DECIZIE Nr.
1028 din 9 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 551 din 7 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocată de Ion
Iordache în Dosarul nr. 8.676/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 14 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 8.676/197/2008, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 16
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
excepţie invocată de Ion Iordache în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece permite stabilirea culpei persoanei contraveniente
prin simpla constatare a unui agent de poliţie, fără nicio posibilitate de
apărare şi cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, respectiv a accesului la un
judecător independent şi imparţial care să judece în contradictoriu, înainte de
stabilirea sancţiunii, dacă fapta există.
Judecătoria Braşov apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In opinia instanţei,
prin dispoziţiile pe care le cuprinde, textul criticat detaliază în concret
elementele obligatorii ce trebuie să le conţină procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, neexistând nimic neconstituţional. Susţinerile petentului sunt
simple apărări de fond ce trebuie să fie analizate în cadrul procesului
judiciar.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul
cuprins: „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în
mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea
şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din
actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de
muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea
datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor
împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care
se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de
asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident
de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din
minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea
posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se
depune plângerea.
(11) In cazul contravenienţilor cetăţeni
străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în
străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi
numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat,
data eliberării acestuia şi statul emitent.
(2) Abrogat
(3) Abrogat
(4) Abrogat
(5) In cazul în care contravenientul este minor
procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau
ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) In situaţia în care contravenientul este
persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul
fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o
reprezintă.
(7) In momentul încheierii procesului-verbal
agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului
dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare.
Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte
menţiuni», sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal."
In susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile
constituţionale ale art. 23 alin. (11), respectiv ale art. 20, cu raportare la
art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care consacră prezumţia de nevinovăţie şi,
respectiv, dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor aceluiaşi text de lege, în raport cu critici
similare, statuând că acestea nu încalcă prezumţia de nevinovăţie şi nici
dreptul la apărare. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 338 din 17
martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din
22 aprilie 2009, Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, şi Decizia nr. 183 din 8 mai
2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17
iunie 2003, ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, deoarece
nu au intervenit elemente noi.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, excepţie invocată de Ion Iordache în Dosarul nr.
8.676/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta