ANEXA Nr
ANEXA
Nr. 372 din 19 septembrie 2003
Anexele nr. I - III la Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe
Dunare, Romania", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 si la Bucuresti
la 31 martie 2003, ratificat prin Legea nr. 372/2003, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 713 din 13 octombrie 2003
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 713 bis din 13 octombrie
2003
ANEXA 1*)
*) Anexa nr. I este reprodusa in facsimil.
Descrierea masurii: Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor
de navigatie pe Dunare, Romania
Codul masurii: 2002/RO/16/P/PA/011
1. DENUMIREA MASURII
Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare,
Romania
2. AUTORITATEA CARE PREZINTA CEREREA (coordonatorul national ISPA)
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrarii europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrarii Europene
Directia coordonarea programelor ISPA si SAPARD
Eugen Teodorovici, director
str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti,
Romania
Telefon: +40-1-3011623
Fax: +40-1-3011626
E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro
3. AUTORITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA (conform celor definite la
pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2)
3.1. Denumirea: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, MLPTL
Unitatea de Coordonare ISPA
Florentina Teodorovici, sef de unitate
3.2. Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, Bucuresti, Sector 1, Romania
4. BENEFICIARUL FINAL (in cazul in care acesta este alt organism decat
autoritatea mentionata la pct. 3)
4.1. Denumirea: AFDJ Galati - Administratia Fluviala a Dunarii de jos
Octavian Gheorghiu, director general
4.2. Adresa: Str. Portului nr. 32, Galati, Romania
Telefon/Fax: +40-23-646.812
5. LOCALIZAREA
5.1. Tara beneficiara: Romania
5.2. Regiunea: Coridorul VII
6. Descriere
Proiectul are in vedere trei parti ale Dunarii: sectiunea dintre Calarasi
si Braila (km 375 - km 175), sectorul Batin (km 531 - km 521) si portul Calafat
(km 795).
Proiectul va fi implementat printr-un singur contract de servicii pentru
asistenta tehnica, impartit in trei faze consecutive care reflecta principalele
etape ale asistentei tehnice. Prima faza se concentra asupra realizarii
studiului de fezabilitate si a impactului asupra mediului pentru cele trei
sectoare ale Dunarii mentionate anterior; a doua faza cuprinde pregatirea
Cererii de finantare ISPA pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie doar
pentru sectorul Calarasi - Braila (sectorul Batin si portul Calafat vor fi
dezvoltate separat; portul Calafat depinde de decizia privind constructia
podului peste Dunare de la Calafat - Vidin); si a treia faza cuprinde proiectul
tehnic si documentatia de licitatie pentru sectorul Calarasi - Braila.
Proiectul va furniza, prin urmare: (1) Cererea de finantare ISPA, incluzand
studiul de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului si documentatia
de licitatie pentru sectorul Calarasi - Braila si (2) studiul de fezabilitate
si evaluarea impactului asupra mediului pentru sectorul Batin si, respectiv,
pentru portul Calafat.
6.1 Cadru general
a) Sectiunea Dunarii dintre Calarasi si Braila (km 375 - km 175)
Sectiunea Dunarii dintre Calarasi si Braila (km 375 - km 175) este o parte
importanta a Coridorului Pan-European de Transport nr. VII. Aceasta sectiune
asigura, de asemenea, legatura dintre Dunarea fluviala si Canalul Navigabil
Dunare-Marea Neagra, precum si cea cu Dunarea maritima.
Pentru sectiunea Calarasi - Braila (km 375 - km 175), recomandarile
Comisiei Dunarii vizeaza asigurarea unei adancimi minime pentru navigatie de
2,5 m si a unei latimi a senalului navigabil intre 160 si 180 m.
Dificultati existente
In lunile de vara si toamna, debitul cursului Dunarii este redus
considerabil pe aceasta sectiune, conditiile de navigatie inrautatindu-se
foarte mult. Astfel, pe principalul brat al Dunarii, intre km 348 (amonte gura
brat Bala) si km 300 (gura Canal Dunare-Marea Neagra), in medie, timp de 160
zile/an, conditia de adancime minima nu este indeplinita, scazand in unele
puncte critice la 1,40 m.
Din aceasta cauza, pe parcursul acelor perioade extinse, navigatia trebuie
sa se desfasoare pe bratul secundar Bala - Borcea (in prezent, cu un debit mai
mare decat bratul principal). Folosind acest brat secundar, distanta dintre
Calarasi si Cernavoda creste cu cca 105 km. In acelasi timp, din cauza
dimensiunilor reduse ale senalului de navigatie Bala - Borcea, precum si din
cauza sinuozitatilor existente pe unele portiuni, navigatia trebuie sa se
desfasoare intr-un singur sens. In plus, convoaiele mari trebuie dezasamblate,
iar barjele trebuie sa treaca una cate una.
De asemenea, pe sectorul Dunarii intre km 300 si Braila (km 175), in
perioada vara - toamna, la niveluri medii si mici ale apelor Dunarii, navigatia
se desfasoara in conditii dificile din cauza reducerii sub limita a adancimilor
de navigatie la pragurile situate in aval de Cernavoda (km 297), Ostrovul
Fasole (km 292), Alvanesti (km 276), aval Harsova (km 251) si Ostrovul Lupu (km
196).
Din acest motiv, navele care asigura transportul marfurilor intre porturile
fluvial-maritime (Braila, Galati, Tulcea) si porturile ucrainene de pe Dunare
si Canalul Navigabil Dunare-Marea Neagra spre Portul Constanta nu pot fi
incarcate la capacitatea lor maxima timp de aproape 5 luni pe an.
Cauze
Cauzele care au determinat aceasta situatie nefavorabila pentru navigatie
se datoreaza, in principal, unor fenomene morfologice si hidrologice, care se
produc in zona de separare dintre Dunare si bratul Bala (km 346), avand
urmatoarele efecte negative:
- evolutia necorespunzatoare in timp a repartitiei debitelor apei,
nefavorabila pentru bratul principal al Dunarii - via Cernavoda, de doar 25 -
30% din debitul total al Dunarii in perioadele cu precipitatii reduse;
- continua degradare a albiei Dunarii (via Cernavoda - Harsova - Braila)
datorata scaderii energiei curentului apei si a capacitatii de transport a
aluviunilor a determinat totodata formarea unor praguri submersibile, a unor
insulite, a unor brate secundare si a condus la o continua reducere a
gabaritelor de navigatie;
- degradarea bratului Bala - Borcea, cu o considerabila eroziune a
malurilor, datorata unor niveluri ridicate ale debitelor.
Aceste fenomene sunt favorizate de existenta, pe malul drept al Dunarii in
zona km 347, a stancii submersibile de la Parjoia, care patrunde substantial in
albia Dunarii si schimba orientarea cursului spre bratul Bala. Aceste fenomene
au fost, de asemenea, favorizate de nerealizarea, in ultimii 50 - 60 de ani, a
lucrarilor hidrotehnice necesare pentru tinerea sub control a evolutiei
bratelor Bala si Borcea (aval) si a altor sectoare ale albiei Dunarii.
Ar trebui mentionat, de asemenea, faptul ca reducerea traficului intern si
international din ultimii 10 ani a contribuit la reducerea adancimii de
navigatie pe aceasta sectiune a Dunarii, precum si pe alte sectiuni.
Lucrari propuse
Studiile pregatitoare au fost realizate prin proiectul Phare Multi-Country
"Studiu pentru imbunatatirea navigatiei pe Dunare in Romania si
Bulgaria", cu un Raport Final care dateaza din decembrie 1999. Acest
studiu a identificat principalele probleme privind navigatia pe sectoarele
Dunarii dintre Romania si Bulgaria. Au fost propuse solutii tehnice, precum si
costurile aferente. A fost evaluata, de asemenea, fezabilitatea economica a
acestor solutii. Pentru implementarea acestor masuri o actiunea comuna a
Romaniei si Bulgariei fiind necesara.
Lucrarile necesare pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie sunt
urmatoarele:
- redistribuirea debitelor de ape mici - medii in zona de separare a
bratului Bala din Dunare (km 346) prin realizarea unui dig de dirijare si a
unui prag de fund cu o protectie de albie in aval, in albia bratului Bala;
- eliminarea efectului de deviere a apei aparut spre bratul Bala din cauza
stancii submersibile Parjoaia. Aceasta presupune derocarea stancii si evacuarea
ei din albia Dunarii;
- consolidarii de maluri, inchiderea de brate, lucrarii de calibrare si de
stabilizare a albiei Dunarii cu epiuri si diguri pentru orientarea cursului;
- lucrari de adancire prin dragajul unor portiuni ale senalului navigabil.
Aceste lucrari vor conduce la imbunatatirea conditiilor de navigatie pe
sectorul de Dunare via Calarasi - Cernavoda - Harsova - Braila prin
stabilizarea senalului navigabil al Dunarii si a parametrilor sai, precum si la
cresterea adancimii de navigatie in punctele critice. Prin aceste lucrari, pe
un sector al Dunarii de 220 km, vor fi asigurate permanent conditii minime de
navigatie in conformitate cu recomandarile Comisiei Dunarii.
Se vor realiza economii de costuri la transportul de marfuri prin reducerea
duratei de traversare a acestei sectiuni, reducerea distantei de parcurs si
disparitia necesitatii de dezasamblare a convoaielor si prin evitarea unui
traseu ocolitor de aproape 105 km.
De asemenea, trebuie mentionat ca materialele de constructie disponibile pe
plan local sunt potrivite pentru lucrarile intentionate.
O atentie speciala la stabilirea si executarea solutiilor de lucrari
trebuie acordata aspectelor legate de protectia mediului inconjurator. Din
acest punct de vedere trebuie respectate recomandarile studiului
"Transportul fluvial pe linia vitala a Europei, Dunarea" -
consecinte, amenintari si oportunitati, Viena, ianuarie 2002.
Masuri suplimentare
Traficul pe Dunare s-a redus semnificativ in ultimii 10 ani. Principalele
motive constau in limitarea traficului international din cauza situatiei din
Iugoslavia, dar si incetinirii ritmului productiei in industria grea din
Romania si Bulgaria.
Se considera ca, in afara de lucrarile importante descrise mai sus, ar
trebui implementate si masuri de mai mica amploare pentru cresterea traficului
sau pentru asigurarea indeplinirii conditiilor adecvate pentru ca eficienta
economica a lucrarilor sa fie cat mai mare.
De asemenea, ar trebui implementate unele masuri pentru imbunatatirea
facilitatilor si echipamentelor existente in port pentru a se asigura servicii
adecvate pentru navigatori. Este necesar ca legaturile invecinate sa fie
modernizate pentru imbunatatirea accesului la porturi.
Astfel de masuri trebuie sa determine imbunatatirea selectiva a
infrastructurii publice a porturilor dunarene si ar trebui identificate inca
din faza de studiu de fezabilitate.
b) Corectarea albiei Dunarii in sectorul Batin (km 531 - km 521)
Dificultatile existente si cauzele lor
Zona insula Batin constituie unul dintre cele mai dificile puncte critice
pentru navigatia pe sectorul romano-bulgar al Dunarii. Aceasta situatie se
datoreaza faptului ca insula Batin imparte fluviul in doua brate: un brat
principal la nord, in calitate de senal navigabil, si un brat secundar in sud.
Bratul principal este prea larg pentru mentinerea gabaritelor de navigatie
normale in ceea ce priveste latimea si adancimea. Local, in perioadele cu
debite de apa scazute, se formeaza multe bancuri submersibile formate din
aluviuni fine. Aceste aluviuni reduc latimea si adancimea senalului navigabil.
Lucrari propuse
"Studiul pentru imbunatatirea navigatiei pe Dunare in Romania si
Bulgaria" elaborat de firma olandeza Frederic R. Harris a propus trei
solutii posibile de lucrari pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie.
Acestea sunt:
- construirea unui singur prag de fund la km 529 pe bratul secundar;
- construirea unor epiuri de-a lungul malului drept al bratului principal
intre km 528 si km 521 prin reducerea latimii albiei cu 600 m;
- construirea unui prag inferior la km 529 pe bratul secundar si a unor
epiuri de-a lungul malului drept al bratului principal intre km 529 si km 523,
reducand latimea albiei cu 800 m.
Prin solutiile tehnice de lucrari care vor fi adoptate si realizate trebuie
sa se aiba in vedere ca senalul navigabil al Dunarii sa fie in concordanta cu
cerintele europene.
O atentie speciala trebuie acordata protectiei malului stang al bratului
principal pentru a reduce eroziunea malului drept.
c) Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) si sistematizarea
dispozitivului feroviar portuar
Dificultatile existente si cauzele lor
Portul Calafat este situat la km 795 pe Dunare, aproape de locul in care va
fi construit noul pod Calafat - Vidin (km 796). Portul este impartit in doua
sectoare: sectorul din amonte folosit pentru trecerea peste Dunare intre
Romania si Bulgaria a feriboturilor pentru pasageri si camioane, si zona din
aval pentru operatiuni de incarcare si descarcare a diferitelor marfuri si
pentru alte operatiuni portuare. Traficul de marfuri desfasurat prin portul
Calafat intre 1991 si 2000 variaza intre 30 - 120 mii tone anual. Capacitatea
de trafic a portului este de aproximativ 250 mii tone anual.
Platforma portului are aproape 11.000 mp si nu poate fi utilizata eficient
din cauza dispozitivului feroviar portuar si a faptului ca la nivele mari ale
apelor Dunarii platforma poate fi inundata.
Lucrari propuse
Pentru a asigura operarea si tranzitarea materiilor prime necesare pentru
executarea podului peste Dunare de la Calafat - Vidin si a infrastructurii
adiacente, capacitatea de trafic trebuie sa creasca la un volum estimativ de
650 mii tone anual.
Pentru cresterea capacitatii portului Calafat in concordanta cu noile
cerinte, sunt necesare: dezvoltarea infrastructurii prin construirea unui cheu
de acostare de aproximativ 250 - 300 m lungime cu platforma portuara aferenta
in prelungirea spre aval a cheului existent; reabilitarea si sistematizarea
dispozitivului feroviar portuar de pe platforma portuara, precum si realizarea
racordurilor rutiere si feroviare la noua localizare a portului.
Realizarea si dezvoltarea terminalului pentru marfuri din portul Calafat
vor fi luate in considerare in faza de proiectare a lucrarilor. Terminalul va
fi situat la intersectia Coridoarelor Pan-Europene de transport VII si IV, dupa
construirea unui nou pod peste Dunare.
Masuri suplimentare
Proiectarea va lua in considerare potentialul impact negativ asupra
ecosistemului din aval. O atentie deosebita va fi acordata oricarei influente
asupra modelelor de eroziune si sedimentare din zona Deltei Dunarii.
Actualizarea/refacerea studiilor de impact asupra mediului va acorda o atentie
speciala consecintelor asupra zonelor din aval.
6.2 Componentele proiectului
Acest proiect este impartit in trei faze care vor fi implementate in cadrul
unui singur contract de servicii, avand o durata de maximum 18 luni. Asistenta
tehnica pentru pregatirea proiectului se va concentra pe activitatile
prezentate in continuare.
Faza 1 (studiul celor trei masuri posibile)
- pe baza studiului Phare mentionat anterior si in stransa coordonare cu
activitatile prevazute in cadrul proiectelor privind transportul fluvial
cuprinse in Programul Phare 2001 si 2002, se reface proiectul conceptual si
evidentiaza un proiect ISPA, inclusiv masurile suplimentare pentru:
1. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi (km 375)
si Braila (km 175);
2. corectarea albiei Dunarii astfel incat senalul navigabil al Dunarii sa
fie in concordanta cu cerintele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km
521);
3. extinderea infrastructurii portului Calafat si sistematizarea
dispozitivului feroviar portuar.
- pregatirea unui studiu de fezabilitate complet pentru cele de mai sus;
- actualizarea/revizuirea analizei cost - beneficiu;
- actualizarea/revizuirea studiilor de impact asupra mediului si realizarea
unei evaluari complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este cazul,
pentru partea bulgara a fluviului si pentru Delta Dunarii, precum si
organizarea consultatiilor publice (inclusiv organizatii non-guvernamentale).
Faza a 2-a (Cererea de finantare ISPA pentru o masura, Calarasi - Braila)
- pregatirea unei cereri de finantare ISPA complete pentru
"Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila
(km 375 - km 175)";
- sprijinirea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
in alegerea unor structuri si mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului
(definirea unui calendar, a unei strategii de achizitie, a relatiilor cu
beneficiarii finali etc.).
Faza a 3-a (proiectul tehnic si documentatia de licitatie pentru masura
Calarasi - Braila)
- realizarea unor investigatii detaliate, dupa cum este necesar;
- pregatirea proiectului tehnic si a documentatiei de licitatie pentru
imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila (km
375 - km 175) si pentru masurile suplimentare.
Termenii de referinta pentru masura mentionata mai sus sunt subiectul unei
aprobari anterioare a Comisiei. Tara beneficiara actioneaza ca Autoritate
Contractanta. Comisia va primi rapoarte la fiecare doua luni cu privire la
stadiul implementarii fiecarei sarcini.
7. Obiective
Obiectivul consta in cofinantarea asistentei tehnice in vederea sprijinirii
tarii beneficiare in pregatirea unei Cereri de finantare ce va fi transmisa la
Comisie pentru obtinerea de asistenta financiara acordata prin intermediul
Instrumentului pentru Politici Structurale pentru Preaderare (ISPA).
8. Implementarea lucrarilor de pregatire a proiectului
Program de lucru estimativ
_____________________________________________________________________
| Masura | Incepere | Finalizare |
|___________________________________|________________|________________|
| Studiu de fezabilitate | iunie 2003 | decembrie 2003 |
|___________________________________|________________|________________|
| Analiza cost - beneficiu | iunie 2003 | decembrie 2003 |
|___________________________________|________________|________________|
| Studiul de impact asupra mediului | iunie 2003 | decembrie 2003 |
|___________________________________|________________|________________|
| Cererea de finantare ISPA | decembrie 2003 | ianuarie 2004 |
|___________________________________|________________|________________|
| Proiectul tehnic si pregatirea | | |
| documentatiei de licitatie | decembrie 2003 | aprilie 2005 |
|___________________________________|________________|________________|
9. Costuri si asistenta (in euro)
______________________________________________________________________________
| Cost total | Contributia | Cheltuieli | Cost | Asistenta | Rata de
|
| | sectorului | neeligibile | eligibil | ISPA | finantare
|
| | privat | | total | | %
|
| | | | | |
|
| 2.000.000 | 0 | 0 | 2.000.000 | 1.500.000 | 75%
|
|____________|_____________|_____________|_____________|___________|___________|
DETALIEREA ESTIMATIVA A COSTURILOR
________________________________________________________________________________
# Descriere Cost
(euro)
________________________________________________________________________________
1 Faza 1: Studiu de fezabilitate, analiza costurilor,
impactului asupra mediului
1.1 - Sectorul Calarasi - Braila (km 375 - km 175) 500.000
1.2 - Sectorul Batin (km 531 - km 521) 100.000
1.3 - Extinderea infrastructurii Portului Calafat
si a dispozitivului feroviar (km 795) 100.000
2 Faza 2: Cererea de finantare ISPA, Sectorul Calarasi - Braila
(km 375 - km 175)
2.1 - Cererea de finantare ISPA 20.000
2.2 - Asistenta pentru MLPTL
(structura de implementare a proiectului) 80.000
3 Faza 3: Proiectul tehnic si dosarul de licitatie,
Sectorul Calarasi - Braila (km 375 - km 175)
3.1 - Investigatii detaliate 450.000
3.2 - Proiectul tehnic si pregatirea
documentatiei de licitatie 750.000
________________________________________________________________________________
Total 2.000.000
________________________________________________________________________________
10. Implicarea institutiilor financiare internationale
Nu exista nici o implicare a institutiilor financiare internationale in
privinta cofinantarii masurii ISPA in acest stadiu. Ministerul Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei a solicitat sprijinul Bancii Europene de
Investitii cu privire la o cofinantare ulterioara a proiectului de investitii.
