ACORD Nr. 0
din 7 septembrie 2010
între Guvernul României si
Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de cooperare
elvetiano-român pentru reducerea disparitatilor economice si sociale în cadrul
Uniunii Europene extinse*)
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 741 din 5 noiembrie 2010
Guvernul României (denumit în continuare partea
româna) si Consiliul Federal Elvetian (denumit în continuare partea
elvetiana), denumite în continuare parti,
- cunoscând importanta extinderii Uniunii Europene
(denumita în continuare UE) pentru stabilitatea si prosperitatea din
Europa;
- având în vedere solidaritatea partii elvetiene fata de
eforturile UE de reducere a disparitatilor economice si sociale din UE;
- pornind de la cooperarea anterioara de succes dintre
cele doua tari;
- având în vedere relatiile prietenesti dintre cele doua
tari;
- dorind sa consolideze aceste relatii si cooperarea
fructuoasa dintre cele doua tari;
- intentionând sa promoveze dezvoltarea sociala si
economica viitoare în România;
- având în vedere ca Consiliul Federal Elvetian si-a
exprimat, în Addendumul din 25 iunie 2008 (denumit în continuare Addendum) la
Memorandumul de întelegere cu Comunitatea Europeana din 27 februarie 2006
(denumit în continuare Memorandum de întelegere), intentia ca partea
elvetiana sa mareasca contributia sa pentru reducerea disparitatilor economice
si sociale din UE extinsa de 1.000.000.000 CHF (un miliard de franci elvetieni)
cu o contributie suplimentara de pâna la 257.000.000 CHF (doua sute cincizeci
si sapte de milioane de franci elvetieni) pentru România si Bulgaria,
au convenit urmatoarele:
ARTICOLUL 1
Definitii
In scopul acestui acord-cadru:
- contributie înseamna contributia financiara
nerambursabila acordata de partea elvetiana;
- Programul de cooperare elvetiano-român înseamna
programul bilateral pentru implementarea acestui acord-cadru;
- masura-suport înseamna un proiect, un fond
tematic, facilitatea de pregatire a proiectului, asistenta tehnica sau alte
activitati comune;
*) Traducere.
- proiect înseamna un proiect individual sau un
program. Un program este format din proiecte componente legate între ele
printr-o tema comuna sau prin obiective comune;
- fond tematic înseamna o schema pentru
finantarea activitatilor ce se adreseaza unor domenii tematice specifice sau
anumitor grupuri de beneficiari;
- activitate înseamna asistenta specifica pentru,
printre altele, proiecte, burse, parteneriate si transfer de cunostinte,
oferita în cadrul unui fond tematic;
- angajament înseamna alocarea unei anumite sume
din contributie pentru o masura-suport convenita de parti;
- acord privind proiectul înseamna un acord între
parti si, dupa caz, alte parti contractante, cu privire la implementarea unui
proiect convenit de catre parti;
- acord privind fondul tematic înseamna un acord
între parti si, dupa caz, alte parti contractante, cu privire la implementarea
unui fond tematic convenit de catre parti;
- Unitatea Nationala de Coordonare (UNC) înseamna
unitatea româna însarcinata cu coordonarea Programului de cooperare
elvetiano-român;
- organism intermediar înseamna orice persoana
juridica publica sau privata desemnata de UNC, care actioneaza sub
responsabilitatea UNC ori care îndeplineste sarcini în numele UNC cu privire la
agentiile executive care implementeaza proiecte;
- organism intermediar elvetian înseamna orice
persoana juridica publica sau privata mandatata de partea elvetiana pentru
managementul unui fond tematic;
- autoritatea de plata înseamna unitatea
stabilita în cadrul Ministerului Finantelor Publice, care asigura, pentru
partea româna, controlul financiar corespunzator al Programului de cooperare
elvetiano-român;
- autoritatea de audit înseamna unitatea stabilita
în cadrul Ministerului Finantelor Publice responsabila, pentru partea româna,
cu controlul utilizarii resurselor financiare ale Programului de cooperare
elvetiano-român;
- agentie executiva înseamna orice persoana
juridica publica ori privata sau orice organizatie recunoscuta de parti si
mandatata sa implementeze masurile-suport;
- acord de implementare înseamna un acord între
UNC si/sau organismul intermediar si agentia executiva pentru implementarea
proiectului;
- acord de mandat înseamna un acord între partea
elvetiana, organismul intermediar elvetian si/sau o posibila agentie executiva
pentru implementarea unui fond tematic;
- acord de delegare înseamna un acord între UNC
si organismul intermediar/agentia executiva/autoritatea de plata pentru a delega
sarcini de la UNC catre organismul intermediar/agentia executiva/autoritatea de
plata pentru implementarea proiectelor;
- facilitatea de pregatire a proiectului înseamna
facilitatea prin care se acorda sprijin financiar pentru pregatirea
propunerilor finale de proiecte;
- fondul pentru asistenta tehnica înseamna fondul
înfiintat pentru finantarea sarcinilor îndeplinite de autoritatile române,
aditional si exclusiv pentru implementarea contributiei;
- schema de grant înseamna un fond înfiintat în
cadrul unui fond tematic pentru un scop clar definit, destinat finantarii
activitatilor mici, într-un mod eficient.
ARTICOLUL 2
Obiective
1. Partile vor promova reducerea disparitatilor
economice si sociale din UE extinsa prin masuri-suport convenite de comun acord
de catre parti si în conformitate cu Memorandumul de întelegere si Addendumul
la acesta, precum si cu Cadrul conceptual al Programului de cooperare
elvetiano-român, detaliat în anexa nr. 1 la prezentul acord-cadru.
2. Obiectivul prezentului acord-cadru este acela de a
stabili un cadru de reguli si proceduri pentru planificarea si implementarea
cooperarii între parti.
ARTICOLUL 3
Valoarea contributiei
1. Partea elvetiana convine sa acorde României o
contributie nerambursabila pentru reducerea disparitatilor economice si sociale
din cadrul unei UE extinse, de pâna la 181 milioane CHF (o suta optzeci si unu
de milioane de franci elvetieni) pentru o perioada de angajament de 5 ani si o
perioada de plata de pâna la 10 ani, începând de la data aprobarii contributiei
de catre Parlamentul Elvetian, respectiv 7 decembrie 2009.
2. Partile vor accepta transmiterea de propuneri finale
de masuri-suport pentru angajarea fondurilor, nu mai târziu de doua luni
înainte de sfârsitul perioadei de angajament.
3. Fondurile neangajate în perioada de angajament nu vor
mai fi disponibile pentru Programul de cooperare elvetiano-român.
ARTICOLUL 4
Sfera de aplicare
Prevederile acestui acord-cadru se vor aplica masurilor-suport
nationale si transnationale finantate de partea elvetiana sau cofinantate de
partea elvetiana cu institutii multilaterale si alti donatori, executate de
catre o agentie executiva, convenita de ambele parti.
ARTICOLUL 5
Utilizarea contributiei
1. Contributia va fi folosita pentru finantarea
masurilor-suport si poate avea urmatoarele forme:
a) asistenta financiara ce include granturi, linii de
credit, scheme de garantare, participare la capital si la datorii si
împrumuturi;
b) asistenta tehnica.
2. Contributia va fi folosita în conformitate cu
obiectivele, principiile, strategiile, concentrarea geografica si tematica,
potrivit prezentarii din cadrul conceptual din anexa nr. 1 la prezentul
acord-cadru.
3. Un cuantum de 5% din contributie va fi folosit de
partea elvetiana pentru administrarea acestui acord-cadru. Acesta include,
printre altele, cheltuielile cu personalul si consultantii, infrastructura
administrativa, misiunile, monitorizarea si evaluarea.
4. Contributia, sub forma de finantare, nu poate depasi
60% din totalul costurilor eligibile aferente unei masuri-suport, cu exceptia
cazului în care masurile-suport primesc o finantare suplimentara sub forma de
alocatii bugetare din partea autoritatilor nationale, regionale sau locale, caz
în care contributia nu poate depasi 85% din costurile eligibile totale.
Masurile-suport pentru dezvoltare institutionala si asistenta tehnica,
masurile-suport implementate de catre organizatii neguvernamentale, precum si
asistenta financiara pentru sectorul privat (linii de credit, scheme de
garantare, participare la capital si la datorii) pot fi finantate integral din
contributie.
5. Urmatoarele costuri nu vor fi eligibile pentru
finantare: cheltuieli realizate de catre toate partile înainte de semnarea
acordului pentru respectiva masura-suport, asa cum se mentioneaza în paragraful
3 al art. 6, dobânda pentru datorii, achizitia de terenuri si cladiri, taxa pe
valoarea adaugata de recuperat, conform celor prevazute în art. 7 al
prezentului acord-cadru.
ARTICOLUL 6
Coordonare si proceduri
1. Pentru ca masurile-suport sa aiba cel mai mare impact
posibil si pentru a evita paralelisme si suprapunerea cu proiecte finantate
prin fonduri structurale si/sau de coeziune, precum si din orice alte surse de
finantare, partile vor asigura coordonarea eficienta si vor pune la dispozitie
toate informatiile necesare în acest scop.
2. Toata corespondenta dintre parti, inclusiv rapoarte
si documente legate de masurile-suport, va fi redactata în limba engleza.
3. Fiecare masura-suport va face obiectul unui acord (de
exemplu: Acord de proiect, Acord pentru fondul tematic), care va stabili
termenii si conditiile asistentei financiare, precum si rolul si
responsabilitatile partilor contractante.
4. In general, partea româna raspunde de identificarea
proiectelor care urmeaza sa fie finantate din contributie, în timp ce fondurile
tematice sunt în sarcina partii elvetiene. De asemenea, partea elvetiana poate
sa propuna partii române proiecte care urmeaza sa fie finantate din
contributie, inclusiv proiecte ale institutiilor multilaterale, nationale sau
transnationale. Regulile si procedurile pentru selectia si implementarea
masurilor-suport sunt stabilite în anexele la acest acord-cadru.
5. Toate masurile-suport vor fi aprobate de partea
româna si de partea elvetiana. Partile acorda o importanta mare monitorizarii,
evaluarii si auditarii masurilor-suport si a întregului Program de cooperare
elvetiano-român. Partea elvetiana sau orice alta terta parte mandatata,
actionând în numele sau, are dreptul sa ia cunostinta, sa monitorizeze, sa
revizuiasca, sa auditeze ori sa evalueze toate activitatile si procedurile
legate de implementarea masurilor-suport din contributie, dupa cum considera
necesar partea elvetiana. Partea româna va pune la dispozitie toate
informatiile cerute sau utile si va întreprinde ori va face sa fie întreprinse
toate actiunile ce permit realizarea deplina a acestor mandate.
6. Dupa intrarea în vigoare a prezentului acord-cadru,
partea româna va informa partea elvetiana despre deschiderea unui cont bancar
separat în care vor fi depuse fondurile primite din contributia elvetiana.
Dobânda neta acumulata va fi raportata anual partii elvetiene. Sumele pentru
fondurile tematice care sunt gestionate direct de un organism intermediar
elvetian sau de o agentie executiva, precum si costurile de administrare
elvetiene mentionate la paragraful 3 al art. 5 din prezentul acord-cadru nu vor
fi prelucrate prin acest cont.
7. Procedurile de plata pentru proiecte si fonduri tematice
sunt prezentate în anexele nr. 3 si respectiv, nr. 4. Procedurile pentru fondul
de asistenta tehnica si facilitatea de pregatire a proiectului sunt mentionate
în anexa nr. 5.
8. UNC va constitui un comitet de monitorizare,
responsabil cu monitorizarea implementarii Programului de cooperare
elvetiano-român.
ARTICOLUL 7
Taxa pe valoarea adaugata si alte impozite si taxe
1. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) va fi
considerata cheltuiala eligibila doar daca este suportata efectiv si definitiv
de agentia executiva. TVA care poate fi recuperata prin orice mijloace nu va fi
considerata eligibila, chiar daca nu este recuperata efectiv de agentia
executiva sau de beneficiarii finali.
2. Alte comisioane, impozite si taxe, în special
impozitele directe si contributiile de securitate sociala aferente salariilor
si renumeratiilor eligibile, vor reprezenta cheltuieli eligibile doar daca sunt
suportate efectiv si definitiv de catre agentia executiva sau de catre
organismul intermediar.
ARTICOLUL 8
Reuniunile anuale si raportarile
1. Partile sunt de acord sa organizeze reuniuni anuale
pentru a asigura implementarea eficienta a Programului de cooperare
elvetiano-român. Prima întâlnire va avea loc în termen de cel mult 18 luni dupa
începerea aplicarii acestui acord-cadru.
2. Partea româna va organiza reuniunile în cooperare cu
partea elvetiana. Cu o luna înainte de reuniuni, UNC va prezenta un raport
anual consolidat pentru întregul Program de cooperare elvetiano-român. Acesta
va include aspectele mentionate în anexa nr. 2, dar nu va fi limitat la
acestea.
3. In termen de 3 luni de la plata finala în baza
acestui acord-cadru, partea româna va transmite partii elvetiene un raport
final pentru evaluarea îndeplinirii obiectivului acestui acord-cadru si o
declaratie financiara finala privind folosirea contributiei, pe baza
auditurilor financiare ale masurilor-suport.
ARTICOLUL 9
Autoritati competente
1. Partea româna autorizeaza Ministerul Finantelor
Publice sa actioneze în numele sau, ca UNC pentru Programul de cooperare
elvetiano-român. UNC va avea responsabilitatea generala pentru managementul
contributiei în România. Partea româna autorizeaza Ministerul Finantelor
Publice sa actioneze în numele sau ca autoritate de plata si ca autoritate de
audit.
2. Partea elvetiana autorizeaza Departamentul Federal
pentru Afaceri Externe, actionând prin Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si
Cooperare (SDC), si Departamentul Federal pentru Afaceri Economice,
actionând prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), sa
actioneze în numele sau pentru implementarea Programului de cooperare
elvetiano-român. Masurile-suport sunt alocate unei institutii sau alteia din
cele desemnate mai sus, conform domeniilor lor de competenta.
3. Ambasada Elvetiei din Bucuresti va actiona ca punct
de contact pentru UNC cu privire la informatiile oficiale referitoare la
Programul de cooperare elvetiano-român. Comunicarea zilnica dintre autoritatile
competente poate fi realizata în mod direct.
ARTICOLUL 10
Preocupari comune
Partile împartasesc o preocupare comuna: lupta împotriva
utilizarii necorespunzatoare a fondurilor, care dauneaza bunei guvernari si
utilizarii adecvate a resurselor necesare pentru dezvoltare, si, în plus, pune
în pericol concurenta loiala si deschisa bazata pe pret si calitate. Prin
urmare, acestea îsi declara intentia de a-si uni eforturile în lupta împotriva
utilizarii necorespunzatoare a fondurilor si declara, în special, ca oricine
solicita, accepta sa i se promita sau primeste un avantaj pentru a actiona ori a
se abtine de la o actiune în contextul unui mandat sau contract din cadrul
acestui acord-cadru va fi considerat ca a comis un act ilegal ce nu va fi
acceptat. Orice situatie reala de acest fel va constitui un temei suficient
pentru a justifica încetarea valabilitatii acestui acord-cadru, a acordurilor
pentru masurile-suport respective, anularea achizitiilor sau a hotarârilor de
adjudecare ori pentru luarea oricarei masuri de corectare prevazute de
legislatia aplicabila.
ARTICOLUL 11
Prevederi finale
1. Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul
acord-cadru.
2. Orice disputa ce ar putea rezulta din aplicarea
acestui acord-cadru va fi rezolvata prin mijloace diplomatice.
3. Prezentul acord-cadru va intra în vigoare de la data
ultimei notificari prin care se confirma îndeplinirea de catre ambele parti a
procedurilor interne de aprobare. Acordul-cadru acopera o perioada de
angajament de 5 ani si o perioada de plata de 10 ani. Aceasta se aplica pâna la
depunerea raportului final de catre partea româna care evalueaza îndeplinirea
obiectivului acestui acord-cadru, conform paragrafului 3 al art. 8. Perioada de
angajament va începe conform paragrafului 1 al art. 3. Partile vor aplica
provizoriu prezentul acord-cadru începând cu data semnarii acestuia.
4. Orice modificare a acestui acord-cadru se va face în
scris, cu acordul reciproc al partilor si conform procedurilor interne
respective. Orice modificare a anexelor nr. 1-5 la acest acord-cadru se va face
în scris, cu acordul reciproc al autoritatilor competente mentionate la art. 9.
5. Prezentul acord-cadru îsi poate înceta valabilitatea
în orice moment pe baza unei notificari scrise transmise de catre una dintre
parti cu 6 luni înainte, care va cuprinde justificarea respectivei decizii.
Inainte de luarea unei astfel de decizii, partile se vor consulta pentru a se
asigura ca decizia mentionata se bazeaza pe fapte reale si corecte. In cazul
încetarii valabilitatii în acest mod, prevederile acestui acord-cadru vor
continua sa se aplice respectivelor acorduri pentru masurile-suport, încheiate
înainte de încetarea acestui acord-cadru. Partile vor decide de comun acord în
legatura cu orice alte consecinte ale încetarii valabilitatii.
Semnat la Berna la 7 septembrie 2010, in doua exemplare
originale in limba engleza.
Pentru Guvernul României,
Teodor Baconschi,
ministrul afacerilor externe
Pentru Consiliul Federal Elvetian,
Doris Leuthard,
presedintele Confederatiei Elvetiene
Micheline Calmy-Rey,
consilier federal al Confederatiei Elvetiene
ANEXA Nr. 1
CADRUL CONCEPTUAL
al Programului de cooperare elvetiano-român
Anexa nr. 1 este parte integranta a acordului-cadru
dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea
Programului de cooperare elvetiano-român. Orice modificare a prezentei anexe se
va face în scris, cu acordul comun al autoritatilor competente mentionate la
art. 9 din acordul-cadru.
Anexa nr. 1 defineste: obiective; principii; directia
strategica; abordari; concentrare geografica si tematica, inclusiv portofoliul
indicativ pentru masurile-suport si alocarile financiare indicative.
Regulile si procedurile sunt definite: în anexa nr. 2
pentru întregul Program de cooperare elvetiano-român; în anexa nr. 3 pentru
proiecte; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru
facilitatea de pregatire a proiectului si fondul de asistenta tehnica.
1. Obiective
Programul de cooperare elvetiano-român urmareste doua
obiective principale:
- sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si
sociale dintre România si tarile mai dezvoltate din Uniunea Europeana extinsa
(UE); si/sau
- sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si
sociale, în România, dintre centrele urbane dinamice si regiunile periferice
slabe din punct de vedere structural.
In plus:
- contributia elvetiana constituie un element important
al relatiilor bilaterale dintre Elvetia si România. Programul de cooperare
elvetiano-român va îmbunatati continutul si vizibilitatea relatiilor bilaterale
si va oferi ocazia de utilizare a cunostintelor si experientei elvetiene;
- masurile-suport din Programul de cooperare
elvetiano-român vor urmari o dezvoltare sustenabila, echilibrata din punct de
vedere economic si social.
2. Principii
Programul de cooperare elvetiano-român se bazeaza pe
urmatoarele principii:
Transparenta.
Transparenta si deschiderea sunt elementele-cheie ale tuturor activitatilor de
cooperare si sunt obligatorii la toate nivelurile. O atentie sporita pentru
transparenta va fi acordata la selectarea proiectului si activitatilor,
atribuirea contractului si managementul financiar.
Incluziunea sociala.
Activitatile de cooperare vor respecta necesitatea incluziunii grupurilor
dezavantajate social si economic la sansele si beneficiile dezvoltarii.
Sanse si drepturi egale.
Activitatile de cooperare vor creste sansele femeilor si barbatilor de a-si
exercita drepturile în mod egal, prin intermediul unei abordari bazate pe
egalitatea de sexe.
Sustenabilitatea mediului. Activitatile de cooperare vor respecta necesitatea încorporarii
cerintelor de sustenabilitate a mediului.
Implicarea tuturor actorilor. Toti factorii de decizie si toate entitatile implicate în Programul
de cooperare elvetiano-român se vor angaja în implementarea eficienta si
eficace a masurilor-suport convenite.
Subsidiaritate si descentralizare. Activitatile de cooperare vor respecta nevoia de includere a
aspectelor de subsidiaritate si descentralizare, în primul rând, în cadrul
masurilor-suport, la nivel local si regional.
