STATUT
Nr. 4593 din 17 februarie 1949
pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane
ACT EMIS DE: MINISTERUL CULTELOR
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 0 din 23 februarie 1949
DISPOZITIUNI GENERALE
Art. 1
Biserica Ortodoxa Romana cuprinde pe toti credinciosii de religie crestina
ortodoxa din Republica Populara Romana.
Art. 2
Biserica Ortodoxa Romana este autocefala si unitara in organizarea sa.
Ea isi pastreaza unitatea dogmatica, canonica si a cultului cu Biserica
ecumenica a Rasaritului.
Art. 3
Biserica Ortodoxa Romana are conducere sinodala ierarhica, potrivit
invataturii si canoanelor Bisericii ecumenice a Rasaritului si Traditiei sale
si se administreaza in mod autonom prin organe proprii reprezentative, alese
din cler si popor, prin votul credinciosilor si constituite in conformitate cu
dispozitiunile prezentului Statut.
Art. 4
Controlul Statului, prevazut de Constitutia Republicii Populare Romane si
de legea pentru regimul general al Cultelor, se exercita prin Ministerul
Cultelor.
PARTEA I
Organizarea
Art. 5
Biserica Ortodoxa Romana, organizata ca Patriarhie, cu titulatura
<<Patriarhia Romana>>, sub raportul oranduirii canonice si
administrative, cuprinde:
I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu resedinta in Bucuresti.
2. Episcopia Buzaului, cu resedinta in Buzau.
3. Episcopia Dunarii de Jos, cu resedinta in Galati.
II. Mitropolia Moldovei si Sucevei, cu eparhiile:
4. Arhiepiscopia Iasilor, cu resedinta in Iasi.
5. Episcopia Romanului si Husilor, cu resedinta in Roman.
III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:
6. Arhiepiscopia Alba-Iuliei si Sibiului, cu resedinta in Sibiu.
7. Episcopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu resedinta in Cluj.
8. Episcopia Oradiei, cu resedinta in Oradia.
IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:
9. Arhiepiscopia Craiovei, cu resedinta in Craiova.
10. Episcopia Ramnicului si Argesului, cu resedinta in Ramnicu Valcea.
V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:
11. Arhiepiscopia Timisoarei si Caransebesului, cu resedinta in Timisoara.
12. Episcopia Aradului, Ienopolei si Halmagiului, cu resedinta in Arad.
Art. 6
Asistenta religioasa, organizarea bisericeasca, cum si trimiterea de
conducatori pentru Romanii ortodocsi de peste hotare, se reglementeaza de
Patriarhia Romana, cu aprobarea Guvernului.
Art. 7
Titlul mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor este cel al eparhiei
pe care o pastoresc.
Schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor,
intinderilor teritoriale, precum si infiintarea de noi eparhii, ca si
desfiintarea de eparhii, se va face prin hotarirea Adunarii Nationale
Bisericesti, confirmata prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale a
Republicii Populare Romane, dat la propunerea Ministerului Cultelor.
CAP. 1
Organizarea Centrala
Art. 8
Biserica Ortodoxa Romana are ca organe centrale deliberative:
a) Sfantul Sinod, si
b) Adunarea Nationala Bisericeasca;
iar ca organe centrale executive:
a) Consiliul National Bisericesc;
b) Administratia Patriarhala.
Hotaririle organelor centrale sunt obligatorii pentru intreaga Biserica
Ortodoxa Romana.
SECTIA I
A. Sfantul Sinod
Art. 9
Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane
pentru toate chestiunile spirituale si canonice, precum si pentru cele
bisericesti de orice latura date in competenta sa.
Art. 10
Atributiunile Sfantului Sinod sunt:
a) A pastra unitatea dogmatica, canonica si a cultului cu Biserica
ecumenica a Rasaritului si cu celelalte Biserici ortodoxe;
b) A pastra unitatea dogmatica, canonica si a cultului in Biserica Ortodoxa
Romana;
c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica si a cultului si a o rezolva
in conformitate cu invatatura Bisericii ecumenice a Rasaritului;
d) A-si da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica
Ortodoxa Romana;
e) A examina daca alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi si
Episcopi s-au savarsit cu respectarea normelor legale in vigoare si daca cei
alesi indeplinesc conditiunile canonice;
f) A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;
g) A alege, cand ar fi cazul, pe episcopii Romanilor ortodocsi de peste
hotare;
h) A hotari asupra cererilor de retragere a membrilor sai;
i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor sai;
j) A judeca cu competenta exclusiva si in conformitate cu dispozitiile
sfintelor canoane, pe membrii sai pentru abaterile bisericesti de orice natura;
k) A judeca recursurile clericilor in materie de caterisire;
l) A indruma si supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii,
mitropolii si de la Patriarhie sa se desfasoare potrivit normelor legale;
m) A initia, autoriza si supraveghea tiparirea de carti de ritual si de
icoane religioase pentru trebuintele cultului;
n) A executa toate atributiunile legale cu privire la invatamantul pentru
pregatirea personalului cultului de toate gradele;
o) A stabili programele si normele activitatii de catehizare;
p) A lua masuri pentru promovarea vietii religioase si a moralitatii
clerului;
r) A initia, autoriza si supraveghea traducerea, editarea si raspandirea
Sfintei Scripturi, atat pentru uzul clerului, cat si al credinciosilor;
s) A initia, autoriza si supraveghea raspandirea a tot felul de carti si
obiecte cu caracter religios, pentru intarirea moralitatii si religiozitatii
credinciosilor;
t) A supraveghea si controla, din punct de vedere dogmatic, moral si
artistic, operele de literatura si arta bisericeasca ortodoxa;
u) A hotari conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care
intra in competenta sa, precum si asupra celor care nu sunt date prin legi,
statute sau regulamente in competenta vreunui alt organ bisericesc;
v) A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti,
dispozitiunile statutare sau regulamentare proprii.
Art. 11
Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca presedinte si toti mitropolitii,
episcopii si Vicarii Patriarhiei in functiune, ca membri.
In lipsa Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul
Moldovei si Sucevei, iar in lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmand
apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop in hirotonie.
Art. 12
Sfantul Sinod se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, iar in
sesiune extraordinara ori de cate ori va fi nevoie.
Convocarea, cu aratarea ordinei de zi, se va face de Presedintele Sfantului
Sinod, cu 14 zile inainte si va fi adusa la cunostinta Ministerului Cultelor.
Art. 13
Deschiderea si inchiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie
data de Ministerul Cultelor.
Art. 14
Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel putin 12 membri.
El ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Ministrul cultelor poate asista si lua parte la dezbateri.
Art. 15
Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentantii clerului, ai
manastirilor si ai invatamantului teologic.
B. Sinodul Permanent
Art. 16
In timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, functioneaza Sinodul Permanent.
Sinodul Permanent exercita atributiunile Sfantului Sinod, cu exceptia celor
prevazute in art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u si v.
In ce priveste insa atributiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi
exercitate decat in probleme care nu sufera intarzieri, iar hotararile luate
vor fi supuse ratificarii Sfantului Sinod.
Aproba concedii pana la trei luni membrilor Sfantului Sinod.
Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul
Sinod sau prin legi si regulamente.
Art. 17
Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca presedinte, mitropolitii si
arhiepiscopii in functiune ca membri.
In lipsa Patriarhului, sedintele Sinodului vor fi prezidate de catre unul
din mitropoliti, in ordinea prevazuta in art. 11, alin. 2.
Art. 18
Sinodul Permanent se intruneste la convocarea Presedintelui sau, ori de
cate ori va fi nevoie.
El ia hotarari valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.
Dispozitiunile art. 15 se aplica si cu privire la Sinodul Permanent.
SECTIA II
A. Adunarea Nationala Bisericeasca
Art. 19
Adunarea Nationala Bisericeasca este organul reprezentativ central al
Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate chestiunile economico-administrative,
precum si pentru cele care nu intra in competenta Sfantului Sinod.
Art. 20
Atributiunile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a) A sustine interesele si drepturile Bisericii Ortodoxe Romane;
b) A reglementa si conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale
si epitropesti ale intregii Biserici;
c) A sustine asezamintele culturale, filantropice si economice ale
Bisericii;
d) A stabili mijloacele de ajutorare a organelor si asezamintelor
bisericesti si de cultura religioasa, precum si pentru Institutul Biblic;
e) A hotari asupra schimbarii titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor
si Episcopiilor, a intinderii lor teritoriale si a infiintarilor de noi
eparhii;
f) A alege pe membrii Consiliului National Bisericesc;
g) A examina raportul general anual, intocmit de Consiliul National
Bisericesc si a hotari masurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a
treburilor bisericesti;
h) A hotari asupra administrarii bunurilor bisericesti, a fundatiilor si
institutiunilor centrale ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiunile
legale in vigoare;
i) A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica si aproba contul de
gestiune dimpreuna cu bugetele si conturile de gestiune anexe ale Institutului
Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Fondului de asigurare,
Fondului de credit si ajutor al Bisericii Ortodoxe Romane etc.;
j) A indruma, verifica si controla administratia si gestiunea bunurilor
partilor componente ale Bisericii;
k) A exercita orice atributiuni care ii sunt date prin legi si regulamente.
Art. 21
Adunarea Nationala Bisericeasca se compune din cate trei reprezentanti ai
fiecarei eparhii, un cleric si doi mireni, delegati din adunarile eparhiale
respective, pe termen de patru ani.
Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Nationala
Bisericeasca.
Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul, iar in lipsa
unul dintre Mitropolitii sau Episcopii in functiune, in ordinea prevazuta de
art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.
Art. 22
Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste la convocarea Presedintelui,
in sesiune ordinara, o data pe an, iar in sesiuni extraordinare ori de cate ori
va fi nevoie.
Art. 23
Deschiderea si inchiderea sesiunilor Adunarii Nationale Bisericesti se face
prin decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 24
Adunarea Nationala Bisericeasca este valabil constituita cu prezenta
majoritatii membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii
membrilor prezenti.
Dispozitiunile alin. 3 al art. 14 se aplica si cu privire la Adunarea
Nationala Bisericeasca.