ANEXA 1.a
Plan de achizitii
______________________________________________________________________________
| Oferta | Descrierea lucrarilor si | Tipul | Previziuni | Rata de
|
| nr. | serviciilor care vor fi | contractului | privind | rambursare a
|
| | licitate | (lucrari, | lansarea | facturilor
|
| | | furnizare de | ofertei | aferente
|
| | | materiale, | (luna, an) | contractului
|
| | | servicii) | | specific
|
|________|__________________________|______________|____________|______________|
| 1. | Asistenta tehnica pentru | Servicii | noiembrie | 75%
|
| | imbunatatirea conditiilor| | 2002 |
|
| | de navigatie pe Dunare | | |
|
|________|__________________________|______________|____________|______________|
ANEXA 1.b
TERMENI DE REFERINTA PRELIMINARI
1. INTRODUCERE
1.1. Tara beneficiara
1.2. Autoritatea de Contractare
1.3. Informatii referitoare la tara beneficiara
1.4. Situatia actuala in sector
1.5. Alte programe relevante in sector
2. OBIECTIVELE CONTRACTULUI
2.1. Obiective specifice
2.2. Tinte ce trebui atinse de Consultant
3. PREZUMTII SI RISCURI
3.1. Prezumtii
3.2. Riscuri
4. SCOPUL LUCRARILOR
4.1. General
4.2. Activitati specifice
4.3. Managementul proiectului
5. LOGISTICA SI PROGRAMARE
5.1. Localizare
5.2. Data de incepere si perioada de executie
6. CERINTE
6.1. Personal
6.2. Dotarea biroului
6.3. Facilitati ce vor fi oferite de Consultant
6.4. Echipament
6.5. Cheltuieli neprevazute
7. RAPORTARE
7.1. Cerinte de raportare
7.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor
8. MONITORIZARE SI EVALUARE
8.1. Definirea indicatorilor
8.2. Cerinte speciale
ANEXA 1
Memorandumul de finantare pentru masura ISPA nr. 2002/RO/16/P/PA/011
(pentru informatii)
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Tara beneficiara
ROMANIA
1.2. Autoritatea Contractanta
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
1.3. Informatii cu privire la tara beneficiara
Cu o lungime de 2.783,4 km, Dunarea este unul dintre cele mai lungi fluvii
din Europa si reprezinta principalul coridor de transport fluvial, care face
legatura intre Europa de Est si de Vest. Dunarea traverseaza Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Moldova si Ucraina si face
legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra, prin canalul Rin - Main -
Dunare.
In Romania, Dunarea are o lungime de 1.075 km intre Bazias si Sulina si
circa 31% din totalul bazinului sau hidrografic de 250.000 km^2. Pe primii 210
km, fluviul este barat la Portile de Fier I si II, care au fost finalizate in
anul 1972, respectiv anul 1990, asigurandu-se astfel un nivel al apei minim in
amonte. Mai departe, fluviul se scurge in mod liber. Principalul port -
Constanta - este legat la Dunare prin Canalul Dunare-Marea Neagra, finalizat in
anul 1984. Romania este responsabila cu gestiunea urmatoarelor sectiuni ale
fluviului: rkm 1075 - 610 si rkm 375 - 0,0 (Marea Neagra - Sulina).
Principalii afluenti din sectorul analizat sunt: Jiu, Olt, Arges,
Mostistea, Ialomita, Siret si Prut, pe partea stanga, si Timok, Icer, Vit,
Iantra si Ressenski Lom, pe partea dreapta.
1.4. Situatia actuala in sector
Importanta Dunarii ca artera principala de transport a fost confirmata la
Conferintele de Transport Pan-European de la Creta si Helsinki din anul 1994 si
anul 1997, unde i s-a conferit statutul de Coridor VII si a fost definita ca
una dintre cele 10 coridoare prioritare de transport, din Europa Centrala si de
Est. Aceasta selectie, drept coridor - cheie, reflecta angajamentul Uniunii
Europene de a promova moduri de transport mai ecologice si de a dezvolta retele
de transport mai puternice, care sa faca legatura intre statele membre UE cu
tarile Europei Centrale si de Est si mai departe.
Acordul European privind Principalele Cai Fluviale de Importanta
Internationala a fost adoptat de Comitetul pentru Transport Fluvial UN/ECE in
data de 19 ianuarie 1996. Slovacia si Ungaria au devenit parti contractante la
AGN*1), iar alte tari dunarene l-au semnat in vederea aderarii intr-un timp
scurt.
Potentialul de dezvoltare a Dunarii, ca principala artera de transport, a
crescut substantial in ultimii ani ca urmare a deschiderii Canalului Rin - Main
- Dunare, ce ofera o legatura fluviala continua intre Marea Nordului si Marea
Neagra. Aceasta situatie a dus la cresterea interesului pentru dezvoltarea
cailor fluviale, ca legatura comerciala intre tarile membre UE si tarile din
centrul si estul Europei si, mai departe, din Asia si Estul Mijlociu.
Conform precizarilor Comisiei Dunarii, volumul total al traficului pentru
cele 4 tari beneficiare ale Programului Phare (Slovacia, Ungaria, Romania si
Bulgaria) a scazut de la 76,7 milioane tone in anul 1989 la 20,4 milioane tone
in anul 1994.
Intre anii 1992 si 1994, traficul de marfuri pe sectorul romanesc al
Dunarii a fost afectat de embargoul aplicat Iugoslaviei. Volumul traficului a
fost de 13 milioane tone pe an.
Dupa embargo, intre anii 1995 si 1998, traficul a crescut continuu, ajungand
la aproximativ 22 milioane tone in anul 1998, dar, ca urmare a bombardamentului
de la Novi Sad din anul 1999, pe parcursul crizei din Kosovo, navigatia de-a
lungul Dunarii a fost blocata si traficul a scazut din nou la aproximativ 16
milioane tone in cursul anului 2001. In prezent, se estimeaza ca pana in anul
2004 volumul traficului va creste, atingand nivelul din anul 1998.
------------
*1) AGN, Acordul European asupra principalelor cursuri de ape interioare de
importanta internationala, adoptat de Comitetul Transportatorilor al Comisiei
Economice pentru Europa in Geneva, ianuarie 1996.
1.5. Alte programe din sector
1.5.1. Proiectul de Aparari de maluri pe Canalul Sulina
Bugetul proiectului este de 76 milioane euro, din care 38 milioane euro
sunt obtinuti printr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii, iar 38
milioane euro de la Guvernul Romaniei. Obiectivele acestui proiect sunt: (1)
lucrari permanente pentru aparari de maluri pe Canalul Sulina; (2) indepartarea
epavei navei Rostok de pe Canalul Sulina si realinierea sectiunii de canal ce a
fost deviata in jurul epavei; (3) achizitionarea a 3 salupe de supraveghere
hidrografica care sa acopere toti cei 1.075 km ai Dunarii romanesti, precum si
achizitionarea echipamentului de supraveghere hidrografica si topografica si a
sistemelor electronice aferente; (4) lumini, geamanduri si sisteme de
semnalizare care sa acopere cei 1.075 km ai Dunarii romanesti.
1.5.2. Studiu pentru Imbunatatirea Navigatiei pe Dunare in Romania si Bulgaria
Studiul a fost finantat prin Programul Phare Multi-Tari 1998 cu un buget de
500.000 euro. Obiectivul general al studiului a constat in evaluarea
viabilitatii tehnice si economice a lucrarilor hidrologice majore de intreprins
pe sectiunile romanesti si bulgaresti ale Dunarii in vederea imbunatatirii
timpilor de navigatie si tranzit. In timp ce principalul obiectiv consta in
imbunatatirea navigatiei in ambele tari, cel mai mare impact il va avea asupra
tarilor din amonte, de vreme ce le va permite sa exploateze potentialul
fluviului ca artera-cheie de tranzit.
1.5.3. Imbunatatirea sigurantei maritime si a cailor fluviale (Phare 2001)
Proiectul face parte din Programul Phare National 2001, cu un buget de
16,37 milioane euro, din care 12,7 milioane euro reprezinta fonduri Phare, iar
0,67 milioane euro reprezinta cofinantarea nationala. Proiectul va imbunatati
standardele de siguranta maritima din Romania, precum si siguranta pe Dunare
prin urmatoarele activitati: (1) twinning pentru implementarea recomandarilor
RO99/IB-TR-01 si a noii si viitoarei legislatii privind siguranta maritima; (2)
asistenta tehnica pentru Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei; (3) studiu de fezabilitate pentru un Sistem de Identificare
Automata, precum si crearea unor baze de date pentru Registrul National al
Marinarilor si Certificate de competenta, pentru Controlul Statului Portului si
pentru vasele cu incarcatura periculoasa; (4) achizitionarea unor echipamente
pentru SAR (Cautare si Salvare) si OPRC (Pregatire, Reactie si Control privind
poluarea cu hidrocarburi); (5) achizitionarea unui sistem Navtex si a unui
Sistem de Management al Traficului Vaselor de-a lungul unor sectiuni mai
dificile ale Dunarii.
1.5.4. Asistenta pentru implementarea aspectelor financiare si de siguranta
ale legislatiei si politicii Uniunii Europene in domeniul transportului fluvial
si rutier (Phare 2002)
Proiectul este propus pentru finantare prin Programul Phare 2002. Bugetul
pentru componenta referitoare la transportul fluvial este de 1,6 milioane euro.
Obiectivele proiectului referitoare la aceasta componenta sunt: (1)
consolidarea institutiilor implicate in siguranta transportului fluvial si
definirea rolului Administratiei Portuare in zona; (2) sprijinirea Romaniei in
restructurarea flotei sale de transport fluvial prin realizarea unor studii
financiare si comerciale; (3) asigurarea instrumentelor necesare pentru
aplicarea unei fiscalitati corecte si transparente utilizatorilor
infrastructurii fluviale.
2. OBIECTIVELE CONTRACTULUI
2.1. Obiective specifice
Obiectivele specifice pentru acest contract de servicii sunt - conform
Memorandumului de Finantare ISPA 2002/RO/16/P/PA/011 - (1) studierea a trei
posibile masuri de-a lungul Dunarii; (2) intocmirea Cererii de finantare ISPA
pentru una dintre masuri care va imbunatati conditiile de navigatie intre
Calarasi si Braila; (3) proiectarea si realizarea caietului (caietelor) de
sarcini pentru aceasta masura.
Realizarea ulterioara a lucrarilor va promova o mobilitate sustinuta, o
eficienta mai mare si un mod mai ecologic de transport pe Dunare datorita
imbunatatirii conditiilor de navigatie pe sectiunea Calarasi - Braila.
2.2. Obiective ce trebuie atinse de Consultant
- realizarea unui studiu de fezabilitate complet pentru urmatoarele masuri:
- imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi (km
375) si Braila (km 175) si pentru masurile suplimentare;
- corectarea albiei Dunarii pentru a aduce senalul fluviului in
concordanta cu cerintele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km 521);
- extinderea infrastructurii Portului Calafat si sistematizarea
dispozitivului feroviar portuar (km 795).
- realizarea evaluarii impactului asupra mediului si consultatiile publice
pentru cele trei masuri mentionate mai sus;
- realizarea cererii de finantare ISPA pentru un pachet de masuri
prioritare legate de masura de mai sus (sectiunea Calarasi - Braila);
- realizarea proiectului tehnic pentru masurile ISPA (sectiunea Calarasi -
Braila);
- realizarea documentatiei de licitatie pentru masurile ISPA (sectiunea
Calarasi - Braila).
3. PREZUMTII SI RISCURI
3.1. Prezumtii legate de interventia proiectului
- normalizarea traficului pe Dunare prin curatarea fluviului in zona Novi
Sad;
- dezvoltarea Coridorului VII de Transport Pan-European;
- sustinerea, din partea autoritatilor bulgare, a Comisiei Dunarii si, de
asemenea, a Secretariatului Coridorului VII - Dunare.
3.2. Riscuri
- eventuala existenta a habitatelor naturale (acest aspect trebuie analizat
in cadrul evaluarii impactului asupra mediului).
4. SCOPUL LUCRARII
4.1. Informatii generale
4.1.1. Descrierea proiectului
Acest proiect are in vedere dezvoltarea unei importante sectiuni a
Coridorului VII Pan-European, fiind un proiect ecologic si in conformitate cu
interesele Comunitatii, inclusiv cu recentele linii directoare privind
mobilitatea sustinuta.
Proiectul este impartit in urmatoarele trei faze in care Consultantul va
desfasura urmatoarele activitati:
Faza 1 (studiul celor trei posibile masuri, studiul de fezabilitate,
impactul asupra mediului etc.)
- pe baza studiilor existente si in stransa coordonare cu activitatile
prevazute in cadrul proiectelor privind transportul fluvial cuprinse in
Programele Phare 2001 si 2002, va perfectiona proiectul conceptual si va
evidentia un proiect ISPA, inclusiv masurile suplimentare pentru:
1. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi (km 375)
si Braila (km 175);
2. corectarea albiei Dunarii astfel incat senalul navigabil al Dunarii sa
fie in concordanta cu cerintele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km
521);
3. extinderea infrastructurii portului Calafat si sistematizarea
dispozitivului feroviar portuar pentru a asigura: (1) operarea si tranzitul
fluxului de materiale necesare pentru construirea podului de la Calafat - Vidin
si pentru infrastructura adiacenta; (2) implementarea si dezvoltarea unui
terminal de marfuri la intersectia celor doua Coridoare - VI si VII - de
Transport Pan-European dupa constructia podului.
- pregatirea unui studiu de fezabilitate complet pentru masurile de mai
sus;
- actualizarea/perfectionarea analizei cost - beneficiu;
- actualizarea/perfectionarea studiilor de impact asupra mediului si
realizarea unei evaluari complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este
cazul, pentru partea bulgara a fluviului si pentru Delta Dunarii, precum si
organizarea consultatiilor publice necesare (inclusiv organizatii
non-guvernamentale).
Faza a 2-a (Cererea de finantare ISPA pentru o masura, Calarasi - Braila)
- pregatirea unei Cereri de finantare ISPA complete pentru
"Imbunatatirea conditiilor de Navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila
(km 375 - km 175)";
- sprijinirea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
in stabilirea unor structuri si mecanisme adecvate pentru implementarea
proiectului (definirea unui calendar detaliat, a unei strategii de achizitie, a
relatiilor cu beneficiarii finali etc.).
Faza a 3-a (Proiectul Tehnic si Documentatia de licitatie, Calarasi -
Braila)
- realizarea unor investigatii detaliate, dupa cum este necesar;
- pregatirea proiectului tehnic si a documentatiei de licitatie pentru
imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila (km
375 - km 175) si masuri suplimentare.
Proiectul va fi implementat de catre Agentia de Implementare ISPA (MLPTL)
responsabila pentru managementul administrativ si financiar al proiectului, iar
managementul tehnic poate fi transferat total sau partial Beneficiarului final
- AFDJ Galati.
4.1.2. Aria geografica ce va fi acoperita
Proiectul se va concentra pe partea romana a Dunarii, conform zonelor
definite in Scopul Lucrarii.
4.1.3. Grupurile - tinta
- Agentia de Implementare ISPA;
- Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - Galati;
- Autoritatea Navala Romana si Administratiile Porturilor Dunarene;
- Asociatia Transportatorilor Fluviali si a Operatorilor Portuari din
Romania.
4.2. Activitati specifice
Faza 1 (studiul celor trei masuri posibile, fezabilitate, impact asupra
mediului etc.)
- Revizuirea politicii de transport si a studiilor existente, definirea
conceptuala a proiectului:
Politica de Transport: Consultantul va coopera strans cu MLPTL pentru
stabilirea pozitiei proiectului din cadrul politicii nationale pentru
transporturi si in cadrul angajamentelor internationale ale Romaniei si pentru
integrarea acestui proiect in cadrul unui proiect global privind
navigabilitatea pe Dunare pentru imbunatatirea Coridorului Pan-European VII.
Standarde de proiectare: Consultantul va revizui standardele de proiectare
ce vor fi aplicate pentru proiect, luand in considerare standardele existente
in Romania, recomandarile Comisiei Dunarii si UN-ECE, precum si standardele UE
relevante.
Studiile existente: Pe baza "Studiului de imbunatatire a navigatiei pe
Dunare in Romania si Bulgaria" din cadrul Programului PHARE Multi-Tari
1998, Consultantul va realiza proiectul conceptual si va defini proiectul ISPA,
va actualiza analiza cost - beneficiu si studiile de impact asupra mediului, va
face o evaluare completa a impactului asupra mediului si va organiza
consultatiile publice.
- Studiul de Fezabilitate
Scopul fiecarui Studiu de Fezabilitate este de a defini si analiza diferite
alternative/variante. Prin urmare, pentru fiecare schema avuta in vedere,
trebuie sa fie identificate cateva optiuni. Consultantul va realiza printre
altele:
- colectarea datelor existente (profiluri topo-hidrografice si masuratori
de debit) si realizarea de studii de teren suplimentare (in medie, un profil
complet al albiei fluviului la fiecare kilometru din zonele relevante);
- analizarea morfologiei albiei fluviului si elaborarea unei prognoze a
evolutiei fenomenului in punctele critice;
- stabilirea solutiilor tehnice privind lucrarile pentru fiecare sector si,
de asemenea, stabilirea dotarilor necesare pentru executie. Consultantul va
avea in vedere materialele disponibile in zona lucrarilor. Solutia tehnica
adoptata va lua in considerare eficienta costurilor, precum si constrangerile
legate de protectia mediului;
- stabilirea volumului necesar de lucrari si a tehnologiilor adecvate;
- etapizarea lucrarilor;
- evaluarea costurilor lucrarilor si ale supervizarii;
- evaluarea costurilor financiare anuale pentru mentinerea conditiilor de
navigatie;
- cautarea si analizarea posibilelor surse de finantare a lucrarilor, in
stransa cooperare cu Unitatea de Implementare ISPA;
- evaluarea evolutiei fenomenului in cazul in care lucrarile nu vor fi
executate;
- in privinta portului Calafat, se va acorda o atentie speciala estimarii
traficului si a cantitatilor de marfuri pe termen scurt, mediu si lung, luand
in considerare constructia podului Calafat - Vidin si vecinatatea Portului
Vidin;
- realizarea unei analize economice si financiare, a unei analize a
riscului si a sensibilitatii.