3. Directia strategica
Directia strategica a Programului de cooperare
elvetiano-român este definita prin doua linii strategice:
- Nevoia României de dezvoltare economica si sociala, cu
accent pe urmatoarele domenii: securitate; reforme si incluziunea grupurilor
vulnerabile; mediu si infrastructura; promovarea sectorului privat; instruire
vocationala, cercetare si burse;
- Combinarea necesitatilor României si a punctelor tari
elvetiene pentru a beneficia de cunostintele si experienta elvetiana.
Directia strategica cuprinde:
Parteneri si beneficiari. Programul de cooperare
elvetiano-român va cuprinde o mare varietate de parteneri si beneficiari, cum
ar fi: din sectorul public si privat, organizatii neguvernamentale si
organizatii ale societatii civile.
Parteneriate. Parteneriatele între partenerii elvetieni
si români constituie un element ce îmbogateste Programul de cooperare
elvetiano-român. Cooperarea si parteneriatele institutionale sunt încurajate în
special în ariile de concentrare în care Elvetia contribuie cu experienta specifica,
cunostinte si tehnologii.
Vizibilitate. Vizibilitatea Programului de cooperare
elvetiano-român pentru publicul român si elvetian reprezinta un aspect
important care trebuie luat în considerare atunci când sunt selectate si
implementate masurile-suport. Ambele parti vor face proactiv informari cu
privire la cooperarea lor.
Flexibilitate. In termen de 2 ani de la semnarea
acordului-cadru va avea loc o revizuire a prioritatilor tematice si geografice
si, daca este necesar, dupa caz, se va conveni redirectionarea alocarilor
financiare initiale si vor fi determinate prioritatile pentru partea din
contributie care nu a fost alocata.
Cooperare transnationala. Contributia poate fi folosita
pentru finantarea masurilor-suport transnationale. Masurile-suport
transnationale sunt masuri implementate în mai mult de o tara.
4. Abordari
Programul de cooperare elvetiano-român se bazeaza pe
urmatoarele abordari:
Proiecte. Proiectul se refera la un proiect individual
sau un program. O parte importanta a contributiei elvetiene este acordata sub
forma de finantare de proiecte si programe. Regulile si procedurile
corespunzatoare sunt prezentate în anexa nr. 3 la acordul-cadru.
-Abordarea proiectului individual se va aplica într-o
arie de concentrare în care urmeaza sa fie implementate proiecte de sine
statatoare. Pentru a asigura eficienta si eficacitatea, contributia pentru
fiecare proiect prin abordarea proiectului individual va fi, în general, în
valoare de minimum 1 milion CHF. Pot fi convenite limite financiare superioare
minimale (a se vedea cap. 6 din prezenta anexa). In cazuri exceptionale,
autoritatile competente mentionate la art. 9 din acordul-cadru pot conveni
asupra unor limite financiare inferioare minimale.
- Programul consta din proiecte componente legate între
ele printr-o tema comuna sau obiective comune. Abordarea prin program se va
aplica în ariile de concentrare care au mai multe dintre urmatoarele
caracteristici: angajamente financiare mari; interconectarea diverselor
niveluri (national, regional, local); diversitatea actorilor; contributie la
dezvoltarea politicii; contributii semnificative la dezvoltarea capacitatii; si
aplicarea unui set comun de reguli si proceduri. Abordarea prin program implica
delegarea autoritatii pentru luarea deciziilor în proiectele componente.
Abordarea prin program include: o evaluare initiala a zonei de interes;
definirea obiectivelor, instructiuni si bugete; un plan de implementare a
proiectului; si un concept de monitorizare, coordonare si evaluare. Pentru a
asigura eficienta si eficacitatea, contributia la un anumit program va fi de
minimum 4 milioane CHF.
Fonduri tematice. Fondurile tematice se adreseaza unui
anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt
create pentru implementarea eficienta a activitatilor. In general, volumul
financiar al fiecarei activitati este mic. Insa, în cazuri exceptionale,
volumul financiar poate atinge nivelul celui din proiectele individuale. Un
fond tematic este gestionat de un organism intermediar elvetian, iar activitatile
sunt implementate de o agentie executiva. Regulile si procedurile pentru
fondurile tematice sunt prevazute în anexa nr. 4.
Fondul privind facilitatea de pregatire a proiectului.
Pregatirea proiectelor si planificarea detaliata a proiectelor sunt de maxima
importanta pentru eficienta si eficacitatea implementarii unui proiect.
Sprijinul pentru pregatire poate fi cerut de partea româna sau poate fi
recomandat de partea elvetiana si va fi finantat prin intermediul facilitatii
de pregatire a proiectului (vezi anexa nr. 5).
Fondul pentru asistenta tehnica. Va fi creat un fond
pentru asistenta tehnica pentru a contribui la unele costuri suplimentare
suportate de partea româna în vederea implementarii eficiente si eficace a
contributiei (vezi anexa nr. 5).
5. Concentrare geografica
O parte importanta a resurselor financiare ale
Programului de cooperare elvetiano-român va fi cheltuita în zonele cu
indicatori economici si sociali scazuti.
6. Concentrare tematica, portofoliul indicativ de
masuri-suport si alocarile financiare indicative
In Programul de cooperare elvetiano-român, concentrarea
tematica, portofoliul indicativ de masuri-suport si alocarile financiare
indicative se vor aplica urmatoarelor:
|
1. Securitate, stabilitate si
sprijin pentru reforme
|
|
Nr. crt.
|
Arie de concentrare
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
1.
|
Securitate
|
Abordare: Fond tematic
Obiectiv: Abordarea aspectelor legate de spatiul Schengen si de
Prum, cresterea sigurantei
sociale, precum si intensificarea luptei împotriva coruptiei si a
crimei organizate.
Activitati sub forma de proiecte deja identificate:
a) aspecte legate de spatiul Schengen si de Prum
- aspecte legate de azil;
- dezvoltarea capacitatii personalului oficiului pentru imigrari;
- dezvoltarea capacitatii cu privire la aspecte legate de spatiul
Schengen;
- conformarea cu standardele Schengen pentru implementarea
instrumentelor Prum;
b) cresterea securitatii sociale
- prevenirea traficului cu fiinte umane;
- politia comunitara în zonele rurale;
- siguranta publica în zonele montane;
- seminare privind serviciile în folosul comunitatii - eliberarea
conditionata;
- dezvoltarea capacitatii judecatorilor si procurorilor cu privire
la aplicarea legilor noi;
c) lupta împotriva coruptiei si a crimei organizate
- dezvoltarea capacitatii pentru combaterea coruptiei sistemice;
- cresterea nivelului de constientizare a pericolelor legate de
coruptie;
- dezvoltarea capacitatii judecatorilor si procurorilor în lupta
împotriva coruptiei. Partea româna si partea elvetiana pot propune si alte
activitati sub forma de proiecte. Informatii suplimentare sunt prezentate în
anexa nr. 4.
|
Pâna la
18 milioane
CHF
|
|
Nr. crt.
|
Arie de concentrare
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
2.
|
Reforme în domeniul sanatatii
|
Abordare: Fond tematic
Obiectiv: Cresterea accesului la servicii medicale si sociale,
precum si îmbunatatirea calitatii
serviciilor medicale. Vor avea prioritate activitatile din
medicina primara, medicina de urgenta si
perinatologie.
Activitati sub forma de proiecte identificate deja:
- servicii medicale si sociale integrate la nivelul comunitatii;
- îmbunatatirea unitatilor de terapie intensiva pediatrica;
- servicii de urgenta prespitalicesti;
- servicii medicale de urgenta si salvare aeriana. Informatii
suplimentare se gasesc în anexa nr. 4.
|
Pâna la
10 milioane
CHF
|
|
3.
|
Reforme privind societatea civila si
incluziunea romilor si a altor grupuri vulnerabile
|
Abordare: Fond tematic
Obiectivul 1: Promovarea societatii civile ca actor în cadrul
reformelor care se axeaza tematic pe protejarea naturii si a biodiversitatii,
precum si pe serviciile sociale. (13,8 milioane CHF) Activitati sub forma de
proiecte identificate deja:
- agricultura durabila în regiunile montane;
- Natura 2000 si dezvoltarea rurala;
- dezvoltarea rurala si terenul agricol cu valoare naturala
ridicata;
- Carpatii de Sud, peisaj salbatic în inima Europei;
- dezvoltarea integrata si durabila a padurilor.
Alte activitati sub forma de proiecte vor putea fi propuse de
partea româna sau de partea elvetiana. Activitati sub forma de proiecte mici
finantate prin Schema de granturi:
- Schema de granturi pentru organizatii neguvernamentale pentru
proiecte mici
Obiectivul 2: Promovarea incluziunii sociale a romilor si a altor
grupuri vulnerabile (14 milioane CHF)
Vor fi urmarite doua linii strategice:
Linia 1: Imbunatatirea conditiilor de trai prin: îmbunatatirea
accesului la servicii si la drepturi.
Linia 2: Abilitare si constientizare prin: întarirea identitatii
culturale a romilor si integrarea acestora
(romii ca grup-tinta); cresterea nivelului de acceptare
(majoritatea si romii ca grupuri-tinta); si
participarea mai larga a romilor la luarea deciziilor/institutiile
de politica (majoritatea si romii ca
grupuri-tinta).
Informatii suplimentare se gasesc în anexa nr. 4.
|
Pâna la
27,8 milioane
CHF
|
|
2. Mediu si infrastructura
|
|
Nr. crt.
|
Arie de concentrare
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
4.
|
Imbunatatirea mediului înconjurator
|
Abordare: Proiecte
Obiectivul 1: Contribuirea la managementul „Energiei
durabile" în orase, prin îmbunatatirea
infrastructurii publice, dezvoltarea capacitatii si cresterea
gradului de constientizare privind
eficienta energetica si energia regenerabila, pentru a creste
standardele de viata, a promova
dezvoltarea economica si a oferi un raspuns la schimbarile climatice.
Tipuri de proiecte eligibile:
- sectoarele prioritare si interventiile specifice identificate în
orasele selectate care au planuri de actiune pentru energia durabila. Aceste
proiecte se pot concentra pe o varietate de domenii, precum: reabilitarea
termica a cladirilor publice, termoficare, furnizarea de energie (inclusiv
regenerabila), iluminat public, transport public si planificare urbana.
Pâna la 4 orase selectate. Selectarea oraselor se face pe baza de
criterii convenite, candidatura si angajament dovedit în managementul urban
al eficientei energetice. Va fi selectat doar un numar redus de proiecte
implementate pe oras. Numarul total al proiectelor nu va fi, în principiu,
mai mare de 10.
Obiectivul 2 (pâna la 15 milioane CHF): Sprijinirea procesului de
modernizare în domeniile-cheie legate de mediu, energie si transport public.
Fondurile nealocate pot fi folosite pentru obiectivul 1. Tipuri de proiecte
eligibile:
- pregatirea proiectelor cu prioritate ridicata (studii de
fezabilitate, studii de impact asupra mediului etc), de exemplu, pentru
reteaua de metrou din Bucuresti;
- elaborarea de strategii, planuri de actiune, note de concept si
activitati de instruire în domenii-cheie la nivelul guvernamental central.
Pâna la 3 proiecte. Nu se aplica suma minima definita la sectiunea
4 din aceasta anexa. Obiectivul 3 (pâna la 0,5 milioane CHF): Promovarea
si/sau dezvoltarea parteneriatelor institutionale dintre institutiile române
si cele elvetiene la nivel local, regional sau national prin proiecte cu o
valoare minima de 25.000 CHF. Fondurile nealocate pot fi folosite pentru
obiectivul 1. Tipuri de proiecte eligibile:
Parteneriate institutionale pentru schimbul de cunostinte în
domenii precum: mediul, energia sau transportul public, legate de
îndeplinirea obiectivelor 1 si 2 din aceasta arie de concentrare.
|
Pâna la 52,5
milioane CHF
|
|
3. Sectorul privat
|
|
Nr. crt.
|
Arie de concentrare
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
5.
|
Imbunatatirea mediului de afaceri si a accesului la finantare al
IMM-urilor
|
Abordare: Proiecte
Tipuri de proiecte eligibile:
- linii de credit sau fonduri de risc (de exemplu, prin Fondul
transbalcanic) pentru IMM-uri
|
20,0 milioane CHF
|
|
6.
|
Imbunatatirea reglementarilor în sectorul financiar si întarirea
pietelor financiare si a institutiilor
|
Abordare: Proiecte Tipuri de proiecte eligibile:
- raportare financiara corporatista (Banca Mondiala ca agentie
executiva). Cresterea capacitatii institutionale si de reglementare pentru
raportarea financiara si auditul la nivel national din sectorul corporatist
(pâna la 2 milioane CHF)
Contribuirea la reducerea coruptiei si a delictelor conexe prin
proiecte cu o suma minima de 100.000 CHF în urmatoarele arii:
- combaterea spalarii banilor si combaterea finantarii
terorismului (CSB/CFT)
- prevenirea si detectarea coruptiei (de exemplu: sistemele de
avertizori de integritate)
- asistenta tehnica pentru întarirea capacitatii institutionale a
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din România
|
Pâna la
2,5 milioane
CHF
|
|
7.
|
Dezvoltarea sectorului privat si promovarea exportului IMM-urilor
si/sau promovarea standardelor
|
Abordare: Proiecte
Cresterea cotelor de piata ale exporturilor de bunuri si servicii,
acolo unde este posibil, prin luarea
în calcul a disparitatilor regionale
Tipuri de proiecte:
- promovarea exporturilor de bunuri si servicii si sustinerea
finantarii comertului Contribuirea la promovarea standardelor prin proiecte
cu o valoare minima de 100.000 CHF în ariile:
- promovarea standardelor si etichetelor (eco-etichetarea
voluntara)
|
Pâna la
5,2 milioane
CHF
|
|
4. Dezvoltarea umana si sociala
|
|
Nr. crt.
|
Arie de concentrare
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
8.
|
Burse, cercetare si instruire vocationala
|
Abordare: Fonduri tematice
Obiectivul 1: Intarirea schimburilor academice între Elvetia si
România (8 milioane CHF)
Activitate: Burse
Obiectivul 2: Promovarea activitatilor de cercetare comune
elvetiano-române (9,75 milioane CHF)
Activitati sub forma proiectelor:
- proiecte comune de cercetare
Obiectivul 3: Sporirea nivelului de pregatire a studentilor pentru
profesie (doua milioane CHF)
Activitati sub forma proiectelor deja identificate:
Instruire privind orientarea profesionala în afaceri si scoli
Informatii suplimentare sunt prevazute în anexa nr. 4.
|
Pâna la
19,75 milioane
CHF
|
|
5. Alocari speciale
|
|
|
Portofoliul indicativ pentru masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
Intensificarea parteneriatului si suport pentru experti
|
Abordare: Fond tematic
Obiectivul 1: Promovarea si/sau intensificarea parteneriatelor
institutionale între partenerii români
si elvetieni pentru: a contribui la solutionarea provocarilor
aferente dezvoltarii specifice;
a consolida capacitatile si structurile partenerilor
institutionali români; a permite mobilizarea valorii
adaugate elvetiene; a contribui la consolidarea parteneriatelor.
Activitati sub forma parteneriatelor institutionale deja
identificate:
- protectia indicatiilor geografice (200.000 CHF)
- promovarea conditiilor de lucru decente pentru angajati (600.000
CHF)
Alte activitati sub forma proiectelor pot fi propuse de partea
româna sau partea elvetiana. Activitati sub forma proiectelor mici finantate
prin schema de granturi:
- schema de granturi pentru activitati comune mici ale
partenerilor institutionali Activitatile vor fi identificate pe baza unei
cereri continue de propuneri.
Pentru un buget total de doua milioane CHF: activitati mai mici
plecând de la 10.000 CHF la 100.000 CHF
|
Pâna la 8,0 milioane CHF
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Portofoliul indicativ pentru
masurile-suport
|
Alocare financiara indicativa
|
|
|
Pentru un buget total de 3 milioane CHF: activitati mai mari
plecând de la 100.000 CHF la
250.000 CHF
Obiectiv 2: Mobilizarea expertizei elvetiene
Activitati sub forma proiectelor mici finantate prin schema de
granturi:
Schema de granturi (un milion CHF) pentru misiuni pe termen scurt
ale expertilor elvetieni
Activitatile se vor întinde de la câteva mii de franci elvetieni
pâna la 35.000 CHF si vor fi
identificate pe baza unei cereri continue de propuneri.
Informatii suplimentare sunt prevazute în anexa nr. 4.
|
|
|
Facilitatea de pregatire a proiectului
|
Abordare: Facilitatea de pregatire a proiectului
Obiectiv: Sprijinirea pregatirii propunerilor finale de proiect
|
Pâna la 1,2 milioane CHF
|
|
Asistenta tehnica româneasca
|
Abordare: Fondul de asistenta tehnica
Obiectiv: Mobilizarea unei capacitati suplimentare pentru
managementul Programului de
cooperare elvetiano-român, inclusiv pregatire, implementare,
monitorizare, evaluare
|
Pâna la 2,5 milioane CHF
|
|
Managementul elvetian al programului
|
Administrarea elvetiana a Programului de cooperare elvetiano-român
|
9,05 milioane CHF
|
|
Prezentarea generala privind
alocarile indicative
|
|
Linii de finantare
|
Alocare financiara indicativa (milioane CHF)
|
|
1. Securitate, stabilitate si suport pentru reforme
|
55,80
|
|
2. Mediu si infrastructura
|
52,50
|
|
3. Sectorul privat
|
27,7
|
|
4. Dezvoltare umana si sociala
|
19,75
|
|
5. Alocari speciale
|
20,75
|
|
6. Fonduri nealocate
|
4,5
|
|
Total alocari indicative
|
181,00
|
|
|
|
|
Fondurile nealocate, în cuantum de 4,5 milioane CHF, vor
fi folosite pentru proiecte cu prioritate ridicata în ariile de concentrare
acoperite de catre liniile de finantare „Mediu si infrastructura" si/sau
„Sectorul privat" din Memorandumul de întelegere cu Comunitatea Europeana,
semnat la 27 februarie 2006.
Alocarile fondurilor neutilizate si ale sumelor nefolosite
din ariile de concentrare vor fi facute prin acord comun (de exemplu,
confirmate în minutele reuniunilor sau prin corespondenta) între UNC si
SDC/SECO în cursul implementarii operationale a Programului de cooperare
elvetiano-român, în urma propunerilor venite din partea UNC.
ANEXA Nr. 2
Reguli si proceduri pentru întregul Program de
cooperare elvetiano-român
Anexa nr. 2 este parte integranta a acordului-cadru
dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian referitor la
implementarea Programului de cooperare elvetiano-român. Orice modificare a
acestei anexe va fi facuta în scris cu acordul comun al autoritatilor
competente mentionate în art. 9 din acordul-cadru.
Anexa nr. 2 defineste regulile si procedurile pentru
întregul Program de cooperare elvetiano-român si descrie responsabilitatile si
atributiile participantilor implicati, cu exceptia responsabilitatilor si
atributiilor legate de auditarea fondurilor tematice.
Anexa nr. 1 defineste Cadrul conceptual al Programului
de cooperare elvetiano-român. Regulile si procedurile sunt definite: în anexa
nr. 3 pentru proiecte si programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în
anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregatire a proiectului si Fondul de
asistenta tehnica.
1. Monitorizarea si supravegherea
Autoritatile române au responsabilitatea finala pentru
monitorizarea si supravegherea întregului Program de cooperare elvetiano-român.
Monitorizarea si supravegherea fondurilor tematice vor fi asigurate de partea
elvetiana. Rezultatele monitorizarii vor fi comunicate autoritatilor române.
Indrumarile privind raportarea, monitorizarea si
controlul vor fi furnizate de catre partea elvetiana timp de o luna de la
semnarea acordului-cadru. Aceste îndrumari vor fi luate în considerare în
sistemul de monitorizare si supraveghere aplicat de catre România.
Un comitet de monitorizare va fi înfiintat de UNC nu mai
târziu de 3 luni dupa semnarea acordului-cadru. Comitetul de monitorizare va
furniza îndrumare pe aspecte strategice si operationale. O selectie transparenta
a membrilor comitetului va permite o reprezentare diversificata, complementara
si echilibrata a diferitelor interese.
Comitetul de monitorizare va fi compus din maximum 12
membri reprezentând UNC, ministerele relevante, autoritatile locale si
regionale relevante, organizatiile neguvernamentale, precum si partenerii
sociali si economici. Elvetia va fi informata în legatura cu membrii
comitetului. Ambasada Elvetiei va avea posibilitatea de a participa ca
observator.
Comitetul de monitorizare se va întruni periodic, cel
putin de doua ori pe an.
