CONVENTIE   Nr. 102 din 28 iunie 1952

a Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate sociala

ACT EMIS DE: ACT INTERNATIONAL

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 325 din 15 mai 2009

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită la 4 iunie 1952 în a treizeci şi cincea sesiune,

după ce a hotărât adoptarea anumitor propuneri cu privire la normele minime de securitate socială, chestiune inclusă la pct. 5 al ordinii de zi a sesiunii,

după ce a hotărât ca aceste propuneri să ia forma unei convenţii internaţionale,

a adoptat astăzi, 28 iunie 1952, prezenta convenţie, denumită Convenţia privind securitatea socială (normele minime), 1952 (Convenţia).

PARTEA I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

1. In cadrul prezentei convenţii:

a) termenul „prevăzut" semnifică determinat de sau în baza legislaţiei sau reglementărilor naţionale;

b) termenul „reşedinţă" semnifică reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului membru, iar termenul „rezident" semnifică o persoană care îşi are reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului membru;

c) termenul „soţie" semnifică o soţie care este întreţinută de soţ;

d) termenul „văduvă" semnifică o femeie care în momentul decesului soţului era întreţinută de către acesta;

e) termenul „copil" semnifică un copil sub vârsta de absolvire a învăţământului obligatoriu sau un copil sub 15 ani, după cum poate fi prevăzut;

f) termenul „stagiu" semnifică o perioadă de cotizare sau o perioadă de angajare ori o perioadă de rezidenţă sau orice combinaţie între aceste perioade, după cum poate fi prevăzut.

2. In sensul art. 10, 34 şi 49, termenul „prestaţii" semnifică fie ajutoare directe sub forma îngrijirii, fie ajutoare indirecte, constând într-o rambursare a cheltuielilor suportate de persoana interesată.

ARTICOLUL 2

Fiecare stat membru pentru care prezenta convenţie este în vigoare va trebui:

a) să aplice:

(i) partea I;

(ii) cel puţin 3 dintre părţile II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX şi X , cuprinzând cel puţin una dintre părţile IV, V, VI, IX şi X;

(iii) dispoziţiile corespunzătoare din părţile XI, XII şi XIII;

(iv) partea XIV;

*) Traducere.

b) să specifice în actul de ratificare pentru care dintre părţile de la II la X acceptă obligaţiile care decurg din prezenta convenţie.

ARTICOLUL 3

1. Un stat membru a cărui economie şi ale cărui facilităţi medicale nu sunt suficient dezvoltate poate, dacă şi pentru ce perioadă autoritatea competentă consideră necesar, să se prevaleze printr-o declaraţie anexată la actul său de ratificare de derogările temporare prevăzute la următoarele articole: 9 lit. d), 12 paragraful 2, 15 lit. d), 18 paragraful 2, 21 lit. c), 27 lit. d), 33 lit. b), 34 paragraful 3, 41 lit. d), 48 lit. c), 55 lit. d), 61 lit. d).

2. Fiecare stat membru care a făcut o declaraţie în baza paragrafului 1 al prezentului articol trebuie să includă în raportul său anual cu privire la aplicarea prezentei convenţii, transmis în baza art. 22 al Constituţiei OIM, o declaraţie cu privire la fiecare excepţie de care se prevalează:

a) dacă motivele de derogare mai există; sau

b) dacă renunţă la dreptul de a se mai prevala de derogarea respectivă, începând cu o anumită dată.

ARTICOLUL 4

1. Fiecare stat membru care a ratificat Convenţia poate ulterior să notifice directorului general al Biroului Internaţional al Muncii că acceptă obligaţiile ce decurg din Convenţie în ce priveşte una sau mai multe dintre părţile de la II la X, care nu au fost specificate în actul de ratificare.

2. Angajamentele prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol vor fi considerate parte integrantă a ratificării şi vor produce efecte începând cu data notificării.

ARTICOLUL 5

Dacă în vederea aplicării oricăreia dintre părţile de la II la X ale prezentei convenţii, care vor fi acoperite prin ratificare, un stat membru este obligat să protejeze anumite diviziuni prevăzute de persoane care formează cel puţin un procent determinat de salariaţi sau rezidenţi, statul membru, înainte de a se angaja în aplicarea respectivei părţi, trebuie să se asigure că respectivul procent este atins.

ARTICOLUL 6

In vederea aplicării părţilor II, III, IV, V, VIII (referitoare la îngrijirile medicale), IX sau X ale prezentei convenţii, un stat membru poate lua în considerare protecţia realizată prin asigurări care nu sunt obligatorii în baza legislaţiei sau reglementărilor naţionale pentru persoanele protejate, când:

a) sunt controlate de autorităţile publice sau administrate în comun, conform unor standarde prescrise, de angajaţi şi angajatori;

b) acoperă o parte substanţială a persoanelor ale căror câştiguri nu depăşesc veniturile unui muncitor calificat de sex masculin;

c) sunt conforme, împreună cu alte forme de protecţie, acolo unde este cazul, cu prevederile relevante ale prezentei convenţii.

PARTEA a II-a

Ingrijiri medicale

ARTICOLUL 7

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea de prestaţii când acestea necesită îngrijiri medicale cu caracter preventiv sau curativ, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 8

Riscul social acoperit include orice stare morbidă, oricare ar fi cauza, sarcina, naşterea şi consecinţele acestora.

ARTICOLUL 9

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor, precum şi soţiile şi copiii acestora;

b) diviziuni prevăzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din ansamblul rezidenţilor, precum şi soţiile şi copiii acestora;

c) diviziuni prevăzute de rezidenţi reprezentând cel puţin 50% din ansamblul rezidenţilor;

d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de persoane, precum şi soţiile şi copiii acestora.

ARTICOLUL 10

1. Prestaţiile trebuie să includă cel puţin:

a) în cazul stărilor morbide:

(i) îngrijirile acordate de medici generalişti, inclusiv vizite la domiciliu;

(ii) îngrijirile acordate de specialişti în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum şi în afara spitalelor;

(iii) furnizarea de produse farmaceutice esenţiale pe baza reţetelor prescrise de medici sau alţi practicieni calificaţi;

(iv) spitalizarea, dacă este necesară; şi

b) în cazul sarcinii, naşterii şi consecinţelor acestora:

(i) îngrijirile prenatale, în timpul naşterii şi după naştere, acordate fie de un medic, fie de o moaşă calificată;

(ii) spitalizarea, dacă este necesară.

2. Beneficiarul sau susţinătorul familiei poate fi obligat să participe la cheltuielile privind îngrijirile medicale pe care le primeşte în caz de starea morbidă; regulile privind suportarea cheltuielilor vor fi stabilite astfel încât acestea să nu producă o îndatorare prea mare.

3. Prestaţia acordată în conformitate cu acest articol va fi furnizată pentru a păstra, restabili sau îmbunătăţi sănătatea persoanei protejate, precum şi capacitatea sa de a munci şi de a face faţă nevoilor personale.

4. Departamentele guvernamentale sau instituţiile care administrează prestaţiile trebuie să încurajeze persoanele protejate, prin toate mijloacele pe care le consideră necesare, pentru a recurge la serviciile generale de sănătate puse la dispoziţia lor de autorităţile publice sau de alte organisme recunoscute de autorităţile publice.

ARTICOLUL 11

Prestaţiile menţionate la art. 10 trebuie garantate, în cadrul unui risc social acoperit, cel puţin persoanelor protejate care au îndeplinit (personal sau prin susţinătorul familiei) stagiul necesar care poate fi considerat pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 12

1. Prestaţiile menţionate la art. 10 trebuie acordate pe toată perioada riscului acoperit, cu excepţia faptului că, în cazul unei stări morbide, durata de acordare a prestaţiilor se poate limita la 26 de săptămâni pentru fiecare caz; cu toate acestea, prestaţiile medicale nu pot fi suspendate pe durata plăţii unei indemnizaţii de boală, iar acordarea se va face în aşa fel încât să permită ca limita să fie extinsă pentru bolile prevăzute de legislaţia naţională recunoscute ca necesitând îngrijiri medicale prelungite.