B. Consiliul National Bisericesc
Art. 25
Consiliul National Bisericesc este organul suprem administrativ pentru
afacerile intregii Biserici si totdeodata organul executiv al Sfantului Sinod
si al Adunarii Nationale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei
clerici si sase mireni, alesi de Adunarea Nationala Bisericeasca pe termen de
patru ani si din consilierii administrativi, ca membri permanenti si care nu
pot ocupa alta functiune.
Art. 26
Consiliul National Bisericesc exercita atributiunile Adunarii Nationale
Bisericesti, cu exceptia celor prevazute in art. 20, lit. e, f, g, intocmeste
darea de seama anuala asupra mersurilor treburilor bisericesti si exercita
orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Nationala Bisericeasca prin
regulamente, cum si cele de la art. 34.
Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul, iar in lipsa
loctiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la
sedintele Consiliului National Bisericesc.
Art. 27
Consiliul National Bisericesc se intruneste la Convocarea Presedintelui,
ori de cate ori va fi nevoie.
El este valabil constituit cu majoritatea membrilor alesi si ia hotariri
valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
SECTIA III
Organe executive centrale
A. Patriarhul
Art. 28
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este si Arhiepiscopul Bucurestilor si
Mitropolitul Ungro-Vlahiei.
Patriarhul este intaiul statator intre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane.
Art. 29
Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite in sfintele canoane, in
statutul de fata si in regulamentele bisericesti.
Titulatura sa este: <<Inalt Prea Sfintitul Arhiepiscop al
Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Prea Fericitul Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Romane>>.
Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face in conformitate cu
sfintele canoane si cu practica Bisericii noastre.
El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane si o cruce, culion si
camilafca alba cu cruce.
Art. 30
Patriarhul are urmatoarele atributiuni:
a) Convoaca si prezideaza organele deliberative centrale ale Bisericii
Ortodoxe Romane;
b) Aduce la indeplinire hotaririle organelor deliberative centrale ale
Bisericii Ortodoxe Romane;
c) Reprezinta Patriarhia Romana in justitie, in fata autoritatilor si fata
de terti, personal sau prin imputerniciti legali;
d) Intretine raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe in
chestiunile bisericesti;
e) Da pastorale pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana cu incuviintarea
Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;
f) Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Tara si impaca neintelegerile
personale dintre acestia;
g) Se ingrijeste de indeplinirea la timp a formelor pentru completarea
eparhiilor vacante;
h) Viziteaza colegial cand va gasi de bine pe ierarhii Bisericii;
i) Prezideaza colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor;
j) Hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe
Mitropoliti;
k) Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor;
l) Acorda concedii Mitropolitilor pana la 30 zile;
m) Numeste loctiitori de Mitropoliti in cazul vacantelor mitropolitane;
n) Primeste plangerile aduse impotriva chiriarhilor si cu autorizatia
Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate il
aduce la cunostinta Sfantului Sinod;
o) In conformitate cu dispozitiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic,
exercita dreptul de devolutiune;
p) Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi si
regulamente.
B. Administratia Patriarhala
Art. 31
In exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:
- Doi vicari arhierei, asimilati in drepturile de salarizare, pomenire si
cinstire cu episcopii eparhioti;
- Sase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul
National Bisericesc;
- Cancelaria Patriarhala;
- Corpul de inspectie si control.
Art. 32
Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre
doctorii sau licentiatii in teologie, care indeplinesc conditiunile prevazute
de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.
Ei indeplinesc atributiunile delegate prin decizie de Patriarh.
Art. 33
Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Nationala Bisericeasca, cu
aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau
licentiati in Teologie.
Art. 34
Consiliul National Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca
membri permanenti, urmatoarele atributiuni:
a) Studierea si intocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeaza a fi
dezbatute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de
Patriarh;
b) Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei;
c) Editarea revistei Institutelor de Teologie;
d) Executarea oricaror alte atributiuni date de catre organele deliberative
ale Bisericii sau de Patriarh;
Fiecarui consilier administrativ i se va fixa de catre Patriarh, prin
decizie, sfera de activitate in probleme de ordin:
a) Bisericesc;
b) Cultural, misionar si al legaturilor cu strainatatea;
c) Invatamant teologic;
d) Economic;
e) Manastiresc.
In problemele mai insemnate, referatele se intocmesc de consilierii
administrativi in sedinta comuna.
Consilierii administrativi participa la sedintele organelor deliberative
centrale cu vot consultativ, in afara de cazul cand sunt membri.
Art. 35
Cancelaria patriarhala executa toate lucrarile administrative ale organelor
deliberative si executive centrale ale Bisericii.
Ea este condusa de un director, ajutat de doi subdirectori.
Art. 36
Cancelaria patriarhala are urmatoarele servicii:
a) Secretariatul, registratura si arhiva;
b) Personalul;
c) Invatamantul pentru pregatirea personalului bisericesc;
d) Administrarea bunurilor bisericesti;
e) Contabilitatea si casieria;
f) Tehnic;
g) Contencios;
h) Cabinetul Patriarhului;
i) Corpul de inspectie si control.
Art. 37
Corpul de inspectie si control este incadrat cu:
a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de
categoria I-a, licentiati sau doctori in teologie, cu atributiuni generale de
control si acuzator la consistoriul central bisericesc;
b) Un inspector pentru scolile de cantareti si seminariile monahale;
c) Un inspector general, un subinspector general si un inspector pentru
controlul financiar si gestionar.
Art. 38
Consilierii administrativi, membrii corpului de inspectie si control si
personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispozitiunile generale
privitoare la functionari, in ceea ce priveste salarizarea.
Consiliul National Bisericesc, administratia si cancelaria patriarhala vor
functiona conform unui regulament intocmit de Consiliul National Bisericesc si
votat de Adunarea Nationala Bisericeasca.
CAP. 2
Organizatia locala
Art. 39
Partile componente si organele locale ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Parohia;
b) Protopopia;
c) Manastirea;
d) Eparhia;
e) Mitropolia.
Art. 40
Fiecare din partile componente ale Bisericii, in conformitate cu
dispozitiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce si administra,
independent de alta parte componenta de acelasi grad si a participa, prin
reprezentantii sai, la lucrarile partilor componente superioare.
Modul de constituire si functionare a partilor componente si al organelor
locale de acelasi grad, sunt identice pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.
SECTIA I
A. Parohia
Art. 41
Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici si mireni,
de religie crestina ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui
preot paroh.
Art. 42
Membrii parohiei au indatorirea: a sustine, intari si raspandi credinta
Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toti credinciosii sa vietuiasca potrivit
invataturilor acestei credinte; a cerceta sfanta biserica, a participa la
sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a indeplini faptele milei
crestine; a intretine si ajuta Biserica si pe slujitorii ei.
Art. 43
Comunitatea credinciosilor, care nu poate sustine cu mijloace proprii o
parohie, se alatura la o comunitate vecina, impreuna cu care formeaza o
parohie.
In acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filiala, iar
membrii sai au aceleasi indatoriri si drepturi fata de parohie, ca si cei din
comunitatea la care se alatura.
Art. 44
Pentru infiintarea unei parohii, este necesar un numar de cel putin 500
familii la orase si 400 familii la sate. Numai in cazuri exceptionale si la
cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un numar mai mic de
credinciosi, tinandu-se seama de posibilitatile lor de a sustine biserica.
Art. 45
Dupa insemnatatea lor, parohiile sunt de trei categorii.
Toate parohiile din orasele resedinte de regiune si raion sunt de categoria
I-a.
Parohiile din comunele suburbane de la orasele resedinte de regiuni si
raioane si cele din orasele neresedinta, sunt de categoria I-a si a II-a.
Parohiile din comunele rurale sunt de categoria I, II si III.
Categoria parohiilor din suburbane, din orasele neresedinta si din comunele
rurale, va fi stabilita de Adunarea Eparhiala.
Aceste categorii nu se aplica la salarizare, care se face in conformitate
cu normele generale in vigoare.
Art. 46
Infiintarea, desfiintarea si modificarea teritoriala a unei parohii, se
aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor si cu avizul
protopopului.
B. Parohul
Art. 47
Parohul, ca imputernicit al Episcopului, este conducatorul sufletesc al
credinciosilor din parohie, iar in oranduirea administrativa este conducatorul administratiei
parohiale si organ executiv al adunarii parohiale si al consiliului parohial.
Art. 48
Atributiunile si obligatiunile parohului, in afara de cele harismatice,
didactice si de conducere spirituala a parohiei, sunt urmatoarele:
a) Aduce la indeplinire toate dispozitiunile Statutului si regulamentelor
in ceea ce priveste parohia;
b) Reprezinta parohia in justitie, in fata autoritatilor si fata de terti,
personal sau prin delegati, legal imputerniciti;
c) Convoaca si prezideaza adunarea parohiala si consiliul parohial;
d) Aduce la indeplinire dispozitiunile organelor superioare;
e) Ingrijeste de aducerea la indeplinire a hotaririlor adunarii parohiale
si ale consiliului parohial;
f) Tine un registru despre toti parohienii, insemnand: numele, prenumele,
ocupatia, data nasterii, botezului, cununiei, mortii si data eventualei mutari
in alta parohie;
g) Controleaza administrarea averii bisericesti, institutiilor culturale si
fundationale bisericesti din parohie;
h) Intocmeste si tine la zi inventarul averii parohiale.
Art. 49
Pe langa preotul paroh, intr-o parohie, pot fi unul sau mai multi preoti
slujitori si diaconi. Numarul acestora se stabileste la propunerea adunarii
parohiale, de catre Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor,
tinand seama de necesitatile parohiei, numarul credinciosilor si mijloacele de
intretinere.
De fiecare post nou de preot este obligatoriu un numar de minimum 400
familii la sate si 500 familii la orase.
Parohul, preotii slujitori, diaconii si personalul bisericesc inferior,
trebuie sa locuiasca in parohie.
Art. 50
La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali in
drepturile si datoriile lor harismatice, didactice si de conducere spirituala.
Fiecare preot slujitor va avea in cuprinsul parohiei un sector bine definit
de catre Chiriarh.