2. Raportarea si coordonarea
Pentru a asigura coordonarea eficienta a Programului de
cooperare elvetiano-român, partile se vor reuni în mod regulat. Reuniunile pot
fi solicitate de Elvetia sau de România. Reuniunile vor avea loc în 6 saptamâni
de la data respectivei solicitari scrise.
Principalul eveniment de coordonare este reuniunea
anuala. Unitatea Nationala de Coordonare (UNC) este responsabila cu
organizarea reuniunii anuale. Va consulta Ambasada Elvetiei privind organizarea,
continutul, agenda, participantii si alte probleme logistice si organizatorice.
Procesele-verbale ale reuniunii anuale vor fi întocmite de catre UNC si
transmise Elvetiei pentru aprobare în 15 zile lucratoare dupa reuniune.
Organismele intermediare, agentiile executive si alte
institutii si persoane pot fi invitate la reuniunea anuala când acest lucru
este considerat oportun de catre UNC sau de catre Elvetia.
Partile pot invita reprezentanti ai Comisiei Uniunii
Europene sa participe ca observatori.
UNC va pregati un raport anual si îl va transmite
Elvetiei cu o luna înainte de reuniunea anuala. Elvetia va trimite catre UNC,
cu 3 luni înainte de reuniunea anuala, partea din raport ce acopera fondurile
tematice.
Raportul anual va contine, printre altele:
- experienta generala si rezultatele obtinute;
- progresul facut în implementarea întregului Program de
cooperare elvetiano-român în legatura cu cadrul conceptual;
- stadiul implementarii proiectului, inclusiv:
• declaratiile privind proiectele aprobate, stadiul
identificarii/pregatirii proiectului si obligatiile prevazute;
• statistici privind licitatiile, atribuirea
contractelor si ofertantii câstigatori;
• informatii despre probleme importante referitoare la
proiecte specifice;
- stadiul privind fondurile tematice (raportari similare
cu cele privind proiectele);
- stadiul privind facilitatea de pregatire a proiectului
si a fondului de asistenta tehnica (raportari similare cu cele privind
proiectele);
- declaratia financiara generala privind platile si
angajamentele anterioare si cele estimate în viitor pentru întregul Program de
cooperare elvetiano-român;
- rezumatul si principalele concluzii ale auditurilor
financiare;
- propuneri pentru alocarea fondurilor neangajate (daca
este cazul);
- probleme administrative de implementare;
- strategia si activitatile de informare a publicului
privind Programul de cooperare elvetiano-român si masurile-suport implementate;
- alte aspecte de discutat, recomandari, pasii urmatori.
Intr-un document separat, UNC va pregati:
- planificarea anuala a implementarii;
- sugestii privind modificari ale anexelor la
acordul-cadru (daca sunt necesare).
La 2 ani dupa semnarea acordului-cadru, partile vor
analiza prioritatile tematice si geografice si, daca este necesar, vor
redirectiona alocatiile financiare initiale asa cum s-a stabilit si vor
determina prioritatile pentru partea contributiei ce nu a fost alocata înca.
3. Auditul de conformitate si de sistem
UNC, autoritatea de plata si organismele intermediare
vor face subiectul unui audit de conformitate. Auditul de conformitate va
examina printre altele: structurile, procedurile si controalele urmarite pentru
aplicarea Programului de cooperare elvetiano-român. Auditul de conformitate va
fi realizat în conformitate cu legislatia nationala. Elvetia poate avea cerinte
specifice care sa fie luate în considerare.
Auditurile de conformitate realizate cu 2 ani înainte de
semnarea acestui acord-cadru vor fi acceptate de Elvetia daca rezultatele
auditului sunt considerate a fi satisfacatoare.
In fiecare an, vor fi pregatite un plan anual de audit
si un raport de audit privind utilizarea fondurilor prezentând rezultatele
auditurilor realizate de-a lungul anului calendaristic anterior. Programul de
cooperare elvetiano-român va fi inclus în auditul anual de sistem al Unitatii
Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Elvetia
poate avea cerinte specifice care sa fie luate în considerare.
Auditurile de conformitate si de sistem vor fi realizate
de catre UCAAPI.
Rapoartele privind auditurile de conformitate si de
sistem vor fi transmise Ambasadei Elvetiei în 3 luni de la încheierea
auditurilor.
4. Analiza si evaluarea
In timpul implementarii Programului de cooperare
elvetiano-român, România si/sau Elvetia pot/poate solicita o analiza privind,
printre altele: procedurile aplicate, participantii implicati, rezultatele
obtinute (mijloace, rezultate, impact).
La sfârsitul Programului de cooperare elvetiano-român,
România si/sau Elvetia pot/poate solicita o evaluare finala a întregului
program. Costurile vor fi suportate de autoritatea competenta care a facut
solicitarea.
5. Responsabilitati si atributii
Responsabilitatile si atributiile implementarii
întregului Program de cooperare elvetiano-român sunt, dupa cum urmeaza:
5.1. Unitatea Nationala de Coordonare
UNC este responsabila de asigurarea urmatoarelor
actiuni:
- conditiile-cadru legale si financiare sunt stabilite
pentru implementarea cu succes a Programului de cooperare elvetiano-român;
- masurile-suport sunt implementate într-un mod eficient
si eficace, conform planurilor stabilite;
- monitorizarea operationala si strategica,
supravegherea si coordonarea întregului Program de cooperare elvetiano-român,
precum si utilizarea corecta a resurselor financiare sunt garantate;
- publicul din România este bine informat despre
contributia elvetiana.
Principalele atributii ale UNC includ:
- asigurarea adoptarii documentelor legale nationale
necesare pentru implementarea si monitorizarea întregului Program de cooperare
elvetiano-român si pentru toate masurile-suport;
- relationarea contributiei elvetiene cu alte
contributii, cu cadrul national strategic de referinta si cu programele
operationale pentru a evita suprapunerile financiare;
- înfiintarea unui comitet de monitorizare pentru
întregul Program de cooperare elvetiano-român;
- dezvoltarea unui sistem de monitorizare si
supraveghere, luând în considerare îndrumarile Elvetiei;
- asigurarea ca auditurile de conformitate si de sistem
sunt realizate;
- asigurarea realizarii portofoliului de proiecte,
conform anexelor nr. 1 si 3, prin consultarea cu ministerele de resort,
organizarea cererilor de oferta pentru propuneri privind proiectul, evaluarea
aplicatiilor pentru proiecte si selectarea proiectelor;
- informarea Elvetiei în legatura cu rezultatele
auditului si neregulile detectate si notificate de autoritatea de audit.
- pregatirea raportului anual si planificarea
implementarii anuale;
- organizarea reuniunii anuale si a altor reuniuni
cerute de Elvetia si România;
- asigurarea publicitatii contributiei elvetiene.
5.2. Autoritatea de audit
UCAAPI din Ministerul Finantelor Publice actioneaza ca
autoritate de audit pentru Programul de cooperare elvetiano-român. UCAAPI este
responsabila pentru asigurarea functionarii eficiente si efective a sistemelor
de management si control (audit de conformitate; audit de sistem).
Principalele atributii ale UCAAPI sunt efectuate în
conformitate cu legislatia nationala sau cu Legea nr. 672/2002 privind auditul
public intern, cu modificarile si completarile ulterioare, si vor include:
- asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru
audit ce garanteaza acoperirea ariei solicitate de audit si raportarea catre
autoritatile elvetiene;
- efectuarea auditurilor de conformitate la începutul
implementarii Programului de cooperare elvetiano-român;
- efectuarea auditurilor periodice de sistem privind
functionarea sistemelor de management si de control la toate nivelurile
autoritatilor implicate în managementul Programului;
- stabilirea unui plan anual de audit pe baza evaluarii
riscurilor si a recomandarilor Elvetiei;
- furnizarea de informatii într-un raport anual de
audit, despre toate auditurile legate de sistemul de implementare al
Programului de cooperare elvetiano-român realizate de-a lungul anului
calendaristic anterior;
- controlul regularitatii cheltuielilor eligibile pe
baza unui esantion reprezentativ de 5% din operatiunile aprobate.
UCAAPI va initia si va coordona auditurile operationale
în cadrul organismelor intermediare (OI). Unitatile de audit public
intern din cadrul OI-urilor vor efectua audituri operationale privind
proiectele aprobate, atât pentru beneficiari aflati în coordonarea acestora,
cât si pentru OI-uri, atunci când actioneaza ca beneficiari. Unitatile de audit
public intern vor întocmi si vor trimite catre UCAAPI rapoartele privind
auditurile operationale realizate si vor informa UCAAPI în legatura cu orice
nereguli identificate;
- înstiintarea UNC privind orice nereguli detectate în
timpul auditurilor;
- acordarea de asistenta în domeniul sau de competenta
auditorilor împuterniciti de Elvetia.
5.3. Comitetul de monitorizare
Comitetul de monitorizare este responsabil cu
monitorizarea implementarii Programului de cooperare elvetiano-român.
Principalele atributii ale comitetului de monitorizare includ:
- stabilirea criteriilor de selectie a proiectelor luând
în considerare comentariile Elvetiei;
- formularea de observatii privind criteriile de
selectie pentru activitatile din fondurile tematice;
- formularea de observatii privind documentatia pentru
cereri de propuneri;
- analizarea proceselor de selectie pentru masurile-suport;
- monitorizarea respectarii conformitatii cu
reglementarile si procedurile;
- analiza periodica a progresului implementarii
masurilor-suport si a îndeplinirii obiectivelor acestora;
- monitorizarea îndeplinirii obiectivelor la nivelul
întregului Program de cooperare elvetiano-român;
- examinarea si formularea de observatii asupra
raportului anual privind implementarea contributiei elvetiene pregatit de UNC;
- formularea de observatii privind eficienta si
eficacitatea utilizarii resurselor financiare disponibile în contextul
contributiei elvetiene.
5.4. Ambasada Elvetiei si Biroul contributiei
elvetiene
Ambasada Elvetiei din Bucuresti va crea un birou al
contributiei elvetiene si este responsabila pentru asigurarea ca:
- Programul de cooperare elvetiano-român este condus de
catre parti într-un mod eficient si util;
- sunt furnizate datele cerute pentru luarea de decizii
de partea elvetiana;
- masurile-suport propuse iau în considerare asteptarile
Elvetiei;
- informatiile despre contributie sunt furnizate
partilor interesate.
Principalele atributii ale Ambasadei Elvetiei includ:
- facilitarea contactelor, asigurarea legaturii si
retelei între parteneri;
- informarea si consilierea partenerilor privind
procedurile si conditiile contributiei;
- transmiterea informatiilor oficiale si a propunerilor
catre si de la autoritatile elvetiene;
- explicarea pozitiei Elvetiei privind problemele
strategice si operationale;
- organizarea, împreuna cu UNC, a misiunilor
delegatiilor Elvetiei;
- participarea la întâlnirile privind Programul de
cooperare elvetiano-român;
- furnizarea de informatii publicului general privind
Programul de cooperare elvetiano-român si contributie;
- participarea la comitetul de monitorizare ca
observator.
5.5. Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare
(SDC) si Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)
De partea Elvetiei, SDC si SECO sunt responsabile cu
implementarea Programului de cooperare elvetiano-român. Principalele atributii
ale SDC si SECO includ:
- asigurarea coordonarii strategice si operationale a
întregului Program de cooperare elvetiano-român;
- participarea la întâlnirile anuale organizate de UNC;
- angajarea într-un dialog periodic cu UNC si alti
parteneri implicati privind identificarea si implementarea masurilor-suport,
precum si în ceea ce priveste progresul întregului Program de cooperare
elvetiano-român;
- luarea deciziilor în privinta aspectelor aferente
întregului Program de cooperare elvetiano-român;
- formularea de observatii privind criteriile de
selectie pentru proiecte;
- luarea deciziilor privind criteriile de selectie
pentru fondurile tematice, luând în considerare comentariile României;
- aprobarea documentatiei pentru cererile de propuneri;
- supravegherea evolutiei generale a Programului de
cooperare elvetiano-român prin vizite la fata locului si analize;
- legatura cu partenerii relevanti nationali si
internationali privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-român;
- administrarea Programului de cooperare elvetiano-român
din partea Elvetiei.
SDC si SECO pot delega unele dintre aceste atributii
Ambasadei Elvetiei.
ANEXA Nr. 3
Reguli si proceduri pentru proiecte
Anexa nr. 3 este parte integranta a acordului-cadru
dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian cu privire la
implementarea Programului de cooperare elvetiano-român. Orice modificare a
acestei anexe va fi facuta în scris cu acordul comun al autoritatilor
competente mentionate în art. 9 din partea principala a acordului-cadru.
Anexa nr. 3 defineste regulile si procedurile pentru
proiecte. Din partea Elvetiei, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)
este însarcinat cu proiectele din ariile de concentrare 4-7 definite în
anexa nr. 1, sectiunea 6. Anexa nr. 3 defineste regulile si procedurile pentru
proiectele finantate de SECO.
Anexa nr. 1 defineste Cadrul conceptual al Programului
de cooperare elvetiano-român. Regulile si procedurile sunt definite: în anexa
nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvetiano-român; în anexa nr. 4
pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregatire a
proiectului si fondul de asistenta tehnica.
1. Proceduri pentru cererile de finantare a
proiectelor
In principiu, cererea de finantare trece printr-o
abordare în doua etape ce permite îndrumarea timpurie în procesul de luare a
deciziilor. In prima etapa este transmisa o schita a proiectului si se ia o
decizie de principiu. In cazul unei prime etape reusite este initiata a doua
etapa. In cea de a doua etapa, propunerea finala de proiect este transmisa si
este luata o decizie finala de catre partea elvetiana.
1.1. Prima etapa - Procedura de aplicare si aprobare
a schitei de proiect
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati si reguli specifice
|
Organizatii
|
|
1.
|
Initierea identificarii proiectului
|
Initierea, în conformitate cu cadrul conceptual (anexa nr. 1,
sectiunea 6), pe baza urmatoarelor:
- listele cu proiectele prioritare furnizate de partea româna;
- o propunere de la UNC;
- o propunere de la un organism intermediar/agentie executiva;
- cereri de propuneri;
- o propunere de la partea elvetiana;
- o propunere de la o organizatie internationala.
|
Responsabila: UNC Implicati:
- organismul intermediar;
- agentia executiva;
- SECO.
|
|
2.
|
Elaborarea schitei de proiect
|
Pregatirea schitei de proiect pe baza cerintelor pentru schitele
de proiecte (conform subsectiunii 1.2). Aceasta poate include o cerere pentru
suport financiar pentru pregatirea unei propuneri finale de proiect prin
intermediul facilitatii de pregatire a proiectului.
|
Responsabili:
- organismul intermediar;
- agentia executiva.
|
|
3.
|
Analiza initiala a schitei de proiect
|
Posibilitatea unor consultatii informale cu Ambasada Elvetiei
|
Responsabila: UNC
|
|
4.
|
Analiza
|
Analiza, pe baza unei evaluari detaliate, a relevantei schitei de
proiect, andosate de catre UNC, în functie de cadrul conceptual, criteriile
de selectie a proiectelor (a se vedea mai jos) si cerintele pentru schitele
de proiecte (conform subsectiunii 1.2).
|
Responsabila: UNC Implicati:
- Comitetul de selectie a proiectelor;
- organismul intermediar
|
|
5.
|
Prezentarea schitei de proiect
|
Daca se accepta, transmiterea la Ambasada Elvetiei a schitelor de
proiecte cu o scrisoare de intentie incluzând o descriere a procesului de
selectie si raportul de evaluare. Verificarea formala de catre Ambasada
Elvetiei si transmiterea schitei de proiect cu scrisoarea de intentie a UNC
si cu raportul de evaluare al partii elvetiene
|
Responsabila: UNC Responsabila: Ambasada Elvetiei
|
|
6.
|
Decizia finala privind schita de proiect
|
Decizia finala privind schita de proiect (incluzând, daca este
relevant, decizia privind cererea de finantare pentru pregatirea
proiectului). Partea elvetiana îsi rezerva dreptul de a face o evaluare
proprie. In principiu, 3 categorii de decizii sunt posibile:
1. aprobat fara conditii;
2. aprobat cu conditii;
3. neaprobat.
UNC va asigura îndeplinirea conditiilor elvetiene, daca exista.
Daca este acceptata de catre partea elvetiana, cererea de pregatire a
propunerii finale de proiect (conform cerintelor specificate în subsectiunea
1.4).
|
Responsabil: SECO
|
1.2. Cerinte pentru schitele de proiecte
Schita de proiect (aproximativ 5 pagini) va include
toate informatiile necesare pentru a permite o evaluare generala a proiectului
propus.
|
Elemente
|
Continut
|
|
Informatii generale
|
Titlul proiectului, durata planificata a proiectului, sectorul
prioritar, locatia/regiunea, natura proiectului (proiect inovator, caracter
pilot etc.)
|
|
Solicitant
|
Numele si detaliile de contact; experienta anterioara relevanta,
daca exista; partenerii de proiect; legatura cu Elvetia, daca exista
(cunostinte, tehnologie, parteneri sau orice alta cooperare cu Elvetia)
|
|
Context general
|
Problema de abordat, situatia prezenta, date-cheie
social-economice si de mediu legate de problema, încercari facute pâna în
prezent de a rezolva problema, alte initiative asociate etc.
|
|
Continutul proiectului
|
Descrierea, inclusiv obiectivele (impact), rezultatele asteptate
(rezultate) si activitatile (componente); beneficiarii, grupul-tinta; riscuri
si oportunitati; durabilitatea proiectului
|
|
Relevanta
|
Contributia la reducerea disparitatilor economice si sociale în
cadrul tarii si/sau dintre tara si statele membre ale UE mai avansate (impact
- a se vedea, de asemenea, setul de obiective specifice din anexa nr. 1,
sectiunea 3), concordanta cu strategiile de dezvoltare ale tarii/regiunii si
ale sectorului ales; strategia de interventie
|
|
Investitii anterioare
|
Investitiile anterioare în aceeasi problema/acelasi sector în
ultimii 5 ani (titlul proiectului, suma, sursa finantarii)
|
|
Contributia la intensificarea relatiilor bilaterale
|
Oportunitatile de a folosi cunostintele si experienta Elvetiei
|
|
Organizarea proiectului
|
Graficul de organizare, responsabilitati, capacitatea agentiei
executive etc.
|
|
Buget
|
Costurile eligibile/costurile neeligibile; contributia proprie,
suma subventiei, cofinantarea, finantarea UE si orice alta sursa de finantare
etc; aspecte privind eficienta costurilor versus alternative
|
|
Probleme orizontale
|
Aspectele de mediu, sociale si economice ale proiectului,
egalitatea de sexe
|
|
Maturitatea proiectului
|
Stadiul proiectului (în elaborare sau pregatit în totalitate;
cererea posibila pentru asistenta financiara pentru pregatirea propunerii
finale de proiect prin facilitatea de pregatire a proiectului)
|
|
Anexe
|
Documente suplimentare considerate adecvate
|
1.3. A doua etapa - Procedura de aplicare si aprobare
a propunerii finale de proiect
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati si reguli specifice
|
Organizatii
|
|
1.
|
Elaborarea propunerii finale de proiect
|
Pregatirea propunerii finale de proiect pe baza cerintelor pentru
propunerile finale de proiecte (conform subsectiunii 1.4) si comentariile
Elvetiei
|
Responsabili: organismul intermediar, agentia executiva
|
|
2.
|
Analiza
|
Analiza pe baza unei evaluari detaliate a fezabilitatii propunerii
finale de proiect, andosata de UNC
|
Responsabila: UNC
Implicati: organismul intermediar,
posibil comitetul de selectie a
proiectelor
|
|
3.
|
Decizia de transmitere a propunerii finale de proiect
|
Daca se accepta, transmiterea propunerii finale de proiect cu
o scrisoare de intentie, luând în considerare cerintele pentru
propunerile finale de proiecte si conditiile Elvetiei, precum si
raportul de evaluare catre Ambasada Elvetiei
Va confirma, de asemenea, conformarea agentiei executive
cu obligatiile legale si financiare
Verificarea oficiala de catre Ambasada Elvetiei si prezentarea
propunerii finale de proiect cu scrisoarea de intentie a UNC
si cu raportul de evaluare catre Elvetia
|
Responsabila: UNC Responsabila: Ambasada Elvetiei
|
|
4.
|
Decizia finala
|
Decizia finala privind cererea de finantare, luând în considerare
propunerea finala de proiect, scrisoarea de intentie a UNC si documentul de
proiect. Elvetia îsi rezerva dreptul de a face o evaluare proprie.