Consultantul trebuie sa evalueze conditiile necesare pentru o crestere
sustinuta a traficului fluvial; va identifica la scara redusa/medie masurile
suplimentare potentiale.
Consultantul va identifica autorizatiile/aprobarile necesare de la
administratiile publice, posesorii de utilitati si alte institutii
corespunzatoare fazei respective a studiului. Consultantul va pregati si va fi
responsabil pentru documentatia necesara MLPTL pentru obtinerea acestor
aprobari. MLPTL va fi responsabil pentru plata taxelor pentru aceste
autorizatii, daca este cazul.
Consultantul va trebui, de asemenea, sa identifice achizitiile de teren
necesare si sa pregateasca documentatia aferenta, inclusiv evaluarea detaliata
a terenului ce va fi achizitionat, identificarea utilizarii curente a acestuia,
a proprietarului si a costurilor estimative.
Ca parte a analizei riscurilor, Consultantul va evalua efectul potential al
inundatiilor si va garanta ca lucrarile propuse sunt proiectate astfel incat sa
reziste la o inundatie tip 1% .
Evaluarea impactului asupra mediului
Proiectarea va lua in considerare eventualul impact negativ asupra
ecosistemului din aval. In particular, se va acorda o atentie deosebita
influentelor asupra tipurilor de eroziune si sedimentare din zona Deltei
Dunarii. Perfectionarea/actualizarea studiilor de impact si evaluarea
impactului asupra mediului vor acorda o atentie deosebita impacturilor din
aval. Masurile ingineresti vor fi compatibile cu eforturile de conservare a
naturii si refacere a luncii, pentru dezvoltarea continua a navigatiei
compatibile ecologic pe Dunare, in concordanta cu standardele UE privind mediul
- in particular, cu acele Directive privind pasarile si habitatele si
Directiva-Cadru privind apele - si cu normele si standardele UE, coerente cu
politicile sectoriale ale UE si cu dezvoltarea ecologica.
Consultantul va pregati un studiu de impact asupra mediului, cu scopul
principal de a evalua fezabilitatea ecologica a proiectelor propuse si de a
pregati un plan adecvat de atenuare a efectelor negative. Studiul va fi
elaborat in concordanta cu procedurile descrise de legislatia nationala, dar
luandu-le in considerare cel putin si pe cele oferite de Directivele
Consiliului nr. 85/337/CEE privind impactul anumitor proiecte publice si
private asupra mediului si nr. 97/11/EC. Consultantul va lua, de asemenea, in
considerare, art. 6 al Directivei nr. 92/43/CE (Directiva habitatelor).
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului va lua in considerare
impactul proiectului asupra mediului atat pe perioada executiei, cat si pe
parcursul operarii.
Va fi realizat un studiu de impact asupra mediului. Consultantul, printre
altele, va identifica masurile de atenuare a impactului, va evalua costul
acestora si le va include in estimarea preliminara a costurilor pentru proiectele
de lucrari din cadrul Analizelor de Fezabilitate elaborate. Consultantul va lua
in considerare rapoartele relevante (cum ar fi raportul "Transportul
fluvial pe linia vitala a Europei, Dunarea" din 2002; recomandarile
acestuia ar trebuie luate in considerare cand se evalueaza fezabilitatea
acestor masuri; deciziile nu ar trebui luate doar pe baza unor considerente pur
tehnice sau financiare: o analiza cost - beneficiu corespunzatoare ar trebui,
de asemenea, sa contina o cuantificare adecvata a costurilor privind mediul
inconjurator.).
Consultatii Publice
Consultantul va sprijini MLPTL in procesul consultatiilor publice, in
concordanta cu Directivele UE si cu legislatia romana. Intalnirile pentru
consultatii publice vor avea loc in fiecare dintre localitatile direct legate
de proiect.
Consultantul va defini strategia consultatiilor, materialele publicitare
necesare. Pe baza aprobarii MLPTL a acestor materiale, Consultantul va proiecta
si va tipari materiale publicitare: brosuri, fluturasi etc.
Procesul consultatiilor publice va include urmatorii pasi:
- autoritatilor interesate de proiect li se da oportunitatea de a-si
exprima opinia si aceste autoritati desemnate sunt consultate;
- orice solicitare necesara pentru acordul de dezvoltare si orice
informatie detinuta vor fi disponibile publicului intr-un interval de timp
rezonabil;
- publicului interesat i se da posibilitatea de a-si exprima opinia inainte
ca aprobarea de dezvoltare sa fie obtinuta. Pregatirea detaliata pentru informare
si consultare va urma legislatia romana si directivele CE (ex.: inregistrarea
pentru consultatii publice); Consultantul va invita sa participe in acest
proces organizatiile non-guvernamentale relevante (locale si internationale);
- informatiile sunt transmise, cat mai repede posibil, si nu mai tarziu ca
informarea sa fie publica, catre tarile vecine posibile sa fie afectate de
proiect;
Consultantul va sprijini MLPTL in informarea publicului si a autoritatilor
relevante atunci cand se va lua o decizie privind acordarea sau neacordarea
aprobarii de dezvoltare.
Consultarea statului vecin
Consultantul va sprijini MLPTL in stabilirea relatiilor cu autoritatile
bulgare.
Consultantul va trebui sa poarte discutii cu toate partile implicate pentru
a obtine acorduri formale asupra aspectelor-cheie.
- Analiza comentariilor publice si pregatirea masurilor de atenuare a
impactului asupra mediului
Consultantul va analiza comentariile publice si va pregati un plan al
masurilor de atenuare a impactului asupra mediului in timpul lucrarilor. Acest
plan va face parte din raportul privind evaluarea impactului asupra mediului.
- Raportul privind studiul de fezabilitate
Consultantul va pregati un raport detaliat la sfarsitul fazei de fezabilitate.
Acest raport va scoate in evidenta alternativa cea mai convenabila, din punct
de vedere tehnic, economic si ecologic.
Consultantul va prezenta, de asemenea, urmatoarele planuri ingineresti:
- o schema generala la scara 1:25.000;
- planuri specifice pentru lucrarile propuse la scari potrivite.
Faza a 2-a (Cererea de finantare ISPA pentru o masura, Calarasi - Sulina)
Consultantul va pregati o versiune completa a Cererii de finantare prin
Facilitatea ISPA pentru "Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare
intre Calarasi (km 375) si Braila (km 175)" conform aplicatiei standard ce
va fi gasita la urmatoarea adresa de Internet: www.europa.eu.int/comm/regional
policy/-funds. Acest proiect de cerere de finantare va fi prelucrat apoi de
MLPTL, inainte de a fi trimisa la Comisia Europeana in vederea aprobarii.
Consultantul va prezenta Cererea de finantare ISPA la intalnirile de la
sediul Delegatiei Comisiei Europene in Romania si, respectiv, la sediul
Comisiei Europene (Directoratul General de Politica Regionala F - DG REGIO F).
Ca urmare a primei consultari inter-service a Comisiei privind Cererea de
finantare ISPA, Consultantul va pregati un raspuns la intrebarile Comisiei in
maxim 2 - 4 saptamani si il va prezenta MLPTL.
Consultantul va prezenta optiuni relevante si va sprijini MLPTL in alegerea
unor structuri si mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului (va
realiza un calendar detaliat, o strategie de achizitie, relatiile cu
beneficiarii finali etc.).
Faza a 3-a (proiectul tehnic si documentatia de licitatie pentru masura
Calarasi - Braila)
Consultantul, pe baza propunerilor studiului de fezabilitate, va detalia
lucrarile pe sectiuni si faze. Inainte de elaborarea proiectului tehnic,
Consultantul trebuie sa actualizeze datele topografice si hidrografice, precum
si masuratorile debitelor de apa ale cursului si sa realizeze investigatiile
detaliate.
Pentru a perfectiona solutiile tehnice si a determina dimensiunile,
Consultantul va pregati o modelare matematica pentru lucrarile propuse,
utilizand datele colectate in faza de fezabilitate, precum si orice alte
informatii necesare.
Consultantul va pregati specificatiile tehnice relevante, pe baza
standardelor romanesti relevante, dar si a standardelor internationale, atunci
cand este necesar. Asemenea specificatii vor prezenta, printre altele:
- documentele de referinta (standardele);
- materialele ce vor fi utilizate;
- echipamentele;
- metoda de constructie;
- controlul de calitate pentru aprobare.
Ca parte a proiectului tehnic, Consultantul va pregati desenele de
proiectare relevante. Acestea trebuie sa cuprinda minimum:
- schema generala la scara 1:25.000 si detaliile pentru zonele lucrarilor
la scara 1:5.000;
- planuri topo-hidrografice la scara 1:10.000 si profiluri transversale la
20 - 50 m in zona lucrarilor;
- un studiu geotehnic de ansamblu cu profilurile litologice (longitudinal
si transversal, in zona lucrarilor);
- lucrarile propuse:
- epiuri cu diferite lungimi, inaltimi si aliniament fata de axul
cursului de apa;
- praguri de fund pentru bratele secundare la diferite inaltimi;
- diguri longitudinale pentru dirijarea cursului;
- protectie de maluri pentru zonele in care albia si malurile sunt
instabile.
- planse la scara 1:100 cu profiluri la fiecare 10 - 20 m, in functie de
complexitate si conditiile terenului.
Consultantul va evalua procedura de licitatie ce va fi utilizata si va
pregati documentele de licitatie corespunzatoare. Aceste documente se vor baza
pe Conditiile de Contract FIDIC (Cartea rosie, prima Editie, 1999) si vor
incorpora regulile specifice ale Comisiei Europene, prezentate in Ghidul
Practic pentru Phare, ISPA si SAPARD, procedurile de contractare, disponibile
pe Internet la adresa: www.europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index
en.htm.
Consultantul, in stransa cooperare cu Unitatea de Implementare ISPA va
defini numarul si marimea contractelor si va agrea calendarul de licitatie.
Dupa incorporarea comentariilor Unitatii de Implementare ISPA si ale
Delegatiei Comisiei Europene facute pe marginea proiectului raportului de
proiectare, Consultantul va pregati un raport final si va trece la elaborarea
dosarului de licitatie, care va include:
- Volumul 1:
- Scrisoarea de invitatie la licitatie (formatul din Ghidul Practic);
- Instructiuni pentru ofertanti (formatul din Ghidul Practic);
- Formularul pentru garantia de licitatie (formatul din Ghidul
Practic);
- Grilele de evaluare.
- Volumul 2:
- Conditii generale de contract (FIDIC, Cartea Rosie, 1999);
- Conditii speciale de contract (FIDIC, Cartea Rosie, 1999);
- Formularul de garantie pentru plata avansului (FIDIC, Cartea Rosie,
1999);
- Formularul pentru garantia de buna executie (FIDIC, Cartea Rosie,
1999).
- Volumul 3:
- Specificatii tehnice;
- Volumul 4:
- Sectiunea 1: Devizul de Cantitati;
- Sectiunea 2: Model pentru programarea fluxului de numerar
- Volumul 5:
- Desene.
Consultantul va transmite o versiune completa a proiectului tehnic si a
documentatiei de licitatie catre Unitatea de Implementare ISPA in limba engleza
si in limba romana, in format A4 (A4/A3 pentru desene).
4.3. Managementul Proiectului
4.3.1. Institutia responsabila
Agentia de Implementare ISPA pentru acest proiect va fi MLPTL, cu
urmatoarea organizare:
- Unitatea de Implementare ISPA;
- Serviciul Plati;
- Serviciul Contabilitate;
- Serviciul de Control Financiar;
- Serviciul Audit.
Agentia de Implementare ISPA va fi responsabila cu managementul
administrativ si financiar al proiectului si cu managementul tehnic, care poate
fi transferat partial sau total beneficiarului final - AFDJ Galati.
Un Responsabil Sectorial cu Autorizarea (RSA) si un adjunct al RSA vor fi
nominalizati inainte de semnarea Memorandumului de Finantare. Oricum, un
Comitet de Coordonare va fi infiintat pentru coordonarea generala a proiectului
si pentru cooperarea si colaborare intre tari privind dezvoltarea Coridorului
VII
Din Comitetul de Coordonare vor face parte reprezentanti ai MLPTL, ai AFDJ
- Galati, ai partii bulgare, ai Comisiei Dunarii si ai Secretariatului
Coridorului VII - Dunare.
4.3.2. Cooperarea intre Autoritatea Contractanta si Consultant
Unitatea de Implementare ISPA si Beneficiarul final vor oferi
Consultantului copii ale tuturor datelor si rapoartelor disponibile si
considerate relevante pentru executia lucrarilor Consultantului.
Unitatea de Implementare ISPA si Beneficiarul final vor asigura legatura cu
alte agentii guvernamentale si ministere.
Reprezentantii Unitatii de Implementare ISPA si ai Beneficiarului vor
prezida intalnirile pentru consultatii publice si vor sprijini Consultantul in
privinta organizarii si logisticii acestor intalniri. Pentru aceste intalniri,
Consultantul va fi responsabil cu organizarea de ansamblu, cu transportul si
cazarea personalului sau si cu documentatia necesara.
4.3.3. Facilitatile oferite de Autoritatea Contractanta si/sau de alte
parti
- contacte permanente, la nivelul adecvat, cu alte parti;
- accesul la Dunare.
5. LOGISTICA SI PROGRAMARE
5.1. Localizare
Proiectul se va concentra asupra sectorului romanesc al Dunarii in zonele
stabilite in Scopul Lucrarii.
5.2. Data de incepere si perioada de executie
Se intentioneaza ca proiectul sa inceapa dupa 15 zile de la data semnarii
contractului, iar perioada de executie sa fie de 18 luni de la aceasta data,
vezi art. 4 si 5 din conditiile specifice masurii pentru data inceperii de
executie.
6. CERINTE
6.1. Personal
Este de asteptat ca evaluarea numarului de specialisti necesari sa fie
facuta de catre Consultant. Totusi, Consultantul trebuie sa tina cont de faptul
ca specialistii trebuie sa indeplineasca minimum de cerinte precizate in
continuare.
Principala expertiza necesita urmatoarea echipa:
- un inginer specialist in hidraulica si morfologia albiei raurilor;
- un inginer specialist in navigatie fluviala;
- un inginer specialist in lucrari de drenaj;
- un inginer specialist in constructii hidrotehnice;
- un expert in modele matematice pentru aspecte privind hidraulica si
morfologia albiei raurilor;
- un economist/analist financiar cu experienta in domeniul transportului
fluvial;
- un specialist in achizitii;
- un expert in probleme institutionale legate de navigatie;
- un expert pentru evaluarea impactului asupra mediului si pentru
consultatiile publice.
Personalul-cheie din partea Consultantului va fi format, cel putin, din
urmatorii (cerinte minime):
______________________________________________________________________________
| Postul | Servicii |Experienta |Experienta
|Necesarul|
| | oferite |profesionala|internationala|om -
luna|
| | |in proiecte | (ani) | estimat
|
| | |similare | | |
| | | (ani) | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Sef de echipa |Managementul | 10 | 5 | 14
|
| |proiectului; | | |
|
| | | | |
|
| |Studiu de | | |
|
| |fezabilitate; | | |
|
| |Studii tehnice | | |
|
| |(fazele 1, 2, 3)| | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Inginer specialist in |Studiu de | 7 | 3 |faza 1 -
|
|hidraulica si |fezabilitate; | | |3 luni
|
|morfologia |Studii tehnice | | |faza 3 -
|
|patului raurilor |(faza 1, 3) | | |6 luni
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Expertul in modele |Studii tehnice | 10 | 3 | 5
|
|matematice pentru |(faza 3) | | |
|
|morfologia si | | | |
|
|hidrologia patului | | | | |
|raurilor | | | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Analist financiar/ |Studiu de | 7 | 3 | 3
|
|Economist |fezabilitate; | | |
|
| |Studii tehnice | | |
|
| |(fazele 1, 2) | | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Specialist in achizitii|Studii tehnice | 7 | 3 | 5
|
| |(fazele 1, 2, 3)| | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
|Specialist in |Studiu de | 7 | 3 | 3
|
|evaluarea impactului |fezabilitate; | | |
|
|asupra mediului |Studii tehnice | | |
|
| |(faza 1) | | |
|
|_______________________|________________|____________|______________|_________|
Toti expertii-cheie trebuie sa aiba diploma universitara in discipline
relevante.
Studiul va fi realizat de Consultant in cooperare cu autoritatile relevante
din Romania. Eventual, Consultantul ar trebui sa colaboreze cu institutii si
companii specializate in amenajarea si intretinerea cailor fluviale pentru a
utiliza cunostintele locale.
In plus, este recomandata contributia expertilor cu cunostinte locale
pentru urmatoarele domenii:
- procesul topo-hidrografic si masuratorile debitului;
- elaborarea studiilor geotehnice;
- colectarea informatiilor existente (studii, documente etc.);
- examinarea conditiilor fizice ale fluviului;
- studierea si analizarea traficului;
- descrierea infrastructurii existente a situatiei institutionale si a
flotei;
- compilarea datelor legate de mediu;
- elaborarea solutiilor tehnice pentru lucrarile necesare.
6.2. Amenajare birou
Va fi oferita si platita de Consultant.
6.3. Facilitati ce vor fi oferite de Consultant
Consultantul va asigura expertilor sprijinul si echipamentul adecvat. In
particular, trebuie sa asigure expertilor facilitati administrative, pentru ca
acestia sa se poata concentra asupra responsabilitatilor lor de baza. Trebuie
transferate fondurile necesare pentru desfasurarea activitatilor precizate in
contract si pentru a se asigura plata angajatilor la intervale de timp
regulate.
Consultantul va fi responsabil cu si va suporta costurile pentru:
- cazarea si masa echipei sale;
- transportul local si international al echipei sale;
- asigurarea spatiului pentru birouri si a dotarii acestora, a
echipamentelor de cercetare si testare, hardware si software;
- organizarea activitatilor de cercetare si testare;
- acoperirea cheltuielilor de comunicare (telefon, fax, e-mail);
- asigurarea serviciilor de secretariat;
- acoperirea tuturor costurilor legate de traducerea, tiparirea si
reproducerea rapoartelor de studiu.
6.4. Echipamente
Nici un echipament nu va fi cumparat si lasat la dispozitia beneficiarului
ca parte a acestui contract de servicii.
6.5. Cheltuieli neprevazute
Nu sunt prevazute astfel de cheltuieli.
7. RAPORTAREA
7.1. Cerinte de raportare
Trebuie transmise urmatoarele rapoarte (alaturi de Cererea de finantare
ISPA si de dosarul de licitatie):
- Raportul de incepere a activitatii, intr-o luna de la inceperea
studiului, descriind detaliat planul de lucru si dificultatile intalnite in
perioada de inceput;
- Proiectul de raport de fezabilitate, in 6 luni de la inceputul studiului,
incluzand fezabilitatea tehnica si economica, identificarea alternativelor,
studiul de impact asupra mediului si o propunere de plan privind consultatiile
publice;
- Raportul de fezabilitate final, in 8 luni de la inceperea studiului,
incluzand Studiul de fezabilitate complet si Cererea de finantare prin
Facilitatea ISPA;
- Proiectul raportului final, in 16 luni de la inceperea studiului,
incluzand proiectul tehnic si proiectul documentatiei de licitatie pentru
sectiunea Calarasi - Braila;
- Raportul final, in 18 luni de la inceperea studiului, incorporand
comentariile grupului de lucru;
- in plus fata de aceste documente, vor fi transmise rapoarte trimestriale,
ce vor descrie progresul studiului, orice intarzieri sau dificultati si
principalele realizari evidentiate pana la data respectiva.