2. In cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, durata prestaţiei poate fi limitată la 13 săptămâni pentru fiecare caz.

PARTEA a III-a

Indemnizaţii de boală

ARTICOLUL 13

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să asigure persoanelor protejate acordarea indemnizaţiilor de boală, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 14

Riscul social acoperit include incapacitatea de muncă, rezultând în urma unei stări morbide şi antrenând suspendarea veniturilor, aşa cum este definit în legislaţia sau reglementările naţionale.

ARTICOLUL 15

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor; sau

b) diviziunile prevăzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau

c) toţi rezidenţii ale căror resurse în timpul riscului social nu depăşesc limitele prevăzute astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de salariaţi.

ARTICOLUL 16

1. In cazul diviziunilor de salariaţi sau al diviziunilor de populaţie activă, prestaţia va consta într-o plată periodică calculată astfel încât să respecte prevederile art. 65 sau 66.

2. In cazul în care sunt protejaţi toţi rezidenţii ale căror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depăşesc limitele prevăzute, prestaţia se va face sub forma unei plăţi periodice calculate astfel încât să fie în conformitate cu prevederile art. 67.

ARTICOLUL 17

Prestaţia menţionată la art. 16 trebuie asigurată, pentru riscul social acoperit, cel puţin persoanelor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 18

1. Prestaţia menţionată la art. 16 trebuie acordată pe toată durata riscului social produs, cu rezerva că se poate limita la 26 de săptămâni în cazul fiecărei boli, situaţie în care există posibilitatea de a nu se acorda prestaţia pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.

2. In cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, durata de acordare se poate limita:

a) la o perioadă calculată astfel încât numărul total al zilelor pentru care se acordă indemnizaţie de boală în decursul unui an să nu fie mai mic de 10 ori numărul mediu al persoanelor protejate în acel an; sau

b) la 13 săptămâni pentru fiecare caz de boală, situaţie în care există posibilitatea de a nu se acorda prestaţia pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.

PARTEA a IV-a

Prestaţii de şomaj

ARTICOLUL 19

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea prestaţiilor de şomaj, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 20

Riscul social acoperit trebuie să includă suspendarea veniturilor, aşa cum sunt definite în legislaţia şi reglementările naţionale, datorită imposibilităţii de a obţine un loc de muncă convenabil de către o persoană protejată care este disponibilă şi aptă de muncă.

ARTICOLUL 21

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau

b) toţi rezidenţii ale căror resurse în timpul producerii riscului social nu depăşesc limitele prescrise pentru a se conforma cerinţelor prevăzute la art. 67; sau

c) în cazul unei declaraţii făcute în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de persoane.

ARTICOLUL 22

1. In cazul protejării unor anumite diviziuni de salariaţi, prestaţia se va face sub forma unei plăţi periodice, calculată conform prevederilor art. 65 sau 66.

2. In cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depăşesc limitele prevăzute, prestaţia se va face sub forma unei plăţi periodice, calculată astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 23

Prestaţia menţionată la art. 22 se asigură în cazul acoperirii riscului cel puţin persoanelor protejate care au îndeplinit stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 24

1. Prestaţia menţionată la art. 22 trebuie acordată pe toată durata riscului social, exceptând cazurile în care durata prestaţiei poate fi limitată:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariaţi, la 13 săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni;

b) în cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse nu depăşesc în timpul riscului social limitele prevăzute, la 26 de săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni.

2. In cazul în care legislaţia şi reglementările naţionale prevăd că durata prestaţiei va varia, în funcţie de durata cotizării şi/sau prestaţiile primite anterior în cursul unei perioade prevăzute, dispoziţiile paragrafului 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite dacă durata medie a prestaţiei este de cel puţin 13 săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni.

3. Este posibil să nu se atribuie prestaţia în timpul unui interval de aşteptare de 7 zile pentru fiecare caz de suspendare a veniturilor, socotind zilele de şomaj dinainte şi după angajarea temporară care nu depăşeşte o durată prevăzută ca parte din acelaşi caz de suspendare a veniturilor.

4. In cazul lucrătorilor sezonieri, durata acordării prestaţiei şi perioada de aşteptare pot fi adaptate în funcţie de condiţiile de angajare.

PARTEA a V-a

Prestaţii de bătrâneţe

ARTICOLUL 25

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea prestaţiilor de bătrâneţe, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 26

1. Riscul social acoperit este supravieţuirea peste o vârstă prevăzută.

2. Vârsta prevăzută nu trebuie să depăşească 65 de ani sau o vârstă mai avansată pe care o pot stabili autorităţile competente, în funcţie de capacitatea de muncă a persoanelor vârstnice din ţara respectivă.

3. Legislaţia şi reglementările naţionale pot prevedea că prestaţia unei persoane care are dreptul la aceasta poate fi suspendată dacă persoana este angajată într-o activitate lucrativă prevăzută sau că prestaţia, dacă este contributivă, poate fi redusă dacă veniturile beneficiarului depăşesc o sumă prevăzută, iar dacă este necontributivă, poate fi redusă dacă veniturile beneficiarului sau alte resurse ori ambele reunite depăşesc o sumă prevăzută.

ARTICOLUL 27

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor; sau

b) diviziunile prevăzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau

c) toţi rezidenţii ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc limitele prevăzute astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane.

ARTICOLUL 28

Prestaţia va fi acordată sub forma unei plăţi periodice, calculată după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse nu depăşesc o anumită limită prevăzută, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 29

1. In caz de risc social acoperit, prestaţia menţionată la art. 28 trebuie să fie asigurată cel puţin:

a) unei persoane protejate care a efectuat anterior producerii riscului social, conform unor reguli prevăzute, un stagiu constând fie în 30 de ani de cotizare sau muncă, fie în 20 de ani de rezidenţă; sau

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, acelei persoane protejate care a efectuat un stagiu prevăzut de cotizare şi în numele căreia, în cursul vieţii sale active, a fost plătit numărul mediu anual de cotizaţii.

2. In cazul în care acordarea prestaţiei menţionate în paragraful 1 este condiţionată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau muncă, o prestaţie diminuată se asigură cel puţin:

a) persoanei protejate care a îndeplinit anterior acordării prestaţiei, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 15 ani de cotizare sau de muncă; sau

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu prevăzut de cotizare şi în numele căreia a fost vărsat în cursul vieţii sale active jumătate din numărul mediu anual de cotizaţii prevăzut conform paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol.

3. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol sunt considerate îndeplinite atunci când prestaţia calculată conform cerinţelor părţii XI, dar cu 10% mai mică decât procentul indicat în tabelul anexat la partea XI pentru beneficiarul tip, este asigurată cel puţin unei persoane protejate care a efectuat, în conformitate cu regulile prevăzute, fie 10 ani de cotizare sau muncă, fie 5 ani de rezidenţă.

4. Se poate opera o reducere proporţională a procentajului indicat în tabelul anexat la partea XI, atunci când stagiul pentru prestaţia corespunzătoare procentajului redus este mai mare de 10 ani de cotizare sau muncă, dar mai mic de 30 ani de cotizare sau muncă. Dacă stagiul respectiv depăşeşte 15 ani, se va acorda o prestaţie redusă conform paragrafului 2 din prezentul articol.