Art. 51
In localitatile in care sunt mai multe parohii, Episcopul va putea delega
pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activitatii bisericesti, culturale
si economice din acea localitate.
C. Adunarea Parohiala
Art. 52
Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.
Adunarea parohiala este compusa din toti barbatii credinciosi majori ai
parohiei, de sine statatori, nepatati si care isi indeplinesc indatoririle
morale si materiale, fata de biserica si asezamintele ei.
Art. 53
Adunarea parohiala are urmatoarele atributiuni:
a) Desemneaza prin alegere pe preotii si diaconii din parohie, precum si pe
cantareti, in cazurile cand Chiriarhul va cere;
b) Alege membrii consiliului parohial si pe cei ai comitetului parohial;
c) Verifica activitatea consiliului parohial;
d) Intocmeste bugetul parohial;
e) Ia hotariri cu privire la zidirea, repararea si inzestrarea bisericii, a
casei parohiale si a altor cladiri parohiale;
f) Hotaraste infiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau
filantropic si stabileste normele pentru adunarea mijloacelor banesti necesare
parohiei;
g) Fixeaza cuantumul maximal al taxelor benevole de cult in favoarea
parohiei;
h) Examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor
treburilor parohiei;
i) Verifica si aproba gestiunea anuala a parohiei;
j) Hotaraste cu privire la cumpararea de imobile si la vanzarea si grevarea
imobilelor parohiei;
k) Administreaza averea parohiala, ingrijind de buna intretinere a
edificiilor bisericesti, culturale si fundationale;
l) Inzestreaza biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, carti si cele
trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: paine, vin, etc.), precum si
institutiile ei, iar prin pangarul si colportajul parohial aprovizioneaza pe
credinciosi cu cele necesare exercitarii practicilor religioase ortodoxe (ex.:
lumanari, icoane, carti religioase, etc.).
Hotaririle adunarii parohiale si ale consiliului parohial cu privire la
atributiunile aratate sub literele c, d, e, h, i si j, sunt supuse verificarii
si aprobarii consiliului eparhial.
Art. 54
Adunarea parohiala va fi convocata de presedinte, cu cel putin o saptamana
inainte de data fixata pentru intrunire, instiintand despre aceasta si pe
protopop.
Convocarea va cuprinde locul si data adunarii, precum si chestiunile ce se
vor discuta.
Ea va fi citita in biserica, indata dupa terminarea Sfintei Liturghii si va
fi afisata la usa bisericii.
Art. 55
Adunarea parohiala se intruneste in sedinta ordinara o data pe an si anume
in primul trimestru al anului si in sedinte extraordinare, ori de cate ori va
fi nevoie.
Art. 56
Presedintele adunarii parohiale este preotul paroh sau loctiitorul sau. In
cazul in care la adunare ia parte si protopopul, acesta va prezida sedinta.
Art. 57
Adunarea parohiala este valabil constituita cu prezenta a cel putin o
zecime din totalul membrilor inscrisi in lista membrilor adunarii.
Daca la data fixata pentru adunare, nu se intruneste numarul necesar de
membri, adunarea va avea loc fara vreo alta convocare, in Duminica urmatoare,
in acelasi loc si la aceeasi ora, cand adunarea va fi valabil constituita, cu
prezenta unui numar de membri, cel putin egal cu acela al membrilor din
consiliul parohial.
Art. 58
Adunarea parohiala ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
Art. 59
Impotriva hotaririlor adunarii parohiale sau ale consiliului parohial, se
pot face contestatii la consiliul eparhial.
Contestatiile se introduc in termen de 14 zile libere, la protopopiat, care
le va inregistra si inainta, odata cu avizul sau, consiliului eparhial.
D. Consiliul parohial
Art. 60
Adunarea parohiala alege dintre membrii sai un numar de sapte, noua sau 12
membri, - dupa cum parohia are pana la 1.500, 2.500 si peste 2.500 de suflete -
care formeaza consiliul parohial.
Tatal si fiul, fratii, socrul si ginerele nu pot fi impreuna membri ai
consiliului parohial.
Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul
paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi din parohie si primul cantaret
al bisericii parohiale, ca membri.
Art. 61
Membrii consiliului parohial si doi supleanti se aleg pe termen de patru
ani.
Ei sunt onorifici si pot fi realesi.
Art. 62
Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului
parohial pot fi revocati de consiliul eparhial la cererea intemeiata a
parohului.
Art. 63
Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este
intrunita, atributiunile acesteia, prevazute in art. 53, in afara de cele de
sub literele a, b, c, h, i si j.
In afara de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunarii
parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunarii eparhiale,
din circumscriptia respectiva.
Art. 64
Consiliul parohial ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor sai.
Sedintele consiliului parohial sunt prezidate de preotul paroh.
E. Epitropia
Art. 65
Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii sai alesi,
spre a indeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.
Alegerea epitropului va fi supusa aprobarii protopopului.
Art. 66
Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.
El are urmatoarele atributiuni:
a) A administra averea miscatoare si nemiscatoare a bisericii, institutiilor
culturale si fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de
la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.
Administrarea se va face in conformitate cu hotaririle adunarii parohiale
sau ale consiliului parohial si potrivit normelor si regulamentelor in vigoare;
b) A pastra intr-o lada sau casa de fier, banii si hartiile de valoare ale
parohiei;
c) A tine un registru de venituri si cheltuieli, iar cand parohia are
venituri mai mari, a infiinta un oficiu de cassa si contabilitate;
d) A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor
si cheltuielilor bisericesti, culturale si fundationale;
e) A ingriji ca edificiile bisericesti, cele ale institutiilor culturale si
fundationale si alte bunuri bisericesti, precum si curtea bisericii, a casei
parohiale si cimitirul sa fie bine intretinute;
f) A incasa sumele cuvenite parohiei si a face platile curente cu aprobarea
parohului.
Art. 67
Epitropul este raspunzator cu intreaga sa avere, pentru buna administrare
si gestionare a averii parohiale ce i-a fost incredintata.
Raspunderea civila nu exclude raspunderea penala.
Aprobarea gestiunii nu-l descarca de raspundere, pentru neregulile
descoperite ulterior.
F. Comitetul parohial
Art. 68
Pe langa consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru:
a) Inzestrarea si infrumusetarea bisericilor, a curtilor bisericesti si a
cimitirelor si pentru tinerea lor in cea mai buna randuiala;
b) Formarea si sustinerea corului bisericii;
c) Ajutorarea saracilor si ocrotirea orfanilor si a vaduvelor;
d) Cercetarea si ajutorarea bolnavilor;
e) Infiintarea si sustinerea bibliotecii parohiale, organizarea
colportajului in parohie;
f) A ajuta pe preot la catehizare si infiintarea cercurilor misionare, in
vederea intaririi credintei si simtului moral al credinciosilor;
g) Infiintarea si sustinerea oricaror opere de mila crestina.
Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate
proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, sa se asocieze cu
comitetele similare din alte parohii, pentru reciproca sustinere.
Art. 69
Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe sectii, va lucra sub
presedintia parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.
Femeile majore din parohii pot fi alese membre in comitet.
Numarul membrilor in comitet nu va fi mai mare decat indoitul numarului
membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus si numai
din femei. Nici un alt comitet sau asociatie nu va putea lua fiinta, afara de
cel prevazut la art. 68 si 69 din statut.
Art. 70
Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile si cheltuielile lui
se administreaza prin epitropia parohiala.
SECTIA II
A. Protopopiatul
Art. 71
Protopopiatul este o circumscriptie administrativa bisericeasca, care
cuprinde mai multe parohii din aceeasi eparhie.
Protopopiatul cuprinde cel putin 20 si cel mult 50 parohii.
Intinderea teritoriala a protopopiatului se determina de adunarea
eparhiala, tinand seama de intinderea teritoriala a unitatilor administrative
(raion si regiune).
Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusa de protopop, ajutat de un
secretar.
B. Protopopul
Art. 72
Protopopul este conducatorul protopopiatului si organul de legatura intre
parohie si eparhie.
El are urmatoarele atributiuni:
a) Indrumeaza, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a
parohiilor din protopopiat;
b) Inspecteaza cel putin o data pe an, parohiile din protopopiat,
verificand registrele, arhiva si biblioteca, starea bisericii, a cladirilor
bisericesti, precum si a cimitirelor si a altor bunuri bisericesti, observand
in acelasi timp starea religioasa, morala si sociala a parohienilor;
c) Intocmeste proces-verbal amanuntit asupra constatarilor facute.
Procesele-verbale vor fi consemnate in registrele de inspectiuni ale
parohiilor si se vor inainta autoritatii eparhiale, cu raport si propuneri;
d) Supravegheaza si calauzeste activitatea catehetica, pastorala,
culturala, si sociala a preotimii;
e) Ingrijeste ca ordinele si dispozitiunile autoritatilor superioare sa fie
executate;
f) Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante
de preoti, diaconi si cantareti;
g) Avizeaza asupra cererii credinciosilor pentru infiintarea, desfiintarea
sau modificarea teritoriala a parohiilor;
h) Aproba clericilor din protopopiat concediu pana la 8 zile pe an;
i) Executa insarcinarile primite de la autoritatea eparhiala;
j) Intocmeste un raport anual general despre intreaga viata bisericeasca
din protopopiat, pe care il inainteaza consiliului eparhial;
k) Avizeaza asupra tuturor lucrarilor organelor parohiale, care urmeaza a
fi supuse aprobarii organelor eparhiale;
l) Indeplineste orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele
eparhiale.
Art. 73
Protopopul, cu sediul in localitatea de resedinta a raionului, este
reprezentantul oficial al Bisericii, fata de autoritatile Statului si
indeplineste sarcinile publice ce-i sunt atribuite prin legi, regulamente si
alte dispozitii in aceasta calitate.
SECTIA III
Manastirile
Art. 74
Manastirea este un asezamant, in care traieste o comunitate religioasa de
calugari sau calugarite, hotariti a-si petrece viata in infranare, saracie si
ascultare neconditionata.
Art. 75
Manastirea depinde intru toate, direct si exclusiv de Chiriarhul respectiv,
care este conducatorul ei canonic.