7.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor
Vor fi transmise 5 copii ale rapoartelor mentionate mai sus catre managerul
de proiect identificat in art. 8 al conditiilor specifice masurii. Rapoartele
trebuie redactate in limba engleza. Managerul de proiect este responsabil cu
aprobarea rapoartelor in concordanta cu structura de management al proiectului
descrisa in sectiunea 4.3. Managementul proiectului.
In plus, rapoartele mai sus mentionate vor fi transmise prin e-mail in
format PDF la managerul de proiect, la Delegatia Comisiei Europene in Romania
si la sediul Comisiei Europene (DG REGIO F.2).
Aprobarea rapoartelor se va face conform art. 27 din conditiile generale
ale contractului.
Cererea de finantare ISPA pentru sectiunea Calarasi - Braila trebuie
transmisa in 15 copii la managerul de proiect si, simultan, prin e-mail sau pe
CD in format PDF la managerul de proiect, la Delegatia Comisiei Europene in
Romania si la sediile Comisiei Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de
asemenea, fisierele ajutatoare (Word, Excel etc).
Dosarul de licitatie pentru sectiunea Calarasi - Braila trebuie transmis in
5 copii la managerul de proiect si, simultan, pe CD in format PDF la managerul
de proiect, la Delegatia Comisiei Europene in Romania si la sediul Comisiei
Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de asemenea, fisierele ajutatoare
(Word, Excel etc).
8. MONITORIZAREA SI EVALUAREA
Monitorizarea acestui proiect va cadea in sarcina managerului de proiect,
asistat in aspectele financiare de Comitetul de Coordonare. Rapoartele de
monitorizare si evaluare vor fi pregatite de Unitatea de Implementare ISPA.
8.1. Definirea indicatorilor
- indeplinirea la termen a diferitelor sarcini;
- transmiterea la termen a rapoartelor;
- aprobarea rapoartelor;
- utilizarea metodologiei si a metodelor de proiectare recunoscute la nivel
international;
- aprobarea Cererii de finantare ISPA;
- corectitudinea proiectului din punct de vedere cantitativ si calitativ;
- aprobarea ex-ante a dosarului de licitatie de catre Delegatia Comisiei
Europene in Romania.
8.2. Cerinte speciale
Nu exista cerinte speciale.
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. II este reprodusa in facsimil.
PLAN DE FINANTARE
(bazat pe angajamentele din bugetul Uniunii Europene)
Denumirea masurii: Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de
navigatie pe Dunare, Romania
Nr. ISPA: 2002/RO/16/P/PA/011
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Costuri neeligibile
B - Autoritate regionala
C - Autoritate locala
- euro -
______________________________________________________________________________
| | | | Costuri eligibile
|
| | |
|____________________________________________________|
| Anul |Cost total| A | | | Autoritati nationale
|
| | | | Total | ISPA
|______________________|
| | | | | | Guvern | B| C
|Altele|
| | | | | | | | |
|
|
|__________|_______|______________|______________|________|__|___|______|
| | 1 = 2 + 3| 2 | 3 = 5 + |4 =| 5 |6 =| 7 | 8| 9 | 10
|
| | | | 7 + 8 + |3/1| |5/3| | | |
|
| | | | 9 + 10 |(%)| |(%)| | | |
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2000 | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2001 | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2002 | 1.600.000| - | 1.600.000|100| 1.200.000| 75| 400.000| -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2003 | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2004 | 400.000| - | 400.000|100| 300.000| 75| 100.000| -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2005 | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
| 2006 | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
|nea- | | | | | | | | | |
|
|nuali-| | | | | | | | | |
|
|zate | - | - | - | - | - | - | - | -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
|Total | 2.000.000| - | 2.000.000|100| 1.500.000| 75| 500.000| -| - | -
|
|______|__________|_______|__________|___|__________|___|________|__|___|______|
- continuare -
__________________ _______________________
| | | | Imprumuturi de la |
| Anul |Cost total| | institutii financiare |
| | | | internationale |
| |__________| |_______________________|
| | 1 = | | 11 | 12 = 11/1 |
| | 2 + 3 | | | (%) |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2000 | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2001 | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2002 | 1.600.000| | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2003 | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2004 | 400.000| | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2005 | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| 2006 | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| Nea- | | | | |
| nuali-| | | | |
| zate | - | | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
| Total:| 2.000.000| | - | - |
|_______|__________| |__________|____________|
ANEXA 3*)
*) Anexa nr. III este reprodusa in facsimil.
ANEXA 3.1
Prevederi financiare privind implementarea ISPA
Sectiunea I
Forme si rate de asistenta
(1) Asistenta Comunitatii prin ISPA poate fi sub forma de asistenta
nerambursabila directa, de asistenta rambursabila sau orice alta forma de
asistenta.
Asistenta rambursata catre autoritatea de management sau catre alta
autoritate publica va fi refolosita in acelasi scop.
(2) Rata asistentei din partea Comunitatii acordata prin ISPA poate fi de
pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta, inclusiv cheltuielile
facute de organismele ale caror activitati se incadreaza intr-un cadru legal
sau administrativ care face sa fie privite ca echivalente ale unor organisme
publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pana la 85%, in special
acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesara pentru
indeplinirea unor masuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale
ISPA.
Rata asistentei si suma maxima a grantului ISPA vor fi specificate in
memorandumul de finantare aferent masurii respective.
In cazul asistentei rambursabile sau in cazul in care exista un interes
special al Comunitatii, rata de asistenta trebuie redusa tinandu-se seama de:
(a) disponibilitatea cofinantarii;
(b) capacitatea masurii de a genera venituri; si
(c) aplicarea corespunzatoare a principiului "poluatorul
plateste".
(3) Masurile care genereaza venituri in conformitate cu paragraful 2 (b)
sunt acelea care privesc:
(a) infrastructura a carei folosinta implica taxe provenite de la
utilizatori;
(b) investitii productive in sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului
"poluatorul plateste".
(4) Masurile privind studiile preliminare si asistenta tehnica pot fi
finantate in mod exceptional in proportie de 100% din costurile totale.
(5) Masurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de
catre tara beneficiara in stransa colaborare cu Comisia, care isi va pastra
responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.
Sectiunea a II-a
Angajamente
(1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA in conformitate cu
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comunitatii Europene,
pe baza memorandumului de finantare care va fi incheiat intre Comisie si tara
beneficiara.
Totusi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordata
masurilor vor fi efectuate intr-unul din urmatoarele doua moduri:
(a) Angajamentele pentru masurile finantate prin ISPA care vor fi realizate
pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regula generala si sub rezerva
punctului (b), sa fie efectuate in rate anuale.
Angajamentele pentru prima rata anuala vor fi facute de catre Comisie la
semnarea memorandumului de finantare referitor la masura.
Acest angajament nu va depasi totalul platii in avans, prevazuta la
sectiunea III (2) de mai jos, si al asistentei financiare nerambursabile pentru
cheltuielile estimate pentru primul an indicat in planul de finantare.
Angajamentele pentru ratele anuale urmatoare trebuie sa se bazeze pe planul
financiar initial sau revizuit al masurii. Acestea vor fi acordate, in
principiu, la inceputul fiecarui an financiar, dar nu mai tarziu de 1 aprilie
al anului in discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru anul
viitor sa le justifice si ca progresul lucrarilor demonstreaza ca proiectul
avanseaza satisfacator catre finalizare si sub rezerva disponibilitatii
resurselor bugetare.
(b) Pentru masurile cu o durata mai mica de 2 ani si pentru care asistenta
Comunitatii nu depaseste 20 milioane euro, un prim angajament de pana la 80%
din totalul asistentei acordate poate fi facut cand Comisia semneaza
memorandumul de finantare referitor la masura.
Diferenta va fi angajata in conditiile in care progresul lucrarilor
demonstreaza ca proiectul inainteaza satisfacator catre finalizare si sub
rezerva disponibilitatii resurselor bugetare.
(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajata pentru o
masura la care lucrarile fizice nu au inceput in intervalul de 2 ani de la data
semnarii de catre Comisie a memorandumului de finantare referitor la masura va
fi anulata.
In orice caz Comisia trebuie sa informeze in timp util tara beneficiara si
autoritatea desemnata atunci cand exista riscul unei anulari.
Sectiunea a III-a
Plati
(1) Platile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare
sau a diferentei finale.
Platile intermediare si plata diferentei finale trebuie sa se refere la
cheltuieli certificate si platite, care trebuie sustinute de facturi primite
sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
(2) Platile in avans
Ca o regula generala, un avans de pana la 20% din totalul asistentei
acordate prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi platit autoritatii
desemnate asa cum este definita la paragraful (9).
Avansul este, ca regula generala, transferat in urmatoarele moduri:
- o prima transa de pana la jumatate din valoarea avansului este platita
cand tara beneficiara semneaza memorandumul de finantare;
- diferenta este platita dupa semnarea primului contract, in mod normal
primul contract de lucrari.
Abaterile de la aceasta regula generala trebuie aprobate printr-o decizie a
Comisiei in memorandumul de finantare referitor la masura.
Intregul avans sau parti din acesta trebuie returnate de autoritatea
desemnata, mentionata in paragraful (2), daca nici o cerere de plata nu a fost
transmisa Comisiei in 12 luni de la data la care a fost platit avansul.
Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza
cheltuielilor eligibile efectiv platite. Returnarea avansului nu duce la
anularea asistentei acordata de catre Comunitate.
(3) Platile intermediare
Platile intermediare sunt efectuate de catre Comisie catre autoritatea
desemnata la cererea acesteia, daca masura progreseaza satisfacator catre
finalizare si vor fi facute pentru a rambursa cheltuielile efectuate si
certificate, sub rezerva urmatoarelor conditii:
- tara beneficiara a inaintat un raport care sa descrie progresul masurii
din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea
acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci cand este cazul, orice
conditii specifice referitoare la asistenta;
- s-au luat masuri in sensul indeplinirii observatiilor si recomandarilor
autoritatilor de inspectie nationale si/sau comunitare;
- au fost indicate masurile luate pentru corectarea oricaror probleme
tehnice, financiare si legale care au aparut;
- a fost analizata orice indepartare de la planul financiar initial;
- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea masurii.
Tara beneficiara va fi informata de Comisie daca nu a indeplinit una din
conditiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plata
si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.
(4) Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca solicitarile de plata sunt
inaintate Comisiei, ca regula generala, de 3 ori pe an, pana la 1 martie, 1
iulie si 1 noiembrie cel mai tarziu.
(5) Suma totala a platilor efectuate conform punctelor (2) si (3) nu
trebuie sa depaseasca 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate creste
acest procent pana la 90% in cazuri justificate.
(6) Plata diferentei finale din asistenta acordata de catre Comunitate.
Plata diferentei finale din asistenta acordata de catre Comunitate,
calculata pe baza cheltuielilor certificate si intr-adevar efectuate, va fi
facuta daca:
- masura a fost realizata in conformitate cu obiectivele sale;
- masura a indeplinit conditiile sale specifice, cum sunt mentionate in
memorandumul de finantare;
- raportul final mentionat in sectiunea a V-a a fost inaintat Comisiei;
- autoritatea desemnata sau organismul mentionat in paragraful (2) a
inaintat catre Comisie o cerere de plata, in termen de 6 luni de la data limita
de finalizare a lucrarii, pentru cheltuielile specificate in memorandumul de
finantare;
- tara beneficiara certifica Comisiei ca informatiile furnizate in cererea
de plata si in raport sunt corecte;
- tara beneficiara a transmis Comisiei declaratia mentionata in apendicele
B la anexa nr. III.4;
- toate masurile de informare si publicitate stabilite de Comisie in anexa
nr. III.6 au fost implementate;
- cand managementul ajutorului acordat pentru o masura este conferit
agentiilor de implementare din tarile beneficiare in sistem descentralizat,
tarile beneficiare furnizeaza Comisiei toate informatiile necesare pentru a
verifica daca regulile Comunitatii privind achizitiile publice au fost
indeplinite, in special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie
si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a
contractului, si ca au fost respectate toate conditiile specificate in
memorandumul de finantare.
(7) Daca raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei in
termen de 6 luni de la data finala de terminare a lucrarilor si de efectuare a
platilor, astfel cum este specificat in memorandumul de finantare, partea de
asistenta care reprezinta diferenta finala pentru acea masura va fi anulata.
(8) Cererile pentru platile intermediare si pentru plata finala prezentate
de tara beneficiara sunt insotite de o declaratie a Responsabilului National cu
Autorizarea, care specifica numai platile legate de cheltuielile sustinute de
facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa si care
sunt conforme cu prevederile care guverneaza eligibilitatea cheltuielilor
pentru proiectele asistate prin ISPA, astfel cum sunt specificate in anexa nr.
III.2.
(9) Toate platile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum
de finantare vor fi facute catre o entitate centrala, Fondul National, desemnat
de tara beneficiara sa primeasca asemenea plati. Ca regula generala, platile
trebuie facute de catre Comisie intr-un singur cont bancar desemnat de tara
beneficiara, nu mai tarziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide si
complete de plata. Acest termen limita nu se aplica pentru plata avansului.
Fondul National trebuie sa transfere cat de repede posibil si in totalitate
contributia ISPA catre organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul National, condus de Responsabilul National cu Autorizarea
(RNA), va avea intreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor in
cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea
catre Comisie a oricaror fonduri platite in plus sau nejustificat.
Responsabilitatile Responsabilului National cu Autorizarea sunt stabilite
in memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si tarile beneficiare.
Sectiunea a IV-a
Folosirea euro
(1) Sumele cuprinse in cererile pentru asistenta, impreuna cu planul
financiar relevant, vor fi prezentate in euro.
(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie
vor fi exprimate in euro.
(3) Declaratiile de cheltuieli care justifica cererile de plata
corespunzatoare trebuie exprimate in euro.
Rata de schimb care va fi folosita trebuie sa fie rata financiara contabila
a Comisiei aplicabila pentru luna in care declaratia de cheltuieli a fost
inregistrata in documentele contabile ale autoritatilor responsabile cu
managementul financiar al proiectului. Rata lunara de schimb este fixata
conform prevederilor mentionate in articolul 1 (2) din Reglementarea Comisiei
(EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de
implementare a unor prevederi ale Reglementarii financiare din 21 decembrie
1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucratoare a lunii precedente
pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autoritatile responsabile
cu privire la aceasta rata*2).
(4) Platile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie facute in
euro catre autoritatea desemnata de tara beneficiara in acest sens.
------------
*2) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm
Sectiunea a V-a
Raportul Final
Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea masurii trebuie sa
transmita Comisiei un raport final in cel mult 6 luni de la finalizarea
masurii. Raportul final va contine urmatoarele:
(a) descrierea lucrarilor efectuate, insotita de indicatori fizici,
cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrari si masurile luate cu
privire la clauzele specifice continute in decizia de acordare a asistentei
financiare nerambursabile;
(b) certificatul de conformitate a lucrarilor cu decizia de acordare a
asistentei financiare nerambursabile;
(c) o prima evaluare a gradului de indeplinire a rezultatelor prevazute,
mai ales cu privire la:
- data efectiva de implementare a masurii;
- o indicare a modului in care masura va fi administrata dupa finalizare;
- confirmarea, daca este necesar, a previziunilor financiare, in special a
celor privind costurile de operare si veniturile asteptate;
- confirmarea previziunilor socio-economice, in special a costurilor si
beneficiilor asteptate;
- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si
costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul
plateste";
- data la care masura finantata devine operationala.
(d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.
Sectiunea a VI-a
Amendamente la memorandumul de finantare
(1) Daca cheltuiala publica sau echivalenta intr-adevar efectuata difera de
cheltuiala planificata initial, asistenta acordata de Comunitate va fi
modificata luandu-se in calcul aceasta, dar nu trebuie sa depaseasca suma
maxima stabilita in memorandumul de finantare.
O schimbare a ratei asistentei Comunitatii fata de rata acordata initial
sau fata de asistenta financiara nerambursabila maxima va necesita o modificare
a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise in paragraful (3).
(2) Daca atunci cand planul de finantare al unui proiect este amendat,
angajamentele si/sau platile Comunitatii depasesc deja sumele mentionate in
planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare tinand seama
de suma supraangajata sau supraplatita, cand autorizeaza prima operatie
financiara (angajare sau plata) dupa acel amendament.
(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face in
conformitate cu urmatoarele proceduri:
(a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau
caracteristicilor proiectului sau o schimbare substantiala in planul de
finantare sau in programul cheltuielilor trebuie facute printr-un memorandum de
finantare, ca raspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la initiativa
Comisiei dupa consultarea cu tara beneficiara. Definitia modificarii
"substantiale" este data in prevederile referitoare la eligibilitatea
cheltuielilor.
(b) in cazul unor altor amendamente, tara beneficiara va trimite Comisiei o
propunere in acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau isi va
transmite acordul in cel mult 20 de zile lucratoare de la primirea propunerii.
Amendamentul va fi adoptat dupa ce Comisia si-a dat acordul. Comitetul de
management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.
(c) nici o modificare in cheltuiala anuala mai mica de 25% din totalul
cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerata o modificare
substantiala a planului de finantare si a programului de cheltuieli.
Sectiunea a VII-a
Controlul financiar
(1) Un audit financiar corespunzator, intern si extern va fi indeplinit, in
conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de catre
autoritatile nationale competente de control financiar, care trebuie sa fie
independente pentru a-si putea desfasura functia. In fiecare an un plan de
audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise
Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitia Comisiei.
(2) Fara a prejudicia verificarile efectuate de tarile beneficiare,
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau
prin reprezentanti autorizati corespunzator, sa efectueze pe teren audituri
tehnice si financiare, inclusiv verificari prin sondaj si audituri finale.
(3) Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca, atunci cand personalul
Comisiei sau reprezentantii ei corespunzator autorizati si/sau Curtea
Auditorilor efectueaza verificari, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe
loc toate documentatiile relevante si care au legatura cu elementele finantate
prin memorandumul de finantare. Tarile beneficiare trebuie sa sprijine
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sa isi efectueze auditurile
referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliata a prevederilor principiilor controlului
financiar, impreuna cu intelegerile de cooperare si coordonare a programarii si
metodologiei controlului, intre Comisie si tarile beneficiare, sunt specificate
in anexa nr. III.4.
Sectiunea a VIII-a
Recuperarea platilor necuvenite
(1) Daca implementarea unei masuri nu justifica fie o parte, fie toata
asistenta alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, in
special cerand tarii beneficiare sa isi faca cunoscute comentariile, intr-un
interval specificat de timp si sa corecteze orice neregula.
(2) Ca urmare a examinarii mentionate la paragraful (1), Comisia poate
reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la masura in cauza, daca
examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzatoare a fondurilor sau
neindeplinirea uneia dintre conditiile specificate in memorandumul de finantare
si in special orice modificare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile de implementare a masurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost
cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implica recuperarea sumelor
platite.