|
Responsabil: SECO
|
1.4. Cerinte pentru propunerile finale de proiect
Propunerea finala de proiect va furniza toate
informatiile-cheie legate de implementarea proiectului. Va fi însotita de toate
documentele necesare (documentul de proiect, matricea cadrului logic si, de
exemplu, studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului) pentru a
permite o evaluare detaliata. Propunerea finala de proiect (5-10 pagini; pentru
proiectele mari de infrastructura 10-20 de pagini, plus anexele) va furniza
informatii detaliate, adecvate, printre altele:
|
Elemente
|
Continut
|
|
Rezumatul proiectului (1 pagina)
|
Fisa: titlul proiectului, o scurta descriere, inclusiv
obiectivele, bugetul, partenerii, durata
|
|
Solicitant
|
Numele si datele de contact; experienta anterioara relevanta, daca
exista; partenerii de proiect; legatura cu Elvetia, daca exista (cunostinte,
tehnologie, parteneri sau orice alta cooperare cu Elvetia)
|
|
Context general
|
Problema de abordat, situatia prezenta, date-cheie
social-economice si de mediu legate de problema, încercari facute pâna în
prezent de a rezolva problema, alte initiative asociate etc.
|
|
Continutul proiectului
|
Descrierea, inclusiv obiectivele, rezultatele si produsele
asteptate (matricea cadrului logic), activitatile si indicatorii respectivi;
beneficiarii, grupul-tinta; riscuri si oportunitati; sustenabilitatea
proiectului
Concluziile principale ale studiului de fezabilitate (daca este
cerut). Declaratia privind îndeplinirea conditiilor din decizia din prima
etapa
|
|
Relevanta
|
Contributia la reducerea disparitatilor economice si sociale în
cadrul tarii si/sau dintre tara si statele membre ale UE mai avansate (a se
vedea, de asemenea, si setul de obiective specifice din anexa nr. 1,
sectiunea 3); concordanta cu strategiile de dezvoltare ale tarii/regiunii si
ale sectorului ales; strategia de interventie
|
|
Contributia la intensificarea relatiilor bilaterale
|
Oportunitati de a folosi cunostintele si experienta Elvetiei
|
|
Organizarea proiectului
|
Graficul de organizare, responsabilitati etc.
|
|
Programul detaliat de implementare
|
Inclusiv tintele si indicatorii pe baza carora se va face
monitorizarea progresului
|
|
Buget
|
Costurile eligibile/costurile neeligibile; contributia proprie,
suma finantata, cofinantarea, finantarea UE si orice alta sursa de finantare
etc; aspecte privind eficienta costurilor
|
|
Achizitii
|
Proceduri de achizitii pentru bunuri si servicii
|
|
Impact de dezvoltare
|
Monitorizarea si evaluarea indicatorilor de rezultat/produs/impact
|
|
Probleme orizontale
|
Aspecte de mediu, sociale si economice ale proiectului, egalitatea
de sexe
|
|
Anexe
|
Documentul de proiect, matricea cadrului logic si, de exemplu,
studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului, autorizari (daca
sunt disponibile)
|
2. Procedurile de implementare a proiectului
Procedurile de implementare a proiectului sunt dupa cum
urmeaza:
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati si reguli specifice
|
Organizatii
|
|
1.
|
Acordul privind proiectul
|
Pregatirea acordului privind proiectul dintre partea româna si
partea elvetiana
|
Responsabili: UNC din partea României; SECO din partea Elvetiei
|
|
2.
|
Semnarea
|
Semnarea acordului privind proiectul. Acordul privind proiectul
poate fi semnat de mai mult de doua parti contractante (de exemplu: contracte
tripartite sau multipartite: SECO, UNC si organismul intermediar, agentia
executiva).
Semnarea acordului de implementare
|
Responsabili: în mod normal
Ambasada Elvetiei în numele
SECO
Semnatarul sau semnatarii români
vor fi nominalizati de partea româna.
Responsabila: UNC
|
|
3.
|
Achizitia si atribuirea de contracte
|
Achizitia de bunuri si servicii trebuie sa fie facuta în
conformitate cu legislatia româneasca. Confirmarea conformitatii cu
procedurile relevante privind achizitiile va fi furnizata Elvetiei. Pentru a
creste transparenta si a preveni coruptia, documentele privind licitatia vor
contine o clauza de integritate. Toate persoanele care efectueaza actiuni în
legatura cu o procedura de licitatie vor furniza o declaratie scrisa numita
„clauza de impartialitate" sub raspundere
|
Responsabila: agentia executiva Implicati: UNC, organism
intermediar
|
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati si reguli specifice
|
Organizatii
|
|
|
|
penala, pentru fals în declaratii. Conform clauzei, persoanele vor
fi excluse de la efectuarea de actiuni într-o procedura de licitatie, daca,
de exemplu, ele ramân într-o astfel de relatie legala sau materiala cu
contractorul ce ar putea ridica îndoieli justificate privind impartialitatea
lor. In general, pentru licitatiile publice din sfera de aplicare a
directivelor UE privind achizitiile publice (2004/17/CE si 2004/18/CE), o
traducere în engleza a raportului oficial de evaluare al licitatiei va fi
furnizata Elvetiei, pentru informare, cel mai târziu în 30 de zile
calendaristice de la acordarea contractului.
In plus, fata de cele mentionate mai sus, pentru licitatii peste
pragul de 500.000 CHF, Elvetia poate cere, pentru informare, si o copie a
documentelor licitatiei si a contractelor. Aceste documente vor fi transmise
cel mai târziu cu 20 de zile înainte de începerea licitatiei si, respectiv,
cu 20 de zile calendaristice dupa semnarea contractului.
Mai mult, pentru licitatii peste pragul de 500.000 CHF, Elvetia
poate cere si ca traducerile în engleza ale documentelor licitatiei si ale
proiectelor de contracte sa fie puse la dispozitia ofertantilor si,
respectiv, contractorilor. Costurile posibile ale traducerilor vor fi
suportate de proiect si finantate conform Contributiei.
In conformitate cu art. 6 paragraful 5 al acordului-cadru, ambele
parti au acceptat sa furnizeze toate aceste informatii referitoare la
procesul de licitatie si în plus fata de documentele mentionate mai sus pe
care cealalta parte le-ar putea cere în mod rezonabil. Elvetia va avea
dreptul sa participe în comisia de licitatie ca observator. Elvetia va avea
dreptul si de a efectua un audit al practicilor si procedurilor de achizitii,
în general.
In cazul unor nereguli, cauzate în mod voit sau din neglijenta, în
cadrul procesului de licitatie si/sau în executia contractului, Elvetia -
dupa consultarea cu UNC - este îndreptatita sa opreasca imediat rambursarile,
sa instruiasca UNC sa opreasca platile din contributia elvetiana si sa ceara
rambursarea sumelor platite în mod nejustificat în orice stadiu al
proiectului.
|
|
|
4.
|
Controlul (monitorizarea)
|
Procedurile de control sunt definite în acordul privind
proiectul. Descrierea procedurii include: periodicitatea
raportarii, sistemul de monitorizare (inclusiv implicarea
consultantilor), comitetele de coordonare, calendarul
actiunilor si al rezultatelor, auditul etc.
Elvetia îsi rezerva dreptul de a cere sau a face audituri
tehnice.
|
Responsabila: agentia executiva
Implicati:
UNC, organismul intermediar
Implicati:
UNC, organismul intermediar,
agentia executiva, SECO
|
|
5.
|
Raportarea
|
Rapoartele intermediare sustin cererile de plata si, prin
urmare, vor fi prezentate Elvetiei cu cererea de rambursare
corespunzatoare.
Cererile de plata includ costurile eligibile suportate în timpul
unei perioade date, cu copii ale facturilor.
Rapoartele intermediare acopera o perioada data si includ
informatii privind evolutia financiara si materiala, o comparatie
a cheltuielilor efective cu cele planificate, o actualizare a
stadiului evolutiei, în timp ce confirma cofinantarea. Orice
abatere trebuie sa fie justificata si trebuie sugerate masuri de
corectare.
Rapoartele intermediare trebuie prezentate Elvetiei cel putin
la fiecare 6 luni. Un raport intermediar va trebui, de
asemenea, prezentat în cazul în care nu se face nicio cerere
de plata pentru o perioada mai mare de 6 luni.
Rapoartele anuale de proiecte au o parte operationala ce
descrie evolutia proiectului si includ o parte financiara (raport
financiar) cu un rezumat al datelor privind evolutia financiara
pentru anul raportarii, precum si date cumulate la zi. Ele
compara evolutia si cheltuielile efective cu cele planificate,
pe baza tintelor cuantificate pentru rezultate si, unde este
|
Responsabila: agentia executiva
Implicati:
UNC, organismul intermediar
|
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati si reguli specifice
|
Organizatii
|
|
|
|
posibil, indicatori de produs. Orice abatere trebuie sa fie
justificata si trebuie sugerate masuri de corectare. Structura raportului va
urma matricea cadrului logic. Va trebui sa contina si un program actualizat
al executiei proiectului, precum si un buget actualizat pentru anul urmator.
Rapoartele anuale de proiecte nu sunt legate de cererile de rambursare.
Raportul final al proiectului, împreuna cu ultimul raport
intermediar si cu concluziile raportului final de audit financiar (conform
pct. 6), este baza pentru plata rambursarii finale. Raportul final al
proiectului are o parte operationala ce documenteaza si comenteaza realizarea
generala a rezultatelor si produselor fata de planul initial, conformitatea
cu principii, precum temele transversale si sustenabilitatea, si sugereaza
lectiile învatate si concluziile. Ei contine o parte financiara (raport
financiar final) cu un sumar al datelor financiare pentru întregul proiect si
cu compararea cheltuielilor efective cu cele planificate.
|
|
|
6.
|
Auditul
|
Auditul financiar la nivel de proiect:
In timpul implementarii, auditul(urile) financiar(e) va fi/vor fi
realizat/e de un organism extern de audit atestat pentru
proiecte, asa cum se specifica în acordul privind proiectul
respectiv.
Organismul de audit va desfasura audituri ale proiectelor în
conformitate cu termenii de referinta si cu Standardele
Internationale de Audit (ISA). In acest sens, va verifica
utilizarea corecta a fondurilor, va face recomandari pentru a
consolida sistemul de control si va raporta orice frauda sau
neregula efectiva ori suspectata.
Rapoartele de audit sunt transmise catre UNC si UCAAPI.
Autoritatile române competente vor investiga cazurile
suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile de frauda
demonstrate vor fi urmarite în justitie, conform reglementarilor
existente.
In principiu, un audit financiar final trebuie sa fie realizat
pentru
fiecare proiect, la încheierea acestuia.
Pentru fiecare proiect ce dureaza mai mult de 2 ani si depaseste suma
de 500.000 CHF, audituri financiare intermediare trebuie sa fie realizate
suplimentar, daca nu se
specifica altfel în acordul privind proiectul.
Un raport financiar final si concluziile si recomandarile
raportului final de audit financiar vor fi prezentate Elvetiei de catre UNC
împreuna cu raportul final al proiectului (conform pct. 5).
|
Responsabila: agentia executiva Implicati: UNC, organismul
intermediar
|
|
7.
|
Evaluarea
|
Dupa încheierea proiectului, partile pot cere o evaluare
independenta. Costul va fi suportat de partea solicitanta.
|
Responsabili: UNC sau SECO
|
3. Procedura de plata si de rambursare
Ministerul Finantelor Publice din România este
autoritatea de plata pentru contributie. In cazul agentiilor executive publice,
toate platile pentru proiectele SECO vor fi efectuate din bugetul agentiei
executive respective. Agentia executiva va trimite cererile de plata acoperind
toate cheltuielile eligibile din perioada curenta organismului intermediar sau
UNC-ului, împreuna cu copiile certificate ale tuturor documentelor de
sustinere, si raportul intermediar. Organismul intermediar si/sau
UNC/autoritatea de plata vor/va verifica integralitatea si vor/va atesta
corectitudinea documentelor transmise. Autoritatea de plata va trimite cererile
de rambursare Elvetiei pentru aprobare si plata. Autoritatea de plata va face
rambursari conform fluxului de plati stabilit, definit în acordul de implementare.
Procedurile detaliate de rambursare sunt stabilite în
acordurile privind proiectele si trebuie, daca nu este specificat altfel, sa se
conformeze urmatoarelor reguli:
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati
|
Organizatii
|
|
1.
|
Emiterea facturii în original
|
Emiterea facturii în original
|
Responsabili: furnizorul unui bun sau serviciu; contractorul,
consultantul, organizatia (solicitantul)
|
|
Nr. crt.
|
Pasi
|
Activitati
|
Organizatii
|
|
2.
|
Examinarea facturii în original sau a unui document cu valoare
echivalenta si pregatirea cererii de plata
|
- controlul facturii în original sau a documentului cu valoare
echivalenta cu privire la specificatiile acordului privind proiectul,
acordului de implementare, contractului de furnizare/servicii si tarifelor
stabilite;
- verificarea conformitatii executiei lucrarii (cantitate si
calitate), furnizarii de bunuri/servicii etc. si conditiile speciale etc;
- plata furnizorului(ilor) facturii în original;
- transmiterea cererii de plata si a copiilor facturilor, inclusiv
un raport intermediar, catre organismul intermediar/UNC/ autoritatea de
plata.
|
Responsabila: agentia executiva
|
|
3.
|
Certificarea cererilor de plata
|
- verificarea conformitatii cererii de plata cu acordul-cadru,
acordul privind proiectul si acordul de implementare;
- asigurarea ca nu are loc o dubla finantare;
- verificarea caracterului complet al documentelor, de exemplu,
copiile facturilor si alte documente contabile, si relevanta raportului
intermediar. Daca este necesar, verificarea corectitudinii utilizarii
fondurilor prin intermediul misiunilor de constatare;
- atestarea conformitatii si legalitatii cererilor de plata;
- transmiterea Elvetiei a copiilor documentatiei aferente, precum
raporturile intermediare, anuale si finale [conform pct. 5 si 6 din sectiunea
3 (3.5 si 3.6)], rapoartele de audit sau rezumatele lor consolidate, asa cum
sunt cerute în acordul privind proiectul.
|
Responsabile: UNC, autoritatea
de plata
Implicat: organismul intermediar
|
|
4.
|
Transmiterea cererii de rambursare Elvetiei
|
- verificarea conformitatii formale a cererilor de plata, inclusiv
cofinantarea;
- transmiterea cererilor de rambursare Elvetiei si confirmarea
conformitatii cu prevederile financiare ale contractelor;
- cursul de schimb pentru cererile de rambursare va fi cursul
oficial al Bancii Nationale a României din ziua pregatirii cererii respective
de rambursare.
|
Responsabila: autoritatea de plata
|
|
5.
|
Plata facuta de partea elvetiana catre partea româna
|
- verificarea conformitatii cererilor de rambursare si a
documentelor-suport;
- transferul sumei cerute în franci elvetieni într-un cont
distinct al Bancii Nationale a României si informarea autoritatii de plata
despre sumele aprobate în cazul în care acestea difera de sumele cerute.
|
Responsabil: SECO Implicata: autoritatea de plata
|
|
6.
|
Plata catre agentia executiva
|
- asigurarea transferului sumelor primite din Elvetia catre
organismele intermediare/agentiile executive
|
Responsabili: autoritatea de plata, organismul intermediar
|
In anumite cazuri particulare, alte proceduri de plata
pot fi definite de catre parti în respectivele acorduri privind proiectele.
Data finala pentru eligibilitatea costurilor va fi
specificata în acordul privind proiectul. Aceasta va fi dupa 12 luni de la data
programata pentru finalizarea proiectului, dar nu mai mult de 10 ani dupa
aprobarea extinderii contributiei în România si Bulgaria de catre Parlamentul
Elvetian, conform art. 3 din acordul-cadru. Cererile finale de rambursare
trebuie sa fie primite de catre Elvetia nu mai târziu de 6 luni dupa data
finala de eligibilitate.
In cazul unor nereguli, voite sau din neglijenta,
Elvetia este îndreptatita sa opreasca rambursarile imediat, dupa ce consulta
UNC, sa instruiasca UNC pentru a opri platile din contributia elvetiana si sa
ceara rambursarea sumelor platite în mod nejustificat, în orice stadiu al
proiectului. Motivele pentru instructiunile respective vor fi comunicate în
scris UNC-ului si altor entitati implicate.
4. Responsabilitati si atributii
Responsabilitatile si atributiile participantilor
principali sunt prezentate mai jos. Acordurile privind proiectele vor contine
responsabilitati si activitati mai detaliate, adaptate cazului individual.
4.1. Unitatea Nationala de Coordonare
UNC este responsabila cu identificarea, planificarea,
implementarea, managementul financiar, controlul si evaluarea proiectelor,
precum si cu utilizarea fondurilor din cadrul contributiei, în conformitate cu
acordul-cadru. Aceasta presupune:
- sa asigure stabilirea portofoliului proiectului
conform anexei nr. 1, prin consultarea ministerelor de resort si organizarea
cererilor de oferta pentru propunerile de proiecte [conform pct. 1 al
subsectiunii 1.1 (1.1.1)], precum si evaluarea aplicatiilor pentru proiect si
selectarea comitetelor de selectie adecvate;
- sa transmita Elvetiei propunerile de proiecte
selectate de UNC sub forma de schite de proiecte (conform subsectiunii 1.1),
inclusiv rezultatul evaluarilor si al deciziilor comitetului de selectie;
- sa supervizeze pregatirea în termen a propunerii
finale de proiect rezultate din schitele de proiect aprobate si sa evalueze
calitatea lor si conformitatea lor cu conditiile exprimate de Elvetia dupa
etapa 1 [conform pct. 1 al sectiunii 2 (2.1)];
- sa asigure faptul ca cofinantarea si prefinantarea
proiectelor sunt garantate;
- sa trimita Elvetiei cereri de finantare de proiecte
bine documentate sub forma propunerilor finale de proiecte [conform pct. 4 al
sectiunii 2 (2.4)], rezultate din schitele de proiecte aprobate [conform pct. 3
al sectiunii 2 (2.3)];
- sa supervizeze si sa coordoneze implementarea
proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele si acordurile de
implementare, stabilind sistemele adecvate de monitorizare si audit;
- sa asigure verificarea corecta a facturilor sau a
documentelor cu valoare echivalenta primite de la agentiile executive sau de la
organismele intermediare si sa verifice ca documentele sunt suficiente;
- sa asigure ca nu exista finantare dubla, din orice
alta sursa de fonduri, pentru nicio parte din proiect;
- sa confirme ca partea de cofinantare a fost furnizata
conform acordului privind proiectul;
- sa transmita cererile de plata autoritatii de plata si
sa certifice conformitatea si legalitatea lor;
- sa verifice în fiecare proiect daca taxa pe valoarea
adaugata (TVA) poate fi recuperata de catre agentia executiva si sa informeze
autoritatile elvetiene, în consecinta, sub forma unei declaratii a
aplicantului, ca parte a documentatiei proiectului;
- sa confirme conformitatea cu reglementarile privind
ajutorul de stat;
- sa asigure controlul financiar, inclusiv faptul ca
pistele de audit sunt suficiente si complete, în toate institutiile implicate;
- sa elaboreze o declaratie financiara generala anuala
privind toate platile dintre Elvetia si autoritatea de plata, pe de o parte, si
între autoritatea de plata si toate organismele nationale implicate (de
exemplu: UNC, organismul intermediar, agentia executiva), pe de alta parte;
- sa transmita, anual, un rezumat cu concluziile si
recomandarile tuturor rapoartelor de audit ale proiectelor finantate. UNC
prezinta într-o anexa toate concluziile si recomandarile initiale ale
rapoartelor de audit;
- sa asigure discutarea cu partenerii implicati a
rezultatelor auditurilor, inclusiv Elvetia, si implementarea deciziilor luate
pe baza raportului de audit;
- sa asigure raportarea regulata catre Elvetia în ceea
ce priveste implementarea proiectelor finantate din contributie, precum si
raportarea imediata a oricaror nereguli;
- sa organizeze întâlniri anuale la nivelul întregului
Program de cooperare elvetiano-român prin consultare cu Ambasada Elvetiei si sa
prezinte un raport anual;
- sa asigure rambursarea catre Elvetia a sumelor platite
nejustificat, finantate din contributie;
- sa asigure informarea si publicitatea privind
Programul de cooperare elvetiano-român;
- sa asigure arhivarea tuturor documentelor relevante
legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare
elvetiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectelor.
UNC poate delega o parte dintre atributiile si
responsabilitatile mentionate mai sus unuia/uneia sau mai multor organisme
intermediare si agentii executive si autoritatii de plata.