Art. 76
Manastiri noi se pot intemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la
propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un
particular, care sa asigure mijloacele necesare pentru sustinerea manastirii si
a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din initiativa unor asociatiuni
bisericesti, care si-ar lua angajamentul de a pune la dispozitie mijloacele
necesare.
Desfiintarea unei manastiri se poate face tot numai cu incuviintarea
Sfantului Sinod.
Art. 77
Fiecare manastire este datoare:
a) A-si intocmi astfel viata in interiorul ei, incat sa devina un loc de
aleasa si desavarsita viata bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de
evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca si pilda de viata
crestineasca, atat pentru convietuitorii ei, cat si pentru cei ce o vor vizita;
b) Sa practice ocupatiuni si indeletniciri potrivite cu sfintenia locului,
spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune fata
de obstea tarii.
Art. 78
In scopul aratat in articolul precedent, manastirile de calugari vor
infiinta:
a) Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor
trimite si fratii din alte manastiri;
b) Cursuri de misionari pentru raspandirea si intarirea vietii religioase;
c) Tipografii de carti bisericesti, religioase si morale;
d) Legatorii de carti;
e) Ateliere pentru icoane;
f) Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura si argintarie
bisericeasca, etc.;
g) Cultura de albine, de vie, de viermi de matase;
h) Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.
Iar in cele de maici:
a) Cursuri monahale pentru pregatirea speciala a maicilor;
b) Cursuri speciale profesionale si de menaj;
c) Ateliere pentru tesaturi si cusaturi nationale;
d) Ateliere pentru confectionarea stofelor preotesti si ornate bisericesti
si pentru croirea si cusutul vesmintelor preotesti;
e) Ateliere pentru brodatul ornatelor si mitrelor arhieresti.
Fara absolventa a 7 clase primare si a scolii monahale cu certificarea
calificarii unei meserii invatata in atelier, nu poate fi tuns in monahism
nimeni, frate sau sora.
Calugarii si calugaritele sunt datori sa lucreze in atelierele din
manastiri, unde exista.
Art. 79
Conducatorul suprem al oricarei manastiri este Chiriarhul, iar in lipsa
lui, sta la fata locului staretul, care este conducatorul direct al intregii
manastiri.
Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc,
consiliul duhovnicesc si consiliul economic.
Art. 80
Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el
poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.
Pentru cazul cand nu este staret, soborul are sa-i faca toate inlesnirile
traiului si sa-i dea toata cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.
Art. 81
Staretul sau stareta, ori imputernicitii lor legali, reprezinta, cu
aprobarea episcopului, manastirea inaintea instantelor judecatoresti, a tuturor
autoritatilor administrative si fata de terti.
Art. 82
Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel,
protosincel, arhimandrit.
La maici se disting starete fara cruce si starete cu cruce.
Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandari a consiliului
duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite si cu pregatire.
Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea
Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea
Sfantului Sinod.
Art. 83
In temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste <<Monahii nu
trebuie sa aiba nimic al lor propriu, ci toate ale lor se inchina
manastirii>>, - monahii trebuie sa duca o viata chinoviala (de obste),
iar acolo unde o astfel de viata lipseste, conducatorii manastirilor trebuie sa
o introduca.
Art. 84
Manastirile cu mijloacele lor materiale vin in ajutor la nevoie eparhiei si
tuturor institutiunilor ei, dupa normele stabilite de adunarea eparhiala si de
chiriarh.
Art. 85
Dispozitiunile cuprinse in prezentul statut, cu privire la manastirile de
calugari (monahi), se aplica prin asemanare si manastirile de calugarite
(monahii).
Art. 86
Organizarea vietii monahale si functionarea administrativa si disciplinara
a manastirilor se face printr-un regulament interior, intocmit de Sfantul
Sinod.
SECTIA IV
A. Eparhia
Art. 87
Eparhiile sunt unitati teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop,
constituite dintr-un numar de parohii, grupate in protopopiate si din manastirile
aflate pe acel teritoriu.
Eparhiile sunt Episcopii sau Arhiepiscopii, dupa cum sunt conduse respectiv
de catre un Episcop sau Arhiepiscop.
Art. 88
Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica si
jurisdictionala, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea
eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.
B. Episcopul si Arhiepiscopul
Art. 89
Episcopul si Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevazute de
sfintele canoane, statutul de fata si regulamentele bisericesti.
Art. 90
Drepturile si indatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sunt:
a) Conduce eparhia in marginile prescrise de canoane si de normele in
vigoare;
b) Se ingrijeste de bunul mers al vietii bisericesti din eparhie si de
functionarea normala a organelor ei;
c) Convoaca si prezideaza organele deliberative ale eparhiei si ingrijeste
de aducerea la indeplinire a hotaririlor acestora;
d) Reprezinta eparhia in justitie, in fata autoritatilor si fata de terti,
personal sau prin delegati legal imputerniciti;
e) Hirotoneste clerici si confera distinctiuni bisericesti;
f) Numeste personalul bisericesc sau il confirma, in caz de alegere, cu
respectarea normelor legale;
g) Aproba sau respinge motivat sentintele pronuntate de consistoriul
eparhial;
h) Face cat mai des vizite canonice in eparhia sa, pentru a controla mersul
treburilor bisericesti, a mangaia si a lumina direct pe credinciosi, referind
despre cele constatate Sfantului Sinod si Adunarii eparhiale;
i) Acorda dispense bisericesti de casatorie si desface casatoria
bisericeasca, dupa ce s-a pronuntat divortul de catre judecatoria civila;
j) In cazuri de vinovatie grava si vadita, poate suspenda din functiune
personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar inainte de inceperea
cercetarilor, care insa vor fi facute in termen de cel mult 30 zile de la data
suspendarii;
k) Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afara de cazul cand
ia parte la sedintele Sfantului Sinod sau alte intruniri oficiale, sau cu
incuviintarea primita de la mitropolit;
i) Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc si
didactic.
C. Adunarea eparhiala
Art. 91
Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile
administrative, culturale si economice ale eparhiei, precum si pentru cele care
nu intra in competenta episcopului sau arhiepiscopului.
Art. 92
Adunarea eparhiala se compune din reprezentantii clerului si ai credinciosilor,
in proportie de 1/3 clerici si 2/3 mireni.
Numarul membrilor Adunarii Eparhiale este de 30.
Art. 93
Membrii Adunarii Eparhiale se aleg pe termen de 4 ani, de catre delegatii
consiliilor parohiale pentru membrii mireni si de catre preoti si diaconi
pentru membrii clerici, pe circumscriptii stabilite de Consiliul Eparhial si
ratificate de Adunarea Eparhiala.
Art. 94
Atributiunile Adunarii Eparhiale sunt:
a) Sustine interesele religioase si drepturile Bisericii, conform legilor
tarii;
b) Deleaga un cleric si doi mireni ca reprezentanti eparhiali in Adunarea
Nationala Bisericeasca;
c) Alege pe membrii Consiliului Eparhial;
d) Alege pe membrii Consistoriului Eparhial cu aprobarea Episcopului sau
Arhiepiscopului;
e) Examineaza raportul general anual intocmit de Consiliul Eparhial si
hotaraste asupra masurilor ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a
treburilor bisericesti;
f) Hotaraste asupra administrarii bunurilor bisericesti eparhiale si
fundationale;
g) Intocmeste bugetul eparhiei si institutiilor sale;
h) Verifica si aproba gestiunea financiara;
i) Ia masuri pentru procurarea mijloacelor necesare propasirii culturale si
educative bisericesti din eparhie;
j) Infiinteaza tipografii bisericesti, turnatorii de lumanari pentru cult
in bisericile eparhiei si depozite de aprovizionarea bisericilor si
credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox (icoane, carti religioase, vin
si faina pentru liturghii, cruciulite, etc.);
k) Ajuta bisericile sarace;
l) Acorda burse si subventii;
m) Hotaraste asupra infiintarii, desfiintarii si delimitarii teritoriale a
protopopiatelor si parohiilor;
n) Ingrijeste ca organele parohiale si protopopesti sa-si indeplineasca
indatoririle legale;
o) Ingrijeste de bunul mers al invatamantului pentru pregatirea
personalului bisericesc din eparhie;
p) Sprijina catehizarea;
r) Hotaraste asupra achizitionarii si instrainarii de bunuri mobile si
imobile, culturale si fundationale ale eparhiei.
Art. 95
Adunarea eparhiala se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, la
Duminica Samarinencii si in sesiuni extraordinare, ori de cate ori va fi
nevoie.
Convocarea Adunarii se face de catre presedinte.
Art. 96
Adunarea eparhiala este valabil constituita cu prezenta majoritatii
membrilor sai si hotaraste valabil cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 97
Episcopul sau Arhiepiscopul este presedintele Adunarii eparhiale. In caz de
impiedicare sau vacanta, Adunarea este prezidata de loctiitorul Episcopului.
Art. 98
Adunarea se convoaca de presedintele acesteia sau loctiitorul sau, cu 14
zile inainte de ziua fixata pentru intrunire.
Art. 99
Hotaririle Adunarii eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, dupa aprecierea
Episcopului sau Arhiepiscopului, ar putea vatama interesele Bisericii sau
Statului, vor fi trimise cu raport motivat Consiliului National Bisericesc, in
termen de cel mult o luna. Executarea acestor hotariri se face numai dupa
confirmarea lor de catre Consiliul National Bisericesc.
Modul de alegere, functionare si dizolvare al Adunarilor eparhiale va fi
prevazut printr-un regulament.
D. Consiliul eparhial
Art. 100
Consiliul eparhial este organul executiv al Adunarii eparhiale si conduce
afacerile administrative bisericesti, culturale, economice si fundationale
pentru eparhia intreaga, iar in timpul dintre sesiunile Adunarii eparhiale,
atributiunile acesteia, prevazute de art. 94, cu exceptia celor de sub literele
h, c, d, e, g si h, si celor care prin legi si regulamente sunt rezervate
exclusiv Adunarii eparhiale. El de asemenea verifica respectarea normelor
legale cu privire la alegerile de personal bisericesc; suspenda sau dizolva
consiliile parohiale si revoca pe epitropii care s-au facut vinovati de grave
abateri, dispunand instituirea unei comisiuni interimare pana la alegerea unor
noi organe.