(3) Cand Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectata sau ca o
parte ori intreaga operatiune nu justifica fie numai o parte, fie intreaga
asistenta acordata acesteia, Comisia trebuie sa examineze corespunzator cazul
si sa solicite tarii beneficiare sa isi inainteze observatiile intr-o perioada
specificata. Dupa examinare, daca tara beneficiara nu a luat masurile corective
necesare, Comisia poate:
(a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze o parte sau intreaga asistenta acordata masurii.
Comisia va hotari masura corectoare tinand cont de natura neregulii si de
existenta oricaror deficiente in sistemele de management si control.
(4) Orice suma platita gresit trebuie returnata Comisiei de autoritatea
definita la paragraful (9) din sectiunea a III-a.
Daca aceasta autoritate nu returneaza suma datorata Comisiei, tara
beneficiara trebuie sa ramburseze aceasta suma Comisiei. Dobanda aplicata
conturilor pentru intarzierile de plata trebuie aplicata sumelor nereturnate in
conformitate cu regulile specificate in Reglementarea financiara care
guverneaza bugetul Comunitatii.
Sectiunea a IX-a
Managementul
(1) Comisia trebuie sa ceara tarilor beneficiare:
(a) sa stabileasca incepand cu data de 1 ianuarie 2000, dar in orice caz nu
mai tarziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigura:
- implementarea corespunzatoare a asistentei acordate prin acest memorandum
de finantare, in conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- separarea functiilor de management si control;
- ca declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin
dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile
pentru verificare;
(b) sa verifice regulat ca masurile finantate de Comunitate au fost corect
realizate;
(c) sa previna neregulile si sa ia masuri impotriva acestora;
(d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau
neglijentei.
(2) Sistemele de management si control ale tarilor beneficiare trebuie sa
furnizeze un sistem corespunzator de audituri, cum este definit in apendicele A
la anexa nr. III.4, pentru a permite in special:
- regularizarea inchiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu
inregistrarile contabile si cu documentele justificative de la diferitele
niveluri administrative;
- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor
fonduri;
- examinarea planurilor tehnice si financiare ale proiectului, a
rapoartelor de progres, procedurile de licitatie si contractare la diferitele
nivele administrative.
Sectiunea a X-a
Monitorizarea
Tarile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea in
conformitate cu urmatoarele prevederi:
(1) Infiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sa aiba loc in urma
unei intelegeri intre tarile beneficiare implicate si Comisie. Autoritatile si
organismele desemnate de tara beneficiara, Comisie si, unde este cazul, BEI
si/sau alte institutii cofinantatoare, vor fi reprezentate in aceste comitete.
Vor fi de asemenea reprezentate in asemenea comitete si autoritatile regionale
sau locale si societatile private, in cazul in care acestea au competenta
necesara pentru executarea unui proiect si daca sunt direct implicate in acest
proiect.
(2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare
convenite in comun, de verificare prin sondaj si, daca este necesar, prin
infiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul
specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti in
asa fel incat sa arate stadiul atins in executarea masurii in relatie cu planul
si obiectivele propuse initial si progresul realizat in domeniul managementului
si in alte probleme legate de acesta.
(3) (a) Pentru fiecare masura, coordonatorul national ISPA trebuie sa
inainteze Comisiei rapoarte de progres in ultimele 3 luni pana la sfarsitul
fiecarui an intreg de implementare.
(b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul national
ISPA trebuie sa inainteze rapoarte de progres conform modelului standard
furnizat de Comisie. Raportul trebuie sa intre in posesia Comisiei cu 15 zile
lucratoare inaintea intalnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizarii si tinand seama de observatiile
comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare
a asistentei aprobate initial, ca si planul de finantare prevazut, daca este
necesar, la propunerea tarilor beneficiare.
Comisia va intocmi aranjamentele corespunzatoare pentru aceste modificari,
in functie de natura si importanta lor.
Sectiunea a XI-a
Transparenta in adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmata pentru acordarea contractelor de lucrari,
achizitii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite in Titlul IX
din Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Uniunii Europene.
(2) (a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si
pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este
aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile
beneficiare ISPA si din Cipru, Malta si Turcia;
Prin urmare, se va cere ofertantilor sa isi declare nationalitatea si sa
prezinte in sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.
(b) In cazurile justificate corespunzator cum ar fi cofinantarea de la
institutii financiare internationale si dupa o examinare facuta din timp de Comitetul
de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte tari sa
participe la licitatia pentru contracte.
(3) (a) Tarile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
o participare cat mai mare. Pentru aceasta si cand valoarea contractelor o
cere, ele trebuie sa asigure publicarea in avans a invitatiei de participare la
licitatie in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene si in "Monitorul
Oficial" din tarile beneficiare.
(b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si
specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor
persoanelor fizice sau juridice din tarile membre sau din tarile beneficiare.
(c) In plus, informatia trebuie lansata pe Internet intr-o forma transparenta.
(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite
in Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual infiintat pentru
programul Phare.
Sectiunea a XII-a
Transparenta in contabilitate si in rapoartele proiectelor
Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca, pentru masura la care se refera
memorandumul de finantare, toate organismele publice sau private implicate in
managementul si implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de
contabilitate, fie o codificare contabila adecvata a tuturor tranzactiilor
implicate, ceea ce va facilita verificarea de catre Comisie si de catre
autoritatile nationale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea,
trebuie sa se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului
in cauza.
Autoritatile responsabile vor asigura accesul la toate documentele
justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioada
de 5 ani de la efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.
Sectiunea a XIII-a
Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se vor analiza atat utilizarea resurselor, cat si
randamentul si eficienta asistentei si a impactului sau, precum si factorii ce
contribuie la succesul sau esecul implementarii masurilor, realizarilor si
rezultatelor.
Dupa finalizarea masurilor, Comisia si tarile beneficiare vor evalua modul
in care acestea au fost indeplinite, inclusiv randamentul si eficienta
utilizarii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementarii
lor pentru a se stabili daca obiectivele initiale au fost atinse. Printre
altele, aceasta evaluare se va referi si la contributia masurilor la
implementarea politicilor Comunitatii in domeniul mediului sau contributia
acestora la politicile privind reteaua Trans-Europeana extinsa si transportul
in comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul masurilor asupra mediului.
ANEXA 3.2
Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru masurile finantate
prin ISPA
Sectiunea I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acorda asistenta pentru urmatoarele masuri:
(1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea tarilor beneficiare sa se
alinieze la cerintele legilor Comunitatii privind protectia mediului si cu
obiectivele Parteneriatului de Aderare;
(2) Proiectele de infrastructura in transport, care promoveaza o mobilitate
sustinuta si, in particular, cele care constituie proiecte de interes comun in
baza criteriilor Deciziei nr. 1692/96/CE*3) si cele care permit tarilor
beneficiare sa se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta
include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale ca si
retelele transeuropene si accesul la aceste retele;
(3) Studii preliminare, evaluari si masuri de asistenta tehnica, inclusiv actiunile
de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ
asistenta tehnica si administrativa in beneficiul mutual al Comisiei si al
tarilor beneficiare, care nu sunt in mod normal in sarcina administratiei
publice nationale, acoperind identificarea, pregatirea, managementul,
monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.
Regulile specificate in Sectiunile II - XII de mai jos referitoare la
proiectele listate la punctele (1) si (2) de mai sus sunt totusi aplicate prin
analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la punctul (3).
------------
*3) Decizia nr. 1692/96/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 23
iulie 1996 privind directivele Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de
transport transeuropean.
Sectiunea a II-a
Definitii si concepte de baza
(1) Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte
In scopul prevazut de acest document, se vor aplica urmatoarele definitii:
(a) un "proiect" reprezinta o serie de lucrari indivizibile
economic in scopul atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar
identificat.
(b) o "etapa independenta tehnic si financiar" reprezinta o etapa
care poate fi identificata ca operationala in intregul sau.
O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate
sau tehnice necesare pentru indeplinirea unui proiect.
(c) pot fi grupate proiectele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie localizate pe acelasi curs de apa sau in aceeasi arie de
captare sau sa fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;
- trebuie cuprinse in acelasi plan global privind cursul de apa sau aria de
captare sau coridorul, in scopuri bine identificate;
- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si
monitorizarea grupului de proiecte in cazurile in care proiectele sunt derulate
de autoritati competente diferite.
(2) "Autoritatea responsabila cu implementarea"
(a) Pentru proiectele finantate prin ISPA "autoritatea responsabila cu
implementarea" este organismul responsabil cu licitatiile si
contractarile. Aceasta autoritate este specificata la punctul 3 din anexa nr. I
la memorandumul de finantare.
Ca o consecinta, orice schimbare a "autoritatii responsabile cu implementarea"
unui proiect trebuie sa fie aprobata de catre Comisie printr-un memorandum de
finantare.
In mod normal prin aceasta autoritate se intelege beneficiarul final al
asistentei acordate prin ISPA. Numai aceasta autoritate efectueaza cheltuieli
eligibile.
(b) Totusi, aceasta autoritate poate delega implementarea altui organism
care poate, de asemenea, sa efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri,
Comisia trebuie informata de tipul delegarilor propuse si trebuie sa primeasca
o copie a documentelor relevante.
(3) Conceptul de "administratie publica"
Administratia publica poate cuprinde urmatoarele trei niveluri de
guvernare:
- organisme de guvernare centrale (nivel national);
- organisme de guvernare regionale;
- organisme de guvernare locale.
In plus, acest concept poate include si organismele a caror activitate
poate intra intr-un cadru legal sau administrativ in virtutea faptului ca sunt
privite ca echivalentul unor organisme publice.
(4) Implementarea si perioada de implementare a unui proiect
(a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea
preliminara (incluzand studiul variantelor) pana la finalizarea proiectului
aprobat si pana la masurile de publicitate pentru un proiect finantat;
(b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape
mentionate mai sus;
(c) Perioada de implementare a proiectului reprezinta, ca regula generala,
perioada necesara pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pana in momentul
in care proiectul devine complet operational si obiectul fizic descris in
memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.
(5) Evidenta documentelor si transparenta
Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie sa se bazeze pe intelegeri
legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente
documentare corespunzatoare.
In scopul maximizarii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei
si/sau al autoritatii nationale competente de control financiar asupra
cheltuielilor, fiecare tara beneficiara trebuie sa se asigure ca orice organism
implicat in managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidenta
contabila separata privitoare la proiectul descris in memorandumul de
finantare.
(6) Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la platile certificate si facute efectiv de
catre autoritatea responsabila cu implementarea, sustinute de facturi platite
sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
"Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta" reprezinta
orice document transmis de catre autoritatea definita la punctul 2 din aceasta
sectiune pentru a demonstra ca intrarile contabile ofera o imagine adevarata si
corecta a tranzactiilor reale implicate, in concordanta cu practicile contabile
standard. Este necesara o aprobare prealabila a Comisiei atunci cand se
folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
Sectiunea a III-a
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regula generala cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra
mediului;
- pregatirea terenului;
- constructii;
- utilaje si instalatii implicate permanent in proiect;
- testare si instruire;
- managementul proiectului;
- masurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate in memorandumul de finantare;
- masuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea
si publicitatea
sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
Sectiunea a IV-a
Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului
(1) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificarea si
proiectarea proiectelor
(a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzand
studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si
proiectarea proiectelor sunt, ca regula generala, eligibile, cu conditia ca
aceste cheltuieli sa fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sa fie
aprobate in mod special printr-un memorandum de finantare;
(b) In acele cazuri, cand mai multe proiecte se deruleaza printr-un acelasi
contract sau cand autoritatea responsabila cu implementarea exercita functiile
de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem
contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile
sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul
sistemului de alocare a timpului).
(2) Implicarea administratiei publice
In cazurile in care functionarii din administratia publica sunt implicati
in activitatile mentionate la punctul 1 (a) al acestei sectiuni, cheltuielile
pot fi acceptate ca eligibile de catre Comisie, in cazuri clar justificate si
in concordanta cu urmatoarele criterii:
- functionarul a renuntat temporar la statutul sau de functionar in
administratia publica;
- cheltuielile trebuie sa aiba la baza un contract privind unul sau mai
multe proiecte specificate; in cazul in care un contract se refera la mai multe
proiecte, costurile trebuie sa fie alocate intr-un mod transparent (de exemplu
cu ajutorul programarilor in timp);
- cheltuielile trebuie sa fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte
individuale avute in vedere;
- contractul trebuie sa fie limitat in timp si nu trebuie sa depaseasca
data limita stabilita pentru finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie indeplinite pentru acel contract nu trebuie sa
acopere atributii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din
sectiunea a VIII-a;
- dispozitiile nu trebuie sa fie folosite pentru a ocoli procedurile de
achizitii publice ale Comunitatii.
Sectiunea a V-a
Pregatirea terenului si constructiile
(1) In cazurile in care autoritatea responsabila cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau parti din acestea, pe cont
propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si
transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu
valoare probativa echivalenta.
In cazul in care sunt implicati functionari ai administratiei publice, se
aplica prevederile specificate la punctul (2) din sectiunea a IV-a.
(2) Costurile eligibile trebuie sa includa doar costurile reale aparute
dupa datele specificate la punctul (1) din sectiunea a X-a, si legate direct de
proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din urmatoarele
categorii:
- costuri privind munca (salarii brute si nete);
- cheltuieli pentru utilizarea durabila a echipamentelor pe perioada
constructiilor;
- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;
- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, daca sunt in mod
specific justificate; acestea trebuie alocate in mod echitabil, in concordanta
cu standardele contabile general recunoscute;
- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile in cazul in care
autoritatea mentionata la punctul (1) de mai sus este inclusa in administratia
publica.
(3) Ca regula generala costurile trebuie sa fie evaluate la pretul pietei.
Sectiunea a VI-a
Achizitii, inchirieri de echipamente si active necorporale
(1) Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din
cadrul proiectului
(a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si
echipamente care vor fi permanent instalate si fixate in proiect sunt eligibile
daca acestea sunt prinse in inventarul echipamentului durabil de catre
autoritatea specificata la punctul (2) din sectiunea a II-a si sunt considerate
ca si cheltuieli de capital, in concordanta cu conventiile standard de
contabilitate;
(b) Fara a prejudicia punctul (3) din sectiunea a IX-a, inchirierea acestor
echipamente este considerata ca parte a costurilor de operare si este
neeligibila.
(2) Achizitiile de active necorporale
Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele,
sunt eligibile daca sunt necesare pentru implementarea proiectului.
(3) Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
(a) In cazul in care autoritatea responsabila cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie, sau o parte din acestea, pe
cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor
care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt
eligibile.
(b) Echipamentele durabile, care sunt in mod expres achizitionate sau
produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile daca
acestea sunt fara valoare economica ori distruse dupa folosinta si daca sunt
specificate in memorandumul de finantare.
(4) Echipamentele durabile utilizate de administratia publica
(a) Cheltuielile privind achizitia sau inchirierea de echipamente durabile
utilizate de administratia publica nu sunt eligibile.
(b) Fara a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din sectiunea a
VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru inchirierea
acestuia, utilizat de administratia publica ca urmare a sarcinilor privind
monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
Sectiunea a VII-a
Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata (TVA)
nu sunt eligibile.
Sectiunea a VIII-a
Cheltuieli administrative
(1) Principii generale
Ca regula generala, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile
functionarilor de la nivel national, regional si local nu sunt eligibile pentru
asistenta (inclusiv asistenta tehnica), cu exceptia cheltuielilor clar
fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor
financiare, monitorizarii financiare si fizice, evaluarea si prevenirea
neregulilor si a cheltuielilor care intra sub incidenta obligatiilor de
recuperare a sumelor pierdute.
Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de
angajarea temporara, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie
functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrari privind
managementul, urmarirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin masuri de
asistenta tehnica asa cum sunt definite la punctul (3) din sectiunea I.
Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil daca este permis in mod
specific printr-o masura de asistenta tehnica mentionata in memorandumul de
finantare.
(2) Organizarea comitetelor de monitorizare
(a) Fara a prejudicia punctul (1) de mai sus, cheltuielile aparute in
organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor
documente justificative;
(b) Ca regula generala, costurile permise includ una sau mai multe dintre
urmatoarele categorii:
- servicii de traducere;
- inchirierea de sali de conferinta si aranjamentele auxiliare;
- inchirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice
necesare;
- procurarea documentatiei si facilitatilor aferente;
- taxe pentru participarea expertilor;
- cheltuieli pentru calatorii.
(c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publica
intervenite in acest context nu sunt eligibile.
(3) Intalniri la cererea Comisiei
Regulile prevazute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie
la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei.
Sectiunea a IX-a
Alte tipuri de cheltuieli
(1) Managementul si supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt,
ca regula generala, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la
punctele (1) si (2) din sectiunea a IV-a.
(2) Costuri financiare
Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este
eligibil; acestea privesc in particular dobanzile pentru finantarea
intermediara, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.
Garantiile bancare legate de imprumuturile bancare folosite pentru
finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
(3) Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor
proprii
Fara a prejudicia prevederile punctului (2), tehnicile financiare care nu
necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi
considerate eligibile, daca sunt justificate si aprobate in memorandumul de
finantare.
Tarile beneficiare trebuie sa demonstreze, printr-o analiza a riscurilor,
ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decat
achizitionarea directa a unor bunuri.
(4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate
(a) Nici un tip de costuri de operare aparute dupa finalizarea proiectului
nu sunt eligibile;
(b) Ca exceptie de la prevederile punctului (a) de mai sus, cheltuielile
pentru pregatirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a
echipamentelor pot fi luate in considerare ca si cheltuieli eligibile pentru o
anumita perioada, definita in memorandumul de finantare.
(c) Principiile definite la punctele (a) si (b) mentionate mai sus sunt
valabile, de asemenea, pentru o componenta individuala completa a unui proiect
sau a unui grup de proiecte, chiar si in cazul in care intregul proiect nu a
fost inca finalizat.
(5) Masuri de publicitate si informare
Cheltuielile pentru masurile luate in conformitate cu prevederile anexei
nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.
Sectiunea a X-a
Perioada de eligibilitate
(1) Limita initiala de timp privind eligibilitatea
Limita initiala de timp privind eligibilitatea este evaluata diferentiat in
conformitate cu urmatoarele situatii:
(a) Cand selectia proiectului, licitatia si contractarea de catre tarile
beneficiare fac obiectul aprobarii ex-ante a Comisiei*4), cheltuielile sunt
eligibile pentru asistenta de la data la care memorandumul de finantare al
proiectului este semnat de Comisie.
In caz exceptional, cand finantarea proiectului este realizata printr-o
combinatie fie de la BEI, fie de la alta institutie finantatoare si asistenta
financiara nerambursabila ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenta de
la data incheierii acordului cu BEI sau cu alta institutie finantatoare, pentru
fiecare proiect. Ca regula generala, aceasta data nu trebuie sa fie mai devreme
de 6 luni de la data mentionata la primul subparagraf. Sunt necesare in mod
obligatoriu urmatoarele conditii:
- lucrarile si contractele pentru care se aplica prevederile trebuie sa fie
identificate in memorandumul de finantare;
- BEI sau alta institutie finantatoare certifica respectarea prevederile
articolelor 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 ale Reglementarii
financiare aplicabile bugetului general al Comisiei Europene.
