CONVENTIE Nr.
0 din 10 martie 2009
privind vamuirea
centralizata, referitoare la distribuirea costurilor de colectare nationale
care sunt retinute atunci când resursele proprii traditionale sunt puse la
dispozitia bugetului Uniunii Europene 2009/C 92/01
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 26 noiembrie 2010
PREAMBUL
Părţile contractante, state
membre ale Uniunii Europene,
având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a
Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al
Comunităţilor Europene (denumită în continuare decizie),
având în vedere Regulamentul (CE/Euratom) nr. 1.150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în
aplicare a Deciziei referitoare la sistemul de resurse proprii menţionată
anterior (denumit în continuare regulament),
având în vedere faptul că vămuirea centralizată şi alte
simplificări ale formalităţilor vamale, în sensul Regulamentului (CE) nr.
450/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2008 de
stabilire a Codului vamal comunitar (denumit în continuare Cod vamal modernizat), pot contribui la
crearea condiţiilor favorabile comerţului,
având în vedere faptul că autorizaţia unică, astfel cum
a fost definită la art. 1 pct. 13 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al
Comisiei, aduce aceleaşi beneficii pentru perioada la finalul căreia Codul
vamal modernizat devine aplicabil,
având în vedere Declaraţia Consiliului din 25 iunie
2007 privind repartizarea costurilor de colectare a taxelor vamale, privind TVA
şi privind statisticile în cadrul sistemului de vămuire centralizată şi
declaraţia Consiliului şi a Comisiei din 25 iunie 2007 privind evaluarea
funcţionării sistemului de vămuire centralizată,
ţinând seama de art. 17 şi 120 din Codul vamal
modernizat care prevăd recunoaşterea validităţii deciziilor luate de
autorităţile vamale în întreaga Comunitate, precum şi forţa probatorie a
rezultatelor verificărilor aplicabile pe întreg teritoriul Comunităţii,
întrucât:
(1) Administrarea vămuirii centralizate, care poate fi
combinată cu simplificări ale formalităţilor vamale, în care mărfurile sunt
declarate pentru libera circulaţie într-un stat membru, dar sunt prezentate la
vamă într-un alt stat membru, implică cheltuieli administrative în ambele state
membre. Aceasta justifică o reîmpărţire parţială a costurilor de colectare care
sunt reţinute atunci când resursele proprii tradiţionale sunt puse la
dispoziţia bugetului comunitar, în conformitate cu regulamentul.
*) Traducere.
(2) Această reîmpărţire efectuată de partea
contractantă în care declaraţia vamală este depusă în beneficiul părţii
contractante unde sunt prezentate mărfurile corespunde unui total de 50% din
costurile de colectare reţinute.
(3) O bună punere în aplicare a reîmpărţirii costurilor
de colectare necesită adoptarea de proceduri specifice sub forma unei convenţii
între părţile contractante.
(4) Prezenta convenţie urmează
să fie aplicată de către părţile contractante în conformitate cu legile şi
procedurile lor naţionale,
convin după cum urmează:
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare şi definiţii
ARTICOLUL 1
(1) Prezenta convenţie
defineşte procedurile privind reîmpărţirea costurilor de colectare atunci când
resursele proprii sunt puse la dispoziţia bugetului Uniunii Europene, care
trebuie să fie urmate de părţile contractante în cazul vămuirii centralizate,
în sensul art. 106 din Codul vamal modernizat, când mărfurile sunt declarate
pentru punere în liberă circulaţie într-un stat membru, dar sunt prezentate la
vamă într-un alt stat membru.
(2) Procedurile menţionate la
alin. (1) se aplică, de asemenea, atunci când conceptul de „vămuire
centralizată" se combină cu simplificările stabilite în conformitate cu Codul
vamal modernizat.
(3) Procedurile menţionate la
alin. (1) se aplică, de asemenea, în cazul autorizaţiei unice, astfel cum este
definită la art. 1 pct. 13 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei,
pentru punerea în liberă circulaţie.
ARTICOLUL 2
In sensul prezentei convenţii se aplică următoarele
definiţii:
a) autorizaţie înseamnă orice autorizaţie emisă de autorităţile vamale care
permite punerea în liberă circulaţie a mărfurilor la biroul vamal competent
pentru locul în care este stabilit titularul autorizaţiei, indiferent de biroul
vamal unde sunt prezentate mărfurile;
b) autorităţile vamale de
autorizare înseamnă autorităţile vamale din statul
membru participant care permit punerea în liberă circulaţie a mărfurilor la
biroul vamal competent pentru locul în care este stabilit titularul
autorizaţiei, indiferent de biroul vamal în care sunt prezentate mărfurile;
c) autorităţile vamale de
asistenţă înseamnă autorităţile vamale din statul
membru participant care asistă autorităţile vamale de autorizare la
supravegherea procedurii şi la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri;
d) taxe la import înseamnă
taxele vamale care trebuie plătite la importul de mărfuri;
e) costuri de colectare înseamnă
sumele pe care statele membre sunt autorizate să le reţină în conformitate cu
art. 2 alin. (3) din decizie sau cu o dispoziţie corespunzătoare din orice altă
decizie ulterioară care ar putea să o înlocuiască.
CAPITOLUL II
Stabilirea şi reîmpărţirea costurilor de colectare
ARTICOLUL 3
(1) Statul membru al
autorităţilor vamale de autorizare comunică statului membru al autorităţilor
vamale de asistenţă, prin mijloace electronice sau, în cazul în care acest
lucru nu este posibil, prin orice mijloace adecvate, cu privire la informaţiile
relevante referitoare la suma corespunzătoare costurilor de colectare care
urmează a fi reîmpărţite.