4.2. Organism intermediar
Organism intermediar înseamna orice persoana juridica
publica ori privata, numita de UNC, ce actioneaza sub responsabilitatea UNC sau
care realizeaza sarcini în numele UNC, cu referire la agentiile executive ce
implementeaza proiectele.
Principalele atributii ale organismelor intermediare
sunt:
- sa solicite si sa colecteze propunerile de proiecte,
sa analizeze conformitatea cu cerintele pentru propunerile de
proiecte (conform sectiunii 1) si sa evalueze calitatea
aplicatiilor transmise în urma consultarii cu ministerele de resort;
- sa transmita propunerile de proiecte cu rapoartele de
evaluare catre UNC;
- sa se asigure ca cofinantarea si prefinantarea sunt
incluse în bugetul corespunzator, conform procedurilor nationale;
- sa confirme conformitatea cu reglementarile privind
ajutorul de stat;
- sa supravegheze si sa coordoneze implementarea
proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele si acordurile de
implementare, si sa desfasoare controalele necesare;
- sa verifice facturile si documentele cu valoare
echivalenta, primite de la agentiile executive, sa verifice autenticitatea si
corectitudinea documentelor transmise, precum si eligibilitatea costurilor din
cererile de plata;
- sa certifice facturile sau documentele cu valoare
echivalenta si sa trimita facturile ori documentele cu valoare echivalenta,
certificate, catre UNC sau catre autoritatea de plata;
- sa raporteze la UNC evolutia implementarii
proiectului;
- sa verifice daca exista nereguli si sa le raporteze la
UNC sau la autoritatea de plata;
- sa asigure arhivarea tuturor documentelor relevante
legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare
elvetiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectului;
- sa agreeze în scris, împreuna cu agentiile executive,
acele modificari necesare privind implementarea proiectelor aprobate, în
limitele definite în respectivele acorduri privind proiectele;
- sa monitorizeze îndeplinirea obiectivelor si
rezultatelor;
- sa se asigure ca nu exista dubla finantare, dintr-o
alta sursa de finantare, pentru orice parte a proiectului, verificând o
declaratie emisa în acest scop de agentiile executive;
- sa asigure promovarea si informarea despre Programul
de cooperare elvetiano-român si despre proiecte;
- sa verifice la fiecare proiect daca taxa pe valoarea
adaugata (TVA) poate fi recuperata de catre agentia executiva si sa informeze
UNC, în consecinta, sub forma unei declaratii a aplicantului ca parte a
documentatiei proiectului;
- sa verifice daca partea de cofinantare a fost
furnizata conform acordului privind proiectul.
4.3. Agentia executiva
O agentie executiva este orice entitate publica sau
privata, precum si orice organizatie, recunoscuta de parti si mandatata sa
implementeze masurile-suport.
Principalele atributii ale agentiei executive sunt:
- sa se asigure ca cofinantarea si prefinantarea
proiectelor sale sunt garantate si sa informeze organismul intermediar si/sau
UNC, în consecinta;
- sa implementeze proiectele;
- sa desfasoare procese de achizitii publice;
- sa raporteze organismului intermediar sau UNC-ului, pe
baza cerintelor;
- sa îndeplineasca obiectivele si rezultatele.
Acordul de proiect va contine numele agentiei executive.
Obligatiile si responsabilitatile sale vor fi definite în acordul de
implementare.
4.4. Autoritatea de plata
Autoritatea de plata este responsabila cu asigurarea
controlului financiar adecvat privind utilizarea contributiei elvetiene.
Aceasta, în particular:
- va verifica conformitatea cererilor de plata cu
prevederile financiare ale dispozitiilor contractuale;
- va confirma daca partea de cofinantare a fost
furnizata conform acordului privind proiectul;
- va transmite cererile de rambursare respective
Elvetiei, folosind rata de schimb a Bancii Nationale a României din ziua în
care cererea de rambursare este pregatita;
- va elabora o declaratie financiara generala, anuala,
privind toate platile dintre Elvetia si autoritatea de plata, pe de o parte, si
între autoritatea de plata si toate organismele nationale implicate (de
exemplu: organismul intermediar, agentia executiva), pe de alta parte;
- va pastra înregistrarile tuturor cererilor de
rambursare facute catre Elvetia;
- va stabili si va revizui metodologia pentru fluxurile
financiare legate de contributia elvetiana;
- va raporta periodic catre UNC fluxurile financiare.
Mai mult, autoritatea de plata se asigura ca standardele
si procedurile uzuale valide pentru fondurile publice sunt aplicate în
gestionarea contributiei elvetiene. Verifica aplicarea lor de catre UNC,
organismele intermediare si agentiile executive. Autoritatea de plata asigura
ca platile sunt facute catre agentiile executive în termenele specificate.
4.5. Organizatia de audit
In decursul implementarii proiectului, vor fi realizate
audituri financiare la nivel de proiect [conform pct. 6 din sectiunea 2 (2.6)]
de catre o organizatie de audit externa autorizata (organisme din afara
sectorului de finante publice ce se ocupa de audituri) pentru proiecte, asa cum
s-a specificat în acordul privind proiectul respectiv.
In plus, agentia executiva va asigura un audit financiar
final al proiectului, dupa finalizarea acestuia, pe baze care vor fi prevazute
în detaliu în acordul de proiect. Organizatia de audit va realiza audituri
financiare ale proiectelor conform conditiilor de referinta si a Standardelor
Internationale de Audit (ISA). In acest sens, va verifica utilizarea corecta a
fondurilor, va face recomandari pentru a consolida sistemul de control si va
raporta orice fraude sau nereguli efective ori suspectate.
Raporturile de audit vor fi transmise UNC si UCAAPI.
Autoritatile române competente vor investiga cazurile suspectate de fraude sau
nereguli. Cazurile demonstrate de frauda vor fi urmarite în justitie, conform
reglementarilor existente.
Costurile auditurilor financiare externe sunt eligibile
pentru rambursare si trebuie sa fie incluse în bugetul proiectului.
4.6. Comitetul de selectie a proiectelor
UNC va înfiinta comitete de selectie a proiectelor, care
sunt responsabile din partea României cu selectia proiectelor.
Comitetul de selectie a proiectelor va fi constituit din
experti numiti de organismele intermediare, precum si din parteneri sociali si
ONG-uri, în calitate de observatori. Expertii, ca membri permanenti, vor lua o
decizie privind recomandarea proiectelor pentru evaluarea ulterioara, în timp
ce observatorii vor verifica si vor comenta transparenta si exactitatea
întregului proces de luare a deciziilor. In cazul unor nereguli, observatorii
pot raporta comitetului de monitorizare care va lua masurile corective.
Comitetul de selectie a proiectelor, operând pe baza
unei liste cu clasamentul schitelor proiectelor, împreuna cu justificarea
adecvata furnizata de catre organismul intermediar, ia o decizie pe baza
recomandarilor din anumite proiecte si pe baza listei cu clasamentul. Comitetul
de selectie a proiectelor, actionând prin organismul intermediar, prezinta UNC
lista cu proiectele recomandate si a celor de rezerva.
4.7. Ambasada Elvetiei si Biroul contributiei
elvetiene
La nivel de proiect, Ambasada Elvetiei si Biroul
contributiei elvetiene sunt - în plus fata de obligatiile descrise în anexa nr.
2, subsectiunea 5.4 - responsabile cu:
- contributia la pregatirea si formularea cererilor
deschise;
- participarea în evaluarea proiectelor prezentate de
UNC, inclusiv analiza initiala a schitelor de proiecte;
- evaluarea rapoartelor proiectelor (operationale,
financiare, altele);
- participarea la comitetele de coordonare a
proiectelor, daca este necesar;
- informarea si comunicarea privind proiectele si
rezultatele atinse (împreuna cu institutiile responsabile);
- suport pentru misiunile tehnice, de analiza si
evaluare la nivel de proiect;
- participarea la pregatirea acordului privind
proiectul;
- monitorizarea obiectivelor si rezultatelor, inclusiv
vizite si evaluari pe teren.
4.8. Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice
(SECO)
La nivel de proiect, principalele obligatii ale SECO
sunt - în plus fata de obligatiile descrise în anexa nr. 2, subsectiunea 5.5:
- furnizarea de asistenta în identificarea si pregatirea
proiectelor;
- evaluarea schitelor de proiecte si propunerilor finale
de proiecte;
- deciderea privind finantarea proiectelor transmise
pentru finantare;
- evaluarea rapoartelor de proiecte (operationale,
financiare, altele).
5. Prevederi speciale pentru asistenta financiara
Rambursarile si rascumpararile din instrumentele
financiare de care beneficiaza sectorul privat (inclusiv liniile de credit,
schemele de garantare, participare la capital si la instrumente de datorii si
împrumuturi) urmeaza sa fie tratate dupa cum urmeaza:
- In cazul în care contributia pentru asistenta
financiara este rascumparata (linii de credite, participarea la capital si la
instrumente de datorii si împrumuturi), valoarea capitalului va fi transferata
la maturitate, la orice institutie având acelasi obiectiv general agreat între
cele doua parti.
- Acelasi lucru se va aplica sumelor angajate ca
garantii, daca fondurile nu au fost folosite pe durata de viata a
instrumentului.
Modalitatile, inclusiv transferul de proprietate, vor fi
stabilite în respectivul acord privind proiectul sau prin schimb de scrisori.
ANEXA Nr. 4
Reguli si proceduri pentru fondurile tematice
Anexa nr. 4 este parte integranta a acordului-cadru
dintre Guvernul României si Consiliul Federal al Elvetiei cu privire la
implementarea Programului de cooperare elvetiano-român. Orice modificare a
prezentei anexe va trebui facuta cu acordul scris al autoritatilor competente
mentionate la art. 9 din acordul-cadru.
Anexa nr. 4 defineste pentru fondurile tematice regulile
si procedurile, precum si responsabilitatile si sarcinile partilor implicate.
Anexa nr. 1 defineste Cadrul conceptual al Programului
de cooperare elvetiano-român. Regulile si procedurile sunt definite: în anexa
nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvetiano-român; în anexa nr. 3
pentru proiecte; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregatire a proiectului
si fondul de asistenta tehnica.
A. Prevederi generale pentru fondurile tematice
1. Definitie si scop
Fondurile tematice sunt destinate unui anumit domeniu
sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt stabilite pentru
implementarea eficienta a activitatilor.
Activitatea este o forma de asistenta specifica pentru,
printre altele, proiecte, burse, parteneriate si transfer de cunostinte
acordate în cadrul unui fond tematic. Alocarile financiare pentru o activitate
pot varia de la câteva mii de franci elvetieni pâna la limita alocarilor
prevazute pentru proiecte individuale.
Fondurile tematice sunt administrate de organisme
intermediare elvetiene, iar activitatile sunt implementate de catre o agentie
executiva.
2. Selectarea organismului intermediar elvetian
Eligibilitatea organismului intermediar elvetian.
Organismul intermediar elvetian va fi un organism din sectorul public sau
privat ori o organizatie neguvernamentala. Organismul intermediar elvetian va
avea legaturi strânse cu sectorul si/sau cu regiunea geografica în care este
implementat fondul tematic. Datorita cerintelor specifice privind transferul de
cunostinte, organismul intermediar elvetian trebuie sa cunoasca know-how-ul
elvetian si institutiile românesti si elvetiene care activeaza în domeniul
tematic respectiv.
Cererea de oferte. Pentru selectia organismului
intermediar elvetian, SDC va lansa o cerere deschisa ori restrictionata de
oferte de management al fondurilor. Cererea va respecta regulile de achizitii
publice elvetiene si internationale. In cazuri exceptionale, SDC va numi direct
organismul intermediar elvetian. Tipul de selectie depinde de problematica
vizata.
Criteriile de selectie a organismului intermediar
elvetian si documentatia cererii vor fi elaborate de SDC si vor fi transmise
UNC pentru observatii. Decizia finala privind criteriile de selectie si
continutul documentatiei cererii va fi luata de SDC, tinând cont de
observatiile UNC.
Evaluarea propunerii si formularea deciziei. Evaluarea
propunerii va fi facuta de un expert independent mandatat de catre SDC, un
membru al UNC si un membru al SDC. Rezultatele evaluarii vor fi discutate între
SDC, UNC si - daca s-a convenit astfel anterior - ministerul de linie abilitat
în domeniul vizat. Decizia finala va fi luata de SDC, tinând cont de opinia UNC
si - daca este cazul - de opinia ministerului de resort.
Calendar. Cererile de oferte vor fi lansate în termen de
6 luni dupa semnarea acordului-cadru. Decizia finala privind organismul
intermediar elvetian va fi luata în cel mult 12 luni de la semnarea
acordului-cadru.
3. Acordul privind fondul tematic
Pregatirea. Pentru fiecare fond tematic, partile vor
semna câte un acord privind fondul tematic. Acest acord va fi pregatit de SDC.
Continutul. Acordul privind fondul tematic va include,
printre altele:
- obiectivele fondului tematic;
- structura organizatorica, responsabilitatile si
sarcinile;
- procedurile de management al fondului tematic,
inclusiv procedurile pentru evaluarea si selectarea activitatilor;
- activitatile identificate deja pentru implementare;
- regulile de cofinantare, sursele de cofinantare si
procedurile;
- graficul de implementare;
- bugetul si planificarea financiara, inclusiv costurile
de management;
- proceduri de audit si plati;
- procedurile de monitorizare si coordonare, inclusiv
înfiintarea unui comitet de coordonare si aprobare a activitatilor;
- raportari;
- publicitate.
Semnarea. Acordul privind fondul tematic va fi semnat de
UNC, ministerul de resort/institutia responsabila pentru domeniul respectiv -
daca anterior s-a convenit astfel - si SDC sau Ambasada Elvetiei. Semnarea
acordului privind fondul tematic nu este o conditie pentru procesul de
selectare a organismului intermediar elvetian.
4. Acordul de mandat
SDC va semna cu organismul intermediar elvetian un acord
de mandat pentru implementarea unui fond tematic. Acordul de mandat va lua în
considerare prevederile acordului privind fondul tematic si va detalia, printre
altele, proceduri privind selectarea activitatilor, implementarea
activitatilor, platile, auditul financiar, monitorizarea, coordonarea,
raportarea, revizuirea si evaluarea.
5. Selectarea activitatii si aprobarea
Alcatuirea portofoliului de activitati. Portofoliul de
activitati poate include: activitati prevazute în acordul-cadru; activitati
propuse de partea româna sau elvetiana într-o faza ulterioara; si activitatile
identificate pe baza unei cereri.
Criterii de selectie a activitatii. Criteriile de
selectie a activitatilor vor avea în vedere nevoile României si vor lua în
considerare, printre altele, posibilitatea de transfer de cunostinte si
experienta elvetiana, parteneriate institutionale între organisme române si elvetiene,
posibilitatea de creare de retele; inovarea si vizibilitatea. Finantarea
echipamentelor si/sau infrastructurii se va face în limita necesara pentru
sprijinirea dezvoltarii capacitatii si a obiectivelor de consolidare
institutionala.
Propunerile de activitati. Propunerile de activitati vor
fi adresate organismului intermediar elvetian. Activitatile sub forma de
proiecte si care nu sunt finantate printr-o schema de grant vor fi propuse de o
agentie executiva prin intermediul unei schite de proiect si al unei propuneri
finale de proiect.
Aprobarea activitatii. Propunerile de activitati -
pentru schemele de granturi - vor fi:
- evaluate de organismul intermediar elvetian;
- respinse sau aprobate de comitetul de selectie.
Daca este cazul, comitetul de coordonare poate îndeplini
rolul de comitet de selectie.
Propunerile de activitati sub forma de schite de
proiecte care nu sunt finantate printr-o schema de granturi vor fi:
- evaluate de organismul intermediar elvetian;
- propuse de comitetul de coordonare spre a fi respinse
ori aprobate de SDC;
- respinse ori aprobate de SDC.
Dupa aprobarea schitei de proiect, agentia executiva va
depune propunerea finala de proiect cu documentatia de proiect detaliata si
completa. Evaluarea si aprobarea propunerii finale de proiect vor urma aceeasi
procedura ca si în cazul schitei de proiect.
La cererea agentiei executive poate fi acordata
asistenta pentru pregatirea proiectului. Solicitarea trebuie depusa împreuna cu
schita de proiect.
SDC va fi reprezentat în comitetul de selectie si va
avea drept de obiectie privind aprobarea activitatii.
Acordul privind activitatea. Pentru fiecare activitate,
organismul intermediar elvetian va încheia un acord privind activitatea.
6. Fluxul fondurilor, platile anticipate si auditul
Fluxul fondurilor. Organismul intermediar elvetian va
deschide un cont bancar. Toate platile SDC vor fi efectuate direct în acest
cont bancar. Toate platile efectuate de organismul intermediar elvetian direct
catre agentia executiva vor fi facute din acest cont bancar.
Plati anticipate. SDC va acorda avansuri de capital de
lucru pentru organismul intermediar elvetian. O conditie pentru aceste plati
este ca rapoartele corespunzatoare de progres sa fie aprobate de SDC.
Pe baza cererii agentiei executive, organismul
intermediar elvetian va face o plata initiala anticipata catre agentia
executiva. Plata initiala va fi de maximum 20% din costurile eligibile totale
si nu va depasi 50% din bugetul primului an.
Platile ulterioare vor lua în considerare cerintele
agentiei executive cu privire la capitalul de lucru. Plata finala de
aproximativ 5% din bugetul total se va face dupa aprobarea raportului final.
Orice dobânda bruta trebuie indicata în cont si scazuta
din plata urmatoare.
Audit. Auditurile financiare vor fi realizate de o
organizatie internationala de audit, asa cum este specificat în acordul privind
fondul tematic. Rapoartele de audit vor fi transmise la SDC si apoi înaintate
de SDC catre UNC.
In functie de structura fondurilor tematice, Unitatea
centrala de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI) poate
derula anumite misiuni de audit, la cererea SDC sau a organismului intermediar
elvetian, care trebuie sa numeasca institutiile publice care vor fi auditate si
sa stabileasca tematica si obiectivele misiunii. Misiunile de audit vor fi
stabilite numai dupa aprobarea proiectelor. In plus, selectia proiectelor care
urmeaza sa fie auditate va fi decisa integral de SDC sau de organismul
intermediar elvetian si trebuie sa tina cont de resursele disponibile ale
UCAAPI.
Cazurile în care exista suspiciuni de nereguli vor fi
investigate de SDC, în cooperare cu UNC.
7. Monitorizarea, coordonarea si raportarea
Monitorizarea. Monitorizarea va fi facuta la nivelul întregului
fond tematic si la nivelul activitatii. SDC va asigura monitorizarea la nivelul
întregului fond. Organismul intermediar elvetian va raspunde de monitorizarea
la nivelul activitatilor.
Coordonarea. Pentru fiecare fond tematic va fi înfiintat
câte un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va oferi îndrumare
pentru probleme strategice în vederea îndeplinirii obiectivelor fondului
tematic, precum si în ceea ce priveste aspectele etice, respectarea legilor
aplicabile, politicile de reglementare, politicile de protectie a mediului si
de sanatate, practicile financiare, divulgarea datelor si raportarea. Comitetul
de coordonare este responsabil pentru supravegherea managementului si
asigurarea faptului ca exista sisteme pentru gestionarea riscurilor aferente
fondului tematic. Acesta va recomanda activitati pentru a fi aprobate de SDC.
Criteriile de selectare a activitatilor vor fi specificate în acordul privind
fondul tematic. Comitetul de coordonare raspunde direct în fata SDC si a UNC.
Termenii de referinta privind comitetul de coordonare vor fi inclusi în acordul
privind fondul tematic.
Raportarea. Raportarea va cuprinde raportarea
intermediara, ca document doveditor al cererilor de plata, raportarea anuala si
raportarea finala. La nivelul întregului fond tematic, raportarea va fi facuta
de organismul intermediar elvetian si va fi transmisa SDC. La nivelul
activitatilor, raportarea intra în sarcina agentiilor executive. Rapoartele vor
fi transmise organismului intermediar elvetian.
Rapoartele anuale privind fondurile tematice vor include
o declaratie financiara privind angajamentele si platile. Rapoartele anuale,
inclusiv rapoartele de audit efectuate în timpul anului, vor fi transmise de
SDC catre UNC cu 3 luni înainte de întâlnirea anuala.
