se răspândesc astfel
încât să aducă prejudicii mediului-gazdă;
k) peisaj înseamnă o zonă, în percepţia
oamenilor, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii unor
factori naturali şi/sau umani;
l) diversitatea peisajului este variabilitatea
între formele peisagistice;
m) specii indigene înseamnă specii indigene
într-o anumită regiune sau într-un anumit ecosistem;
n) habitat natural înseamnă o zonă terestră sau
acvatică deosebită prin trăsăturile sale geografice, abiotice şi biotice, în
care un organism sau o populaţie apare în mod natural;
o) observator înseamnă observatorul definit prin
art. 14 alin. 5 din Convenţia Carpatică;
p) părţi înseamnă părţile la prezentul protocol;
q) arie protejată înseamnă o zonă definită
geografic desemnată şi gestionată în vederea realizării obiectivelor specifice
de conservare;
r) refacere înseamnă revenirea unui ecosistem
sau habitat la structura sa originară, combinaţia naturală de specii şi
funcţiunile sale naturale;
s) habitat seminatural înseamnă un habitat care
a fost modificat şi menţinut prin activităţi umane, dar care încă deţine specii
care apar natural în zona respectivă;
t) utilizarea durabilă înseamnă utilizarea
componentelor diversităţii biologice într-un mod şi într-un ritm care să nu
conducă la declinul pe termen lung al diversităţii biologice, menţinând astfel
potenţialul acestuia de a face faţă cerinţelor şi aspiraţiilor generaţiilor
prezente şi viitoare;
u) arie protejată transfrontalieră înseamnă o
arie compusă din două sau mai multe arii protejate aflate pe teritoriul a două
sau mai multe părţi, învecinate cu frontiera de stat, care rămân fiecare sub
jurisdicţia părţii respective.
CAPITOLUL II
Obligaţii generale
ARTICOLUL 4
Politici în domeniul conservării, refacerii şi
utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpati
Fiecare dintre părţi va elabora şi implementa politici
şi strategii pe teritoriul său naţional destinate conservării, refacerii şi
utilizării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor,
ţinând cont de politicile şi strategiile elaborate şi implementate de celelalte
părţi.
ARTICOLUL 5
Integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare
durabilă a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpati în alte politici
de sector
1. Părţile vor trebui să ţină seama de obiectivele
prezentului protocol în celelalte politici pe care le vor elabora, în special
în domeniul amenajării teritoriului şi gestionării resurselor funciare,
gospodăririi apelor şi a bazinelor hidrografice, agriculturii şi silviculturii,
infrastructurii de transporturi, turismului, industriei şi energiei.
2. Părţile vor trebui să coopereze pentru integrarea
obiectivelor conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi
peisagistice în celelalte politici şi strategii sectoriale regionale sau
globale care ar putea influenţa conservarea şi utilizarea durabilă a
diversităţii biologice şi peisagistice din Carpati.
ARTICOLUL 6
Participarea autorităţilor regionale şi locale şi a
altor factori interesaţi
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pentru
a facilita, în cadrul instituţional existent, coordonarea şi cooperarea dintre
instituţiile şi autorităţile regionale şi locale implicate, pentru a încuraja
asumarea comună a răspunderilor, în particular de a dezvolta şi întări
sinergiile în implementarea politicilor de conservare, refacere şi utilizare
durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpati şi a măsurilor
care decurg din acestea.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri de a implica
autorităţile regionale şi locale şi ceilalţi factori interesaţi în elaborarea
şi implementarea acestor politici şi măsuri.
ARTICOLUL 7
Cooperarea internaţională
1. Părţile vor trebui să încurajeze cooperarea activă
între instituţiile şi organizaţiile competente la nivel internaţional în domeniul
conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a
peisajului din Carpati.
2. Părţile vor trebui să faciliteze cooperarea dintre
autorităţile regionale şi locale din regiunea carpatică la nivel internaţional
şi să caute soluţii la problemele comune, la nivelul cel mai durabil.
CAPITOLUL III
Măsuri specifice
ARTICOLUL 8
Conservarea, menţinerea, refacerea şi utilizarea
durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale
1. Conferinţa părţilor va adopta o listă de
tipuri de habitate naturale şi seminaturale ameninţate indigene în Carpati
(Lista roşie a habitatelor carpatice).
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul
său naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, refacerea şi
utilizarea durabilă a habitatelor naturale din Carpati, cu accent special pe
cele ameninţate, conform definiţiei prevăzute la art. 8 alin. 1.
3. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul
său naţional cu scopul de a menţine sau reface şi utiliza durabil habitatele
seminaturale din Carpati, cu accent special pe cele ameninţate, conform
definiţiei prevăzute la art. 8 alin. 1.
ARTICOLUL 9
Continuitatea şi conectivitatea habitatelor naturale
şi seminaturale, a reţelei ecologice din Carpati
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe
teritoriul său naţional cu scopul de a îmbunătăţi şi asigura continuitatea şi
conectivitatea habitatelor naturale şi seminaturale, a reţelei ecologice din
Carpati, permiţând astfel răspândirea şi migraţia populaţiilor de specii sălbatice,
îndeosebi a carnivorelor mari, şi schimbul genetic între aceste populaţii.
2. Fiecare parte va trebui să menţină, să gestioneze
şi, la nevoie, să extindă suprafaţa ariilor protejate de pe teritoriul său
naţional din Carpati şi să încurajeze desemnarea şi gestionarea de noi arii
protejate în Carpati.
3. Părţile vor trebui să coopereze cu privire la
stabilirea unei reţele ecologice în Carpati, constând din arii protejate şi
alte arii semnificative pentru diversitatea biologică şi a peisajului din
Carpati, şi la coerenţa acestei reţele.
ARTICOLUL 10
Refacerea habitatelor degradate
Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său
naţional cu scopul de a reface habitatele degradate din Carpati.
ARTICOLUL 11
Conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor de
floră şi faună din Carpati
Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său
naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung şi utilizarea
durabilă a speciilor de floră şi faună indigene din Carpati.
ARTICOLUL 12
Conservarea speciilor ameninţate, inclusiv a celor
endemice şi a carnivorelor mari din Carpati
1. Conferinţa părţilor va trebui să adopte o listă de
specii de floră şi faună ameninţate indigene din Carpati (Lista roşie a
speciilor carpatice) pe baza principiilor şi criteriilor de recunoaştere
internaţională.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul
său naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung sau utilizarea
durabilă şi refacerea speciilor ameninţate, inclusiv a speciilor endemice de
floră şi faună indigene din Carpati şi a carnivorelor mari pentru care ar putea
fi necesare planuri de management.
3. Părţile vor trebui să coopereze în activităţi care
urmăresc reintroducerea speciilor indigene de faună şi floră.
ARTICOLUL 13
Impiedicarea introducerii de specii invazive străine
şi/sau organisme modificate genetic care ameninţă ecosistemele, habitatele sau
speciile, controlul sau eradicarea acestora
1. Fiecare parte va trebui să aplice politici care
urmăresc împiedicarea introducerii sau eliberării în natură a unor specii
străine invazive şi/sau a organismelor modificate genetic care pot avea efecte
negative asupra mediului şi care ar putea afecta diversitatea biologică,
ecosistemele, habitatele sau speciile din Carpati, inclusiv avertizarea
imediată cu privire la apariţia unor noi specii străine invazive pe teritoriul
său.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul
său naţional cu scopul de a preveni introducerea sau eliberarea în natură a
speciilor menţionate la alin. 1 şi, la nevoie, de a controla sau a eradica
astfel de specii.
ARTICOLUL 14
Reţeaua carpatică de arii protejate
1. Părţile vor trebui să sprijine şi să
faciliteze cooperarea în cadrul Reţelei carpatice de arii protejate, stabilite
de Conferinţa părţilor, şi să încurajeze administraţiile ariilor protejate să
ia parte la cooperarea în cadrul acestei reţele.
2. Conferinţa părţilor va trebui să recunoască ariile
incluse în Reţeaua carpatică de arii protejate şi să adopte termenii de
referinţă ai reţelei.
ARTICOLUL 15
Imbunătăţirea conservării şi managementului durabil
al zonelor din afara ariilor protejate
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe
teritoriul său naţional cu scopul de a asigura conservarea şi utilizarea
durabilă a zonelor din afara ariilor protejate din Carpaţi.
2. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea
şi cooperarea dintre toţi factorii interesaţi relevanţi, astfel încât să
îmbunătăţească starea de conservare şi managementul durabil în zonele din afara
ariilor protejate din Carpaţi, în particular cu scopul de a îmbunătăţi şi a
asigura conectivitatea dintre ariile protejate existente şi celelalte arii şi
habitate semnificative pentru diversitatea biologică şi a peisajelor din
Carpaţi.