(2) Autorităţile vamale de asistenţă comunică
autorităţilor vamale de autorizare:
a) numele şi adresa autorităţii
competente pentru primirea informaţiilor în conformitate cu alin. (1);
b) referinţele contului bancar
în care se depune suma corespunzătoare costurilor de colectare care urmează a
fi reîmpărţite.
(3) Informaţiile relevante menţionate la alin. (1) sunt
următoarele:
a) identificarea autorizaţiei;
b) data la care suma
corespunzătoare resurselor proprii stabilite este creditată în conformitate cu
art. 9 şi 10 din regulament;
c) suma corespunzătoare
resurselor proprii puse la dispoziţie, luând în considerare posibila rambursare
sau recuperare ulterioară a taxelor la import;
d) suma corespunzătoare costurilor de colectare
reţinute.
ARTICOLUL 4
Suma corespunzătoare costurilor de colectare care
urmează să fie reîmpărţite de statul membru al autorităţilor vamale de
autorizare către statul membru al autorităţilor vamale de asistenţă este egală
cu cincizeci la sută (50%) din suma corespunzătoare costurilor de colectare
reţinute.
ARTICOLUL 5
(1) Plata sumei menţionate la art. 4 este efectuată în
luna în cursul căreia suma corespunzătoare resurselor proprii stabilite este
creditată în conformitate cu art. 9 şi 10 din regulament.
(2) Penalităţile de întârziere
se percep la valoarea sumei menţionate la alin. (1) pentru perioada cuprinsă
între data la care a expirat termenul fixat şi data plăţii.
Rata penalităţii de întârziere este rata dobânzii
aplicată de Banca Centrală Europeană asupra celei mai recente operaţiuni majore
de refinanţare pe care a efectuat-o anterior primei zile calendaristice a
semestrului în cauză (rată de referinţă), majorată cu două puncte procentuale.
Pentru un stat membru al autorităţilor vamale de
autorizare care nu participă la a treia fază a uniunii economice şi monetare,
rata de referinţă menţionată anterior este rata echivalentă fixată de către
banca centrală naţională a statului respectiv. In acest caz, rata de referinţă
în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului în cauză se aplică pe
parcursul următoarelor 6 luni.
CAPITOLUL III
Soluţionarea litigiilor
ARTICOLUL 6
Orice litigiu între părţile contractante rezultat din
interpretarea sau din aplicarea prezentei convenţii se soluţionează prin
negociere, în măsura în care acest lucru este posibil. In cazul în care nu este
găsită nicio soluţie într-un termen de 3 luni, părţile contractante vizate pot
să aleagă, de comun acord, un mediator pentru a soluţiona litigiul.
CAPITOLUL IV
Punere în aplicare şi dispoziţii finale
ARTICOLUL 7
(1) Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene
este depozitarul prezentei convenţii.
(2) Statele membre ale Uniunii
Europene pot deveni părţi contractante la prezenta convenţie, depunând pe lângă
secretarul general al Consiliului Uniunii Europene un instrument de ratificare,
de acceptare, de aprobare sau de aderare, după îndeplinirea procedurilor
interne necesare pentru adoptarea prezentei convenţii.
(3) Prezenta convenţie intră în vigoare la 90 de zile
după ce ultimul stat membru semnatar a declarat că a îndeplinit toate
procedurile interne necesare pentru adoptarea prezentei convenţii. Intre timp,
orice stat membru care a dus la îndeplinire procedurile respective poate totuşi
să declare că va aplica convenţia în relaţiile sale cu statele membre care au
făcut aceeaşi declaraţie, în ceea ce priveşte dispoziţiile avute în vedere de
prezenta convenţie.
(4) Toate aranjamentele administrative dintre statele
membre referitoare la reîmpărţirea sumelor corespunzătoare costurilor de
colectare în situaţii care se încadrează în domeniul de aplicare a prezentei
convenţii se înlocuiesc cu dispoziţiile prezentei convenţii începând cu data de
aplicare a acesteia între statele membre vizate.
ARTICOLUL 8
(1) Orice parte contractantă poate propune modificări
ale prezentei convenţii, în special atunci când o parte contractantă se
confruntă cu pierderi bugetare considerabile din cauza aplicării prezentei convenţii. Orice modificare propusă se transmite depozitarului menţionat la art.
7, care o comunică părţilor contractante.
(2) Modificările se adoptă de
comun acord de către părţile contractante.
(3) Modificările adoptate în
conformitate cu alin. (2) intră în vigoare în conformitate cu art. 7.
ARTICOLUL 9
Prezenta convenţie se reexaminează de către părţile
contractante cel târziu la 3 ani de la data aplicării Codului vamal modernizat
şi, dacă este necesar, poate fi modificată pe baza acestei reexaminări, în conformitate
cu art. 8.
ARTICOLUL 10
(1) Orice parte contractantă
poate denunţa prezenta convenţie printr-o notificare adresată secretarului
general al Consiliului Uniunii Europene.
(2) Denunţarea produce efecte
la 90 de zile de la data la care secretarul general a primit notificarea
privind denunţarea.
Drept care subsemnaţii plenipotenţiari au semnat
prezenta convenţie.
Incheiată la Bruxelles la 10 martie 2009, într-un
singur exemplar original în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă,
finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană,
maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă,
spaniolă şi suedeză, textele în fiecare limbă fiind
egal autentice, originalul fiind depus la arhivele Secretariatului General al
Consiliului Uniunii Europene.