8. Eligibilitatea costurilor si cofinantarea
Costurile eligibile. Costurile eligibile includ:
- managementul si administrarea fondului tematic;
- contributia la pregatirea activitatilor de catre
agentia executiva;
- activitatile finantate din fond;
- auditul financiar;
- revizuirea si evaluarea;
- seminare si evenimente publice, cum ar fi pentru:
lansarea cererilor de oferte de propuneri de activitati, informarea cu privire
la proceduri, evaluarea si informarea privind progresul;
- publicitatea.
Cofinantarea. Vor fi aplicate cotele de cofinantare
definite în partea principala a acordului-cadru, la art. 5 paragraful 4.
Cofinantarea se va face ca finantare comuna sau ca finantare în paralel.
Sprijinul din partea fondului tematic nu va înlocui
subventiile si împrumuturile bancare.
9. Sarcini si responsabilitati
Sarcinile si responsabilitatile pentru fondul tematic
sunt urmatoarele:
9.1. Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare
(SDC)
SDC raspunde de implementarea fondurilor tematice.
Principalele sarcini ale SDC includ:
- lansarea unei cereri de oferta privind managementul
fondului tematic de catre un organism intermediar elvetian;
- organizarea si participarea la evaluarea propunerilor
de management al fondului tematic;
- discutarea evaluarii cu UNC si luarea deciziei cu
privire la selectia organismului intermediar elvetian;
- adoptarea deciziei privind finantarea fondului
tematic;
- transmiterea catre comitetul de monitorizare, pentru
analiza, a criteriilor de selectie pentru activitati, propuse în documentul de
proiect privind fondul tematic;
- pregatirea si încheierea acordului privind fondul
tematic;
- pregatirea acordului de mandat si mandatarea
organismului intermediar elvetian;
- supervizarea monitorizarii operationale si a
controlului financiar pentru organismul intermediar elvetian;
- asigurarea coordonarii fondului tematic;
- participarea la comitetul de coordonare si de aprobare
a activitatilor;
- analizarea raportarilor periodice ale organismului
intermediar elvetian, discutarea rapoartelor cu UNC si asigurarea
continuitatii;
- cererea unor rapoarte imediate în caz de nereguli si
asigurarea continuitatii;
- evaluarea si discutarea evolutiei implementarii
împreuna cu UNC pe baza rapoartelor anuale întocmite de organismul intermediar
elvetian;
- organizarea de revizuiri si evaluari;
- publicitatea în Elvetia.
SDC poate delega o parte din aceste sarcini Biroului
contributiei elvetiene din Bucuresti.
9.2. Organismul intermediar elvetian
Organismul intermediar elvetian raspunde de constituirea
si managementul fondului tematic, pentru realizarea portofoliului de
activitati, pentru contractarea si supervizarea agentiilor executive, pentru
controlarea activitatilor si pentru raportarile cu privire la fondul tematic.
Principalele sarcini ale organismului intermediar
elvetian includ:
- elaborarea proiectului de acord privind fondul
tematic, inclusiv criteriile de selectie a activitatilor;
- realizarea aranjamentelor legale necesare pentru
implementarea fondului tematic;
- crearea structurilor de implementare;
- managementul si administrarea fondului tematic;
- asigurarea presedintiei (daca se decide astfel de
catre SDC si UNC) si participarea ca membru-secretar al comitetului de
coordonare si aprobare a activitatilor;
- stabilirea unui sistem corespunzator de control
financiar si operational cu privire la implementarea activitatilor;
- cererea si/sau primirea propunerilor de activitati,
analizarea conformitatii cu cerintele pentru propuneri si elaborarea
recomandarilor pentru selectie;
- pregatirea si încheierea contractelor cu agentiile
executive ce implementeaza activitatile;
- aplicarea sistemelor de control si interventia în caz
de nevoie; informarea imediata a SDC cu privire la nereguli;
- raportarea catre SDC. Raportarea presupune cel putin
un raport anual privind evolutia, precum si raportarile financiare;
- asigurarea auditului financiar al fondului tematic,
transmiterea rapoartelor de audit catre SDC si asigurarea urmaririi
recomandarilor auditului;
- publicitatea în Elvetia si în România.
9.3. Unitatea Nationala de Coordonare
UNC raspunde de includerea fondului tematic în
portofoliul masurilor-suport si - la nivel general - de monitorizarea
implementarii fondului tematic.
Principalele sarcini ale UNC includ:
- participarea la evaluarea propunerilor privind
managementul fondului tematic;
- discutarea cu SDC a rezultatelor evaluarii
propunerilor;
- încheierea acordului privind fondul tematic;
- participarea la comitetul de coordonare si aprobare a
activitatilor;
- monitorizarea implementarii fondului tematic la nivel
general si transmiterea observatiilor catre SDC;
- formularea de observatii asupra raportarilor
referitoare la fondul tematic pregatite de organismul intermediar elvetian;
- formularea de observatii asupra rapoartelor de audit;
- acceptarea platilor efectuate de SDC pe baza
declaratiilor financiare transmise de SDC;
- participarea la analiza cauzelor si a solutiilor, în
cazul în care apar nereguli;
- includerea principalelor elemente din rapoartele
fondului tematic într-un raport anual general privind contributia elvetiana;
- discutarea cu SDC a evolutiei implementarii în cadrul
întâlnirii anuale;
- asigurarea includerii fondului tematic în publicitatea
referitoare la contributie.
Sarcinile si responsabilitatile vor fi revizuite si
modificate periodic, daca e nevoie. O prima revizuire va avea loc în cadrul
primei întâlniri anuale a partilor.
B. Prevederi specifice privind fondurile tematice
B.1. Fondul de securitate
Clauzele generale prevazute în cap. A din prezenta anexa
se aplica, daca nu se specifica altfel la subcap. B.1.
1. Definitie si scop
Va fi înfiintat un fond de securitate. Fondul va trata
aspecte referitoare la spatiul Schengen si va contribui la cresterea
securitatii sociale, precum si la lupta împotriva coruptiei si a crimei
organizate.
In cazuri justificate, partile pot conveni sa includa
activitati care nu sunt incluse în domeniile mai sus mentionate.
2. Organismul intermediar elvetian
SDC va lansa o cerere restrictionata de oferte privind
managementul fondului. Organismul intermediar elvetian trebuie sa dispuna de:
cunostinte si experienta în domeniul securitatii, precum si de capacitatea de
gestionare a fondurilor încredintate. Datorita conditiilor specifice privind
transferul de cunostinte, organismul intermediar elvetian trebuie sa cunoasca
institutiile elvetiene si românesti ce îsi desfasoara activitatea în domeniul
tematic al securitatii.
3. Cuprinsul portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Activitati cuprinse în acordul-cadru
|
10.341.000
|
|
Activitati propuse ulterior de partea româna sau cea elvetiana
|
4.959.000
|
|
Managementul fondului tematic, finantarea pregatirii proiectului
si rezerva
|
2.700.000
|
|
TOTAL:
|
18.000.000
|
Activitati cuprinse în acordul-cadru:
Informatiile privind continutul proiectului, partenerii
si beneficiarii proiectului, durata si finantarea necesara sunt orientative.
Planificarea detaliata a proiectului poate necesita adaptari ale elementelor
proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
a) Aspecte legate de spatiul Schengen si de Prum
Aspecte privind azilul. Proiectul va contribui la
devoltarea capacitatii Oficiului Român pentru Imigrari (ORI). Activitatile
din proiect vor include, printre altele: instruirea specialistilor; crearea de
instrumente, standarde si proceduri de management pentru centrele de azil.
Partenerii proiectului: ORI, din partea româna;
specialisti în domeniu, posibil autoritati competente federale si cantonale,
din partea elvetiana.
Beneficiari: ORI si societatea civila.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 250.000 CHF;
cofinantare româneasca acordata de Ministerul Administratiei si Internelor (MAI):
15%.
Dezvoltarea capacitatii operationale si programe de
instruire pentru personalul Oficiului Român de Imigrari. Proiectul are ca scop
instruirea personalului ORI cu privire la migratia ilegala. Activitatile
proiectului cuprind cursuri de instruire în Bucuresti si schimbul de cunostinte
si experienta cu autoritatile elvetiene.
Partenerii proiectului: ORI, din partea româna;
specialisti în domeniu, posibil autoritati federale si cantonale competente,
din partea elvetiana.
Beneficiari: ORI.
Durata: un an.
Finantare: contributie elvetiana: 150.000 CHF;
cofinantarea româneasca furnizata de MAI: 15%.
Dezvoltarea capacitatii privind aspecte Schengen.
Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitatii personalului cu privire la
aspecte legate de spatiul Schengen (implementarea SIS si SIRENE). Activitatile
proiectului vor include, printre altele: oferirea de sesiuni de instruire,
vizite de studiu, preevaluarea Schengen, brosura (daca este cazul), lista de
transpunere în domeniul operational (introducerea corecta a numelor în SIS).
Partenerii proiectului: MAI, din partea româna; Politia
Federala (FEDPOL), din partea elvetiana.
Beneficiari: politia si societatea civila.
Durata: un an.
Finantare: contributie elvetiana: 51.000 CHF;
cofinantare româneasca furnizata de MAI: 15%.
Conformarea cu standardele UE pentru implementarea
instrumentelor Prum. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitatilor
institutionale de investigatii cu privire la implementarea instrumentelor Prum
(ADN, amprente). Activitatile proiectului vor include programe de instruire,
schimb de experienta si bune practici, ateliere de lucru si seminare, suport
logistic.
Partenerii proiectului: MAI, din partea româna;
specialisti în domeniu, din partea elvetiana.
Beneficiari: politia si cetatenii.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.275.000 CHF;
cofinantare româneasca furnizata de MAI: 15%.
b) Cresterea securitatii sociale
Prevenirea traficului cu fiinte umane. Proiectul are ca
scop îmbunatatirea luptei împotriva traficului cu fiinte umane. Prevenirea, reintegrarea
si repatrierea vor fi îmbunatatite. Va fi folosita experienta dobândita în
proiectul-pilot cu Oficiul Federal de Migrari. Activitatile proiectului vor
include campanii de constientizare în România si Elvetia, instituirea unei
linii telefonice de ajutor, dezvoltarea capacitatii de protectie a victimelor
si finantarea structurilor de reabilitare.
Partenerii proiectului: MAI, din partea româna;
autoritati federale competente si/sau ONG-uri, din partea elvetiana.
Beneficiari vor fi fortele române de politie si
victimele traficului cu fiinte umane.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 600.000 CHF;
cofinantare româneasca furnizata de MAI: 15%.
Conceptul de politie comunitara în zonele rurale.
Proiectul are ca scop cresterea sigurantei în zonele rurale în mod sustenabil.
In acest scop, politia comunitara si în special activitatea de preventie a
politiei, precum si masurile antitrafic si de protectie a copilului urmeaza sa
fie întarite. Activitatile proiectului vor include cursuri de formare a
instructorilor de politie comunitara, cursuri de management, cursuri de analiza
a tranzactiilor, cursuri de instruire în marketing în domeniul sigurantei si
masuri organizatorice, precum si furnizarea de echipament. In cadrul instruirii
pot fi incluse si fortele de politie din statiunile turistice.
Partenerii proiectului: MAI si IGPR, din partea româna;
specialisti în domeniu, posibil politia cantonala, din partea elvetiana.
Beneficiari: populatia rurala.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.970.000 CHF;
cofinantare româneasca furnizata de MAI: 15%.
Managementul masurilor de siguranta publica în zonele
montane. Proiectul are ca scop cresterea sigurantei publice si protejarea
mediului în zonele montane si înconjuratoare. Proiectul va beneficia de
cunostintele si experienta elvetiana în domeniul sigurantei în zonele turistice
si în locatiile izolate. Activitatile proiectului includ programe de instruire,
seminare, vizite de studiu, realizarea de pliante.
Partenerii proiectului: din partea româna, jandarmeria,
unitatile de politie, autoritatile locale, asociatia de salvamontisti
(SALVAMONT), garda de mediu, administratia nationala silvica; din partea
elvetiana, de exemplu, autoritatile locale si cantonale competente, Fundatia
Elvetiana de Salvare Aeriana (REGA), specialisti în domeniu.
Beneficiari: comunitatile care traiesc în zonele
montane, turistii români si straini din zonele montane.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 2.000.000 CHF;
cofinantare româneasca furnizata de MAI: 15%.
Crearea de ateliere de lucru pentru executarea pedepsei
privind munca în folosul comunitatii (probatiune). Munca în folosul comunitatii
reprezinta o modalitate importanta de executare a pedepselor cu durata redusa.
Munca în folosul comunitatii este folositoare societatii si în acelasi timp
reduce la minimum costurile sociale si de alta natura aferente executarii
pedepselor. Proiectul se bazeaza pe un proiect-pilot care este, în prezent, în
curs de implementare. Acesta va oferi o noua abordare a conceptului de
probatiune si va crea o întreaga retea de ateliere de lucru pentru munca în
folosul comunitatii, în strânsa colaborare cu autoritatile si organizatiile din
România.
Partenerii proiectului: din partea româna, Ministerul
Justitiei (MJ), autoritatile si organizatiile locale; din partea
elvetiana, FPSC/VEBO „Verein zur Entwicklung der Bewahrungshilfe in
Osteuropa" (implicata deja în proiectul-pilot).
Beneficiari: societatea civila, penitenciarele.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.100.000 CHF;
cofinantare din partea româna furnizata de MJ: 15%.
Asistenta pentru consolidarea capacitatii institutionale
în domeniul formarii judecatorilor si procurorilor pentru aplicarea noilor
legi. Noile legi, precum Codul penal, vor afecta activitatea profesionala a
judecatorilor si procurorilor români în anii care urmeaza si din acest motiv
acestia vor avea nevoie de formare profesionala continua. Institutul National
al Magistraturii (INM) este cea mai importanta institutie capabila sa
ofere cursurile de formare necesare în acest sens pentru toti judecatorii si
procurorii. Acest proiect va contribui la îmbunatatirea capacitatilor
profesionale ale judecatorilor si procurorilor români cu privire la aplicarea
noilor reglementari. Activitatile din cadrul proiectului pot include, printre
altele: dezvoltarea conceptelor de formare profesionala, introducerea unor
metode noi de formare profesionala, dezvoltarea modulelor de e-learning,
organizarea de seminare cu implicarea formatorilor INM, organizarea de ateliere
de lucru si conferinte.
Partenerii proiectului: din partea româna, Consiliul
Superior al Magistraturii, INM, Ministerul Public; din partea elvetiana,
specialisti în domeniu, posibil autoritati cu competente în domeniu.
Beneficiari: sistemul judiciar român, cetatenii,
investitorii.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.800.000 CHF;
cofinantarea din partea româna va fi asigurata de Consiliul Superior al
Magistraturii si de Ministerul Public: 15%.
c) Lupta împotriva coruptiei si a crimei organizate
Cresterea eficientei operationale pentru a lupta
eficient împotriva coruptiei sistemice. Intarirea capacitatii operationale a
Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul MAI de prevenire si
combatere a cazurilor complexe de coruptie prin achizitionarea de echipamente
specializate, necesare în principal pentru derularea investigatiilor
operationale (IT si software). Imbunatatirea activitatilor de colectare a
probelor, precum si dezvoltarea capacitatii de coordonare între ofiterii DGA în
activitatea de urmarire si de investigatie.
Partenerii proiectului: DGA/MAI, din partea româna;
specialisti în domeniu, din partea elvetiana.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 275.000 CHF;
cofinantare româneasca prin MAI: 15%.
Cresterea nivelului de constientizare a pericolelor
prezentate de coruptie. Proiectul are ca scop cresterea gradului de implicare a
cetatenilor în lupta împotriva coruptiei si îmbunatatirea perceptiei publice
fata de nivelul integritatii în cadrul MAI. Proiectul se refera la cerintele
specifice anticoruptie din domeniul justitiei si afacerilor interne legate de
dezvoltarea capacitatii administrative pentru prevenirea coruptiei, promovarea
integritatii si cresterea gradului de constientizare asupra coruptiei, asa cum
se prevede în Strategia nationala anticoruptie privind sectoarele vulnerabile
si administratia publica locala pentru perioada 2008-2010, Planul de actiune
anticoruptie aferent, strategia MAI împotriva crimei organizate. Proiectul are,
de asemenea, scopul de a completa rezultatele proiectelor anticoruptie
anterioare. Acest proiect ofera sprijin pentru activitatile destinate sa
creasca eficienta si eficacitatea organelor de aplicare a legii din cadrul MAI,
deoarece coruptia submineaza suprematia legii si compromite lupta împotriva
crimei organizate. Activitatile proiectului includ spoturi video anticoruptie,
stickere, pliante, mesaje în presa.
Partenerii proiectului: din partea româna, MAI/DGA; din
partea elvetiana, specialisti în domeniu.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 170.000 CHF;
cofinantare româneasca prin MAI: 15%.
Imbunatatirea capacitatii judecatorilor si procurorilor
români în lupta împotriva coruptiei si a criminalitatii economice si
financiare. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitatii profesionale, precum
si crearea de noi aptitudini ale judecatorilor si procurorilor români în lupta
împotriva coruptiei si a criminalitatii economice si financiare. Activitatile
proiectului pot include, de exemplu, dezvoltarea de concepte de formare
profesionala, introducerea unor metode noi de formare profesionala, dezvoltarea
unor module de e-learning, organizarea de seminare si ateliere de lucru, precum
si alte activitati legate de abordarea problematicii privind lupta împotriva
coruptiei, cum ar fi elaborarea de studii relevante în acest domeniu, schimbul
de experienta si de bune practici.
Partenerii proiectului: din partea româna, INM,
Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Directia Nationala
Anticoruptie si MJ; din partea elvetiana, specialisti în domeniu, posibil
autoritati cu competente în domeniu.
Beneficiari: sistemul judiciar român, cetatenii,
investitorii.
Durata: 2 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 700.000 CHF;
cofinantare din partea româna asigurata de Consiliul Superior al Magistraturii,
Ministerul Public, Directia Nationala Anticoruptie, MJ: 15%.
Activitati propuse ulterior de partea româna sau cea
elvetiana:
Organismul intermediar elvetian va propune un cadru
conceptual pentru identificarea proiectelor si selectia acestora. Activitatile
propuse de partea româna sau de cea elvetiana se vor desfasura în acest cadru
conceptual.
4. Comitetul de coordonare
Va fi înfiintat un comitet de coordonare. Comitetul de
coordonare va fi format din reprezentanti ai MAI, MJ, Consiliului Superior al
Magistraturii, Ministerului Public, Directiei Nationale Anticoruptie,
societatii civile, UNC si SDC. Acesta se va reuni de cel putin doua ori pe an.
Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurata de
organismul intermediar elvetian, care va fi si membru-secretar al comitetului
de coordonare.
B.2. Fondul de reforma în probleme de sanatate
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazurilor în care se prevede altfel în subcap.
B.2.
1. Definitie si scop
Va fi înfiintat un fond de reforma. Fondul va urmari
obiectivele de îmbunatatire a accesului la servicii sociale si de sanatate,
precum si de crestere a calitatii serviciilor medicale. Vor avea prioritate
activitatile din medicina primara, medicina de urgenta si perinatologie.
In cazuri bine justificate, partile pot conveni sa
includa activitati care nu sunt cuprinse în prioritatile mentionate mai sus.
2. Organismul intermediar elvetian
SDC va emite o cerere restrictionata de oferte pentru
managementul fondului. Organismul intermediar elvetian va dispune de:
cunostinte si experienta în domeniul sanatatii si capacitatea de gestionare a
fondurilor încredintate. Datorita conditiilor specifice legate de transferul de
cunostinte, organismul intermediar elvetian trebuie sa cunoasca institutiile
românesti si elvetiene care actioneaza în domeniul sanatatii.
3. Componenta portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Activitati mentionate în acordul-cadru
|
8.500.000
|
|
Managementul fondului tematic, finantarea pregatirii proiectului
si rezerva
|
1.500.000
|
|
TOTAL:
|
10.000.000
|
Activitatile vor beneficia de cunostintele si experienta
dobândite pe parcursul îndelungatei colaborari dintre România si Elvetia în
perioada 1992-2008.
Activitatile mentinute în acordul-cadru:
Informatiile privind cuprinsul proiectului, partenerii
proiectului si beneficiarii, durata si finantarea necesara sunt orientative.