ARTICOLUL 16
Consultarea, armonizarea şi coordonarea măsurilor
întreprinse în zonele de frontieră
1. Fiecare parte va trebui să îşi armonizeze
şi să îşi coordoneze măsurile adoptate pentru zonele sale de frontieră din
Carpaţi destinate realizării obiectivelor enumerate în art. 1 alin. 2 şi 3 cu
partea vecină, în particular în zonele protejate transfrontaliere.
2. Părţile vor trebui să coopereze în cadrul ariilor
transfrontaliere protejate existente în Carpaţi şi să îşi armonizeze
obiectivele de management şi măsurile aplicate şi, la nevoie, să încurajeze
extinderea ariilor protejate transfrontaliere existente sau crearea de noi arii
protejate transfrontaliere în Carpaţi.
3. In cazul în care habitatul natural al speciei
ameninţate se află de ambele părţi ale frontierei de stat dintre două părţi,
părţile în cauză vor trebui să coopereze pentru a asigura conservarea şi, dacă
este cazul, refacerea speciilor respective şi a habitatelor lor naturale.
ARTICOLUL 17
Elaborarea şi implementarea planurilor de management
1. Fiecare parte va trebui să elaboreze şi să
implementeze planuri de management cu scopul de a asigura conservarea pe termen
lung, menţinerea sau refacerea, continuitatea şi conectivitatea şi utilizarea
durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale, refacerea habitatelor degradate,
precum şi conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilă a speciilor
indigene de floră şi faună din Carpaţi.
2. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea
şi cooperarea dintre instituţii, autorităţile regionale şi locale şi alţi
factori interesaţi direct implicaţi în implementarea planurilor de management
menţionate la alin. 1, în vederea încurajării asumării în comun a răspunderii.
ARTICOLUL 18
Sisteme compatibile de monitorizare şi informare
1. Părţile vor trebui să coopereze pentru armonizarea
sistemelor de monitorizare a mediului utilizate în Carpaţi, prin care se pot
realiza obiectivele prezentului protocol.
2. Părţile vor trebui să coopereze pentru a dezvolta
sisteme informatice comune referitoare la diversitatea biologică şi a peisajului
din Carpaţi.
3. Fiecare dintre părţi va trebui să coopereze pentru
a se asigura că rezultatele cercetării publice realizate la nivel naţional sunt
integrate într-un sistem informatic integrat.
ARTICOLUL 19
Cercetare ştiinţifică coordonată şi schimb de
informaţii
1. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea
cercetării ştiinţifice efectuate pe teritoriul său sau de către instituţiile
sale ştiinţifice în domeniul conservării, refacerii şi utilizării durabile a
diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.
2. Părţile vor trebui să coopereze pentru promovarea
şi armonizarea programelor şi proiectelor de cercetare prin care se pot realiza
obiectivele prezentului protocol.
3. Părţile vor trebui să faciliteze cooperarea
internaţională dintre instituţiile ştiinţifice din punctul de vedere al
conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a
peisajului din Carpaţi, în particular al armonizării sistemelor de
monitorizare, al creării şi armonizării bazelor de date şi al efectuării de
programe şi proiecte comune de cercetări în Carpaţi.
4. Părţile vor trebui să coopereze pentru diseminarea
rezultatelor cercetării ştiinţifice legate de realizarea obiectivelor
prezentului protocol.
5. Părţile vor trebui să sprijine elaborarea
inventarelor regionale de specii şi habitate din Carpaţi.
6. Fiecare parte va trebui să facă schimb de
informaţii şi de experienţă cu celelalte părţi cu privire la metodele legate de
activităţile prevăzute la art. 1 alin. 2 şi 3.
7. Fiecare parte va trebui să facă schimb de
informaţii cu celelalte părţi cu privire la strategiile şi politicile destinate
conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a
peisajului din Carpaţi.
ARTICOLUL 20
Programe şi proiecte comune
Fiecare parte va trebui să participe, în funcţie de
propriile nevoi şi posibilităţi, la programele şi proiectele legate de
activităţile prevăzute la art. 1 alin. 2 şi 3, întreprinse în comun de părţi în
Carpaţi.
CAPITOLUL IV
Implementare, monitorizare şi evaluare
ARTICOLUL 21
Implementare
1. Fiecare parte trebuie să adopte măsurile
juridice şi administrative adecvate pentru a asigura implementarea prevederilor
prezentului protocol şi monitorizarea eficacităţii acestor măsuri.