In cazurile de mai sus, ca regula generala, Comisia dispune aplicarea, dupa
examinarea de catre Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului
114 (2) din Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei
Europene.
(b) Dupa decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare
ale tarilor candidate pe baze descentralizate*5), cheltuielile sunt eligibile
pentru asistenta de la data la care cererea de finantare ajunge la Comisie
(serviciul ISPA), cu conditia ca cererea de finantare sa poata fi considerata
completa.
Platile facute inainte de data specificata la punctele (a) si (b) de mai
sus sunt neeligibile.
------------
*4) Vezi articolul 12.(1), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din
21 iunie 1999.
*5) Vezi articolul 12.(2), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din
21 iunie 1999.
(2) Modificari ale proiectelor
(a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare
de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai
mic, trebuie considerata o modificare substantiala a proiectului. Modificarile
majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt
de asemenea tratate ca fiind "substantiale".
Regulile stabilite la paragraful (1) se aplica si pentru eligibilitatea
cheltuielilor privind modificarile de mai sus.
(b) Pentru orice alta modificare a proiectului, cheltuielile privind noi
elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul in care
cererea de modificare este primita de Comisie (serviciul ISPA).
(c) Cererea pentru modificari si informatiile relevante atasate la aceasta
pot fi prezentate comitetului de monitorizare. Inregistrarea cererii si a
materialelor depuse trebuie sa fie facuta in minuta intalnirii.
(3) Timpul limita final privind eligibilitatea
(a) Data finala a eligibilitatii este specificata, ca regula generala, in
articolul 4, paragraful 3 din memorandumul de finantare.
(b) Data finala depinde de platile facute de catre autoritatea responsabila
cu implementarea.
(c) Data finala a eligibilitatii este prevazuta in memorandumul de
finantare respectiv. Dupa ce aceasta data a expirat, beneficiarul dispune de o
perioada de sase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plata finala
impreuna cu raportul final si o notificare, asa cum este prevazut in paragraful
(6) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1 si in apendicele B la anexa nr.
III.4 la memorandumul de finantare.
(d) Comisia nu poate extinde aceasta perioada de sase luni.
Sectiunea a XI-a
Cererile de plata
Cererile de plata prezentate Comisiei de catre tarile beneficiare au la
baza facturile deja platite, asa cum sunt definite la punctul (6) din sectiunea
a II-a.
In cazul lucrarilor angajate de catre un concesionar sau de un organism
echivalent, autoritatea guvernamentala responsabila trebuie sa certifice
corectitudinea cheltuielilor.
Cererile de plata trebuie sa fie inregistrate si certificate de catre
Responsabilul National cu Autorizarea. Cererile sunt apoi inaintate Comisiei
prin intermediul Delegatiei Comisiei Europene.
Sectiunea a XII-a
Alte elemente nespecificate in detaliu
(1) Orice intrebari aparute, care nu sunt explicit specificate in
principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor in cadrul proiectelor
finantate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va stradui sa
raspunda intrebarilor in mod deschis, in spiritul inscris in aceste principii
si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.
(2) In cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de
eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie sa primeze.
ANEXA 3.3.a
Model de cerere de plata pentru raportarea progresului financiar si fizic
______________________________________________________________________________
| INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA
|
|
|
| SOLICITARE DE PLATA |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| A. TIPUL PLATII
|
|______________________________________________________________________________|
| _ _
|
| Plati peste 80% |_| Plati intermediare |_|
|
| _
|
| Plati ale balantei finale |_|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| B. FONDUL NATIONAL/IDENTIFICAREA CONTULUI
|
|______________________________________________________________________________|
| Numele: |
| Adresa:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon: Fax: |
| E-mail:
|
| Denumirea bancii:
|
| Sediul bancii: |
| Codul postal: Oras:
|
| Numarul contului: Codul scurt:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| C. MASURA
|
|______________________________________________________________________________|
| Denumirea masurii: |
| Codul masurii ISPA: Codul national de referinta:
|
| Nr. memorandumului de finantare curent:
|
| Data: |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| D. AUTORITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA |
|______________________________________________________________________________|
| Denumire:
|
| Adresa: |
| Cod postal: Oras:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon: |
| E-mail:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| E. CHELTUIELI INTERVENITE SI PLATI ISPA
|
|______________________________________________________________________________|
| (a) cheltuieli eligibile confirmate la data:
|
| (b) in aceasta solicitare de plata:
|
| (c) = (a) + (b) cheltuieli cumulative la data:
|
| (d) plati cerute de aceasta aplicatie:
|
| (e) = (d) / (b)% din cheltuielile confirmate:
|
|
|
| Totalul platilor ISPA primite de catre Fondul National (FN) pana la data:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| F. CHELTUIELILE ELIGIBILE CURENTE PE CATEGORII Moneda: euro
|
|______________________________________________________________________________|
|Categorii de |Cheltuieli |Cheltuieli |Cheltuieli|Totalul |Rata de
|
|cheltuieli* |in |confirmate |confirmate|cheltuielilor|executie
|
| |memorandumul |anterior |in aceasta|confirmate |financiara
|
| |de finantare | |cerere | |
|
| |curent | |de plata | |
|
| | | |pana la | |
|
| | | |data: | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| | (1) | (2) | (3) | (4)=(2)+(3) |(5)=(4) /
(1)|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Taxe de | | | | |
|
| proiectare | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Pregatirea | | | | |
|
| terenului | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Principalele| | | | |
|
| lucrari | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Utilaje si | | | | |
|
| echipamente | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Asistenta | | | | |
|
| tehnica | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Supervizare | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Altele | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
| Total | | | | |
|
|_____________|_____________|___________|__________|_____________|_____________|
* Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate in vederea
reflectarii stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe
contract.
______________________________________________________________________________
| G. INDICATORII FIZICI AI EXECUTIEI |
|______________________________________________________________________________|
| | | | Pana la | Pana la |
|
| |Indicatori fizici* | | (data) | (data) |
|
| |___________________| |____________|___________|
|
| | | | | | |
|
|Tipul |Unitatea|Cantitatea| Executia | Executia |Executia | Rata |
|lucrarii*| | | fizica | fizica |fizica | executiei
|
| | | | pana la | referitoare|referitoare| fizice %
|
| | | | data | la aceasta |la cererea |
|
| | | | platilor | cerere de |de plata |
|
| | | | anterioare| de plata |totala |
|
| | | | | |inaintata |
|
| | |__________|___________|____________|___________|___________|
| | | (1) | (2) | (3) | 4=(2)+(3) |5=(4) /
(1)|
|_________|________|__________|___________|____________|___________|___________|
|_________|________|__________|___________|____________|___________|___________|
|_________|________|__________|___________|____________|___________|___________|
|_________|________|__________|___________|____________|___________|___________|
* categoriile utilizate vor fi cele prezentate in formularul F.
______________________________________________________________________________
| H. SCURTA DESCRIERE A LUCRARILOR EFECTUATE
|
|______________________________________________________________________________|
| A se detalia progresul inregistrat de la ultima aplicatie
|
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| I. CONDITII SPECIFICE PRIVITOARE LA MASURILE ARTICOLULUI 8 AL MEMORANDUMULUI
|
| DE FINANTARE (M.F.)
|
|______________________________________________________________________________|
| A se preciza conditiile specifice, daca acestea exista, si modul in care
|
| acestea au fost indeplinite.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| J. OBSERVATII SI RECOMANDARI ALE AUTORITATILOR DE INSPECTIE NATIONALE SAU
|
| COMUNITARE (Anexa III.1 la memorandumul de finantare)
|
|______________________________________________________________________________|
| A se preciza observatii sau recomandari, daca acestea exista (cu referiri
|
| complete la sursa acestora), si modul in care acestea au fost indeplinite.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| K. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SI LEGISLATIVE (Anexa nr. III.1 la
|
| memorandumul de finantare)
|
|______________________________________________________________________________|
| A se face referire la orice tip de probleme care pot aparea in implementarea
|
| masurilor, inclusiv devieri de la planul de finantare original, si a se
|
| furniza explicatii cu privire la actiunile intreprinse pentru corectarea
|
| acestora.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| L. MASURI ADOPTATE IN SCOPUL INFORMARII CU PRIVIRE LA ASISTENTA OFERITA DE
|
| COMUNITATE (Anexa nr. III.6 la memorandumul de finantare)
|
|______________________________________________________________________________|
| _ _
|
| Panouri ridicate la locul executiei? Da |_| Nu |_|
|
| Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra masurilor in cauza:
|
| _ _ _
|
| Presa |_| Televiziune |_| Radio |_|
|
| _ |
| Alte mijloace audio-vizuale |_|
|
|
|
| Tipul documentatiei scrise, disponibila pentru public
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| M. CONFIRMAREA RESPONSABILULUI NATIONAL CU AUTORIZAREA
|
|______________________________________________________________________________|
| Prin prezenta declar ca cheltuielile eligibile confirmate se refera la
|
| articolele deja platite si la investitiile aprobate, si care nu sunt
|
| rezultat al schimbarii masurii sau lucrarilor in afara masurii descrise, si
|
| ca documentele originale privind platile indicate in listele anexate sunt
|
| pastrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, stampilate
|
| corect si disponibile in vederea consultarii avand ca scop principal
|
| verificarea acestora.
|
| |
| Data: Semnatura si autentificarea
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| ANEXA LA CEREREA DE PLATA
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| FACTURI*
|
|______________________________________________________________________________|
| Denumirea masurii:
|
| Codul masurii ISPA: Codul national:
|
| Memorandumul de finantare nr.: Data:
|
|______________________________________________________________________________|
| Furnizor si | Factura nr. | Data | Chitanta nr.| Data | Valoarea |
Observatii|
| Contract | | | | | |
|
|_____________|_____________|______|_____________|______|__________|___________|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
|_____________|_____________|______|_____________|______|__________|___________|
| Total | | | | | |
|
|_____________|_____________|______|_____________|______|__________|___________|
* copii stampilate corect ale evidentelor contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia cererii de plata transmisa de
Responsabilului National cu Autorizarea.
______________________________________________________________________________
| VERIFICARI SI CONTROALE EFECTUATE (Anexa nr. III.1 la memorandumul de
|
| finantare) |
|______________________________________________________________________________|
| Controlul fizic | Data: Institutia responsabila:
|
| al lucrarilor | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
| | Data: Institutia responsabila:
|
| | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
| | Data: Institutia responsabila:
|
| | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
| Controlul | Data: Institutia responsabila:
|
| financiar: | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
| | Data: Institutia responsabila:
|
| | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
| | Data: Institutia responsabila:
|
| | Concluzii:
|
|_________________|____________________________________________________________|
ANEXA 3.3.b
MODEL CE VA FI INAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ANUL
______________________________________________________________________________
| FISA DE MONITORIZARE ISPA |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 1A. IDENTIFICAREA MASURII
|
|______________________________________________________________________________|
| Denumirea masurii:
|
| Codul masurii ISPA:
|
| Agentia de Implementare:
|
| Rata asistentei ISPA:
|
| Data semnarii Memorandumului de finantare: - Comisia
|
| - Tara
|
|
|
| Numarul amendamentului Memorandumului de finantare: - Comisia
|
| - Tara
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 1B. AGENTIA DE IMPLEMENTARE (AI) |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Numele: |
| Adresa:
|
| Codul postal: Localitatea:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon:
|
| E-mail:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 2. SCURTA DESCRIERE CRONOLOGICA A ACTIVITATILOR/LUCRARILOR REALIZATE
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 3. CONDITII SPECIFICE REFERITOARE LA MASURA (ARTICOLUL 8 AL MEMORANDUMULUI
|
| DE FINANTARE MF)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Se va face referire la conditiile specifice, daca exista, si se va preciza
|
| modul in care au fost indeplinite, precum si data indeplinirii acestora
|
| (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunostinta indeplinirea
|
| conditiilor respective).
|
|______________________________________________________________________________|
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
D - Data publicarii anuntului de previzionare a licitatiei
T - Tipul licitatiei vizate*
______________________________________________________________________________
| 4. ACTUALIZAREA PLANULUI DE ACHIZITII
|
|______________________________________________________________________________|
|Contract |D|T| Data publicarii |Costul |Tipul |Data semnarii
|
|(Nr., Tip &| | | anuntului de |contractului/|cofinantarii|si
numele |
|Descriere)*| | | licitatie |costul |
|castigatorului/|
| | | |___________________|estimativ al | |stadiu* |
| | | |Daca |Daca s-a|contractului |Combinata/ |
|
| | | |nu s-a |publicat| |paralela |
|
| | | |publicat | |milioane euro| |
|
| | | |__________|________| | |
|
| | | |Data |Data, | | |
|
| | | |estimativa|nr. MO/ | | |
|
| | | | |Internet| | | |
|___________|_|_|__________|________|_____________|____________|_______________|
|Semnat | | | | | | | |
|
| | | | | | | | |
|
| | | | | | | | |
|
|_________|_|_|_|__________|________|_____________|____________|_______________|
|In
|_|_|_|__________|________|_____________|____________|_______________|
|pregatire| | | | | | | |
|
| | | | | | | | |
|
| | | | | | | | |
|
|_________|_|_|_|__________|________|_____________|____________|_______________|
(*) Specificati contractul principal.
(*) Indicati daca acordul contractual va fi conform Cartii FIDIC Rosii,
Galbene sau Argintii. Specificati daca licitatia este locala, internationala
sau restransa si justificati procedura in cazul precalificarii.
(*) Pentru contractele aflate in pregatire, oferiti cateva detalii despre
stadiul pregatirii documentelor de licitatie.
Semnificatia coloanei D din tabelul de mai jos este urmatoarea:
D - Diferenta/Cost total
(9) = ((7) - (2))/total (2)
______________________________________________________________________________
| 5. PLANUL DE CHELTUIELI UM: EURO
|
|______________________________________________________________________________|
| Anul | Costul eligibil | Platile | Cheltuieli |Cheltuieli| D
|
| | total | efectuate | viitoare |totale |
|
| | | | estimative | | %
|
|
|____________________|_________________|________________|__________|___|
| |Estimarea |Estimarea| (pana la |(%) |(de la data|(%) |(7)= |(%) |
|
| |initiala* |acceptata| data |(3)/|raportarii)|(5)/|(3) +|(7)/|
|
| | |curenta*| raportarii)|(2) | |(2) |(5) |(2) | |
|
|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| | (1) | (2) | (3) |(4) | (5) |(6) | (7) |(8) |(9)|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2000 | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2001 | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2002 | | | | | | | | |
|
|Trim. 1| | | | | | | | |
|
|_______|
|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 2| | | | | | | | |
|
|_______| |_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 3| | | | | | | | |
|
|_______|
|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 4| | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2003 | | | | | | | | |
|
|Trim. 1| | | | | | | | |
|
|_______|
|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 2| | | | | | | | |
|
|_______| |_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 3| | | | | | | | |
|
|_______|
|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Trim. 4| | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2004 | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2005 | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| 2006 | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
|Total | | | | | | | | |
|
|_______|__________|_________|____________|____|___________|____|_____|____|___|
| _ _
|
| Propuneri de schimbare a Planului Financiar Da |_| Nu |_|
|
| Transmise la CE in data de:
|
| Vor fi transmise la CE in data de: |
| Vor fi prezentate in cadrul Comitetului de Monitorizare (atasati planul si
|
| motivele schimbarii)
|
|______________________________________________________________________________|
* La momentul semnarii Memorandumului de Finantare
* Ultimul Comitet de Monitorizare
______________________________________________________________________________
| 6. FISA INFORMATIVA PRIVIND EXECUTIA FIZICA SI FINANCIARA (*) |
|______________________________________________________________________________|
| Categorii de | Executia fizica
|
| cheltuieli
|_______________________________________________________________|
| eligibile (*)| Indicatori |Executia fizica |Executia fizica |Rata
executiei|
| | fizici (*) |de la ultimul |pana la actualul|fizice (%)
|
| | |Comitet de |Comitet de |
|
| | |Monitorizare |Monitorizare |
|
| |______________| | |
|
| | UM |Cantitate| | |
|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
| | | (1) | (2) | (3) | 4 = (3) /
(1)|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
|TOTAL | | | | |
|
|______________|____|_________|________________|________________|______________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| Categorii de | Executia financiara
|
| cheltuieli |_______________________________________________________________|
| eligibile (*)| Indicatori |Cheltuieli de |Cheltuieli |Rata | Progres
|
| | financiari |la ultimul |pana la |executiei | fizic
|
| | |Comitet de |actualul |financiare| |
| | |Monitorizare |Comitet de | (5) |
|
| |______________| |Monitorizare| |
|
| |Costul |(%) | | | |
|
| |eligibil |din | | | |
|
| |estimat |cost| | | |
|
| |(euro) | | | | |
|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
| | (5) | (6)| (7) | (8) | 9 = 8 / 5| 10 =
|
| | | | | | |4*6 /
100|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
|TOTAL | | | | |Progres |Progres
|
| | | | | |financiar |fizic
|
| | | | | |total |total
|
|______________|_________|____|______________|____________|__________|_________|
| (*) se va acoperi 100% din costul eligibil.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 7. CAUZA DIFERENTELOR (DACA EXISTA) DINTRE EXECUTIA FIZICA SI CEA FINANCIARA
|
|
|
| EXPLICATII PRIVIND INTARZIERILE (DACA EXISTA)
|
|______________________________________________________________________________|
|
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 8. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL
|
| DE FINANTARE)
|
|______________________________________________________________________________|
| Se va face referire la orice problema aparuta in implementarea masurii,
|
| incluzand, ca punct de plecare, planul de finantare original si se va
explica|
| ce actiuni au fost intreprinse pentru a fi corectate. |
|
|
| Se va face referire la orice suspendare, corectie financiara si/sau
|
| neregularitate. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 9. OBSERVATII SI RECOMANDARI ALE AUTORITATILOR DE INSPECTIE NATIONALE SI/SAU
|
| COMUNITARE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Se vor prezenta, pe scurt, observatiile sau recomandarile, daca exista (cu
|
| referire la sursa), si se va declara modul prin care s-a raspuns la acestea.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 10. MASURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENTEI COMUNITARE (ANEXA NR. III.6
|
| LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| _ _
|
| Panouri ridicate la locul executiei? Da |_| Nu |_|
|
| Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre
|
| masura:
|
| _ _ _ |
| Presa |_| Televiziune |_| Radio |_|
|
| _
|
| Alte mijloace audio-vizuale |_|
|
| Tipul documentatiei tiparite, aflata la dispozitia publicului:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 11. DATA PREVAZUTA PENTRU FINALIZARE
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| In memorandumul de finantare initial (data finala initial stabilita):
|
| In memorandumul de finantare curent (data finala in memorandumul de
finantare|
| de modificat):
|
| Data prevazuta pentru finalizare: _
|
| Modificarea datei va fi propusa in comitetul de monitorizare: Da |_|
|
| _
|
| Nu |_|
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 3.3.c
Model pentru solicitarea de modificari
______________________________________________________________________________
| PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA
|
|______________________________________________________________________________|
Autoritatea Responsabila cu implementarea:
______________________________________________________________________________
| 1. IDENTIFICAREA MASURII
|
|______________________________________________________________________________|
| Denumirea masurii: |
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul masurii ISPA: Data:
|
| Rata finantarii ISPA: |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MASURII
|
|______________________________________________________________________________|
| Data curenta: Data propusa spre finalizare:
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 3. SCHIMBARI PROPUSE IN PLANUL DE FINANTARE* euro
|
|______________________________________________________________________________|
| |Cheltuieli eligibile totale |Cheltuieli eligibile efectuate
|
| |conform Memorandumului de finantare |sau previziuni pentru
|
| |in vigoare |cheltuielile totale
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2000 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2001 | | |
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2002 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2003 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2004 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| 2005 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| Dupa | |
|
| 2006 | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| Total | |
|
|_______|____________________________________|_________________________________|
| Solicitare de crestere a asistentei _ _
|
| Da |_| Nu |_|
|
| Suma solicitata ca si crestere - daca este cazul (euro)
|
|______________________________________________________________________________|
(*) de anexat planul de finantare modificat
______________________________________________________________________________
| 4. MODIFICARI IN COSTURILE ELIGIBILE ALE MASURII euro
|
|______________________________________________________________________________|
| Categoria de | Costuri totale | Modificarea | Costuri totale
|
| cheltuieli* | eligibile curente | solicitata | eligibile propuse
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Proiectare | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Organizare de santier | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Lucrari | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Utilaje si echipamente | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Asistenta tehnica | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Supervizare | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Altele (specificari) | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Total | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
* Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate in vederea
reflectarii stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe
contract.