5. In cazul în care acordarea prestaţiei conform paragrafelor 1, 3 sau 4 ale prezentului articol este condiţionată de o perioadă minimă de cotizare sau muncă, se va plăti o prestaţie diminuată, în condiţiile prevăzute, persoanei protejate care datorită vârstei avansate avute la data intrării în vigoare a acestei părţi a Convenţiei nu a îndeplinit condiţiile prevăzute la paragraful 2 din prezentul articol, cu condiţia ca o prestaţie în conformitate cu prevederile paragrafelor 1, 3 sau 4 din prezentul articol să nu se acorde unei persoane aflate la o vârstă mai înaintată decât cea normală.

ARTICOLUL 30

Prestaţiile prevăzute la art. 28 şi 29 trebuie acordate pe toată perioada producerii riscului social.

PARTEA a VI-a

Prestaţii în caz de accidente de muncă şi boli profesionale

ARTICOLUL 31

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea de prestaţii în caz de accidente de muncă sau boli profesionale, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 32

Riscurile sociale acoperite includ următoarele, cu condiţia ca ele să se datoreze unor accidente de muncă sau unor boli profesionale prevăzute, rezultate din muncă:

a) o stare morbidă;

b) incapacitate de muncă rezultând dintr-o asemenea stare şi antrenând suspendarea veniturilor, după cum sunt definite prin legislaţia şi reglementările naţionale;

c) pierderea totală a capacităţii de câştig sau pierderea parţială a acesteia, peste un anumit grad prevăzut, cu probabilitatea permanentizării acestei pierderi, sau pierderea corespunzătoare a facultăţilor; şi

d) pierderea sprijinului suferită de către o văduvă sau copii în urma decesului susţinătorului familiei; în cazul văduvei, dreptul la prestaţie poate fi condiţionat prezumţiei de incapacitate de a face faţă propriilor nevoi, în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale.

ARTICOLUL 33

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor, inclusiv soţiile şi copiii acestora, în cazul decesului susţinătorului familiei, care le conferă dreptul la prestaţii; sau

b) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane, inclusiv soţiile şi copiii acestor salariaţi, în cazul decesului susţinătorului familiei, care le conferă dreptul la prestaţii.

ARTICOLUL 34

1. In cazul stării morbide, prestaţiile includ îngrijirile medicale prevăzute în paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol.

2. Ingrijirile medicale ar trebui să includă:

a) îngrijirile acordate de medicii generalişti şi specialişti unor persoane spitalizate sau nu, inclusiv vizite la domiciliu;

b) îngrijiri dentare;

c) îngrijirile acordate de infirmiere la domiciliu, în spitale sau în alte instituţii medicale;

d) întreţinerea în spitale, case de convalescenţă, sanatorii sau alte instituţii medicale;

e) furnituri dentare, farmaceutice, alte furnituri medicale sau chirurgicale, inclusiv proteze şi întreţinerea lor şi ochelari; şi

f) îngrijiri acordate de un membru al unei profesiuni conexe celei medicale, care poate fi oricând recunoscută ca fiind asociată profesiunii medicale, sub supravegherea unui medic sau a unui dentist.

3. In cazul în care există o declaraţie în aplicarea art. 3, îngrijirile medicale trebuie să includă cel puţin:

a) îngrijiri acordate de medici generalişti, inclusiv vizite la domiciliu;

b) îngrijiri acordate de specialişti în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum şi cele acordate în afara spitalelor;

c) furnizarea de produse farmaceutice esenţiale în baza unor reţete eliberate de un medic sau alt practician calificat; şi

d) spitalizarea, când este necesară.

4. Ingrijirile medicale acordate conform paragrafelor precedente vor fi acordate în vederea menţinerii, refacerii sau ameliorării stării de sănătate a persoanei protejate, precum şi a capacităţii sale de a munci şi de a face faţă nevoilor personale.

ARTICOLUL 35

1. Instituţiile sau departamentele guvernamentale care administrează îngrijiri medicale trebuie să coopereze, atunci când este oportun, cu serviciile generale de reeducare profesională, în vederea readaptării persoanelor cu capacităţi diminuate la o activitate corespunzătoare.

2. Legislaţia şi reglementările naţionale pot autoriza departamentele sau instituţiile sus-menţionate să ia măsuri de reeducare profesională a persoanelor cu capacităţi diminuate.

ARTICOLUL 36

1. In ceea ce priveşte incapacitatea de muncă, pierderea totală a capacităţii de câştig, cu posibilitatea permanentizării ei, sau pierderea corespunzătoare a integrităţii fizice ori decesul susţinătorului familiei, prestaţia va fi o plată periodică calculată astfel încât să se conformeze fie prevederilor art. 65, fie prevederilor art. 66.

2. In cazul pierderii parţiale a capacităţii de câştig, cu posibilitatea permanentizării ei, sau a pierderii corespunzătoare a integrităţii fizice, prestaţia, când este cuvenită, va consta într-o plată periodică reprezentând o proporţie convenabilă din cea prevăzută pentru pierderea totală a capacităţii de câştig sau pierderea corespunzătoare a integrităţii fizice.

3. Plăţile periodice vor putea fi convertite într-o sumă plătită o singură dată:

a) când gradul de incapacitate este mic; sau

b) când autoritatea competentă va primi garanţia unui loc de muncă potrivit.

ARTICOLUL 37

Prestaţiile menţionate la art. 34 şi 36 trebuie garantate pentru riscul social acoperit cel puţin persoanelor protejate care au fost angajate pe teritoriul statului membru în momentul producerii accidentului sau în momentul în care a fost contractată boala şi, dacă este vorba de plăţi periodice în legătură cu decesul susţinătorului familiei, către văduvă şi copiii acestuia din urmă.

ARTICOLUL 38

Prestaţiile menţionate la art. 34 şi 36 trebuie să fie acordate pe toată durata riscului social acoperit; cu toate acestea, în cazul incapacităţii de muncă, este posibilă neacordarea prestaţiei pentru primele 3 zile, în fiecare caz de suspendare a veniturilor.

PARTEA a VII-a

Prestaţii familiale

ARTICOLUL 39

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să asigure persoanelor protejate acordarea prestaţiilor familiale, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 40

Riscul social acoperit reprezintă responsabilitatea pentru întreţinerea copiilor, după cum este prevăzut.

ARTICOLUL 41

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau

b) diviziunile prevăzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau

c) toţi rezidenţii ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc limitele prevăzute; sau

d) în cazul unei declaraţii făcute în baza art. 3, categoriile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderile industriale cu cel puţin 20 de salariaţi.

ARTICOLUL 42

Prestaţiile trebuie să includă:

a) o plată periodică acordată oricărei persoane protejate care a efectuat stagiul prevăzut; sau

b) furnizarea către copii sau pentru copii de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, sejur de vacanţă şi asistenţă menajeră; sau

c) o combinaţie a prestaţiilor menţionate la lit. a) şi b).

ARTICOLUL 43

Prestaţiile menţionate la art. 42 trebuie să fie asigurate cel puţin unei persoane protejate care a efectuat, în cadrul unei perioade prevăzute, un stagiu care poate consta fie în 3 luni de cotizare sau de muncă, fie într-un an de rezidenţă, după cum este prevăzut.

ARTICOLUL 44

Valoarea totală a prestaţiilor acordate conform art. 42 persoanelor protejate va reprezenta:

a) fie 3% din salariul unui muncitor bărbat necalificat obişnuit, stabilit conform regulilor prevăzute la art. 66, înmulţit cu numărul total de copii al tuturor persoanelor protejate; sau

b) fie 1,5% din salariul muncitorului menţionat mai sus înmulţit cu numărului total al copiilor tuturor rezidenţilor.

ARTICOLUL 45

In cazul în care prestaţiile constau într-o plată periodică, ele trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social.

PARTEA a VIII-a

Prestaţii de maternitate

ARTICOLUL 46

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să asigure acordarea prestaţiilor de maternitate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 47

Riscul social acoperit include sarcina, naşterea şi consecinţele lor, precum şi suspendarea veniturilor rezultând din acestea, aşa cum sunt definite în legislaţia şi reglementările naţionale.