Planificarea detaliata a proiectului poate necesita adaptari ale
caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
a) Imbunatatirea accesului la servicii sociale si de
sanatate
Servicii sociale si de sanatate integrate la nivelul
comunitatii. Proiectul are scopul de a crea un model functional de servicii
sociale si de sanatate integrate si gestionate la nivel local în una sau doua
zone rurale (un oras si mai multe sate pe zona) care au indicatori slabi de
dezvoltare. Va fi întarita capacitatea autoritatilor locale si a furnizorilor
de servicii. Va fi acordata o atentie speciala accesului egal pentru întreaga
comunitate si eficientei costurilor de furnizare a serviciilor. Vor fi
promovate serviciile de îngrijire la domiciliu si vor putea fi înfiintate
centre medicosociale comunitare. Proiectul poate include: transfer de
cunostinte la nivelul sistemelor; cursuri de instruire pentru medicii de
familie, asistente comunitare, mediatori romi, lucratori sociali, prestatori de
îngrijire la domiciliu, autoritati locale; campanii de constientizare; vizite
de studiu în Elvetia.
Organizarea proiectului: Pe baza cererii de oferta,
proiectul va fi implementat de un consortiu format din ONG-uri românesti
conduse de o agentie executiva elvetiana care se va angaja în transferul de
cunostinte si va avea experienta necesara din punct de vedere legal, dar si în
domeniile furnizorilor de servicii (medicina primara, asistente comunitare,
mediatori romi, furnizori de îngrijire la domiciliu, furnizori de servicii
sociale, psihologi etc).
Partenerii proiectului: Ministerul Sanatatii, eventual
si altii.
Beneficiari: populatia rurala si din orasele mici cu
indicatori slabi de dezvoltare, grupurile vulnerabile, persoanele care traiesc
sub pragul saraciei.
Etapizare: proiectul va fi implementat în mai multe
etape: mai întâi va fi elaborat un concept de proiect, urmat de o etapa-pilot.
In functie de rezultate, se poate decide fie extinderea, fie realocarea
fondurilor ramase pentru cresterea calitatii serviciilor medicale.
Durata: 5 ani, daca este implementat complet.
Finantare: contributie elvetiana: 5.000.000 CHF;
cofinantarea partii române prin Ministerul Sanatatii: 15%.
b) Cresterea calitatii serviciilor medicale
îmbunatatirea unitatilor pediatrice de terapie
intensiva. Proiectul se bazeaza pe cooperarea anterioara româno-elvetiana în
domeniul medicinei de urgenta si al neonatologiei. Se va concentra pe
instruirea medicilor si asistentelor din spitalele regionale. O atentie
speciala poate fi acordata programelor de pregatire în domeniul toxicologiei,
traumelor si terapiei cu oxigen.
Partenerii proiectului: din partea româna: Ministerul
Sanatatii; din partea elvetiana: spitale si specialisti în medicina.
Beneficiari: copiii în vârsta de pâna la 15 ani (mai ales
copiii din familii marginalizate care sunt victime ale accidentelor casnice).
Durata: de la 2 pâna la 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: între 500.000 si
1.000.000 CHF; cofinantarea partii române prin Ministerul Sanatatii: 15%.
Servicii medicale prespitalicesti si spitalicesti de
urgenta. Proiectele se bazeaza pe cooperarea anterioara româno-elvetiana în
domeniul medicinei de urgenta si are ca scop cresterea calitatii serviciilor
medicale prespitalicesti si spitalicesti de urgenta. Proiectul va îmbunatati
materialele de instruire si echipamentele centrelor de pregatire si va putea
permite înfiintarea de noi centre. Continutul principal poate fi: managementul
departamentelor de urgenta; cursuri neonatale de mentinere a vietii; îngrijire
de urgenta pentru asistente. Partenerii proiectului: din partea româna:
Ministerul Sanatatii; din partea elvetiana: specialisti în medicina.
Beneficiari: Medici pediatri, specialisti neonatologi,
medici de urgenta, asistente.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.500.000 CHF;
cofinantarea partii române prin Ministerul Sanatatii: 15%.
Servicii medicale de urgenta si salvare aeriana.
Proiectul are ca scop transferul de cunostinte si experienta elvetiana în
domeniul serviciilor medicale de urgenta si operatiuni de salvare aeriana.
Proiectul va include instruire pentru piloti, echipe medicale de salvare
aeriana si personal tehnic. Procedurile, regulile si instructiunile vor fi
îmbunatatite. Este avuta în vedere cooperarea pe termen lung sub forma de
program de twinning.
Partenerii proiectului: principalii parteneri sunt
Ministerul Sanatatii, MAI/Inspectoratul General al Aviatiei si Fundatia
Elvetiana de Salvare Aeriana (REGA).
Beneficiari: echipajele pentru operatiuni de salvare si
pacientii.
Durata: 3 pâna la 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.000.000
CHF-1.500.000 CHF; cofinantarea partii române prin Ministerul Sanatatii: 15%.
Partea româna va acoperi toate costurile de utilizare a elicopterelor.
4. Comitetul de coordonare
Va fi înfiintat un comitet de coordonare. Comitetul de
coordonare va include reprezentanti din Ministerul Sanatatii, reprezentanti din
domeniul sanatatii de la nivel regional si/sau judetean, UNC si SDC. Acesta se
va reuni de cel putin 2 ori pe an. Conducerea va fi asigurata de organismul
intermediar elvetian/agentia executiva care poate actiona ca membru-secretar al
comitetului de coordonare.
B.3. Fondul de reforma privind participarea
societatii civile
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazurilor în care se prevede diferit în subcap.
B.3.
1. Definitie si scop
Va fi creat un fond de reforma, având ca obiectiv
promovarea contributiei organizatiilor societatii civile ca actori importanti
pentru dezvoltare si participare. Vor avea prioritate activitatile
organizatiilor societatii civile/ONG-urilor care, în principal, se adreseaza
problemelor de mediu, contribuie la furnizarea de servicii sociale si, de
asemenea, permit dezvoltarea capacitatii organizationale.
In cazuri bine justificate, partile pot conveni sa
includa activitati care nu au fost cuprinse în prioritatile mentionate
anterior.
2. Organismul intermediar elvetian
SDC va emite o cerere de oferta pentru gestionarea
fondului. Organismul intermediar va dispune de: cunostintele si experienta
necesare în probleme de mediu si servicii sociale; competente în sprijinirea
ONG-urilor în dezvoltarea acestora; capacitatea de gestionare a fondurilor
încredintate. Datorita cerintelor specifice, în ceea ce priveste transferul de
cunostinte, Organismul intermediar elvetian trebuie sa fie familiarizat cu
know-how-ul elvetian din domeniu si cu organizatiile elvetiene ale societatii
civile.
3. Componenta portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Activitati mentionate în acordul-cadru
|
5.000.000 pâna la 6.000.000
|
|
Activitati propuse ulterior de partea româna sau partea elvetiana
|
800.000 pâna la 2.800.000
|
|
Activitati identificate prin proceduri de cerere (schema de grant)
|
4.000.000 pâna la 5.000.000
|
|
Managementul fondului tematic, finantarea pregatirii proiectelor
si rezerva
|
2.000.000
|
|
TOTAL:
|
13.800.000
|
Activitati mentionate în acordul-cadru
Activitatile mentionate în acordul-cadru sunt cele care
contribuie la cresterea dezvoltarii durabile a zonelor cu valoare ecologica
ridicata, care beneficiaza de o puternica implicare a ONG-urilor elvetiene în
probleme de mediu în ceea ce priveste transferul de cunostinte si întarirea
capacitatii partenerilor români în domeniul managementului integrat al
resurselor naturale, precum si cele care, în acelasi timp, pot mobiliza o
cofinantare substantiala si care corespund prioritatilor partilor române si
elvetiene.
Informatiile despre continutul proiectului, partenerii
si beneficiarii proiectului, durata si finantarea necesara sunt orientative.
Planificarea detaliata a proiectului poate necesita adaptari ale
caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
Prezentarea schitelor de proiect mentionate mai jos
indica o rezervare din finantarea elvetiana disponibila. Procedura de selectie
a proiectelor va identifica proiectele care vor fi implementate.
Dezvoltarea integrata si durabila a padurilor. Proiectul
are ca scop dezvoltarea unei abordari integrate care se bazeaza pe conceptul de
lanturi cu valoare adaugata pentru lemn prin: 1. dezvoltarea lantului cu
valoare adaugata pentru produsele destinate pietei; 2. cresterea rolului
padurilor din zonele montane pentru conservarea valorilor naturale si
protejarea împotriva dezastrelor naturale; 3. analiza „serviciilor
ecosistemului" pentru reducerea CO2
Printre partenerii proiectului se regasesc: din partea
româna, CEFIDEC - Centrul de Instruire si Inovare pentru Dezvoltarea
Carpatilor, Romontana -Asociatia nationala pentru dezvoltare rurala în zonele
montane, Federatia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociatia regiunilor
montane din Mures, Asociatia AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultura,
Programul WWF Danubiano-Carpatic; din partea elvetiana: Grupul elvetian pentru
regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricola), Pro Natura,
WWF, BirdLife.
Beneficiari: comunitatile care locuiesc în zonele
forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: aproximativ 1.500.000
CHF; cofinantare de minimum 10% din partea partenerilor.
Agricultura durabila în regiunile montane. Proiectul are
scopul de a sprijini dezvoltarea rurala integrata în zonele montane prin
aplicarea conceptului de lanturi valorice pentru dezvoltarea activitatilor
destinate pietei, cum ar fi sisteme de productie, piete si vânzari, dezvoltare
organizationala.
Printre partenerii proiectului: din partea româna:
CEFIDEC - Centrul de Instruire si Inovare pentru Dezvoltarea Carpatilor,
Romontana -Asociatia nationala pentru dezvoltare rurala în zonele montane,
Federatia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociatia regiunilor montane
din Mures, Asociatia AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultura, Programul WWF
Danubiano-Carpatic; din partea elvetiana: Grupul elvetian pentru regiunile
montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricola), Pro Natura, WWF,
BirdLife.
Beneficiari: comunitatile care locuiesc în zonele
forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: aproximativ 1.500.000
CHF; cofinantare de minimum 10% din partea partenerilor.
Natura 2000 si dezvoltarea rurala. Proiectul are ca scop
promovarea protectiei pe termen lung si a folosirii durabile a capitalului
natural al României prin implementarea eficienta a retelei UE Natura 2000 si a
sistemelor nationale de zone protejate, prin implicarea si sprijinul partilor
interesate la nivel local.
Proiectul: 1. sustine implicarea partilor interesate în
planificarea si managementul zonelor protejate/Natura 2000; 2. vizeaza
conflictele dintre zonele protejate/Natura 2000 si proiectele de
infrastructura; si 3. dezvolta si promoveaza exemple pozitive de conservare a
naturii si dezvoltare rurala.
Printre partenerii proiectului se regasesc: din partea
româna: WWF-DCP/România, Fundatia Pro Park, Fundatia româna pentru parteneriat
în domeniul mediului, Ecotur Sibiu, Centrul pentru resurse juridice, Universitatea
„Stefan cel Mare" Suceava, BirdLife România, Milvus, posibil si altii. Din
partea elvetiana: Grupul elvetian pentru regiunile montane (SAB), posibil si
altii.
Beneficiari: comunitatile care traiesc în zone rurale,
ONG-uri pe probleme de mediu.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: aproximativ 1.000.000
CHF; cofinantare de minimum 10% de la parteneri.
Dezvoltare rurala si teren agricol cu valoare naturala
ridicata: Proiectul are scopul sa promoveze protectia si mijloacele de trai
locale în zonele agricole cu valoare naturala ridicata. Acesta: 1. ajuta
politica româna pentru sustinerea protectiei si întretinerii terenurilor
agricole cu valoare naturala ridicata; 2. ajuta la promovarea zonelor agricole
cu valoare naturala ridicata si a produselor; si 3. creeaza mecanisme de
promovare/sustinere a zonelor agricole cu valoare naturala ridicata.
Printre partenerii proiectului se regasesc: din partea
româna: WWF-DCP/România, Fundatia Pro Park, Fundatia Româna de Parteneriat
pentru Mediu, Ecotur Sibiu, Fundatia Adept, Slow Food Movement Romania,
BirdLife Romania, Milvus, posibil altii; din partea elvetiana: Grupul Elvetian
pentru Regiunile Montane (SAB), posibil altii, de exemplu, Groupement suisse
pour les regions de montagne (Grupul elvetian pentru regiunile montane),
Agridea (Serviciul de extindere agricola), Pro Natura, BirdLife.
Beneficiari: comunitatile din zonele rurale, ONG-uri în
domeniul mediului.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: aproximativ 1.000.000
CHF; cofinantare de minimum 10% oferita de parteneri.
Carpatii Meridionali (România) - Peisaj salbatic în
inima Europei. Proiectul are ca scop promovarea folosirii sustenabile a
resurselor si a turismului în Carpatii Meridionali prin crearea si promovarea
celui mai mare peisaj în conservare din Europa. Proiectul: 1. sprijina
planificarea si coordonarea managementului pentru zonele protejate; 2.
promoveaza implicarea si sprijinul partenerilor; si 3. promoveaza si dezvolta
turismul.
Printre partenerii proiectului se regasesc: din partea
româna: WWF-DCP/România, Asociatia Altitudini, Asociatia Renaturopa, Ecotur
Sibiu, Fundatia Pro Park, autoritatile din zonele protejate (de exemplu:
parcurile nationale Retezat si Domogled), consilii locale si judetene, agentii
de dezvoltare regionala si de turism; din partea elvetiana: Grupul elvetian
pentru regiunile montane (SAB), posibil altii.
Beneficiari: comunitatile din zonele rurale, ONG-uri în
domeniul mediului.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: aproximativ 1.000.000
CHF; cofinantare de minimum 10% oferita de parteneri.
Activitati propuse ulterior de partea româna sau de
partea elvetiana:
Organismul intermediar elvetian va propune un cadru
conceptual. Activitatile propuse de partea româna sau elvetiana se vor înscrie
în acest cadru conceptual.
Finantare: contributia elvetiana pentru aceste
activitati: 1.800.000 CHF; cofinantarea partii române: conform regulilor de
cofinantare.
Activitati identificate pe baza cererilor de
propuneri:
Schema de granturi pentru finantarea activitatilor mici
ale societatii civile/ONG-uri. Vor avea prioritate activitatile în domeniul
protectiei mediului si cele sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor,
vârstnicilor si persoanelor cu probleme de dependenta). Vor fi favorizate
activitatile care pot întari ONG-urile românesti si care permit participarea
activa a acestora la procesele de politici, atât ca voce a societatii civile,
cât si ca furnizor de servicii. Activitatile vor fi selectate dupa ce vor fi
emise cereri de oferte de propuneri de proiecte. Costurile activitatilor se vor
încadra între 10.000 si 250.000 CHF. Implementarea schemei de granturi poate fi
concentrata geografic. Va fi înfiintat un comitet de selectie format din
reprezentanti ai societatii civile, UNC si SDC.
Partenerii proiectului din partea româna: Organizatiile
nonprofitcu personalitate juridica în România, independente de Guvern si alte
autoritati publice, precum si de partide politice sau organizatii comerciale;
si organizatii independente cu statut legal special (societatile nationale de
cruce rosie etc).
Partenerii proiectului din partea elvetiana: ONG-uri
care coopereaza cu partenerii lor români.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 4.000.000 CHF;
cofinantarea partii române oferita de ONG-uri: 10%.
4. Comitetul de coordonare
Va fi înfiintat un comitet de coordonare. Comitetul de
coordonare va fi compus din reprezentanti ai Ministerului Mediului si
Padurilor, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, reprezentanti ai societatii civile,
UNC, SDC. Acestia se vor întâlni de cel putin doua ori pe an. Conducerea
comitetului de coordonare va fi asigurata de organismul intermediar elvetian
care va avea si rolul de membru-secretar.
B.4. Fondul de reforma privind incluziunea romilor si
a altor grupuri vulnerabile
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazurilor în care se prevede diferit la subcap.
B.4.
1. Definitie si scop
Va fi înfiintat un fond cu obiectivul de a promova
incluziunea sociala a romilor si a altor grupuri vulnerabile.
2. Organismul intermediar elvetian
Fondul tematic va fi implementat printr-o unitate româna
de management al programului (UMP). UMP este o unitate distincta, cu
personal recrutat cu implicarea SDC si incluzând membri SDC. Aceasta va ghida
masurile-suport ale fondului tematic, incluzând propunerea de concentrare
geografica, formularea unei cereri de propuneri de proiecte, acordarea de
mandate pentru parteneriatele proiectului si monitorizarea activitatilor
programului.
3. Compozitia portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Linia 1 „conditii de trai" (posibil 25% pentru faza-pilot si
75% pentru faza de extindere)
|
11.000.000
|
|
Linia 2 „împuternicire si constientizare"
|
1.000.000
|
|
Unitatea de management al programului si de asistenta, finantarea
pregatirii proiectelor si rezerva
|
2.000.000
|
|
TOTAL:
|
14.000.000
|
Activitati mentionate în acordul-cadru:
Cu obiectivul de a promova incluziunea sociala si
participarea la viata socioeconomica a romilor si a altor grupuri vulnerabile,
vor fi urmarite doua linii strategice:
Linia 1 - îmbunatatirea conditiilor de trai. Din punct
de vedere geografic, vor avea prioritate regiunile cu: populatie roma
numeroasa; procente mari de abandon scolar; somaj ridicat, situatie precara a
locuintelor si a accesului la servicii.
Din punct de vedere tematic, vor avea prioritate
educatia pentru copii, precum si sanatatea copiilor si femeilor. Activitatile
educationale vor include domeniul prescolar, primar si educatia extrascolara.
Activitatile legate de sanatate vor include cresterea gradului de
constientizare, educatia privind igiena, preventia si accesul la servicii
medicale în cadrul comunitatilor. Ulterior, vor putea fi incluse activitati
legate de locuri de munca si alte activitati generatoare de venit, precum si
cele legate de locuinte (în conditii de cofinantare speciale).
Se va pune accent pe activitatile cu impact direct
asupra nivelului individual si al gospodariei.
Activitatile vor fi implementate în mod coerent,
aplicându-se o abordare integrata. Activitatile vor fi implementate pe acelasi
teritoriu si vor fi gestionate de o echipa multidisciplinara.
Activitatile vor fi comasate în doua sau 3 proiecte.
Aceste proiecte vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri. Propunerile
de proiecte trebuie depuse de un consortiu româno-elvetian. In activitatile de
implementare a proiectului poate fi inclusa o gama larga de parteneri locali,
de exemplu: autoritati locale, intermediari în domeniul sanatatii, medici
generalisti, centre medicale, scoli, gradinite, mediatori în domeniul scolar,
învatatori pentru copiii romi, promotori comunitari si ONG-uri.
Serviciile vor fi oferite în mod nesegmentat, conform
unei politici integrate.
Propunerile de proiecte trebuie sa identifice membrii
consortiului si partenerii locali ce coopereaza cu consortiul. Criteriile de
selectie a proiectelor vor include: indicatori socioeconomici din zona-tinta,
calitatea si relevanta propunerii de proiect, capacitatea consortiului de
implementare, coerenta parteneriatului cu partenerii locali, capacitatile în
cadrul consortiului si în parteneriate, precum si posibilitatea de a contribui
cu bani si în natura.
Beneficiari: populatia roma, alte minoritati, grupurile
vulnerabile care nu fac parte din minoritati. Copiii si femeile rome vor fi
beneficiari principali.
Faze: Proiectele pot începe cu o faza-pilot, urmata de o
faza de extindere. Durata: Faza-pilot - 2 ani; Faza de extindere - 3-5 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 11.000.000 CHF;
cofinantare furnizata de consortiu si partenerii locali: minimum 10% pâna la
15%, conform regulilor de cofinantare.
Control: programul va fi monitorizat operativ de
unitatea de management al programului si va fi sprijinit prin activitati
regulate de asistenta si evaluare desfasurate de SDC.
Linia 2 - împuternicire si cresterea constientizarii.
Linia 2 va fi ancorata la nivel national. Aceasta va fi implementata de
unitatea de management al programului.
Vor avea prioritate întarirea identitatii culturale si a
integrarii romilor si a altor minoritati, cresterea nivelului de acceptare si
cresterea participarii acestora la luarea deciziilor.
Activitatile pot include promovarea conducerii si a
rolurilor model în cadrul romilor, întelegerea reciproca privind incluziunea
sociala si participarea. Pot fi incluse campanii media.
Activitatile vor fi comasate în proiecte. Aceste
proiecte vor fi implementate, preferabil, prin parteneriate româno-elvetiene.
Finantare: contributie elvetiana 1.000.000 CHF;
cofinantare oferita de parteneriat: 10% pâna la 15%, conform regulilor de
cofinantare.
4. Comitetul de coordonare
Va fi înfiintat un comitet de coordonare. Comitetul de
coordonare poate include reprezentanti ai Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, Ministerului Sanatatii, Departamentului pentru Relatii Interetnice,
Agentiei Nationale pentru Romi, reprezentanti ai societatii civile, UNC si SDC.