2. Fiecare parte trebuie să cerceteze posibilităţile
de a sprijini, prin măsuri financiare, implementarea prevederilor prezentului
protocol.
3. Conferinţa părţilor va trebui să elaboreze şi să
adopte un plan de acţiune strategică pentru implementarea prezentului protocol.
ARTICOLUL 22
Prevenirea impactului advers asupra diversităţii
biologice şi peisagistice
1. Părţile vor trebui să aplice principiile
precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare a influenţelor
posibile, directe sau indirecte, pe termen lung sau scurt, inclusiv a efectului
cumulativ al proiectelor şi activităţilor care pot avea un impact negativ
asupra diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi. In acest sens,
părţile vor proceda la evaluarea corespunzătoare a efectelor adverse potenţiale
ale proiectelor, planurilor şi activităţilor asupra habitatelor şi speciilor,
inclusiv a impactului transfrontalier.
2. Fiecare parte va trebui să stabilească condiţiile şi
criteriile, inclusiv măsurile de remediere şi compensatorii, în care ar putea
fi autorizate politicile, proiectele şi activităţile cu impact dăunător
potenţial asupra diversităţii biologice şi peisagistice.
ARTICOLUL 23
Cunoştinţe şi practici tradiţionale
In implementarea prezentului protocol, părţile vor
trebui să ia măsurile de conservare şi promovare a cunoştinţelor tradiţionale,
în particular a celor legate de utilizarea durabilă a terenurilor, a
practicilor de management al resurselor terenurilor, raselor locale de animale
domestice şi varietăţilor de plante cultivate, precum şi de utilizarea durabilă
a plantelor sălbatice.
ARTICOLUL 24
Educarea, informarea şi conştientizarea publicului
1. Părţile vor trebui să promoveze educarea,
informarea şi conştientizarea publicului cu privire la obiectivele, măsurile şi
implementarea prezentului protocol.
2. Părţile vor trebui să asigure accesul publicului
la informaţiile legate de implementarea prezentului protocol.
ARTICOLUL 25
Intrunirea părţilor
1. Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică
reprezintă totodată întrunirea părţilor la prezentul protocol.
2. Părţile la Convenţia Carpatică ce nu au devenit
părţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la
Conferinţa părţilor ce va reprezenta întrunirea părţilor la prezentul protocol.
Dacă Conferinţa părţilor serveşte ca întrunire a părţilor la prezentul
protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt
parte la acesta.
3. Când Conferinţa părţilor serveşte ca întrunire a
părţilor la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului Conferinţei
părţilor care reprezintă o parte la convenţie, dar nu şi o parte la prezentul
protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul
părţilor la prezentul protocol.
4. Regulamentul de procedură al Conferinţei părţilor
se va aplica, mutatis mutandis, la întrunirile părţilor, cu excepţia
cazurilor în care Conferinţa părţilor servind drept întrunire a părţilor la
prezentul protocol va decide altfel prin consens.
5. Prima întrunire a Conferinţei părţilor ce va servi
drept întrunire a părţilor la prezentul protocol va fi convocată de secretariat
împreună cu prima întrunire a Conferinţei părţilor programată după data
intrării în vigoare a prezentului protocol. Intrunirile ordinare ulterioare ale
Conferinţei părţilor ce vor servi drept întruniri ale părţilor la prezentul
protocol se vor ţine împreună cu întrunirile ordinare ale Conferinţei părţilor,
dacă la Conferinţa părţilor ce va servi drept întrunire a părţilor la prezentul
protocol nu se va decide altfel.
6. Conferinţa părţilor care serveşte ca întrunire a
părţilor la prezentul protocol va lua, în limitele mandatului său, deciziile
necesare pentru promovarea efectivă a implementării protocolului. Ea va
îndeplini funcţiile desemnate în baza prezentului protocol şi:
a) va formula recomandări în orice chestiuni necesare
pentru implementarea prezentului protocol;
b) va stabili organismele subsidiare considerate
necesare pentru implementarea prezentului protocol;
c) va analiza şi adopta, după caz, amendamente la
prezentul protocol considerate necesare pentru implementarea prezentului
protocol; şi
d) va exercita orice alte funcţii necesare în vederea
implementării prezentului protocol.
ARTICOLUL 26
Secretariatul
1. Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenţiei
Carpatice va servi drept secretariat şi pentru prezentul protocol.