ARTICOLUL 48

Persoanele protejate sunt:

a) toate femeile aparţinând unor diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor, iar pentru prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile salariaţilor incluşi în această categorie; sau

b) toate femeile aparţinând unor diviziuni prevăzute de populaţie activă, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor, iar în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile rezidenţilor incluşi în această categorie; sau

c) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, toate femeile aparţinând unor diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderile industriale cu minimum 20 de salariaţi, iar în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile salariaţilor incluşi în această categorie.

ARTICOLUL 49

1. In ceea ce priveşte sarcina, naşterea şi consecinţele acestora, prestaţiile medicale de maternitate vor include îngrijirile medicale menţionate la paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol.

2. Ingrijirile medicale vor include cel puţin:

a) îngrijiri prenatale, îngrijiri în timpul naşterii şi îngrijiri postnatale, acordate fie de un medic, fie de o moaşă calificată; şi

b) spitalizare, când este necesar.

3. Ingrijirile medicale menţionate în paragraful 2 din prezentul articol vizează menţinerea, refacerea sau ameliorarea sănătăţii femeii protejate, precum şi a capacităţii sale de muncă şi de a face faţă nevoilor personale.

4. Departamentele sau instituţiile guvernamentale care acordă prestaţiile medicale în caz de maternitate trebuie să încurajeze femeile protejate, prin toate mijloacele adecvate, pentru a recurge la serviciile generale de sănătate puse la dispoziţia lor de autorităţile publice sau de alte organisme recunoscute de autorităţile publice.

ARTICOLUL 50

In ceea ce priveşte suspendarea veniturilor ca urmare a sarcinii, naşterii şi consecinţelor acestora, prestaţia va fi acordată sub forma unei plăţi periodice, calculată astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66. Valoarea plăţii periodice poate varia pe durata producerii riscului social, cu condiţia ca suma medie să fie conformă prevederilor mai sus menţionate.

ARTICOLUL 51

Prestaţiile menţionate la art. 49 şi 50 trebuie, în cazul riscului social acoperit, să fie garantate cel puţin femeilor aparţinând diviziunilor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile; prestaţiile menţionate la art. 49 trebuie, de asemenea, să fie asigurate soţiilor salariaţilor aparţinând diviziunilor protejate, în cazul în care aceştia au efectuat stagiul prevăzut.

ARTICOLUL 52

Prestaţiile menţionate la art. 49 şi 50 trebuie să fie acordate pe toată perioada producerii riscului social, cu excepţia cazului în care plata periodică poate fi limitată la o perioadă de 12 săptămâni, dacă legislaţia şi reglementările naţionale nu impun sau nu autorizează o perioadă mai îndelungată de absenţă de la locul de muncă, situaţie în care plăţile nu pot fi limitate la o perioadă mai scurtă de timp.

PARTEA a IX-a

Prestaţii de invaliditate

ARTICOLUL 53

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze atribuirea prestaţiilor de invaliditate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 54

Riscul social acoperit va fi incapacitatea de a desfăşura o anumită activitate profesională, incapacitate care este posibil să se permanentizeze sau să se menţină şi după încetarea indemnizaţiei de boală.

ARTICOLUL 55

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau

b) diviziunile prevăzute de populaţie activă, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau

c) toţi rezidenţii ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc limitele prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrători.

ARTICOLUL 56

Prestaţia se va face sub forma unei plăţi periodice calculate după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc anumite limite prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 57

1. Prestaţia menţionată la art. 56 trebuie, în cazul riscului social acoperit, să fie asigurată cel puţin:

a) persoanei protejate care a efectuat, înainte de producerea riscului social, potrivit unor reguli prevăzute, un stagiu fie de 15 ani de cotizare sau de muncă, fie de 10 ani de rezidenţă;

b) în cazul în care în principiu toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani şi în numele căreia s-a plătit, în cursul perioadei sale active, numărul mediu anual de cotizaţii prevăzut.

2. In cazul în care atribuirea prestaţiei menţionate la paragraful 1 este condiţionată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie garantată cel puţin o prestaţie redusă:

a) persoanei protejate care a efectuat înainte de producerea riscului social, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă;

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare şi în numele căreia s-au depus, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizaţii prevăzute, în conformitate cu lit. b) a paragrafului 1 din prezentul articol.

3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite atunci când prestaţia calculată conform prevederilor părţii XI, dar cu un procent cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la această parte pentru beneficiarul tip, este garantată cel puţin persoanei protejate care a îndeplinit, în conformitate cu regulile prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidenţă.

4. O reducere proporţională a procentului indicat în tabelul anexat părţii XI poate fi realizată atunci când stagiul pentru pensie corespunzător procentului redus depăşeşte 5 ani de cotizare sau de muncă, dar nu este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O pensie redusă va fi plătită conform paragrafului 2 din prezentul articol.

ARTICOLUL 58

Prestaţiile menţionate la art. 56 şi 57 trebuie să fie acordate pe toată durata producerii riscului social sau până la înlocuirea lor cu prestaţia de bătrâneţe.

PARTEA a X-a

Prestaţii pentru urmaşi

ARTICOLUL 59

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie să garanteze acordarea de prestaţii pentru urmaşii persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 60

1. Riscul social acoperit trebuie să includă pierderea mijloacelor de subzistenţă de către văduvă sau copii în urma decesului susţinătorului familiei; în cazul văduvei, dreptul la prestaţie poate fi subordonat prezumţiei, în conformitate cu legislaţia sau reglementările naţionale, potrivit căreia ea este incapabilă să facă faţă nevoilor proprii.

2. Legislaţia sau reglementările naţionale pot prevedea că prestaţia unei persoane îndreptăţite la aceasta poate fi suspendată dacă beneficiarul desfăşoară anumite activităţi remunerate prevăzute sau că prestaţia, dacă este contributiva, să fie redusă atunci când câştigul beneficiarului depăşeşte o sumă prevăzută sau, dacă este necontributivă, să fie redusă atunci când câştigul beneficiarului sau celelalte resurse ale sale ori ambele depăşesc o sumă prevăzută.

ARTICOLUL 61

Persoanele protejate sunt:

a) soţiile şi copiii susţinătorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau

b) soţiile şi copiii susţinătorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevăzute de populaţie activă, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau

c) în cazul rezidenţilor, toate văduvele şi toţi copiii acestora, care şi-au pierdut susţinătorii de familie şi ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc limitele prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie făcută în baza art. 3, soţiile şi copiii susţinătorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevăzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor ce lucrează în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrători.

ARTICOLUL 62

Prestaţia se va acorda sub forma unei plăţi periodice, calculată după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenţilor ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depăşesc anumite limite prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 63

1. Prestaţia menţionată la art. 62, în cazul riscului social acoperit, trebuie asigurată cel puţin:

a) persoanei protejate al cărei susţinător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, un stagiu constând fie în 15 ani de cotizare sau de muncă, fie în 10 ani de rezidenţă; sau

b) în cazul protejării, în principiu, a soţiilor şi copiilor tuturor persoanelor active din punct de vedere economic, persoanei protejate al cărei susţinător de familie a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani şi în numele căruia a fost plătit, în cursul perioadei sale active, un număr mediu anual prevăzut de cotizaţii.

2. In cazul în care acordarea prestaţiei menţionate la paragraful 1 este condiţionată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie garantată o prestaţie redusă cel puţin:

a) persoanei protejate al cărei susţinător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă; sau

b) în cazul protejării, în principiu, a soţiilor şi copiilor tuturor persoanelor active, persoanei protejate al cărei susţinător a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare şi în numele căreia a fost plătită, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizaţii prevăzute, în conformitate cu prevederile lit. b) paragraful 1 din prezentul articol.