Art. 101
Consiliul eparhial se compune din Episcop ca presedinte, din vicarul
eparhial, din consilieri administrativi ca membri permanenti, numiti de
Chiriarh cu avizul Consiliului eparhial si din 9 membri: trei clerici si 6
mireni, alesi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala.
Mandatul membrilor este revocabil.
Sedintele pot fi prezidate si de catre loctiitorul sau delegatul
Episcopului.
Art. 102
Consiliul eparhial se convoaca de catre presedintele sau, ori de cate ori
va fi nevoie.
El ia hotariri valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.
E. Administratia eparhiala
Art. 103
In exercitarea atributiunilor sale executive, Episcopul sau Arhiepiscopul
este ajutat de:
Vicarul eparhial:
3 - 6 consilieri administrativi permanenti;
Cancelaria eparhiala;
Corpul de inspectie si control.
Art. 104
Vicarul eparhial se numeste de episcop dintre preotii definitivi din
categoria I-a, doctori sau licentiati in teologie, sau dintre arhimandritii,
doctori sau licentiati in teologie.
El are atributiunile ce-i sunt delegate prin decizie de Chiriarh, conduce
cancelaria eparhiala si participa de drept la sedintele organelor deliberative
eparhiale, cu vot consultativ iar in Consiliul eparhial cu vot deliberativ.
Art. 105
Consilierii administrativi permanenti se numesc de Chiriarh, cu avizul
Consiliului eparhial, dintre preotii definitivi din categoria I-a, licentiati
sau doctori in teologie. Ei nu pot ocupa alta functiune.
Art. 106
Consiliul eparhial exercita prin consilierii administrativi urmatoarele
atributiuni:
a) Studierea si intocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeaza a fi
dezbatute de organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh;
b) Editarea buletinului oficial al eparhiei;
c) Executarea oricaror alte atributiuni date de catre organele deliberative
eparhiale sau de Chiriarh.
Fiecarui consilier administrativ, prin decizie i se va fixa de catre
Chiriarh, sfera de activitate in problemele de ordin:
a) Bisericesc;
b) Cultural si de invatamant teologic si catehetic;
c) Economic.
In problemele mai insemnate, referatele se intocmesc de consilierii
administrativi, in sedinta comuna.
Consilierii administrativi participa fara drept de vot la sedintele
Adunarii eparhiale, in afara de cazul cand sunt membri.
Art. 107
Cancelaria eparhiala executa toate lucrarile administrative ale organelor
deliberative si executive eparhiale.
Ea este condusa de Vicarul eparhial.
Art. 108
Cancelaria eparhiala are urmatoarele servicii:
a) Secretariatul, personalul, registratura si arhiva;
b) Administrarea bunurilor bisericesti;
c) Contabilitatea, casieria si corpul de inspectie si control;
d) Tehnic.
Art. 109
Corpul de inspectie si control este incadrat cu urmatorii inspectori,
numiti de Chiriarh:
a) Un inspector bisericesc, numit dintre preotii definitivi, de categoria
I-a, licentiati sau doctori in teologie, cu atributiuni generale de control si
de acuzator la Consistoriul eparhial;
b) Exarhul manastirilor numit dintre arhimandriti, cu atributiuni generale
de inspectie si control a manastirilor si de referent pentru problemele
manastiresti.
Art. 110
Vicarul, consilierii administrativi, membrii corpului de inspectie si
control si personalul cancelariei eparhiale se bucura de dispozitiunile
generale cu privire la functionari in ceea ce priveste salarizarea.
SECTIA V
A. Mitropolia
Art. 111
Sub raportul oranduirii canonice si administrative, eparhiile sunt grupate
in Mitropolii.
Ele sunt conduse de catre un Mitropolit.
Art. 112
Episcopii sufragani dintr-o Mitropolie alcatuiesc Sinodul mitropolitan,
care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie si care nu cad in
competenta Sfantului Sinod, in marginile prescrise de canoane si de normele in
vigoare.
Art. 113
Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care il convoaca ori de
cate ori este nevoie.
El ia hotariri valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.
C. Mitropolitul
Art. 114
Mitropolitul se bucura de toate drepturile stabilite de sfintele canoane si
in traditia bisericeasca poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu
camilafca neagra si are urmatoarele atributiuni:
a) Convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan;
b) Prezideaza alegerea de Episcopi sufragani;
c) Hirotoneste, impreuna cu ceilalti Episcopi, conform canoanelor, pe
Episcopii sufragani;
d) Emite gramata pentru inscaunarea Episcopilor sufragani;
e) Numeste loctiitori de Episcopi, in caz de vacanta, la eparhiile
sufragane;
f) Acorda concedii Episcopilor sufragani, pana la 30 zile;
g) Viziteaza colegial, cand va gasi de bine, Episcopii din Mitropolie;
h) Primeste plangerile aduse impotriva Episcopilor sufragani, dispune
cercetarea si aduce la cunostinta Sfantului Sinod rezultatul acestora.
PARTEA II
DESPRE CLER
CAP. 1
Pregatirea clerului
Art. 115
Pregatirea personalului bisericesc se face in:
a) Scoli de cantareti;
b) Seminarii monahale;
c) Institute teologice de grad universitar.
Art. 116
Organizarea, modul de functionare, recrutarea personalului didactic,
conditiunile de admitere, programele de invatamant, scolaritatea si drepturile
pe care le confera diplomele de absolvirea fiecarei scoli, se vor determina
printr-un regulament special, intocmit de Sfantul Sinod.
Art. 117
Organizarea invatamantului pentru pregatirea personalului bisericesc si
recrutarea corpului didactic, se va face dupa criterii asemanatoare cu cele
privitoare la invatamantul public pentru scolile de grad corespunzator.
Art. 118
Jurisdictiunea canonica si invatatura dogmatica, precum si indrumarea si
controlul invatamantului si al gestiunii in scolile pentru pregatirea
personalului bisericesc de orice grad, apartin organelor Bisericii Ortodoxe
Romane, stabilite in statut si prin regulament.
CAP. 2
Recrutarea personalului bisericesc
SECTIA I
Numirea clerului din parohii
Art. 119
Cantaretii bisericesti se recruteaza dintre absolventii scolilor de
cantareti bisericesti si se numesc sau se confirma, in caz de alegere, de
Episcop, la propunerea Consiliului eparhial.
Art. 120
Diaconii si preotii slujitori se recruteaza dintre licentiatii sau doctorii
in Teologie, care au depus examenul de capacitate preoteasca la propunerea
Consiliului eparhial sau la propunerea adunarii parohiale, in cazurile cand
Chiriarhul va cere.
Art. 121
Diaconii si preotii slujitori, pentru a putea fi numiti, trebuie sa fie
majori, cetateni romani si sa intruneasca conditiunile canonice, bucurandu-se
de toate drepturile civile si politice.
Art. 122
La parohiile de categoria I se numesc sau se aleg doctorii in teologie si
licentiati in teologie, care au obtinut diploma de capacitate preoteasca cu
nota <<foarte bine>>.
La parohiile de categoria II se numesc sau se aleg cu precadere cei de la
aliniatul precedent si cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota
<<bine>>.
La parohiile de categoria III se numesc sau se aleg cu precadere cei de la
aliniatele precedente si cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota
<<suficient>>.
Art. 123
Numirea in posturi a preotilor si diaconilor se face cu titlu provizoriu.
Dupa cinci ani de activitate si dupa audierea unor cursuri speciale,
clericii provizorii vor depune examenul de definitivare in fata comisiunilor
instituite de Sfantul Sinod, pe langa fiecare Institut Teologic de grad
universitar (Centru de Indrumare respectiv).
Cei care vor obtine calificative superioare categoriei parohiei pe care o
ocupa, pot fi mutati - la cerere - in parohii corespunzatoare calificativului
obtinut.
Cei care vor obtine calificativul corespunzator parohiei pe care o ocupa,
vor fi mentinuti in acele parohii sau mutati - la cerere - in parohii de
aceeasi categorie.
Cei care vor obtine un calificativ inferior categoriei parohiei pe care o
ocupa, vor fi mutati in parohii corespunzatoare calificativului obtinut.
Cei care nu vor obtine calificativul de trecere sau cei care nu s-au
prezentat la cursurile si examenele seriilor anului obligator, cu aprobarea
Chiriarhului, vor putea fi mentinuti, cu titlu provizoriu, la o parohie de
categoria III pana la un nou examen, ce-l vor da dupa doi ani de la data
primului examen.
Cei care nu vor reusi sau nu se vor prezenta nici la al doilea examen, vor
fi eliminati definitiv din cler.
Art. 124
Dupa un nou termen de cinci ani de la examenul de definitivare si dupa
audierea unor cursuri speciale, clericii vor depune examenul de promovare in
fata comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe langa Institutele Teologice
de grad universitar.
Dispozitiunile art. 123, alin. 3, 4, 5 si 7 se aplica si cu privire la
examenul de promovare.
Art. 125
Transferarile la cerere ale preotilor si diaconilor, in parohii de
categorie superioara, se fac numai dupa examenul de definitivare sau de promovare
si conform notelor calificative specificate la art. 123 si 124.
In Municipiul Bucuresti nu vor putea fi transferati decat preotii cu
examenul de promovare din categoria I cu o activitate preoteasca exceptionala
de 15 ani si dupa urmarea unor cursuri speciale si a unui examen special, depus
in fata unei comisiuni la Institutul Teologic de grad universitar din Bucuresti
(Centrul de indrumare preoteasca).
Art. 126
Protopopul se recruteaza dintre preotii definitivi de categoria I,
licentiati sau doctori in teologie.
El se numeste de Chiriarh dintre cei trei preoti recomandati de un colegiu,
constituit din toti preotii, diaconii si cantaretul I, de la fiecare parohie,
din protopopiatul respectiv.
Art. 127
Un regulament va determina in amanunt normele speciale si procedura de
urmat pentru recrutarea si transferarea cantaretilor, diaconilor si preotilor
slujitori.