2. Art. 15 alin. 2 al Convenţiei Carpatice privind
funcţiile secretariatului se va aplica, mutatis mutandis, şi prezentului
protocol.
ARTICOLUL 27
Organisme subsidiare
1. Orice organism subsidiar constituit prin sau
în condiţiile Convenţiei Carpatice poate deservi şi protocolul, prin decizia
Conferinţei părţilor ce va servi drept întrunire a părţilor la prezentul
protocol, în care caz întrunirea părţilor va trebui să specifice ce atribuţii
va exercita respectivul organism.
2. Părţile la Convenţia Carpatică ce nu au devenit
părţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la
întrunirea oricăror astfel de organisme. Dacă un organism subsidiar al
Convenţiei Carpatice serveşte ca organism subsidiar la prezentul protocol,
deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la
acesta.
3. Când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice
îşi va exercita atribuţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul
protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care
reprezintă o parte la Convenţia Carpatică, dar nu şi o parte la prezentul
protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul
părţilor la prezentul protocol.
ARTICOLUL 28
Monitorizarea conformării cu obligaţiile
1. Părţile vor raporta regulat Conferinţei
părţilor măsurile legate de prezentul protocol şi rezultatele măsurilor
adoptate. Conferinţa părţilor va determina intervalele şi forma în care vor fi
prezentate rapoartele.
2. Observatorii pot prezenta orice informaţii sau
rapoarte cu privire la implementarea şi respectarea prevederilor prezentului
protocol la Conferinţa părţilor şi/sau cu privire la Comitetul de implementare
a Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).
3. Comitetul de implementare va trebui să colecteze,
să evalueze şi să analizeze informaţiile relevante pentru implementarea
prezentului protocol şi să monitorizeze conformarea cu prevederile prezentului
protocol.
4. Comitetul de implementare va prezenta Conferinţei
părţilor recomandări privind implementarea şi măsurile necesare pentru
conformarea la prezentul protocol.
5. Conferinţa părţilor va trebui să adopte sau să recomande
măsurile necesare.
ARTICOLUL 29
Evaluarea eficacităţii prevederilor
1. Părţile vor trebui să examineze şi să evalueze cu
regularitate eficacitatea prevederilor prezentului protocol.
Conferinţa părţilor poate lua în considerare, după caz,
adoptarea unor amendamente la prezentul protocol, pentru a realiza obiectivele
acestuia.
2. Părţile vor trebui să faciliteze implicarea
autorităţilor locale şi a altor factori interesaţi în procesul descris în alin.
1.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 30
Legăturile dintre Convenţia Carpatică şi Protocol
1. Prezentul protocol este protocolul încheiat în
cadrul Convenţiei Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 şi al altor articole
relevante ale Convenţiei Carpatice.
2. Protocolul este deschis spre semnare la depozitar
în perioada 19 iunie 2008-19 iunie 2009.
3. Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 şi ale
art. 22 ale Convenţiei Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau
retragerea din prezentul protocol şi rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis
mutandis şi în cazul prezentului protocol. Numai părţile semnatare ale
Convenţiei Carpatice pot deveni părţi la prezentul protocol.
ARTICOLUL 31
Rezerve
Nu pot fi formulate rezerve faţă de prezentul protocol.
ARTICOLUL 32
Depozitar
Guvernul Ucrainei va fi depozitarul prezentului
protocol.
Incheiat la Bucureşti la 19 iunie 2008, într-un
exemplar original, în limba engleză.
Originalul Protocolului va fi încredinţat
depozitarului, care va distribui tuturor părţilor copii autorizate. Ca martor
al acestora, subsemnatul, fiind autorizat în acest sens, am semnat prezentul
protocol.
In numele Guvernului Republicii Cehe
In numele Guvernului Republicii Ungare
In numele Guvernului Republicii Polone
In numele Guvernului României
In numele Guvernului Serbiei
In numele Guvernului Republicii Slovace
In numele Guvernului Ucrainei
Semnătură indescifrabilă
Semnătură indescifrabilă
Semnătură indescifrabilă
Semnătură indescifrabilă
Face obiectul declaraţiei ataşate
Semnătură indescifrabilă
Semnătură indescifrabilă
Semnătură indescifrabilă
Guvernul României
semnează Protocolul privind conservarea şi utilizarea
durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor la
Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, cu
următoarea declaraţie:
„Guvernul României declară că interpretează art. 2
alin. 1 din prezentul protocol doar conform prevederilor şi în limitele
Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
adoptată la Kiev la 22 mai 2003."