______________________________________________________________________________
| 5. MODIFICARI ALE INDICATORILOR FIZICI
|
|______________________________________________________________________________|
| Tipul lucrarii | Unitate | Data estimata | Propuneri
|
| | | pentru finalizare |
|
|______________________|________________|_____________________|________________|
|______________________|________________|_____________________|________________|
|______________________|________________|_____________________|________________|
|______________________|________________|_____________________|________________|
|______________________|________________|_____________________|________________|
|______________________|________________|_____________________|________________|
______________________________________________________________________________
| 6. MODIFICARI ALE CARACTERISTICILOR MASURII
|
|______________________________________________________________________________|
| A se detalia.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| 7. MOTIVE PENTRU MODIFICARILE PROPUSE
|
|______________________________________________________________________________|
| A se detalia.
|
|______________________________________________________________________________|
Propunerea de modificare:
Data inaintarii solicitarii de modificare:
Semnatura coordonatorului national ISPA:
ANEXA 3.4
Acord privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor
finantate prin ISPA
Sectiunea 1
Acordul privind cerintele minime pentru controlul financiar aplicabil
masurilor finantate prin ISPA, denumit in continuare CMCF, se aplica asistentei
financiare furnizate in baza prezentului memorandum de finantare si sunt
implementate de catre administratia tarii beneficiare.
Sectiunea a 2-a
(1) Sistemele de control si management ale tarii beneficiare trebuie:
(a) sa asigure implementarea corespunzatoare a asistentei in concordanta cu
obiectivele managementului financiar adecvat;
(b) sa furnizeze o certificare corespunzatoare a validitatii solicitarilor
pentru platile intermediare si plata finala, bazata pe cheltuielile efectuate;
(c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzator;
(d) sa specifice institutiile si responsabilitatile si, in particular,
controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea
certificarii;
(e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot
aparea in executarea actiunilor si a proiectelor;
(f) sa stabileasca masurile corective necesare pentru eliminarea punctelor
slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei
proiectului, in particular in ceea ce priveste managementul financiar.
(2) Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzator
este cel care indeplineste cerintele mentionate in apendicele A.
Sectiunea a 3-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa organizeze controale periodice sau finale
ale masurilor si proiectelor, denumite in continuare controale, efectuate in
particular pentru:
(a) a verifica eficienta sistemelor de management si control in vigoare;
(b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de
cheltuieli de la diferitele nivele implicate.
(2) Tarile beneficiare trebuie sa organizeze o distributie egala a
controalelor pe parcursul perioadei in cauza.
(3) La selectia masurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor
se va avea in vedere:
(a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte in ceea ce priveste
tipul si marimea lor;
(b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale
Comunitatii;
(c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritati de implementare sau
beneficiari finali, astfel incat principalele autoritati de implementare si
beneficiarii finali sa fie subiectul aceluiasi tip de control inainte de
finalizarea fiecarui proiect.
Sectiunea a 4-a
Pe parcursul controalelor, tarile beneficiare trebuie sa urmareasca verificarea
urmatoarelor:
(a) aplicarea practica si eficacitatea sistemelor de management si control;
(b) corespondenta intre inregistrari si documentele justificative la
nivelul beneficiarului final si al autoritatilor intermediare, pentru un numar
adecvat de documente contabile;
(c) existenta unui sistem de audit adecvat;
(d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plati)
pentru un numar adecvat de cheltuieli, corespunzator cerintelor Comunitatii, in
ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si al
lucrarilor executate;
(e) utilizarea proiectului este in concordanta cu cea descrisa in
solicitarea de cofinantare din partea Comunitatii;
(f) contributiile financiare sunt in limitele stipulate in memorandumul de
finantare si sunt platite beneficiarului final fara nici un fel de reducere sau
intarziere nejustificata;
(g) a fost facuta disponibila cofinantarea nationala corespunzatoare;
(h) masurile cofinantate au fost implementate in concordanta cu prevederile
memorandumului de finantare corespunzator masurii finantate.
Sectiunea a 5-a
Controalele trebuie sa stabileasca daca anumite probleme aparute au un
caracter sistematic sau prezinta un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sa
identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinari ulterioare care
sunt necesare si actiunile corective si preventive care sunt necesare.
Sectiunea a 6-a
Fiecare tara beneficiara si Comisia trebuie sa se consulte cel putin o data
pe an in vederea coordonarii programelor de control pentru a se putea maximiza
efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel
national si Comunitar. Aceste consultari trebuie sa se refere la tehnicile de
analiza a riscului ce vor fi aplicate si trebuie sa tina cont de controalele
recente, rapoartele si comunicarile autoritatilor nationale, ale Comisiei si
Curtii Europene de Conturi.
Sectiunea a 7-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si solutionarea
corespunzatoare a neregulilor evidente raportate in urma controalelor nationale
sau comunitare.
(2) Daca o neregula evidenta nu a fost solutionata in mod corespunzator in
termen de sase luni din momentul in care a fost raportata autoritatii de
implementare in cauza, tara beneficiara trebuie sa informeze Comisia, in cazul
in care nu a informat-o in conditiile prevazute in anexa nr. III.5.
(3) Pentru paragrafele (1) si (2), "solutionat corespunzator"
inseamna prezentarea de dovezi suficiente, care sa demonstreze ca neregula nu a
existat sau a fost corectata, de catre beneficiarul final sau de catre
autoritatea de implementare in fata persoanei sau a organizatiei adecvate,
responsabila pentru control in tara beneficiara.
Daca o anumita neregula are un caracter sistematic, "solutionat
corespunzator" inseamna adoptarea pasilor necesari pentru corectarea
cazurilor care nu au fost identificate in mod individual in cadrul
controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.
(4) Dovezile la care se face referire in paragraful (3) pot consta in copii
ale inregistrarilor contabile si documentelor relevante sau orice alt document
necesar.
Sectiunea a 8-a
(1) Tara beneficiara va prezenta Comisiei o declaratie elaborata de catre o
persoana sau organizatie independenta de serviciul de implementare, al carei
model indicativ este descris in apendicele B, nu mai tarziu de data solicitarii
platii finale referitoare la masura finantata. Declaratia va cuprinde
concluziile controalelor efectuate in anii precedenti si va furniza concluzii
referitoare la validitatea solicitarii efectuarii platii finale, a legalitatii
si regularitatii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale privind
cheltuielile.
(2) In cazul in care exista puncte slabe importante in ceea ce priveste
managementul si controlul sau frecventa ridicata a neregulilor inregistrate nu
permite furnizarea unei asigurari de ansamblu pentru validitatea solicitarii
efectuarii platii finale, declaratia trebuie sa se refere la aceste
circumstante si sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a
impactului financiar.
In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control in
vederea identificarii si rectificarii neregulilor intr-o perioada specificata
de timp.
Sectiunea a 9-a
Tarile beneficiare vor informa Comisia pana la data de 30 iunie a fiecarui
an, iar pentru prima oara pana la data de 30 iunie 2002 cel tarziu in ceea ce
priveste aplicarea CMCF in anul calendaristic precedent, cu referire speciala
la cerintele sectiunii a 2-a si incluzand orice completari sau actualizari
necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute in
sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.
Sectiunea a 10-a
Comisia si tara beneficiara trebuie sa lucreze impreuna pentru a se asigura
ca obiectivele acestui acord sunt indeplinite in cadrul aranjamentelor
administrative din fiecare tara beneficiara.
Sectiunea a 11-a
(1) Persoanele si organizatiile responsabile pentru implementarea
operatiunilor cofinantate de catre Comunitate trebuie sa se asigure ca toate
documentele si evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate
oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor
imputernicite pentru aceasta.
(2) Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele
imputernicite pentru aceasta pot solicita sa le fie furnizate extrase sau copii
ale documentelor sau evidentelor contabile mentionate in paragraful (1).
Sectiunea a 12-a
Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sa fie protejate
de secretul profesional, in concordanta cu prevederile relevante ale
legislatiei nationale si Comunitare. Aceste informatii nu pot fi comunicate
altor persoane decat celor care, conform atributiilor lor in cadrul tarii
beneficiare sau in cadrul institutiilor Comunitare, trebuie sa intre in posesia
acestora pentru indeplinirea atributiilor respective.
Sectiunea a 13-a
Oficialii Comisiei Europene trebuie sa aiba acces la toate documentele
elaborate in scopul efectuarii controlului in cadrul CMCF sau la cele
referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate in
sistemele de procesare a datelor.
Sectiunea a 14-a
Prevederile acestui acord nu impiedica tarile beneficiare sa aplice
procedurile nationale de control mai riguroase decat cele descrise aici.
Apendicele A
DESCRIEREA SUCCINTA A CERINTELOR REFERITOARE LA INFORMATIILE NECESARE
PENTRU UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZATOR
Un sistem de audit corespunzator, descris in sectiunea a 2-a (c), este
indeplinit pentru o anumita forma de asistenta cand:
(1) Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzator
furnizeaza informatii detaliate despre platile facute beneficiarilor finali
pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data inregistrarii contabile, suma
fiecarei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de
plata; inregistrarile vor fi sustinute de documentele justificative necesare
(de exemplu, facturi).
(2) In cazul cheltuielilor care au doar partial legatura cu operatiunile
cofinantate de catre Comunitate, exista justificari suficiente care sa
demonstreze corectitudinea alocarii sumelor intre cele cofinantate de catre
Comunitate si celelalte operatii. Justificari similare exista de asemenea pentru
toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca valoare sau
in raport cu celelalte costuri.
(3) Planurile tehnice si financiare ale proiectelor, rapoartele de progres,
documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitatie si
contractare etc. sunt pastrate disponibile la nivelul de management adecvat.
(4) La raportarea platilor catre o autoritate intermediara, informatiile
mentionate in paragraful (1) sunt incluse intr-o declaratie de cheltuieli
detaliata, care precizeaza, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate,
fiecare cheltuiala individuala, in vederea intocmirii sumei totale certificate.
Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru
inregistrarile contabile ale autoritatilor intermediare.
(5) Autoritatile intermediare vor tine inregistrari contabile pentru
fiecare proiect in parte si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare
data de catre beneficiarii finali. La raportarea catre ofiterul mentionat in
paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III, autoritatile
intermediare vor prezenta o lista a proiectelor aprobate in cadrul fiecarei
forme de asistenta, impreuna cu informatiile pentru fiecare proiect in parte
cuprinzand cel putin o identificare completa a proiectului si beneficiarului
final, data aprobarii asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si
platite, perioada acoperita de cheltuieli si suma cheltuielilor pe masuri si
subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativa a
inregistrarilor contabile facute de autoritatile desemnate si baza pentru
pregatirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
(6) In cazul in care beneficiarii finali raporteaza direct autoritatii
desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli, mentionate in paragraful (4),
constituie documentatia justificativa pentru inregistrarile contabile ale
autoritatii desemnate, care este responsabila pentru intocmirea listei de
proiecte mentionata in paragraful (5).
(7) In cazurile in care una sau mai multe autoritati intermediare intervin
intre beneficiarul final si autoritatile desemnate, fiecare autoritate
intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate
ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca
documentatie justificativa pentru propriile inregistrari contabile, din care va
raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect in
parte.
(8) In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management si
de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autoritatile
implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si
justifica propriile inregistrari contabile si sumele raportate la nivel
superior, asigurand in acest fel un sistem de audit corespunzator a rezumatelor
sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala si pentru documentele
justificative la nivelul beneficiarului final.
Apendicele B
MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI CARE TREBUIE ATASATA LA CEREREA FINALA DE
PLATA
Catre Comisia Europeana
Directoratul General
REGIO
Subiect: <Masura finantata prin ISPA, numarul si localizarea>
(1) Subsemnatul, .............................................. (se
specifica numele, functia si serviciul), am examinat declaratia finala de plata
pentru ...................................... (se indica masura finantata prin
ISPA si perioada acoperita) impreuna cu cererea catre Comisie pentru plata
sumelor provenite din asistenta comunitara.
SCOPUL CONTROLULUI
(2) Am condus controlul in concordanta cu prevederile CMCF, am planificat
si executat controlul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca
declaratia finala de cheltuieli si solicitarea de plata a sumelor provenite din
asistenta comunitara nu contin declaratii false
.......................................... (Se descriu pe scurt etapele
practice de executare a controlului).
OBSERVATII
(3) Scopul controlului a fost ingradit de urmatoarele:
(a) .......................................................................
(b) .......................................................................
(c) .................................................................. etc.
(Se vor indica limitarile controlului, de exemplu probleme sistemice,
deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei
ajutatoare, cazurile aflate in proceduri legale etc.; se va estima suma
cheltuielilor afectate de aceste limitari si ajutorul Comunitar corespunzator
acestora).
(4) Controlul, impreuna cu concluziile oricarui alt control national sau
din partea Comunitatii la care am avut acces, a dezvaluit o frecventa
joasa/ridicata (se va indica corespunzator; daca este ridicata se va explica) a
erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate satisfacator
de catre autoritatile de management si nu par sa afecteze suma provenita din
asistenta comunitara, cu urmatoarele exceptii:
(a) .......................................................................
(b) .......................................................................
(c) .................................................................. etc.
(Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzator si,
pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora si extinderea
problemelor si marimea sumelor provenite din asistenta comunitara care par sa
fie afectate de acestea).
CONCLUZII
In cazul in care nu exista limitari ale controlului, iar frecventa erorilor
depistate este redusa si toate problemele au fost rezolvate in mod
satisfacator:
(5) (a) In urma controlului si a concluziilor oricarui control national sau
din partea Comunitatii, la care am avut acces, opinia mea este ca declaratia
finala de cheltuieli prezinta corect, in toate aspectele materiale,
cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si prevederile programului
si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta
comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista unele limitari ale controlului, dar frecventa
erorilor nu este ridicata, sau daca exista probleme care nu au fost rezolvate
satisfacator:
(b) Cu exceptia problemelor la care s-a facut referire la punctul (3) si
(sau) erorile/neregulile care par ca nu au fost rezolvate in mod satisfacator
si la care s-a facut referire la punctul (4), opinia mea, bazata pe controlul
efectuat si pe concluziile oricarui control national sau din partea Comunitatii
la care am avut acces, este ca declaratia finala de cheltuieli prezinta corect,
in toate aspectele materiale, cheltuielile facute in concordanta cu
reglementarile si prevederile programului si solicitarea facuta Comisiei pentru
plata sumelor provenite din asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista unele limitari majore ale controlului sau daca
frecventa erorilor depistate este ridicata, chiar daca erorile/neregulile au
fost rezolvate in mod satisfacator:
(c) Din cauza problemelor la care am facut referire la punctul (3) si (sau)
a frecventei ridicate a erorilor mentionate la punctul 4, nu sunt in pozitia de
a exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra
solicitarii facute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta
comunitara.
ANEXA 3.5
Acord cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor incasate eronat prin
ISPA
Sectiunea 1
Acest acord nu trebuie sa afecteze aplicarea in tara beneficiara a
regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciara dintre
tarile beneficiare ori dintre Comisie si tarile beneficiare cu privire la
problemele penale.
Sectiunea a 2-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa comunice Comisiei in termen de 3 luni de
la data intrarii in vigoare a memorandumului de finantare:
- prevederile stabilite de lege, reglementarile sau actiunile
administrative pentru aplicarea masurilor finantate prin ISPA;
- lista cuprinzand autoritatile si organismele responsabile cu aplicarea
masurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor
autoritati si organisme si la procedurile pentru aplicarea carora sunt
responsabile.
(2) Tarile beneficiare trebuie sa comunice imediat Comisiei orice
amendamente la informatiile furnizate prin indeplinirea cerintelor paragrafului
(1).
(3) Comisia trebuie sa studieze comunicarile facute de tarile beneficiare
si trebuie sa le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sa
ramana in contact cu tarile beneficiare atat timp cat este necesar pentru
indeplinirea prevederilor acestei sectiuni.
Sectiunea a 3-a
"Neregula" inseamna orice incalcare a prevederilor memorandumului
de finantare rezultand dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic,
care are sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitatii
si/sau a legilor nationale relevante sau o grupa de cheltuiala nejustificata.
Sectiunea a 4-a
(1) In timpul celor 2 luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru, tarile
beneficiare trebuie sa raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice
nereguli care au fost subiectul initierii unor investigatii administrative sau
judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:
- detalii privind masura finantata prin ISPA;
- prevederile care au fost incalcate, natura si suma cheltuielilor; in
cazurile in care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost gresit
platite daca nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor cand
eroarea sau neglijenta este descoperita inaintea platii si nu conduce la
pedepse administrative sau judiciare;
- suma totala si distributia acesteia intre diferitele surse de finantare;
- perioada in care sau momentul in care neregula a fost comisa;
- practicile folosite pentru comiterea neregulii;
- felul in care a fost descoperita neregula;
- autoritatile nationale sau organismele care au intocmit raportul oficial
cu privire la nereguli;
- consecintele financiare, suspendarea, daca este cazul, a platilor si
posibilitatile de recuperare;
- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea ca se comite o
neregula, data la care a fost intocmit raportul oficial privind neregula si,
unde este cazul, tara beneficiara si tertele tari implicate;
- identitatea oricaror persoane fizice sau juridice implicate, exceptand
cazurile in care asemenea informatii nu au relevanta in combaterea neregulilor
din cauza caracterului neregulilor in cauza.
(2) Daca unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, in
particular, cele care privesc practicile folosite in comiterea neregulilor si
maniera in care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tarile
beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informatiile lipsa atunci
cand inainteaza Comisiei urmatoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.