Acestia se vor întâlni de cel putin doua ori pe an. Conducerea comitetului de
coordonare va fi asigurata de SDC, care poate delega aceasta functie unui
organism intermediar elvetian. Organismul intermediar elvetian poate avea rol
de membru-secretar.
B.5. Fondul pentru burse
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazului în care se prevede diferit la subcap.
B.5.
1. Definitie si scop
Va fi creat un fond pentru burse care sa permita
participarea studentilor si cercetatorilor români din învatamântul superior si
institute de cercetare la Programul de schimburi stiintifice dintre Elvetia si
noile state membre ale Uniunii Europene.
Programul de schimburi stiintifice (SciexNMSch)
doreste sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si sociale din
Uniunea Europeana (UE) extinsa prin dezvoltarea capacitatii
cercetatorilor din noile state ale UE si promovarea parteneriatelor durabile
pentru cercetare dintre noile state membre ale UE si Elvetia.
Scopul principal al programului este sa stabileasca
parteneriate stiintifice care:
(i) sa dezvolte pregatirea individuala a cercetatorilor
(capital uman);
(ii) sa încurajeze progresul stiintific si inovarea
(perspectivele stiintifice); si
(iii) sa creeze sau sa largeasca retele de cercetatori (networking)
prin oferirea de burse de cercetare si vizite de cercetare pe termen scurt.
2. Organismul intermediar elvetian si organismul de
coordonare pentru fondul pentru burse
Din partea elvetiana, mandatul acordat de SDC
Conferintei Rectorilor Universitatilor Elvetiene (CRUS), ca organism
intermediar elvetian pentru managementul fondului de burse cu 8 state membre
noi ale UE, va fi extins si la fondul pentru România.
Din partea româna, activitatile de coordonare din cadrul
fondului de burse vor fi sprijinite de Consiliul National pentru Cercetare
(CNCSIS), în calitate de organism de coordonare ce va fi mandatat de UNC.
Activitatile de coordonare urmeaza sa fie finantate de România. Finantarea va
fi facuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ca
finantare paralela, si va fi considerata cofinantare.
Finantarea oferita prin contributia elvetiana va fi
transferata direct beneficiarilor prin intermediul CRUS si al
institutiilor-gazda elvetiene.
3. Compozitia portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocare financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Activitati mentionate în acordul-cadru
|
7.384.000
|
|
Managementul fondului tematic
|
616.000
|
|
TOTAL:
|
8.000.000
|
4. Acordul privind fondul pentru burse
Acordul privind fondul pentru burse va fi pregatit de
SDC. Acesta va fi semnat de UNC, pentru partea româna, si de SDC, pentru partea
elvetiana.
Va fi încheiat un memorandum de întelegere separat (MoU)
între organismul de coordonare român si CRUS. MoU detaliaza aranjamentele
de coordonare, mecanismul de punctaj si criteriile de evaluare, planificarea
cererilor de oferta si calendarul, raportarea si monitorizarea, precum si
aspectele legate de informare si comunicare.
5. Comitetul de coordonare
Comitetul de coordonare a programului SciexNMSch
este responsabil pentru deciziile operative generale pentru program. Acesta
dezbate si aproba bursele propuse.
Comitetul de coordonare este compus din factorii
elvetieni interesati din cercetare, cum ar fi reprezentanti delegati ai
urmatoarelor organizatii: CRUS (un delegat ca presedinte al comitetului de
coordonare); secretariatul de stat pentru educatie si cercetare (un delegat
ESKAS); Fundatia Nationala Elvetiana pentru Stiinta (un delegat pentru
dezvoltarea carierei, un delegat pentru cooperare internationala); universitati
din cantoanele elvetiene si institutele federale elvetiene pentru tehnologie
(un delegat ales de CRUS); universitatile elvetiene pentru stiinte aplicate (un
delegat ales de KFH); ETH-Domain (un delegat ales de ETH-Rat); Bridge to the
Research Institutions outside the University Sector (un delegat ales de SER),
precum si SDC (un delegat). România poate delega un observator în comitetul de
coordonare.
B.6. Fondul pentru cercetare si proiecte în educatie
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazului în care se prevede diferit în subcap.
B.6.
B.6.A Fondul pentru cercetare
1. Definitia si scopul fondului pentru cercetare
Va fi creat un fond pentru cercetare cu obiectivul de
promovare a cercetarii comune româno-elvetiene. Vor avea prioritate proiectele
comune de cercetare.
2. Organismul intermediar elvetian si organismul de
coordonare pentru fondul pentru cercetare
SDC va numi direct Fundatia Nationala Elvetiana pentru
Stiinta si Centrul National Român pentru Managementul Programelor din
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ca organism
intermediar elvetian. Organismul intermediar elvetian va avea competente si
experienta în promovarea cercetarii, cunostinte despre institutele elvetiene de
cercetare si capacitatea de gestionare a fondurilor încredintate.
3. Compozitia portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa pentru fondul pentru cercetare
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Proiecte comune de cercetare
|
8.300.000
|
|
Managementul fondului tematic, finantarea pregatirii proiectelor
si rezerva
|
1.450.000
|
|
TOTAL:
|
9.750.000
|
Proiecte comune de cercetare (PCC). Cercetatorii români
si elvetieni vor realiza proiecte comune de cercetare (PCC). PCC vor
permite oamenilor de stiinta români si elvetieni sa se angajeze în activitati
comune de cercetare. Vor avea prioritate urmatoarele domenii de cercetare: boli
ale civilizatiei, mediu, securitate alimentara si agricultura, energie
regenerabila, fizica nucleara, nanomateriale si de sinteza complexe, stiinta
materialelor si nanotehnologie, alte domenii convenite de comun acord ulterior.
Proiectele de cercetare cu un buget de pâna la 500.000 CHF vor fi identificate
pe baza unei licitatii deschise.
Beneficiari: institute publice de cercetare si
institutii academice din România si din Elvetia.
Finantare: contributie elvetiana: 8.300.000 CHF;
cofinantarea partii române oferita de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului pentru institutele publice de cercetare si
institutiile publice academice participante: 15%.
4. Comitetul de selectie
Va fi creat un comitet de selectie. Comitetul de
selectie va fi condus în comun de câte un reprezentant al partilor româna si
elvetiana. Organismul intermediar elvetian poate actiona ca membru-secretar al
comitetului de selectie.
B.6.B. Proiect în educatie
1. Organismul intermediar elvetian pentru proiectul
în educatie
SDC va numi direct ca organism intermediar elvetian
Zurich University for Teacher Education (Universitatea din Zurich pentru
Formarea Profesorilor) - Institutul pentru Proiecte Internationale în Educatie
(IPE).
2. Compozitia portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Proiecte comune de cercetare
|
2.000.000
|
|
TOTAL:
|
2.000.000
|
Instruire pentru orientare profesionala în firme si
scoli. Proiectul este o initiativa comuna a institutiilor de învatamânt
elvetiene si române. Elevii vor fi pregatiti pentru carierele lor ocupationale
prin combinarea cerintelor pietei muncii cu cele ale învatamântului. Proiectul
se adreseaza elevilor din ultimul an (ultimii ani) de învatamânt obligatoriu
(clasele a VIII-a, a IX-a sau a X-a) în ceea ce priveste alegerea viitoare a
unei profesii sau a unei universitati (ultimul an de gimnaziu si ciclul
inferior din liceu). Acest lucru îi ajuta la dezvoltarea carierei prin
folosirea metodelor adecvate de predare si învatare. Elevii cauta contactul
direct cu firmele alese. Profesorii primesc instruire la locul de munca pentru
a implementa programul în clasele lor. Firmele primesc îndrumare si materiale
despre cum sa îi asiste pe elevi. Profesorii selectati, în final, vor fi
instruiti suplimentar pentru a deveni viitori instructori.
Proiectul cuprinde doua faze:
- faza 1 - implementarea într-o regiune-pilot (finantare
elvetiana: 425.000 CHF; finantare din partea României prin Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului: 15%);
- faza 2 - repetarea în alte regiuni (finantare
elvetiana: 1.575.000 CHF; finantare din partea României prin Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului: 15%);
Partenerii proiectului: din partea româna: Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale; Centrul National pentru Pregatire Vocationala si Instruire;
comitete sectoriale; Universitatea din Bucuresti. Din partea elvetiana: Zurich
University for Teacher Education - Institutul pentru Proiecte Internationale în
Educatie (IPE).
Durata: aproximativ 5 ani.
B.7. Fondul pentru parteneriate si experti
Se vor aplica conditiile generale prevazute în cap. A
din prezenta anexa, cu exceptia cazurilor în care se prevede diferit la subcap.
B.7.
1. Definitie si scop
Va fi creat un fond pentru parteneriate si experti, cu
doua obiective:
- sa promoveze si/sau sa consolideze parteneriatele
institutionale dintre partenerii români si elvetieni pentru: a contribui la
solutionarea provocarilor specifice dezvoltarii, întarirea capacitatii si
structurilor partenerilor institutionali români; a beneficia de valoarea
adaugata elvetiana; a contribui la întarirea parteneriatelor.
- sa mobilizeze expertiza elvetiana.
Parteneriate institutionale. Vor avea prioritate
parteneriatele institutionale dintre organizatii nonprofit române si elvetiene,
organizatii guvernamentale si alte organizatii publice, organisme teritoriale
si parteneri sociali români si elvetieni care trebuie sa raspunda provocarilor
dezvoltarii.
Mobilizarea expertizei. Expertiza va fi mobilizata în
primul rând prin contributii pe termen scurt ale expertilor elvetieni.
Aceste contributii vor fi oferite institutiilor
nonprofit, institutiilor guvernamentale si altor organizatii publice.
2. Organismul intermediar elvetian
SDC va lansa o cerere deschisa pentru propuneri de
gestionare a fondului. Organismul intermediar elvetian va trebui sa aiba
competentele pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor româno-elvetiene,
cunostintele pentru mobilizarea aportului expertilor pe termen scurt din
Elvetia si capacitatea de a gestiona fondurile încredintate.
3. Compozitia portofoliului de activitati si alocarea
financiara indicativa
|
Elementul din portofoliu
|
Alocarea financiara elvetiana
indicativa în CHF
|
|
Activitati mentionate în acordul-cadru
|
800.000
|
|
Activitati identificate pe baza unei proceduri de licitatie
(Schema de granturi)
|
5.000.000
|
|
Aportul expertilor pe termen scurt
|
1.000.000
|
|
Managementul fondului tematic, finantarea pregatirii proiectului
si rezerva
|
1.200.000
|
|
TOTAL:
|
8.000.000
|
Activitati mentionate în acordul-cadru:
Informatiile privind: continutul proiectului, partenerii
proiectului si beneficiarii, durata si finantarea necesare sunt orientative.
Planificarea detaliata a proiectului poate necesita modificari ale
caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea proiectului în
întregime.
Protejarea indicatiilor geografice. Obiectivul
parteneriatului institutional este de a dezvolta cunoasterea sistemelor
oficiale de evaluare a calitatii produselor agricole si alimentare, cresterea
nivelului de constientizare a consumatorilor cu privire la calitatea produselor
si întelegerea modalitatilor de organizare a grupurilor de producatori.
Partenerii institutionali includ: din partea româna:
Oficiul National pentru Produse Românesti Traditionale si Organice, Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Fundatia ADEPT, altii; din partea
elvetiana: AGRIDEA, altii.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 200.000 CHF pentru
parteneriat; cofinantare din partea Guvernului României, prin Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: 15%.
Promovarea conditiilor decente de lucru pentru angajati.
Parteneriatul institutional urmareste sa îmbunatateasca mecanismele de dialog
social în domeniul protectiei sanatatii si sigurantei, precum conditiile de
munca ale lucratorilor români si imigranti din România. Proiectul va sprijini
dialogul structurat dintre sindicate, patronate, Inspectia Muncii si alte
institutii publice din acest domeniu: schimb de experienta între sindicatele si
patronatele române si elvetiene; promovarea structurilor bipartite si a
fondurilor paritare.
Partenerii proiectului: din partea româna: Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Inspectia Muncii, Institutul de
Cercetare în Domeniul Protectiei Muncii, sindicate regionale si nationale,
patronate etc; din partea elvetiana: Asistenta Muncii din Elvetia (SLA); altii.
Durata: 3 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 600.000 CHF;
cofinantare de 10% pâna la 15% oferita conform regulilor de cofinantare.
Activitati identificate pe baza de cerere de oferta:
Schema de granturi pentru finantarea activitatilor
comune ale parteneriatelor institutionale. Schema de granturi va promova si/sau
va consolida parteneriatele institutionale dintre partenerii elvetieni si
români. Schema de granturi va avea doua parti:
- pentru un buget total de 2 milioane CHF: activitati
mai mici, cuprinse între 10.000 CHF si 100.000 CHF; si
- pentru un buget total de 3 milioane CHF: activitati
mai mari, cuprinse între 100.000 CHF si 250.000 CHF.
Activitatile vor fi identificate pe baza unei cereri
continue de propuneri. Va fi creat un comitet de selectie, care va include
reprezentanti ai asociatiilor municipalitatilor din România, societatea civila,
UNC si SDC.
Parteneri din partea româna: organizatii non-profit cu
personalitate juridica în România, cum sunt organizatiile neguvernamentale,
retele, asociatii, federatii, think-tanks, institutii de învatamânt, institutii
culturale; organizatii guvernamentale si alte organizatii publice; entitati
teritoriale, precum regiuni, orase si municipii; parteneri sociali, respectiv
sindicate si patronate reprezentative si recunoscute la nivel national.
Parteneri din partea elvetiana: parteneri institutionali
care sa coopereze cu partenerii lor români.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 5.000.000 CHF;
cofinantare de 10% pâna la 15% oferita de parteneri institutionali, conform
regulilor de cofinantare.
Schema de granturi pentru finantarea contributiei pe
termen scurt a expertilor elvetieni. Schema de granturi este destinata sa
permita partenerilor români sa beneficieze de expertiza elvetiana. Cererile de
finantare a expertilor pot fi depuse oricând, într-o perioada data (cerere
continua). Costurile activitatilor vor varia de la câteva sute de franci
elvetieni, la 35.000 CHF. In cazuri bine justificate, limita superioara poate
creste usor. UNC si SDC vor aviza împreuna aprobarile date de organismul
intermediar elvetian.
Aplicantii eligibili pentru asistenta expertilor pot
include organizatii guvernamentale si organizatii non-profit cu personalitate
juridica în România.
Durata: 4 ani.
Finantare: contributie elvetiana: 1.000.000 CHF;
cofinantarea partii române (de exemplu: transportul local al expertului,
interpretariat) oferita de beneficiarul contributiei expertului.
4. Comitetul de coordonare
Va fi constituit un comitet de coordonare. Comitetul de
coordonare va fi format din reprezentanti ai asociatiei municipalitatilor din
România, reprezentanti ai societatii civile, UNC si SDC. Acestia se vor întâlni
de cel putin doua ori pe an. Conducerea va fi asigurata de organismul
intermediar elvetian, care va actiona si ca membru-secretar al comitetului de
coordonare.
ANEXA Nr. 5
REGULI SI PROCEDURI
pentru facilitatea de pregatire a proiectului si
pentru fondul de asistenta tehnica
Anexa nr. 5 este parte integranta a acordului-cadru
dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian referitor la
implementarea Programului de cooperare elvetiano-român. Orice modificare la
prezenta anexa va fi facuta în scris, cu acordul comun al autoritatilor competente
mentionate la art. 9 al partii principale din acordul-cadru.
Anexa nr. 5 defineste regulile si procedurile pentru
Facilitatea de pregatire a proiectului si pentru Fondul de asistenta tehnica.
Anexa nr. 1 defineste cadrul conceptual al Programului
de cooperare elvetiano-româna. Regulile si procedurile sunt definite: în anexa
nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvetiano-român; în anexa nr. 3
pentru proiecte si programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice.
A. Facilitatea de pregatire a proiectului
1. Definitie si scop
Facilitatea de pregatire a proiectului furnizeaza
asistenta financiara pentru pregatirea propunerilor finale de proiect (de
exemplu, studii de fezabilitate, evaluari de impact asupra mediului etc).
2. Procedurile de cerere si aprobare
O cerere pentru asistenta financiara în cadrul
facilitatii de pregatire a proiectului trebuie sa fie parte a schitei de
proiect (conform anexei nr. 3 sectiunea 1.2).
SECO va evalua daca asistenta ceruta pentru pregatirea
proiectului este adecvata pentru asistenta financiara.
Decizia privind furnizarea de asistenta financiara
pentru pregatirea proiectului este parte din decizia finala a Elvetiei privind
schita de proiect.
3. Managementul facilitatii de pregatire a
proiectului
Facilitatea de pregatire a proiectului este gestionata
de UNC.
4. Acordul privind facilitatea de pregatire a
proiectului
Acordul privind facilitatea de pregatire a proiectului
va fi pregatit si semnat de UNC din partea României si de SECO din partea
Elvetiei. Continutul facilitatii de pregatire a proiectului va include printre
altele:
- obiectivele facilitatii de pregatire a proiectului;
- roluri si responsabilitati;
- descrierea detaliata a costurilor eligibile pentru
finantare;
- cofinantarea;
- procedurile de audit, monitorizare si raportare.
5. Cofinantarea
Mijloacele financiare furnizate de facilitatea de
pregatire a proiectului necesita o cofinantare minima de 15% din partea
destinatarului sau a unei parti terte. Procentul de cofinantare va fi determinat
de la caz la caz.
B. Fondul de asistenta tehnica
1. Definitie si scop
Un fond de asistenta tehnica poate fi înfiintat pentru a
contribui la unele costuri suplimentare suportate de România pentru
implementarea eficienta si efectiva a contributiei.
2. Costuri eligibile
Costurile suportate de autoritatile române pentru
obligatiile efectuate în mod suplimentar si exclusiv pentru implementarea
contributiei sunt eligibile pentru finantare, daca ele apartin uneia dintre
urmatoarele categorii:
a) costurile de monitorizare si ale comitetelor de
selectie a proiectelor pentru Programul de cooperare elvetiano-român;
b) pregatirea pentru potentialele agentii executive cu
obiectivul de a le pregati pentru Programul de cooperare elvetiano-român;
c) angajarea de consultanti pentru elaborarea
procedurilor si îndrumarilor pentru implementarea contributiei elvetiene;
d) angajarea de consultanti si experti pentru
identificarea si analiza propunerilor de proiecte adresate UNC si pentru
pregatirea cererilor de finantare catre Elvetia;
e) angajarea de consultanti si experti pentru
monitorizare, auditare si pentru analiza masurilor-suport finantate prin
contributie si a întregului Program de cooperare elvetiano-român;
f) audituri si verificari la fata locului ale
operatiunilor legate de contributie, când acestea sunt legate de activitati
care depasesc obligatiile normale ale României;
g) masurile de publicitate legate de contributie;
h) costurile pentru participarea la întâlnirile cu
autoritatile elvetiene care au loc în afara României;
i) costurile de traducere ale UNC si ale organismelor
intermediare la nivelul managementului contributiei elvetiene;
j) echipamentul suplimentar, inclusiv software-ul,
achizitionat în mod special pentru implementarea contributiei;
k) costurile suportate de autoritatile române pentru
managementul, implementarea, monitorizarea si controlul contributiei, daca:
- nu este disponibila o alta sursa de finantare;
- o evaluare detaliata a cerintelor personalului este
disponibila si convenita de catre parti;
- finantarea acestui personal este decisiva pentru
implementarea eficienta a contributiei elvetiene;
- exista un sistem de raportare si monitorizare a
costurilor pentru salariati;
- salariile si costurile sunt conforme politicii de
angajare a personalului administrativ si corespunde standardelor;
- cofinantarea româneasca a costurilor cu personalul,
suportate din fondul de asistenta tehnica, este de 25%.
3. Organismul intermediar pentru fondul de asistenta
tehnica
Fondul de asistenta tehnica este gestionat de UNC.
4. Acordul privind fondul de asistenta tehnica
Acordul privind fondul de asistenta tehnica va fi
pregatit si semnat de catre UNC din partea României si de catre SDC/SECO din
partea Elvetiei. Continutul Acordului privind fondul de asistenta tehnica va
include, printre altele:
- obiectivele fondului de asistenta tehnica;
- descrierea detaliata a costurilor eligibile pentru
finantare;
- structura organizationala, rolurile si
responsabilitatile;
- procedurile;
- planificarea bugetara si financiara;
- procedurile de audit;
- monitorizarea si coordonarea;
- raportarea.