3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol sunt considerate a fi îndeplinite atunci când prestaţia calculată conform prevederilor părţii XI, dar cu un procentaj cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la această parte pentru beneficiarul tip, este asigurată cel puţin persoanei protejate al cărei susţinător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidenţă.

4. O reducere proporţională a procentului indicat în tabelul anexat părţii XI poate fi realizată atunci când stagiul pentru prestaţia care corespunde procentajului redus depăşeşte 5 ani de cotizare sau de muncă, dar este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O prestaţie redusă va fi acordată conform prevederilor paragrafului 2 din prezentul articol.

5. Pentru ca o văduvă fără copii, căreia i se aplică prezumţia de incapacitate de a face faţă propriilor necesităţi, să poată beneficia de dreptul la prestaţie de urmaş, se poate prevedea o durată minimă a căsătoriei.

ARTICOLUL 64

Prestaţiile menţionate la art. 62 şi 63 trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social.

PARTEA a XI-a

Calculul plăţilor periodice

ARTICOLUL 65

1. In cazul unei plăţi periodice la care se aplică prezentul articol, suma prestaţiei majorată cu suma alocaţiilor familiale vărsate pe durata producerii riscului social va fi astfel calculată încât să atingă, în raport cu riscul social în cauză, pentru beneficiarul tip indicat în tabelul anexă la această parte, cel puţin procentul indicat în acest tabel din totalul veniturilor anterioare ale beneficiarului sau susţinătorului de familie şi al valorii alocaţiilor familiale acordate unei persoane protejate având aceleaşi obligaţii familiale ca şi beneficiarul tip.

2. Câştigul anterior al beneficiarului sau susţinătorului de familie va fi calculat conform unor reguli prevăzute, iar în cazul persoanelor protejate sau susţinătorilor de familie clasificaţi pe diviziuni de venituri, venitul anterior poate fi calculat după câştigul de bază al categoriei căreia i-au aparţinut.

3. Se poate prevedea o limită maximă a prestaţiei sau a veniturilor luate în considerare la calculul prestaţiei, cu condiţia ca limita maximă să fie fixată astfel încât să fie îndeplinite prevederile paragrafului 1 din prezentul articol, atunci când veniturile anterioare ale beneficiarului sau ale susţinătorului de familie sunt mai mici sau egale cu salariul unui muncitor bărbat calificat.

4. Veniturile anterioare ale beneficiarului sau susţinătorului de familie, salariul unui muncitor bărbat calificat, prestaţia şi alocaţiile familiale vor fi calculate pe aceeaşi bază de timp.

5. Pentru ceilalţi beneficiari, prestaţia va fi corelată într-o manieră rezonabilă cu prestaţia pentru beneficiarul tip.

6. In vederea aplicării prezentului articol, un muncitor bărbat calificat va fi:

a) un instalator sau un strungar în industria mecanică, alta decât industria maşinilor electrice; sau

b) un muncitor considerat tipic pentru munca calificată, în conformitate cu prevederile paragrafului 7; sau

c) o persoană ale cărei venituri sunt mai mari sau egale cu câştigurile a 75% din numărul total al persoanelor protejate, aceste venituri fiind determinate pe o bază anuală sau pe baza unei perioade mai scurte, după cum este prevăzut; sau

d) o persoană ale cărei venituri reprezintă 125% din câştigul mediu al tuturor persoanelor protejate.

Clasificarea Industrială Internaţională Standard a Naţiunilor Unite, pentru toate activităţile economice

7. Muncitorul considerat tipic pentru munca calificată în scopul lit. b) a paragrafului precedent este o persoană angajată în grupul major de activităţi economice, cu cel mai mare număr de persoane de sex masculin protejate, pentru cazurile de risc social avute în vedere, sau de susţinători de familie ai persoanelor protejate, după caz, în diviziune majoră care cuprinde ea însăşi cel mai mare număr de persoane protejate sau de susţinători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea industrială internaţională standard, pentru toate activităţile economice, adoptată de Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite la cea de a şaptea sesiune a sa din 27 august 1948, reprodusă în anexă la prezenta convenţie, sau orice clasificare ţinând seama de orice modificări care ar putea fi aduse.

8. Atunci când nivelul prestaţiilor diferă de la o regiune la alta, muncitorul bărbat calificat va putea fi determinat în fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 6 şi 7 din prezentul articol.

9. Salariul muncitorului bărbat calificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore de muncă fixat fie prin convenţii colective, fie, dacă este cazul, prin legislaţia sau reglementările naţionale, fie prin cutumă, inclusiv alocaţiile pentru costul vieţii, dacă este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferă de la o regiune la alta şi când paragraful 8 al acestui articol nu se aplică, va fi luat în considerare nivelul mediu.

10. Cuantumul plăţilor periodice în curs, acordate pentru bătrâneţe, pentru accidente de muncă şi boli profesionale (cu excepţia cazurilor de incapacitate de muncă), pentru invaliditate şi decesul susţinătorului de familie vor fi revizuite în urma variaţiilor substanţiale în nivelului general al veniturilor când acestea, la rândul lor, au ca rezultat variaţii considerabile ale costului vieţii.

ARTICOLUL 66

1. In cazul unei plăţi periodice la care se aplică prezentul articol, cuantumul prestaţiei, majorat cu suma alocaţiilor familiale acordate pe perioada producerii riscului social, trebuie calculat astfel încât să atingă pentru riscul social în cauză, pentru beneficiarul tip vizat în tabelul anexat la această parte, cel puţin procentajul indicat în acest tabel din totalul salariului bărbatului muncitor necalificat şi din valoarea oricărei alocaţii familiale acordate unei persoane protejate, având aceleaşi îndatoriri familiale ca şi beneficiarul tip.

2. Salariul bărbatului muncitor necalificat, prestaţia şi alocaţiile familiale vor fi calculate pe aceeaşi bază de timp.

3. Pentru ceilalţi beneficiari, prestaţia va fi corelată într-un mod rezonabil cu prestaţia beneficiarului tip.

4. In vederea aplicării acestui articol, un bărbat muncitor calificat necalificat va fi:

a) un muncitor considerat tipic pentru o muncă necalificată în industria mecanică, alta decât industria electrotehnică; sau

b) un muncitor considerat tipic pentru munca necalificată, selectat în conformitate cu prevederile paragrafului următor.

5. Muncitorul necalificat tip menţionat la lit. b) a paragrafului precedent va fi o persoană angajată în grupul major de activităţi economice, cu cel mai mare număr de bărbaţi activi din punct de vedere economic, protejaţi faţă de riscul social în cauză, sau de susţinători de familie ai persoanelor protejate din diviziunea majoră care cuprinde ea însăşi cel mai mare număr de persoane protejate sau de susţinători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea industrială internaţională standard, pentru toate activităţile economice, adoptată de Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite la cea de a şaptea sesiune a sa din 27 august 1948, şi care este reprodusă în anexa la prezenta convenţie, ţinând seama de orice modificări care i-ar putea fi aduse.

6. Atunci când nivelul prestaţiilor diferă de la o regiune la alta, un bărbat adult muncitor necalificat poate fi determinat pentru fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 4 şi 5 din prezentul articol.

7. Salariul bărbatului muncitor necalificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore, fixat fie prin convenţii colective, fie, dacă este cazul, prin legislaţia şi reglementările naţionale, fie prin cutumă, inclusiv prestaţiile pentru costul vieţii, dacă este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferă de la o regiune la alta şi când paragraful 6 al acestui articol nu se aplică, va fi luat în considerare salariul mediu.

8. Cuantumurile plăţilor periodice în curs, acordate pentru bătrâneţe, pentru accidente de muncă şi boli profesionale (cu excepţia cazurilor de incapacitate de muncă), pentru invaliditate şi de deces a susţinătorului de familie, vor fi revizuite ca urmare a variaţiilor substanţiale ale nivelului general al veniturilor care, la rândul lor, au ca rezultat variaţii considerabile ale costului vieţii.