(3) Daca reglementarile nationale prevad confidentialitatea
investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sa fie subiectul unei
autorizari din partea unei instante judecatoresti competente.
Sectiunea a 5-a
Fiecare tara beneficiara trebuie sa raporteze Comisiei si, daca este
necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse ca
au existat, atunci cand exista temerea ca:
- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni in afara teritoriului sau:
si/sau
- arata ca mal praxix a fost implicat (folosit).
Sectiunea a 6-a
In timpul celor 2 luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru, tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia, cu referire la orice alt raport
anterior intocmit sub sectiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare
a neregulilor notificate anterior si a schimbarilor importante care rezulta din
aceasta, incluzand:
- sumele care au fost sau se asteapta sa fie recuperate;
- masurile interimare luate de tara beneficiara pentru asigurarea
recuperarii sumelor platite gresit;
- procedurile judiciare sau administrative instituite in vederea
recuperarii sumelor gresit platite si pentru impunerea sanctiunilor;
- motivele in cazul suspendarii procedurilor de recuperare; pe cat posibil,
Comisia trebuie notificata inainte de luarea deciziei;
- orice suspendari ale acuzarilor judiciare.
Tarile beneficiare trebuie sa notifice Comisiei deciziile administrative
sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.
Sectiunea a 7-a
Daca nu exista nereguli de raportat in perioada de referinta, tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia despre acest lucru in aceeasi limita
de timp stabilita in paragraful (1) din sectiunea a 4-a.
Sectiunea a 8-a
Atunci cand autoritatile competente din tara beneficiara decid, la cererea
expresa a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale in vederea
recuperarii sumelor gresit platite, Comisia poate sa decida sa ramburseze tarii
beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg
direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar daca
procedurile nu au avut succes.
Sectiunea a 9-a
(1) Comisia trebuie sa pastreze contacte corespunzatoare cu tara
beneficiara in scopul suplimentarii informatiilor furnizate despre neregulile
la care se face referire in sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate in
sectiunea a 6-a si, in particular, despre posibilitatea de recuperare.
(2) Independent de contactele mentionate in paragraful (1), Comisia trebuie
sa informeze tarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea
maniera incat sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea in alte
tari beneficiare.
(3) Comisia trebuie sa organizeze pentru reprezentantii tarilor beneficiare
intalniri de informare la nivelul Comunitatii, pentru a examina impreuna cu
acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6, si paragrafului
(1) din aceasta sectiune, in special cu privire la invatamintele care trebuie
trase in viitor referitoare la nereguli, la masurile de prevenire si la
procedurile legale.
(4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei, tarile beneficiare si
Comisia trebuie sa se consulte in scopul eliminarii oricarui aspect ce
prejudiciaza interesele Comisiei, care devine evidenta in timpul indeplinirii
prevederilor in vigoare.
Sectiunea a 10-a
Comisia trebuie sa informeze cu regularitate tarile beneficiare, in cadrul
conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de marime al fondurilor
implicate in neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de
nereguli, impartite pe tipuri si pe sume (valoric).
Sectiunea a 11-a
(1) Tarile beneficiare si Comisia trebuie sa ia toate masurile de precautie
necesare pentru a se asigura ca informatiile pe care le schimba raman
confidentiale.
(2) Informatiile la care se face referire in acest acord nu pot fi trimise
in particular altor persoane decat celor din tarile beneficiare sau din cadrul
institutiilor comunitare care au, conform atributiilor lor, acces la acestea,
decat daca tarile beneficiare care le furnizeaza au specificat in mod expres
aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvaluite altor tari
beneficiare sau institutii comunitare numai daca aceasta este necesara pentru
prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili daca o presupusa
neregula a avut loc.
(4) Informatiile comunicate sau obtinute in orice mod, potrivit acestui
acord, vor fi supuse confidentialitatii profesionale si vor fi protejate in
acelasi mod in care informatii similare sunt protejate de legislatia nationala
a tarilor beneficiare care le primesc si de catre prevederile corespondente
aplicabile institutiilor Comunitatii.
In plus, aceste informatii nu pot fi folosite in alt scop decat cel
prevazut in prezentul acord, decat daca autoritatile care le-au furnizat si-au
dat acordul expres si cu conditia ca prevederile in vigoare in tarile
beneficiare in care se gaseste autoritatea receptoare sa nu interzica asemenea
comunicare sau folosire.
(5) Paragrafele de la (1) la (4) nu impiedica folosirea, in orice actiune
legala sau procedura instituita ulterior pentru neconcordanta cu regulile
Comunitatii in domeniul asistentei de preaderare, a informatiilor obtinute
conform acestui acord. Autoritatea competenta din tarile beneficiare care a
furnizat aceste informatii trebuie informata dinainte despre asemenea folosire.
(6) Cand o tara beneficiara notifica Comisia ca o persoana fizica sau
juridica, al carui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, in
urma anchetei ulterioare, se dovedeste ca nu a fost implicata in nici o
neregula, Comisia trebuie in continuare sa-i informeze pe toti aceia carora
le-a dezvaluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste
asemenea persoane nu trebuie, dupa aceea, sa mai fie tratate, in virtutea
notificarilor anterioare, ca persoane implicate in neregula in vedere.
Sectiunea a 12-a
Sumele recuperate trebuie distribuite intre tarile beneficiare si Comisie
in conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja
facute de acestea.
Sectiunea a 13-a
Verificarile si inspectiile pe loc efectuate pentru protejarea intereselor
financiare ale Comunitatii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite in
sectiunea a 3-a, trebuie pregatite si conduse de catre Comisie in stransa
cooperare cu autoritatile competente din tarile beneficiare, care vor fi
notificate in timp util despre obiectul si scopul verificarilor si al
inspectiilor mentionate in aceasta anexa, astfel incat autoritatile sa poata
acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii tarii beneficiare
implicate pot participa la verificarile si inspectiile pe loc.
In plus, daca tara beneficiara implicata doreste, verificarile si
inspectiile pe loc pot fi efectuate impreuna de catre Comisie si autoritatile
competente ale tarii beneficiare.
Sectiunea a 14-a
Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de catre Comisie
asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau
juridice, sau la alte organisme nationale carora le este atribuita putere
legala, daca exista motive sa se creada ca au fost comise nereguli.
Pentru a se facilita efectuarea de catre Comisie a acestor verificari si
inspectii, operatorilor economici trebuie sa le fie solicitata o garantie a
accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii,
folosite in scopuri de afaceri.
Cand este strict necesar sa se stabileasca unde si daca neregulile exista,
Comisia poate efectua verificari si inspectii la alti operatori economici
implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia
despre faptele care fac subiectul verificarilor si inspectiilor pe loc.
Sectiunea a 15-a
(1) Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate in baza
responsabilitatii si autoritatii Comisiei de catre oficialii sau alti angajati
ai acesteia, imputerniciti corespunzator in baza regulamentelor relevante ale
Comisiei si in continuare "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la
dispozitia Comisiei de catre tara beneficiara ca experti nationali secondanti,
pot asista la aceste verificari si inspectii.
Inspectorii Comisiei isi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care
le atesta identitatea si pozitia, impreuna cu un document care sa indice
subiectul si scopul verificarii si inspectiei pe loc.
Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei sa corespunda
regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva intelegerii cu tara beneficiara, Comisia poate cere
asistenta oficialilor din tarile beneficiare ca observatori si poate apela la
alte organisme, care activeaza sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenta
tehnica.
Comisia trebuie sa se asigure ca toti sus-mentionatii oficiali si organisme
prezinta toate garantiile cu privire la competenta tehnica, independenta si
respectarea secretului profesional.
Sectiunea a 16-a
(1) Inspectorii Comisiei trebuie sa aiba acces, in aceleasi conditii cu
inspectorii administratiei nationale si in conformitate cu legislatia
nationala, la toate informatiile si documentatiile despre operatiile implicate,
care sunt necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a inspectiilor pe loc.
Acestia se pot folosi de toate facilitatile de inspectie ca si inspectorii
administratiei nationale si pot copia in particular documentele relevante.
Verificarile si inspectiile pe loc pot privi, in particular:
- registre si documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene si
conditii, scapari de plata, declaratii ale materialelor folosite si ale muncii
efectuate, documente bancare pastrate de operatorii economici;
- date computerizate;
- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;
- verificari fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau operatiilor
finalizate;
- prelevarea si verificarea de mostre;
- progresul lucrarilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea
si utilizarea investitiilor finalizate;
- documente contabile si bugetare;
- implementarea tehnica si financiara a proiectelor subsidiare.
(2) Daca este cazul, este in sarcina tarii beneficiare, la cererea
Comisiei, sa ia toate masurile de precautie corespunzatoare, in conformitate cu
legislatia nationala, in special pentru protejarea probelor.
Sectiunea a 17-a
(1) Informatiile comunicate sau obtinute in orice fel, conform prevederilor
acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate in
acelasi mod in care informatiile similare sunt protejate de legislatia
nationala a tarii beneficiare care le primeste si de prevederile corespondente
aplicabile institutiilor comunitare.
Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane in afara celor din
institutiile Comunitatii sau din tarile beneficiare, a caror functie necesita
cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitatii in alte
scopuri decat cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor
financiare ale Comunitatii in toate tarile beneficiare. Cand o tara beneficiara
intentioneaza sa foloseasca in alte scopuri informatiile obtinute de oficialii
care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificarile si inspectiile
pe loc, trebuie sa ceara aprobarea tarii beneficiare de unde informatia
respectiva a fost obtinuta.
(2) Comisia trebuie sa raporteze in cel mai scurt timp posibil,
autoritatilor competente ale tarii pe al carui teritoriu au fost efectuate
verificarile si inspectiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legata de
o neregula pe care a aflat-o in cursul verificarii sau al inspectiei pe loc. In
orice moment, Comisiei i se va putea cere sa informeze sus-mentionata
autoritate despre rezultatele unor asemenea verificari si inspectii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie sa se asigure ca la intocmirea rapoartelor
lor se tine seama de cerintele procedurale specificate in legislatia nationala
a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate
in sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel
intocmite trebuie sa fie folosite ca probe (admisibile) in procedurile
administrative sau juridice ale tarii beneficiare in care folosirea lor se dovedeste
necesara, in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si rapoartele intocmite de
inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sa fie subiectul
acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative
intocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea aceeasi valoare
ca acestea. Cand o inspectie este desfasurata impreuna, inspectorii nationali
care au luat parte la operatiune vor fi rugati sa contrasemneze raportul
intocmit de catre inspectorii Comisiei.
Sectiunea a 18-a
Cand operatorii economici la care se face referire in sectiunea a 14-a se
opun unei verificari sau inspectii pe loc, tara beneficiara implicata,
actionand in conformitate cu regulile nationale, trebuie sa acorde
inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa isi
indeplineasca sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.
Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate masurile necesare in
conformitate cu legislatia nationala.
ANEXA 3.6
Cerinte privind informarea si publicitatea
REGULILE PRIVIND DETALIILE INTELEGERII REFERITOARE LA INFORMARE SI
PUBLICITATE
1. Obiective si scop
Masurile de informare si publicitate privind asistenta acordata prin ISPA
au ca scop:
- sa mareasca constientizarea si transparenta publica fata de activitatile
Comunitatii Europene;
- sa informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre
posibilitatile ISPA;
Informarea si publicitatea trebuie sa priveasca toate proiectele pentru
care ISPA asigura asistenta financiara. Tinta masurilor de informare si
publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii
beneficiari, inclusiv:
- autoritatile regionale, locale sau publice;
- partenerii sociali si economici;
- organizatiile neguvernamentale;
- operatorii si promotorii de proiect;
- orice alte parti interesate de oportunitatile oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite aici
si in continuare "organisme responsabile") sunt raspunzatoare pentru
toate masurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusa in
cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de masurile luate
in acest scop.
Organismul responsabil trebuie sa ia toate masurile administrative necesare
pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si sa colaboreze cu
departamentele Comisiei.
Masurile de informare si publicitate trebuie luate in timp util, imediat
dupa ce asistenta ISPA este aprobata. Comisia isi rezerva dreptul sa initieze
procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, daca tara
beneficiara nu isi indeplineste obligatiile stabilite in prezenta anexa.
3. Indrumari privind activitatile de informare si publicitate
In afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, urmatoarele principii
trebuie aplicate in conformitate cu toate masurile de informare si publicitate:
3.1. Media
Organismul responsabil trebuie sa informeze media in modul cel mai
corespunzator despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitatii
Europene va fi reflectata exact in aceste informari.
Pentru aceasta, lansarea formala a proiectelor si fazele importante ale
implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, in special in
mijloacele media regionale (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o
colaborare corespunzatoare cu delegatiile Comisiei in tarile beneficiare
implicate.
3.2. Actiunile de informare
Organizarea actiunilor de informare cum ar fi conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin
ISPA trebuie sa mentioneze explicit participarea Comunitatii Europene. Trebuie
sa se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul
Comunitatii Europene in salile de conferinta si emblema Comunitatii Europene pe
documente. Delegatiile Comisiei in tarile beneficiare trebuie sa sprijine, daca
este necesar, organizarea si desfasurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau masuri
similare trebuie sa contina pe coperta o indicatie clara a emblemei Comunitatii
Europene atunci cand se foloseste o emblema nationala, regionala sau locala.
Cand publicatia include o prefata, aceasta trebuie semnata atat de persoana
responsabila din tara beneficiara, cat si, din partea Comisiei, de Membrul
Comisiei responsabil sau de catre un reprezentant desemnat, pentru a asigura
faptul ca participarea Comunitatii Europene este clara. Aceste publicatii
trebuie sa faca referiri la organismele responsabile pentru informarea partilor
interesate.
Principiile sus-mentionate se vor aplica de asemenea si materialelor
audio-vizuale sau de pe paginile web.
4. Obligatii ale tarilor beneficiare
Informarea si publicitatea trebuie sa faca obiectul unui sir coerent de
masuri definite de catre organismul responsabil in colaborare cu Comisia, pe
durata proiectului. Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca reprezentantii
Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate in cele mai
importante activitati legate de ISPA.
Cand proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sa ia
urmatoarele masuri care sa indice participarea ISPA in proiectele mentionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Masurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a
constientiza publicul general de asistenta acordata de Comunitatea Europeana
prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sa publice continutul proiectelor in
cea mai adecvata forma si sa se asigure ca asemenea documente sunt difuzate
catre media locala si regionala si sa le tina la dispozitia partilor
interesate. Masurile prompte vor include:
- panouri de publicitate ridicate la locul lucrarilor;
- placi comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile
publicului general,
care vor fi instalate in conformitate cu aranjamentele speciale privind
informarea pe teren, detaliate mai jos.
b) Informatii generale referitoare la ISPA
In plus fata de punctul (a), organismul responsabil, impreuna cu
coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulata a
informatiilor generale despre asistenta ISPA alocata tarii lor, subliniind
implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceasta informare generala
trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an si sa fie facuta disponibila
Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor brosuri de
interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) si
conferinte de instiintare la un nivel corespunzator. Informarea trebuie sa
grupeze proiectele dupa natura lor si/sau sa se focalizeze pe proiectele de
interes relevant. Trebuie actualizata anual si transmisa catre televiziunile
sau posturile de radio nationale si regionale, catre Comisie si, la cerere,
catre alte parti interesate, asa cum sunt definite in paragraful 1.
5. Activitatea comitetelor de monitorizare
Comitetele de monitorizare trebuie sa se asigure ca exista informatii adecvate
cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare comitet de monitorizare
trebuie sa informeze media, cat de des considera necesar, despre progresul
proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Presedintele va fi responsabil
pentru contactele cu media si va fi asistat de catre reprezentantii Comisiei.
Pregatirile corespunzatoare vor fi facute de asemenea in colaborare cu
Comisia si cu delegatiile acesteia in tarile beneficiare, atunci cand au loc
evenimente importante cum ar fi intalniri la nivel inalt sau inaugurari.
Reprezentantii Comisiei in comitetele de monitorizare, in colaborare cu
organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate
privind publicitatea, in special acelea care privesc panourile de publicitate
si placile comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Masurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt
fotografiile, trebuie sa fie inmanate presedintelui de catre organismul
responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise
Comisiei.
Presedintele comitetelor de monitorizare trebuie sa inainteze Comisiei
toate informatiile care trebuie avute in vedere la intocmirea raportului anual
al acesteia.
6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate, in orice moment, sa desfasoare actiuni
suplimentare pe care le considera necesare.
Acesta trebuie sa consulte Comisia si sa o informeze despre initiativele pe
care le are astfel incat Comisia sa poata participa corespunzator la
indeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia va putea asigura
asistenta adecvata si va putea intocmi indrumari detaliate.
Masuri speciale privind panourile de publicitate si placile comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, tarile beneficiare se vor
asigura ca sunt indeplinite urmatoarele masuri de informare si publicitate:
1. Panourile de publicitate
Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfasurare a
lucrarilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de
publicitate trebuie sa cuprinda un spatiu rezervat indicatiilor privind
participarea Comunitatii Europene.
Panourile de publicitate trebuie sa aiba o dimensiune potrivita cu scala
operatiunilor desfasurate.
Selectia panoului de publicitate rezervata Comunitatii Europene trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
- sa ocupe cel putin 50% din suprafata totala a panoului de publicitate;
- sa poarte emblema standard a Comunitatii Europene si sa cuprinda textul
urmator, asa cum este prezentat in tabelul anexat.
Atunci cand organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate
care sa anunte implicarea sa in finantarea proiectului, asistenta acordata de
Comunitatea Europeana trebuie anuntata pe un panou de publicitate special. In
asemenea cazuri, prevederile sus-mentionate referitoare la partea Comisiei
Europene se aplica prin analogie.
Placile de avizare trebuie inlaturate nu mai tarziu de 6 luni de la data
finalizarii lucrarilor si inlocuita de o placa comemorativa, in conformitate cu
prevederile punctului 2.
2. Placile comemorative
Placi comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sa fie
accesibile publicului general. In afara emblemei Comunitatii Europene asemenea
placi trebuie sa mentioneze contributia Comunitatii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul urmator ca model pentru continutul cerut:
"Acest proiect a fost cofinantat cu ....% de catre Comunitatea
Europeana. La finalul lucrarii in ...... (se mentioneaza anul), costul total al
proiectului a fost de ................ (moneda nationala) si contributia totala
a Comunitatii Europene a fost de ................ (moneda nationala)."
EXEMPLU:
______________________________________________________________________________
| Titlul proiectului
|
| Localizarea
|
|______________________________________________________________________________|
| ____________________________ Finantat de:
|
| | Sigla Comunitatii Europene |
|
| |____________________________| Uniunea Europeana ... euro ......
|
| (asistenta) (moneda
|
| nationala)
....|
| IFI (imprumut) ... euro (moneda
|
| nationala)
|
| Autoritatea de {Ministerul ...}
|
| implementare: {Agentia ...}
|
| |
|______________________________________________________________________________|
| Beneficiar: {Numele beneficiarului}
|
| |
| Supervizare si management: {Numele firmei}
|
|
|
| |
|______________________________________________________________________________|
| Contractant: {Numele contractantului}
|
| |
|______________________________________________________________________________|
|