Regulamentul va fi intocmit de Sfantul Sinod.
Art. 128
Cantaretii si ceilalti slujitori bisericesti, precum si preotii si diaconii
de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane si Patriarhie, se
aleg si se numesc de catre Chiriarh.
SECTIA II
Alegerea clerului superior
Art. 129
Episcopii si mitropolitii se aleg dintre licentiatii sau doctorii in
Teologie, mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din
categoria I, vaduvi prin deces, care sunt cetateni romani, indeplinesc
conditiunile canonice si sunt bine pregatiti pentru aceasta treapta. Patriarhul
se alege dintre episcopii, arhiepiscopii sau mitropolitii in functiune.
Art. 130
Episcopii, mitropolitii si Patriarhul se aleg prin vot secret, de un
Colegiu electoral, constituit din membrii Adunarii Nationale Bisericesti si cei
ai Adunarii Eparhiale a eparhiei vacante.
Din colegiu fac parte ca membri de drept: Presedintele Consiliului de
Ministri, Ministrul Cultelor sau delegatii lor, un delegat al Marii Adunari
Nationale, intrucat ar fi barbati si ortodocsi si rectorii Institutelor
Teologice de grad universitar.
Colegiul electoral se convoaca cel mai tarziu in trei luni de la declararea
vacantei, de catre Patriarh, pentru alegerile de episcop, arhiepiscop si
mitropolit si de catre Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.
Colegiul este valabil constituit cu prezenta majoritatii membrilor sai si
hotaraste valabil cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti. El va fi
prezidat de Mitropolit pentru alegerile de episcopi si arhiepiscopi din
eparhiile sufragane, de Patriarh pentru alegerile de mitropoliti si de
Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.
Alegerile vor fi conduse de presedinte, ajutat de doi secretari si doi
barbati de incredere, desemnati de Colegiu, cu care formeaza biroul Colegiului.
Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care il socoteste
vrednic de a fi ales.
Buletinele se vor depune in urna de alegatori, in ordinea chemarii lor de
presedinte.
Presedintele, impreuna cu secretarii, numara buletinele, luandu-le unul
cate unul si punandu-le in alta urna goala.
In cazul in care numarul buletinelor corespunde cu acela al membrilor
votanti, presedintele, in vazul tuturor, scoate pe rand buletinele din urna,
citind cu glas tare numele inscrise. Secretarii vor insemna voturile.
Rezultatul va fi proclamat de presedinte si consemnat intr-un proces-verbal.
In cazul in care nimeni nu a intrunit majoritatea absoluta de voturi, se va
proceda la o noua votare pentru alegerea unuia dintre cei doi care au obtinut
cele mai multe voturi la primul scrutin.
In caz de paritate de voturi, decid sortii.
Procesul-verbal, semnat de presedinte, secretari si barbatii de incredere,
se inainteaza Sfantului Sinod pentru examinarea si cercetarea canonica a
alegerii.
Art. 131
Examinarea canonica a celor alesi se face de Sfantul Sinod, iar confirmarea
se face prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, dat la propunerea
Guvernului in urma recomandarii Ministrului Cultelor.
Inscaunarea si instalarea se fac potrivit datinelor Tarii.
Gramata de instalare a episcopilor se da de catre mitropolit, a
mitropolitilor de catre Patriarh si a Patriarhului de care Sfantul Sinod.
In cazul in care cel ales nu este arhiereu, el se sfinteste de catre
mitropolitul locului, asistat de cel putin doi episcopi sau arhierei, numai
dupa aceasta putand primi decretul de confirmare de la Prezidiul Marii Adunari
Nationale si gramata de instalare.
Art. 132
In cazul in care alegerea nu va fi aprobata de Sfantul Sinod sau de
Prezidiul Marii Adunari Nationale, se va proceda la o noua alegere, in termenul
fixat de Sfantul Sinod in acest scop.
SECTIA III
Despre vacante
Art. 133
In caz de vacante, Episcopii - pentru parohii si protopopiate -,
Mitropolitii - pentru eparhii - si Patriarhul pentru mitropolii -, vor numi
loctiitori pana la instalarea unui nou titular.
In caz de vacanta a scaunului de Patriarh, devine Patriarh, locotenent de
drept unul din mitropoliti, sau episcopi, luati in ordinea lor prevazuta in
art. 11 din prezentul statut.
CAP. 3
SECTIA I
Despre obligatiile si drepturile clerului si ale cantaretilor din parohie
Art. 134
Preotii, diaconii si cantaretii, care au absolvit scolile de cantareti
bisericesti, sunt obligati a face catehizare, conform normelor ce se vor
stabili de Sfantul Sinod in intelegere cu Ministerul Cultelor.
Art. 135
Membrii clerului, preoti, diaconi si cantareti, sunt obligati a acorda
asistenta si servicii religioase ostasilor, ori de cate ori li se va cere.
Art. 136
Spitalele, orfelinatele, scolile corectionale, penitenciarele, azilele, vor
avea la cerere asistenta religioasa pentru credinciosii ortodocsi din aceste
institutii.
Sarcina acordarii asistentei religioase o are parohul parohiei pe
teritoriul careia se gasesc aceste institutii, sau preot delegat de Chiriarh.
Art. 137
Preotii, diaconii si cantaretii de enorie beneficiaza, pe langa salariu si
de locuinta si sesie, acolo unde exista.
SECTIA II
Despre conferintele clerului
Art. 138
Clericii vor tine in fiecare an conferinte pe protopopii sau eparhii, dupa
cum va hotari Chiriarhul.
Conferintele vor avea un caracter teoretic si practic pentru realizarea
urmatoarelor scopuri:
a) Perfectionarea preotilor in slujbele bisericesti;
b) Indrumarea preotilor in toate ramurile de activitate parohiala:
c) Lamurirea problemelor de actualitate, interesand Biserica si clerul;
d) Cunoasterea si indrumarea activitatii pastorale;
e) Aprofundarea cunostintelor teologice;
f) Perfectionarea preotilor ca predicatori si duhovnici:
g) Combaterea ratacirilor de la credinta.
Deasemeni, se vor tine anual pe protopopiate conferinte ale cantaretilor
bisericesti, in scopul perfectionarii lor profesionale.
Conferintele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv.
SECTIA III
Distinctiuni bisericesti
Art. 139
Pentru activitate deosebita pe teren bisericesc, sub raport harismatic,
didactic, misionar, cultural, social sau economic, preotii de mir pot primi
urmatoarele distinctiuni onorifice bisericesti:
a) Sachelar;
b) Iconom;
c) Iconom stavrofor.
Art. 140
Distinctiunea de sachelar se acorda de catre Chiriarhul respectiv preotilor
care au avut o activitate deosebita si au depus examenul de definitivat.
Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
Art. 141
Distinctiunea de iconom se acorda de sinodul mitropolitan, la propunerea
Chiriarhului respectiv, preotilor sachelari, care au avut o activitate
deosebita si au depus examenul de promovare.
Iconomul poarta ca semn distinctiv brau albastru si captuseala albastra la
giubea (greaca), iar la slujbele divine bedernita.
Art. 142
Distinctiunea de iconom stavrofor se acorda de sinodul mitropolitan, la
propunerea Chiriarhului respectiv, preotilor iconomi, care au avut o activitate
deosebita de cel putin 15 ani de la hirotonie.
Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv, pe langa cele de iconom,
sfanta cruce pe piept.
Art. 143
In caz de abateri grave, aceste distinctiuni pot fi retrase pe baza de
sentinta consistoriala.
Art. 144
Protopopii, in timpul functiunii lor in aceasta calitate, vor purta ca semn
distinctiv brau rosu.
Consilierii administrativi si inspectorii de la eparhii, precum si
inspectorii din administratia patriarhala vor purta ca semn distinctiv brau
ciclamen.
Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfantului Sinod si
inspectorul consistorial din administratia patriarhala poarta brau violet.
Culionul si captuseala giubelei (greaca) vor fi in culoarea braului.
Aceste semne distinctive vor putea fi purtate si dupa iesirea din aceste
functiuni de cei amintiti mai sus, numai cu aprobarea Sinodului Permanent, la
propunerea Chiriarhului, pentru activitatea exceptionala.
CAP. 4
Disciplina clerului
Art. 145
Organele disciplinare si de judecata pentru clericii de mir, preoti diaconi
si cantaretii, in chestiunile pur bisericesti sunt:
1. Consistoriul disciplinar protopopesc;
2. Consistoriul eparhial;
3. Consistoriul central bisericesc.
Art. 146
Pe langa protopopiate functioneaza consistoriul disciplinar protopopesc.
Consistoriul disciplinar protopopesc are un presedinte si trei membri,
dintre care doi membri clerici, numiti pe termen de patru ani, de catre
Chiriarh, dintre preotii cu examenul de promovare din categoria I, din
protopopiat, cu cunostinte canonice si un cantaret.
In cazurile cand se judeca chestiuni privitoare numai la preoti, membrul
cantaret nu participa.
Art. 147
Consistoriul disciplinar protopopesc functioneaza ca organ disciplinar si
de judecata pentru personalul bisericesc inferior si ca organ de impaciuire
pentru neintelegerile ivite in sanul personalului bisericesc, cu privire la
taxele de epitrahil, neintelegerile dintre parohieni si preotime, precum si
pentru cele privitoare la micsorarea veniturilor preotesti de catre adunarea
parohiala.
Daca partile nu s-au declarat impacate prin hotarirea data, cauza se
transpune spre judecare, in ultima instanta, la consistoriul eparhial.
Hotaririle Consistoriului disciplinar protopopesc, privind personalul
bisericesc inferior, sunt definitive dupa aprobarea lor de Chiriarh si nu pot
fi atacate cu recurs la consistoriul eparhial, decat cele care prevad pedeapsa
destituirii pentru cantaretii bisericesti.
Art. 148
Consistoriul eparhial functioneaza la fiecare eparhie si este format din:
trei membri titulari, doi membri supleanti. Membrii sunt toti preoti cu
examenul de promovare, din categoria I, doctori sau licentiati in teologie, cu
cunostinte canonice si juridice.