ARTICOLUL 67

In cazul unei plăţi periodice la care se aplică prezentul articol:

a) cuantumul prestaţiei trebuie fixat conform unui barem prevăzut sau conform unui barem stabilit de autorităţile publice competente, conform regulilor prevăzute;

b) cuantumul prestaţiei poate fi redus doar în măsura în care celelalte resurse ale familiei beneficiarului depăşesc sumele substanţiale prevăzute sau stabilite de autorităţile publice competente, conform regulilor prevăzute;

c) totalul prestaţiei şi al celorlalte resurse, după deducerea sumelor substanţiale vizate la lit. b), trebuie să fie suficient pentru a asigura familiei beneficiarului o stare de sănătate şi condiţii de viaţă decente şi nu trebuie să fie inferior cuantumului prestaţiei calculat conform prevederilor art. 66;

d) prevederile lit. c) se consideră a fi îndeplinite dacă suma totală a prestaţiilor plătite în baza părţii respective a prezentei convenţii depăşeşte cu cel puţin 30% cuantumul total al prestaţiilor care ar fi obţinute prin aplicarea prevederilor art. 66 şi a dispoziţiilor:

(i) art. 15 lit. b), pentru partea III;

(ii) art. 27 lit. b), pentru partea V;

(iii) art. 55 lit. b), pentru partea a IX-a;

(iv) art. 61 lit. b), pentru partea a X-a.

Tabel. Anexă la partea a XI-a

Plăţile periodice către beneficiarul-tip

Partea	Riscul social	Beneficiarul-tip	Procent
III	Boală	Bărbat cu soţie şi 2 copii	45
IV	Şomaj	Bărbat cu soţie şi 2 copii	45
V	Bătrâneţe	Bărbat cu soţie de vârsta pensionării	40
VI	Accidente de muncă şi boli profesionale:
	- incapacitate de muncă	Bărbat cu soţie şi 2 copii	50
	- invaliditate	Bărbat cu soţie şi 2 copii	50
	- urmaşi	Văduvă cu 2 copii	40
VIII	Maternitate	Femeie	45
IX	Invaliditate	Bărbat cu soţie şi 2 copii	40
X	Urmaşi	Văduvă cu 2 copii	40

PARTEA a XII-a

Egalitatea de tratament a rezidenţilor de altă naţionalitate

ARTICOLUL 68

1. Rezidenţii de altă naţionalitate trebuie să dispună de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii naţionali; cu toate acestea, reglementări speciale privind cetăţenii de altă naţionalitate sau cetăţenii naţionali născuţi în afara teritoriului statului pot fi stabilite cu privire la prestaţiile ori părţile din prestaţii care se plătesc în totalitate sau preponderent din fondurile publice şi în raport cu schemele tranzitorii.

2. In cadrul sistemelor de securitate socială contributivă care protejează salariaţii, persoanele protejate care sunt cetăţeni ai unui stat membru care a acceptat obligaţiile ce decurg din partea corespunzătoare a Convenţiei vor avea, în cadrul acelei părţi, aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii statului membru respectiv. Totuşi, aplicarea prezentului paragraf poate fi condiţionată de existenţa unui acord bilateral sau multilateral care să prevadă reciprocitatea.

PARTEA a XIII-a

Dispoziţii comune

ARTICOLUL 69

O prestaţie la care o persoană protejată ar avea dreptul prin aplicarea uneia dintre părţile de la II la X ale prezentei convenţii poate fi suspendată, în măsura în care se prevede:

a) atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul statului membru;

b) atât timp cât persoana interesată este întreţinută din fonduri publice ori pe cheltuiala unei instituţii sau unui serviciu de securitate socială; cu toate acestea, dacă prestaţia depăşeşte costul acestei întreţineri, diferenţa trebuie acordată persoanelor aflate în întreţinerea beneficiarului;

c) atât timp cât persoana interesată primeşte în numerar o prestaţie de securitate socială, alta decât prestaţia familială, şi pe orice perioadă pentru care primeşte indemnizaţie pentru riscul social, de la o terţă sursă, cu condiţia ca partea prestaţiei care este suspendată să nu depăşească cealaltă prestaţie sau indemnizaţia provenită de la terţa sursă;

d) atunci când persoana interesată a încercat să obţină o prestaţie în mod fraudulos;

e) când riscul social a fost provocat în urma unei infracţiuni sau a unui delict comis de persoana interesată;

f) atunci când riscul social a fost provocat de comportamentul necinstit cu bună ştiinţă al persoanei interesate;

g) în cazul în care persoana interesată neglijează să facă uz de serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziţie ori nu respectă regulile prevăzute privind verificarea existenţei riscului social sau privind conduita beneficiarilor;

h) în cazul prestaţiei de şomaj, atunci când persoana interesată nu a utilizat serviciile de ocupare aflate la dispoziţia sa;

i) în cazul prestaţiei de şomaj, atunci când persoana interesată şi-a pierdut locul de muncă datorită încetării lucrului în urma unui conflict profesional sau când a părăsit voluntar locul de muncă fără a avea motive legitime;

j) în cazul prestaţiei de urmaş, atât timp cât văduva trăieşte în concubinaj.

ARTICOLUL 70

1. Orice solicitant trebuie să aibă dreptul de a face apel în caz de refuz al prestaţiei sau de a contesta calitatea ori nivelul acesteia.

2. In cazul în care, în aplicarea prezentei convenţii, administrarea îngrijirilor medicale este încredinţată unui departament guvernamental care răspunde în faţa Parlamentului, dreptul de apel prevăzut la paragraful 1 din prezentul articol poate fi înlocuit cu dreptul de a depune o reclamaţie cu privire la refuzarea îngrijirilor medicale sau la calitatea îngrijirilor medicale primite, examinată de către autoritatea competentă.

3. In cazul în care cererea este judecată de un tribunal creat în mod special pentru rezolvarea aspectelor de securitate socială şi în cadrul cărora persoanele protejate sunt reprezentate, dreptul de apel poate să nu fie acordat.

ARTICOLUL 71

1. Costul prestaţiilor atribuite în conformitate cu prezenta convenţie şi cheltuielile de administrare a acestor prestaţii trebuie să fie finanţate în mod colectiv, prin contribuţii de asigurări şi taxe sau ambele, într-un mod care evită eforturile financiare mari din partea persoanelor cu resurse limitate şi care ţine cont de situaţia economică a statului membru şi a diviziunilor de persoane protejate.

2. Totalul cotizaţiilor de asigurări suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor. Pentru a stabili dacă această condiţie este îndeplinită, toate prestaţiile acordate de statul membru care aplică prezenta convenţie vor putea fi considerate în ansamblul lor, cu excepţia prestaţiilor familiale şi a prestaţiilor în caz de accidente de muncă şi de boli profesionale, dacă acestea din urmă ţin de o ramură specială.

3. Statul membru trebuie să îşi asume responsabilitatea generală pentru acordarea corespunzătoare a prestaţiilor în conformitate cu prevederile prezentei convenţii şi trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea atingerii acestui scop; ea trebuie, dacă este cazul, să se asigure că studiile actuariale necesare şi calculele cu privire la echilibrul financiar sunt stabilite periodic şi, în orice caz, anterior modificării prestaţiilor, a nivelului contribuţiilor de asigurări sau taxelor alocate acoperirii riscului social respectiv.

ARTICOLUL 72

1. In cazul în care administrarea nu este încredinţată unei instituţii reglementate de autorităţile publice sau de un departament guvernamental care răspunde în faţa Parlamentului, reprezentanţii persoanelor protejate vor participa la administrare sau vor fi asociaţi cu putere consultativă, în condiţii prevăzute; de asemenea, legislaţia sau reglementările naţionale pot prevedea participarea reprezentanţilor angajatorilor şi ai autorităţilor publice.

2. Statul membru trebuie să îşi asume responsabilitatea generală pentru buna administrare a instituţiilor şi serviciilor care concură la aplicarea prezentei convenţii.

PARTEA a XIV-a

Dispoziţii diverse

ARTICOLUL 73

Prezenta convenţie nu se va aplica pentru:

a) riscurile sociale survenite înainte de intrarea în vigoare a părţii corespunzătoare din Convenţie pentru statul membru respectiv;

b) prestaţiile acordate pentru riscurile sociale survenite după intrarea în vigoare a părţii din Convenţie pentru statul membru interesat, în măsura în care drepturile ia aceste prestaţii provin din perioade anterioare datei intrării în vigoare menţionate anterior.

ARTICOLUL 74

Prezenta convenţie nu reprezintă o revizuire a unei convenţii deja existente.

ARTICOLUL 75

In cazul în care Conferinţa adoptă ulterior o nouă convenţie privitoare la unul sau mai multe dintre subiectele prezentei convenţii, prevederile prezentei convenţii, după cum se va specifica în noua convenţie, vor înceta să se aplice pentru orice stat membru care a ratificat noua convenţie, începând cu data intrării sale în vigoare, pentru statul membru respectiv.

ARTICOLUL 76

1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie se angajează să includă în raportul anual cu privire la aplicarea Convenţiei, transmis în baza art. 22 al Constituţiei OIM:

a) informaţii complete referitoare la legislaţia şi reglementările prin care au efect prevederile Convenţiei; şi

b) dovada că a îndeplinit exigenţele statistice prevăzute la articolele de mai jos:

(i) art. 9 lit. a), b), c) sau d); art. 15 lit. a), b) sau d); art. 21 lit. a) sau c); art. 27 lit. a), b) sau d); art. 33 lit. a) sau b); art. 41 lit. a), b) sau d); art. 48 lit. a), b) sau c); art. 55 lit. a), b) sau d); art. 61 lit. a), b) sau d), privind numărul persoanelor protejate;

(ii) art. 44, 65, 66 sau 67 privind cuantumul prestaţiilor;

(iii) art. 18 paragraful 2 lit. a) privind durata indemnizaţiilor de boală;

(iv) art. 24 paragraful 2 privind durata prestaţiilor de şomaj; şi

(v) art. 71 paragraful 2 privind proporţia resurselor care provin din cotizaţiile de asigurări ale salariaţilor protejaţi, într-o formă de prezentare care să se conformeze cât mai mult posibil cu recomandările pentru o mai mare uniformitate, formulate de Consiliul de administraţie al OIM.

2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie va transmite directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, la intervale stabilite prin hotărârile Consiliului de administraţie, rapoarte privind stadiul legislaţiei sale şi al aplicării acesteia în practică, cu privire la prevederile fiecăreia dintre părţile de la II până la X ale Convenţiei, care nu au fost deja specificate în actul de ratificare al statului membru respectiv sau într-o notificare ulterioară în baza art. 4.

ARTICOLUL 77

1. Prezenta convenţie nu se aplică nici marinarilor, în general, nici marinarilor de pe vasele de pescuit; prevederi pentru protecţia ambelor diviziuni de marinari au fost adoptate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii prin Convenţia din 1946 privind securitatea socială a marinarilor şi Convenţia din 1946 privind pensiile marinarilor.

2. Un stat membru poate exclude marinarii sau marinarii pescari, fie din numărul salariaţilor, fie din cel al populaţiei active, fie din cel al rezidenţilor, atunci când se calculează procentul salariaţilor sau rezidenţilor care sunt protejaţi în urma aplicării uneia dintre părţile de la II până la X, acoperite prin ratificare.

PARTEA a XV-a

Dispoziţii finale

ARTICOLUL 78

Ratificările formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate prin intermediul acestuia.

ARTICOLUL 79

1. Prezenta convenţie va angaja doar statele membre ale OIM, pentru care ratificarea a fost înregistrată de directorul general.

2. Ea va intra în vigoare după 12 luni de la înregistrarea de către directorul general a ratificărilor a două state membre.

3. Ca urmare, această convenţie va intra în vigoare pentru fiecare stat membru după 12 luni de la data înregistrării ratificării sale.

ARTICOLUL 80

1. Declaraţiile care vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, conform paragrafului 2 al art. 35 al Constituţiei OIM, vor face cunoscute:

a) teritoriile pentru care respectivul stat membru se angajează să aplice prevederile Convenţiei sau ale unora dintre părţile sale, fără modificări;

b) teritoriile pentru care se angajează să aplice prevederile Convenţiei sau anumite părţi ale acesteia, cu modificări şi privind respectivele modificări;

c) teritoriile pentru care Convenţia este inaplicabilă şi, în acest caz, motivele pentru care este inaplicabilă;

d) teritoriile pentru care respectivul stat membru se abţine de la a lua o decizie, în aşteptarea unei analize mai aprofundate a situaţiei referitoare la respectivele teritorii.

2. Angajamentele menţionate la lit. a) şi b) ale primului paragraf din prezentul articol vor fi considerate părţi integrante ale ratificării şi vor produce aceleaşi efecte.

3. Fiecare stat membru va putea renunţa, în totalitate sau parţial, printr-o nouă declaraţie, la rezervele enunţate în declaraţia sa anterioară, conform lit. b), c) sau d) ale primului paragraf din prezentul articol.

4. In orice moment în care Convenţia este subiectul unei denunţări în conformitate cu prevederile art. 82, fiecare stat membru va putea comunica directorului general o nouă declaraţie prin care modifică sub o anumită formă termenii tuturor declaraţiilor anterioare şi prin care îşi afirmă noua poziţie în raport cu respectivele teritorii, după cum va specifica.

ARTICOLUL 81

1. Declaraţiile comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, în conformitate cu paragrafele 4 şi 5 ale art. 35 al Constituţiei OIM, trebuie să indice dacă prevederile Convenţiei sau ale părţilor la care se referă se vor aplica în teritoriile respective cu sau fără modificări; în cazul în care declaraţia indică faptul că prevederile Convenţiei sau ale anumitor părţi ale sale se aplică cu modificări, ea trebuie să specifice şi în ce constau aceste modificări.

2. Statul membru, statele membre sau autoritatea internaţională interesată vor putea renunţa, în totalitate ori parţial, printr-o declaraţie ulterioară, la dreptul de a recurge la vreo modificare indicată într-o declaraţie anterioară.

3. Statul membru, statele membre sau autoritatea internaţională interesată pot, în orice moment în care Convenţia poate fi denunţată în conformitate cu prevederile art. 82, să comunice directorului general o nouă declaraţie care modifică sub un anumit aspect termenii unei declaraţii anterioare şi afirmă noua poziţie în raport cu aplicarea Convenţii.

ARTICOLUL 82

1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie poate, la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare iniţiale a Convenţiei, denunţa Convenţia sau una dintre părţile ei, de la II la X, sau mai multe dintre ele, printr-o notă comunicată directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, înregistrată de acesta. Denunţarea nu va produce efecte mai devreme de un an de la data înregistrării ei.

2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, în intervalul de un an de la data expirării perioadei de 10 ani menţionate în paragraful precedent, nu va face uz de dreptul de denunţare prevăzut de prezentul articol va fi angajat pentru o nouă perioadă de 10 ani şi, ca urmare, va putea denunţa Convenţia sau una dintre părţile de la II la X la expirarea fiecărei perioade de 10 ani prevăzute în prezentul articol.

ARTICOLUL 83

1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale OIM înregistrarea tuturor ratificărilor, declaraţiilor şi denunţărilor care i-au fost comunicate de către statele membre.