Ei se aleg de Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani si se aproba de
Chiriarh, putand fi realesi.
Presedintele consistoriului se numeste de catre Chiriarh dintre membrii
titulari ai acestuia.
Consistoriul va avea un grefier numit de Chiriarh la propunerea
presedintelui.
Art. 149
Consistoriul eparhial da hotariri definitive si executorii, prin simpla lor
aprobare de catre Chiriarh, sau hotariri supuse recursului, dupa criterii ce se
vor stabili prin regulament.
Art. 150
Consistoriul Central Bisericesc functioneaza la Patriarhie si este format
din cinci membri si un grefier. Fiecare membru titular poate avea cate un
supleant.
Membrii sunt toti preoti, cu examenul de promovare din categoria I, doctori
sau licentiati in teologie, cu cunostinte canonice si juridice, avand o vechime
de cel putin 15 ani in preotie.
Ei se aleg pe un termen de 4 ani de catre Adunarea Nationala Bisericeasca
cu aprobarea Patriarhului, putand fi realesi.
Presedintele Consistoriului se numeste dintre membrii titulari ai acestuia
de catre Patriarh.
Art. 151
Consistoriul Central Bisericesc este organul de recurs pentru hotaririle
consistoriilor eparhiale, cu exceptia celor prin care s-a aplicat pedeapsa
caterisirii.
Art. 152
Sfantul Sinod ca organ de recurs judeca toate cauzele sanctionate de
consistoriile eparhiale cu caterisirea.
Art. 153
Hotaririle instantelor disciplinare si de judecata devin executorii numai dupa
investirea lor cu formula executorie de catre Chiriarh.
Art. 154
Hotaririle instantelor disciplinare si de judecata se executa prin organele
Bisericii.
Art. 155
Membrii Sfantului Sinod si arhiereii vicari sunt supusi jurisdictiei executive
a acestuia, pentru toate abaterile disciplinare bisericesti.
Art. 156
Episcopul ca sef ierarhic poate aplica singur sanctiuni disciplinare
personalului bisericesc al eparhiei, in masura si in conditiunile ce se vor
fixa prin regulament.
Art. 157
Impricinatii pot fi aparati in fata tuturor organelor disciplinare si de
judecata bisericeasca de catre aparatorii bisericesti, recrutati conform
dispozitiunilor din regulament.
Art. 158
Constituirea si competenta organelor disciplinare, precum si procedura de
judecata, se vor determina printr-un regulament special, intocmit de Sfantul
Sinod si aprobat la propunerea Ministrului Cultelor, prin decret al Prezidiului
Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Regulamentul va determina normele si conditiunile de revizuire a
sentintelor date de organele disciplinare si de judecata.
PARTEA III
Institutii anexe ale Bisericii Ortodoxe Romane
Art. 159
Pe langa Patriarhia Romana, functioneaza cu patrimoniu distinct:
a) Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;
b) Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane;
c) Fondul de credit si ajutor pentru clerul ortodox roman;
1. Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa
Art. 160
Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Romane, cu
sediul in localul Sf. Sinod si Manastirea Antim din Bucuresti, are ca scop
editarea, tiparirea si raspandirea Sfintei Scripturi, a cartilor de ritual, a
lucrarilor si revistelor de stiinta teologica si a literaturii pentru intarirea
religiozitatii credinciosilor, precum si pentru confectionarea si raspandirea
icoanelor si obiectelor sacre si a celor cu caracter religios, necesare
bisericilor si credinciosilor.
Toate produsele Institutului Biblic si de Misiune se distribuie bisericilor
si credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.
Art. 161
Institutul Biblic si de Misiune functioneaza sub indrumarea Patriarhului,
fiind administrat de Consiliul National Bisericesc si Administratia
Patriarhala, ajutati de un comitet tehnic compus din 4 membri si un presedinte,
alesi de Sinodul Permanent si de Consiliul National Bisericesc, in sedinta
comuna, pe termen de patru ani.
Art. 162
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului Institutului Biblic
se vor determina prin regulamentul de functionare al Consiliului National
Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.
Tipografia Cartilor Bisericesti, tipografiile de la manastirile Neamtu si Cernica,
atelierele de confectionat icoane, cruci si alte obiecte bisericesti din
manastiri, precum si atelierele pentru confectionat stofe preotesti si odajdii
bisericesti de la manastirea Tiganesti si alte manastiri, fac parte integranta
din Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa. Toate tipografiile eparhiale se
incadreaza in Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa.
2. Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane
Art. 163
Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane are ca scop
asigurarea bunurilor bisericesti.
Art. 164
Fondul este condus si administrat de Serviciul economic al Administratiei
Patriarhale.
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului se vor introduce in
regulamentul special intocmit pentru functionarea Consiliului National
Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.
3. Fondul de credit si ajutor pentru clerul ortodox roman
Art. 165
Fondul de credit si ajutor are de scop acordarea de imprumuturi clerului si
parohiilor, cum si ajutoare pentru personalul bisericesc, in cazuri de boala
sau deces.
Art. 166
Acest fond este condus si administrat de Serviciul economic al
Administratiei Patriarhale, printr-un consiliu special din cinci membri, ales
de catre Consiliul National Bisericesc si aprobat de Patriarh, pe termen de
patru ani.
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului se vor introduce in
regulamentul special intocmit pentru functionarea Consiliului National
Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.
Dispozitiuni comune
Art. 167
Functionarii Institutului Biblic si de Misiune, ai Fondului de Asigurare a
Bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane, precum si ai Fondului de credit si ajutor
pentru clerul ortodox Roman, se bucura de dispozitiunile generale cu privire la
functionari in ceea ce priveste salarizarea, fie ca sunt platiti de Stat, fie
ca sunt platiti din fonduri proprii si numirea lor se comunica Ministerului
Cultelor.
PARTEA IV
Dispozitiuni diverse
Despre averea bisericeasca
Art. 168
Totalitatea bunurilor apartinand Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor,
Protopopiatelor, Parohiilor si Manastirilor constituie averea bisericeasca.
Art. 169
Din punct de vedere al destinatiei sale, averea bisericeasca cuprinde
bunuri sacre si bunuri comune.
Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfintire sau binecuvantare cultului
divin. Ele nu pot fi instrainate si nici urmarite.
Bunurile comune sunt cele afectate intretinerii bisericilor, a slujitorilor
ei, operelor culturale si de caritate si indeplinirii celorlalte scopuri ale
Bisericii.
Art. 170
Averea fundatiunilor si asociatiunilor, care au personalitate juridica,
este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica in limita si in
conditiunile actelor constitutive si conform dispozitiunilor acestui statut.
Donatiunile cu destinatie fac parte din averea bisericeasca si se
administreaza ca atare.
Art. 171
Dobandirea, instrainarea, grevarea si administrarea averii bisericesti,
precum si controlul ierarhic si verificarea gestionara se vor face dupa normele
ce se vor stabili printr-un regulament special, intocmit de Adunarea Nationala
Bisericeasca.
Dispozitiuni cu privire la edificiile si la cimitirele rurale
Edificiile bisericesti
Art. 172
Bisericile sunt:
a) Parohiale si filiale;
b) De cimitir;
c) Fundationale;
d) Izolate;
e) Paraclise;
f) Catedrale;
g) De manastiri;
h) Din strainatate.
Art. 173
Biserica parohiala apartine parohiei. Daca intr-o parohie sunt mai multe
biserici, episcopul desemneaza pe cea de capetenie ca biserica parohiala.
In orasele cu resedinta episcopala, ca si in orasele de resedinta de
regiune sau raion, episcopul va designa biserica catedrala.
Art. 174
Bisericile din cimitire - intrucat nu sunt de sine statatoare - sunt
pendinte de biserica parohiala cea mai apropiata.
Unde imprejurarile locale o pretind, episcopul poate dispune si altfel.
Art. 175
Bisericile ctitoresti, intemeiate pe baza actelor de fundatii, se conduc de
epitropii speciale, potrivit acelor acte, sub presedintia Chiriarhului sau
delegatului sau; stau insa si ele sub jurisdictiunea si controlul autoritatilor
bisericesti din punct de vedere administrativ, gestionar si religios, ca si
bisericile parohiale, supunandu-se acelorasi obligatiuni fata de eparhie.
Actele de functiune ale acestor biserici pot fi - daca e cazul - cercetate
si puse de acord cu dispozitiunile acestui statut de catre autoritatile
bisericesti. In caz de refuz, biserica, cu toate bunurile ei mobile si imobile,
trece in administratia eparhiei.
Art. 176
Daca o fundatie filantropica sau culturala, cu biserica separata de
cladirile fundatiunii, s-ar desfiinta, biserica ei trece in posesiunea parohiei
sau eparhiei pe teritoriul careia se afla.
Art. 177
O biserica particulara, imediat dupa sfintirea ei, trece in proprietatea si
folosinta eparhiei, cu tot terenul si cladirile afectate ei si cade sub
dispozitiunile acestui statut, tinandu-se bineinteles seama de actele de
fundatiune. Eventualele conditii testamentare contrare acestui statut se vor
considera nule.
Art. 178
Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo asezare
omeneasca, bisericile monumente istorice, cum si toate monumentele istorice cu
caracter religios apartin eparhiei pe teritoriul careia se afla si cad in grija
si administrarea acelei eparhii.
Art. 179
Afara de paraclisele de la resedinte sau biserici principale, mai sunt
paraclise de sine statatoare.
Acestea sunt pendinte de autoritatea in serviciul careia stau, avand insa
ca autoritate suprema bisericeasca pe episcop.
Pe preotul lor il numeste pretutindeni episcopul, dupa propunerea motivata
a consiliului eparhial.
Art. 180
Biserici de orice categorie se pot ridica numai cu invoirea si
binecuvantarea episcopului, fie ca se cladesc din nou, fie ca se transforma
dintr-un alt edificiu.
Obiectele de cult de la bisericile desfiintate nu se pot folosi decat
conform dispozitiunilor episcopului.
Cimitirele rurale
Art. 181
Fiecare parohie rurala are dreptul la un cimitir pentru ingroparea
mortilor, care este proprietatea parohiei.
Art. 182
Cimitirul si locul sau se administreaza de organele parohiale.