2. Atunci când notifică statelor membre ale OIM înregistrarea celei de-a doua ratificări comunicate, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale Organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

ARTICOLUL 84

Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica secretarului general al Naţiunilor Unite, pentru înregistrare, conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete privitoare la toate ratificările, declaraţiile şi actele de denunţare înregistrate, în conformitate cu prevederile articolului precedent.

ARTICOLUL 85

De fiecare dată când va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta Conferinţei generale un raport asupra aplicării prezentei convenţii şi va examina dacă există motive de a înscrie pe ordinea de zi a Conferinţei tema revizuirii totale sau parţiale a Convenţiei.

ARTICOLUL 86

1. In cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie care revizuieşte total sau parţial prezenta convenţie şi dacă noua convenţie nu dispune altfel:

a) ratificarea de către un stat membru a noii convenţii va implica de drept, contrar dispoziţiilor art. 82, o denunţare imediată a prezentei convenţii, cu condiţia ca noua convenţie să fi intrat deja în vigoare;

b) începând cu data intrării în vigoare a noii convenţii, prezenta convenţie va înceta să mai fie deschisă ratificării statelor membre.

2. In orice caz, prezenta convenţie va rămâne în vigoare în forma şi conţinutul său actual, pentru acele state membre care au ratificat-o, dar care nu au ratificat noua convenţie de revizuire.

ARTICOLUL 87

Versiunile în limbile franceză şi engleză ale textului prezentei convenţii au aceeaşi valabilitate.

ANEXĂ

Clasificarea industrială internaţională standard pentru toate activităţile economice (revizuită până în 1969)

Nomenclatorul diviziunilor majore, diviziunilor şi grupelor majore

Diviziune majoră 1. Agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit

Diviziune	Grupa majoră
11		Agricultură şi vânătoare
	111	Agricultură şi creşterea animalelor
	112	Activităţi anexe în agricultură
	113	Vânătoare, vânătoare cu capcane şi repopularea vânatului
12		Silvicultură şi exploatări forestiere
	121	Silvicultură
	122	Exploatare forestieră
13	130	Pescuit

Diviziune majoră 2. Industria extractivă

Diviziune	Grupa majoră
21	210	Extracţia cărbunelui
22	220	Extracţia ţiţeiului şi gazelor naturale
23	230	Extracţia minereurilor metalice
29	290	Extracţia altor minereuri

Diviziune majoră 3. Industria prelucrătoare

Diviziune	Grupa majoră
31		Producţia de bunuri alimentare, băuturi şi tutun
	311-312	Industria alimentară
	313	Producţia de băuturi
	314	Industria tutunului
32		Industria textilă, de îmbrăcăminte şi pielărie
	321	Industria textilă
	322	Producţia de articole de îmbrăcăminte, cu excepţia încălţămintei
	323	Industria pielăriei, articolelor din piele şi înlocuitori de piele, a blănurilor, cu excepţia încălţămintei şi a articolelor de îmbrăcăminte
	324	Producţia de încălţăminte, cu excepţia celei din cauciuc vulcanizat sau modelat şi a celei din material plastic
33		Industria lemnului şi fabricarea de obiecte din lemn, inclusiv mobilă
	331	Industriile lemnului şi fabricarea de obiecte din lemn şi plută, cu excepţia mobilei
	332	Fabricarea de mobilă şi accesorii, cu excepţia accesoriilor din metal
34		Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie; imprimerie şi editare
	341	Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie
	342	Imprimerie, editare şi alte industrii anexe
35		Industria chimică şi fabricarea de produse chimice, derivate din petrol şi cărbune, produse din cauciuc şi mase plastice
	351	Fabricarea de produse chimice industriale
	352	Fabricarea altor produse chimice
	353	Rafinarea petrolului
	354	Fabricarea diverselor derivate din petrol şi cărbune
	355	Industria cauciucului
	356	Fabricarea unor produse din material plastic, neclasificate în alte diviziuni

Diviziune	Grupa majoră
36		Fabricarea de produse minerale nemetalice, cu excepţia derivatelor din petrol şi cărbune
	361	Fabricarea gresiei, porţelanului şi faianţei
	362	Industria sticlei şi a produselor din sticlă
	369	Fabricarea altor produse minerale nemetalice
37		Industria metalurgică de bază
	371	Industria siderurgică şi de primă transformare a fontei, fierului şi oţelului
	372	Producţia şi prima transformare a metalelor neferoase
38		Fabricarea de produse din metal, maşini şi echipamente
	381	Fabricarea de produse din metal, cu excepţia maşinilor şi echipamentelor
	382	Construcţia de maşini, cu excepţia celor electrice
	383	Fabricarea maşinilor, aparatelor şi furniturilor electrice
	384	Construcţia de echipament de transport
	385	Fabricarea de echipament profesional şi ştiinţific, de măsură şi control, neclasificat în altă parte, precum şi fotografic şi optic
39	390	Alte industrii prelucrătoare

Diviziune majoră 4. Electricitate, gaz şi apă

Diviziune	Grupa majoră
41	410	Electricitate, gaz şi abur
42	420	Distribuţia apei şi lucrări la instalaţia de alimentare cu apă

Diviziune majoră 5. Construcţii

Diviziune	Grupa majoră
50	500	Construcţii

Diviziune majoră 6. Comerţ cu amănuntul şi ridicata; restaurante şi hoteluri

Diviziune	Grupa majoră
61	610	Comerţ cu ridicata
62	620	Comerţ cu amănuntul
63		Restaurante şi hoteluri
	631	Restaurante, cafenele, precum şi alte localuri de servire a produselor alimentare şi a băuturilor
	632	Hoteluri, pensiuni, terenuri de campare şi alte locaţii similare

Diviziune majoră 7. Transport, depozitare şi comunicaţii

Diviziune	Grupa majoră
71		Transporturi şi depozitare
	711	Transporturi terestre
	712	Transporturi pe apă
	713	Transporturi aeriene
	719	Servicii auxiliare de transport
72	720	Comunicaţii

Diviziune majoră 8. Bănci, asigurări, afaceri imobiliare şi servicii furnizate întreprinderilor

Diviziune	Grupa majoră
81	810	Instituţii financiare
82	820	Asigurări
83		Afaceri imobiliare şi servicii furnizate întreprinderilor
	831	Afaceri imobiliare
	832	Servicii furnizate întreprinderilor, cu excepţia închirierii maşinilor şi echipamentului
	833	Inchirierea maşinilor şi echipamentului, inclusiv leasing

Diviziune majoră 9. Servicii comunitare, sociale şi personale

Diviziune	Grupa majoră
91	910	Administraţie publică şi apărare naţională
92	920	Servicii sanitare şi similare
93		Servicii sociale şi conexe furnizate comunităţii
	931	Servicii de educaţie
	932	Instituţii ştiinţifice şi de cercetare
	933	Servicii medicale, dentare, alte servicii sanitare şi veterinare
	934	Instituţii de binefacere
	935	Asociaţii comerciale, profesionale şi sindicale
	939	Alte servicii sociale şi conexe oferite comunităţii
94		Servicii de recreere şi culturale
	941	Filme cinematografice şi alte servicii de divertisment
	942	Biblioteci, muzee, grădini botanice şi zoologice, alte servicii culturale neclasificate în alte diviziuni
	949	Servicii de distracţie şi recreere neclasificate în alte diviziuni
95		Servicii oferite particularilor şi gospodăriilor
	951	Servicii de reparaţii neclasificate în alte diviziuni
	952	Spălătorii, servicii de spălătorie, curăţătorie şi vopsitorie
	953	Servicii casnice
	959	Diverse servicii pentru persoane particulare
96	960	Organizaţii internaţionale şi alte organisme extrateritoriale

Diviziune majoră 0. Activităţi definite neadecvat

Diviziune	Grupa majoră
0	000	Activităţi definite neadecvat