Art. 183
Cimitirul se supravegheaza de paroh si consiliul parohial, care este dator
a se ingriji de imprejmuirea lui si de tinerea lui in buna ordine.
Art. 184
Locurile de morminte se dau cu plata sau gratuit, dupa hotarirea
consiliului parohial si potrivit legii ce ar reglementa aceasta.
Art. 185
Cimitirele noi se infiinteaza in intelegere cu autoritatile sanitare si
administrative.
Despre personalitatea juridica
Art. 186
Parohiile, protopopiatele, manastirile, episcopiile, mitropoliile si
patriarhia, sunt persoane juridice de drept public*).
------------
*) Asupra sensului acestei notiuni a se vedea art. 28 al Decretului 177 din
4 August 1948.
Despre incompatibilitati
Art. 187
In intreaga Biserica Ortodoxa Romana nimeni nu poate fi in acelasi timp:
a) Membru al consiliului eparhial si al consistoriului eparhial;
b) Protopop si membru al consistoriului eparhial;
c) Membru al Consistoriului National Bisericesc si al Consistoriului
central bisericesc;
d) Asemenea nu pot fi alesi membri ai Consistoriului protopopesc, ai
consiliului eparhial si ai consistoriului eparhial cei ce sunt inruditi intre
ei, sau cu Chiriarhul respectiv, pana la al patrulea grad de sange si al doilea
de cuscrie;
e) Functionar in administratia si controlul bisericesc si membru in
forurile de disciplina bisericesti.
Art. 188
Nici un membru al vreunui corp bisericesc reprezentativ, administrativ, de
control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la deciderea
urmatoarelor cauze:
a) A cauzei lor proprii sau a celor ce le pot aduce pagube sau castig
personal;
b) A cauzelor rudeniilor, pana la al patrulea grad de sange sau al doilea
de cuscrie;
c) A cauzelor parintilor sau copiilor adoptivi, precum si a cauzelor celor
ce stau sub tutoratul sau curatela lor;
d) A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti, sau pe care
le-au anchetat;
e) A cauzelor la a caror decidere au luat odata parte in instanta inferioara.
Despre cheltuieli si ajutorul Statului
Art. 189
Cheltuielile pentru intretinerea cultului ortodox vor fi acoperite in
contributii consimtite de credinciosi si din venituri proprii ale Bisericii.
Salariile slujitorilor si ale functionarilor bisericesti si asezamintelor
Bisericii Ortodoxe, precum si cheltuielile pentru centrele eparhiale si
patriarhale, sunt platite de catre Stat, in conformitate cu bugetul sau anual.
Art. 190
Salarizarea personalului Bisericii Ortodoxe se face conform normelor
generale in vigoare pentru functionarii publici.
Art. 191
Numirile in orice functiuni bisericesti vor fi comunicate Ministerului
Cultelor.
Art. 192
Terenurile agricole parohiale (sesii, donatii, etc.) si terenurile agricole
(arabil, pasune, islaz, livezi etc.) ale eparhiilor, schiturilor si
manastirilor vor fi folosite de proprietari si uzufructuari, conform normelor
stabilite de forurile competente ale Statului.
Despre asociatii de eparhii
Art. 193
Fiecare eparhie sau in unire cu altele din Mitropolia de care tin, are
dreptul de a infiinta tipografii bisericesti si ateliere pentru confectionarea
obiectelor de cult, necesare bisericilor si asezamintelor lor, incadrate
Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, precum si turnatorii de lumanari
necesare cultului. Toate produsele se vor distribui bisericilor si
credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale si prin pangarul si
colportajul parohiilor.
Dreptul de succesiune al ierarhilor si monahilor
Art. 194
Eparhiile au vocatiune asupra intregii averi succesorale a ierarhilor lor
si se socotesc succesoare rezervatare a 1/2 din aceasta avere, in cazul in care
vin in concurs cu succesorii sesinari sau testamentari.
Drepturile succesorilor sesinari sau testamentari se vor raporta numai
asupra jumatatii nerezervata eparhiilor si sunt reglementate conform
dispozitiunilor Codului Civil.
Art. 195
Biblioteca ierarhilor, precum si toate odajdiile si obiectele de cult ale
acestora nu intra in masa succesorala si se dobandesc de drept in intregime de
catre eparhie.
Art. 196
Averea monahilor si monahiilor adusa cu dansii in manastiri, ca si cea
dobandita in orice mod in timpul monahismului, ramane intreaga manastirii de
care tine.
Art. 197
Ierarhii pensionati, retrasi sau demisionati sunt obligati a locui in
manastirea de la care au metania, sau in aceea ce li se va destina de Sf.
Sinod, iar dupa moarte averea lor e supusa dispozitiunilor din art. 194 si 195.
Despre stemele eparhiale
Art. 198
Stema Patriarhiei, precum si stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si
Episcopiilor se vor stabili de Sfantul Sinod.
Buletinul Oficial
Art. 199
Patriarhia Romana publica Revista:
I. Buletinul sau Oficial, <<Biserica Ortodoxa Romana>>, in care
vor fi inserate in mod obligator:
a) Dezbaterile organelor deliberative centrale ale Bisericii;
b) Deciziile si dispozitiile cu caracter normativ date pentru intreaga
Biserica Ortodoxa Romana;
c) Toate celelalte dispozitii si incunostintari pentru care este necesara
publicitatea;
d) Teme (subiecte) de indrumare pastorala, recensii, etc.
II. Revista <<Ortodoxia>> pentru problemele de ordin extern
ortodox si interconfesional.
III. Revista <<Studii Teologice>> a celor trei Institute
Teologice universitare, cu prelegerile si studiile profesorilor.
Buletinul Oficial si cele doua reviste sunt obligatorii pentru toate
parohiile din cuprinsul Patriarhiei Romane.
Dispozitiuni finale si transitorii
Art. 200
Adunarile eparhiale constituite in baza prezentului Statut vor proceda, in
sedintele primei intruniri, la clasificarea parohiilor si fixarea
protopopiatelor din eparhia respectiva, in conformitate cu dispozitiile
cuprinse in Statutul de fata.
Art. 201
Actualele organe reprezentative in parohii, protopopii, eparhii, mitropolii
si Patriarhie inceteaza pe data constituirii noilor organe deliberative
instituite prin prezentul Statut.
Art. 202
Absolventii fostelor Institute sau Academii teologice din Ardeal, care au
la baza bacalaureatul, diploma de seminar teologic sau de scoala normala cu opt
clase, precum si examenul de calificatie preoteasca, sunt asimilati in drepturi
cu licentiatii in teologie.
Art. 203
Preotii si diaconii in functiune la data publicarii prezentului Statut, cu
o vechime de 5 - 10 ani de preotie, sunt socotiti provizorii, urmand a depune
examenul de definitivat in conditiunile art. 123, iar cei cu o vechime in
preotie de peste zece ani sunt dispensati de examenul de definitivat, urmand sa
depuna numai examenul de promovare in conditiunile art. 124 din statutul de
fata.
Art. 204
Chiriarhii, in termen de cel mult trei luni de la publicarea prezentului
Statut, vor revizui toate distinctiunile onorifice bisericesti ale clerului din
eparhia respectiva.
Vor mentine distinctiunile de sachelar, pentru cei care se incadreaza in
dispozitiunile art. 140 din acest Statut si vor face propuneri motivate
Sinodului Mitropolitan pentru mentinerea distinctiunilor respective de iconom
sau iconom stavrofor.
Distinctiunile care nu vor fi mentinute si publicate in <<Buletinul
Oficial>> al eparhiei respective sunt anulate.
Aceeasi revizuire se va face si pentru rangurile monahale.
Se considera anulate toate rangurile de arhimandrit si mitrofor, care au
fost acordate fara aprobarea Sfantului Sinod.
Art. 205
Consilierii administrativi eparhiali si patriarhali in functiune,
recunoscuti de Ministerul Cultelor la data publicarii prezentului Statut,
precum si toti functionarii definitivi din administratia eparhiala si centrala,
clerici sau mireni, se pot incadra in posturile echivalente, prevazute in noua
organizare bisericeasca la centrele respective.
Daca vreunii din acestia nu pot fi incadrati la centrul respectiv, ei pot
fi transferati si incadrati la alt centru, in posturi egale.
Clericii din aceasta categorie, la cerere, pot fi transferati la posturi de
preot sau protopop.
Cei care nu accepta transferarea la alt centru administrativ bisericesc, se
considera demisionati.
Incadrarile si transferarile consilierilor administrativi patriarhali si
ale functionarilor administrativi de la Sfantul Sinod, Consiliul National
Bisericesc, Institutul Biblic, Tipografia Cartilor Bisericesti si Casa
Clerului, se face de catre Consiliul National Bisericesc.
Noile incadrari si transferari se comunica Ministerului Cultelor pentru
recunoastere.
Modificarea Statutului
Art. 206
Acest Statut, intocmit de Biserica, pe temeiul principiilor si dispozitiunilor
generale, cuprinse in canoanele Bisericii si in legea pentru regimul general al
cultelor religioase, pentru a determina modalitatile dupa care Patriarhia
Romana isi reglementeaza, conduce si administreaza afacerile sale religioase,
culturale, fundationale si epitropesti, este si ramane obligatoriu pentru
intreaga Biserica Ortodoxa Romana.
Toate dispozitiunile prezentului Statut sunt aplicabile in cadrul si in
conformitate cu legea regimului general al cultelor, prevazuta de Constitutia
Republicii Populare Romane, iar regulamentele de aplicare a Statutului vor fi
aprobate prin decizie de Ministerul Cultelor.
Adunarea Nationala Bisericeasca poate aduce modificari prezentului Statut
numai cu o majoritate de 2/3 voturi din totalul membrilor sai.
Modificarile acestea vor trebui insa aprobate printr-un decret al
Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea Guvernului, prin Ministerul
Cultelor.
Art. 207
Toate dispozitiunile de orice fel, contrarii acestui Statut, sunt si raman
abrogate.
Votat cu unanimitate de Sfantul Sinod, in sedintele de la 19 si 20
Octombrie 1948.