Decizia Nr.109 din 08.05.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, excepţie ridicată de Cătălin Florentin Cojocaru, în Dosarul nr. 3.877/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.151D/2016.2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Cătălin Florentin Cojocaru, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.392D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Florin Eugen Stoian, în Dosarul nr. 4.143/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei Cătălin Florentin Cojocaru şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.392D/2016 la Dosarul nr. 2.151D/2016, care a fost primul înregistrat.5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei Cătălin Florentin Cojocaru, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. Depune concluzii scrise în acest sens.6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015, referitoare la dispoziţii de lege similare privind evaluarea poliţistului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 6 şi 19 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 3.877/63/2016 şi nr. 4.143/63/2016, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Excepţia a fost invocată de reclamanţii Cătălin Florentin Cojocaru şi Florin Eugen Stoian, în cadrul acţiunilor de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a fişelor de evaluare pentru perioada 1.01.2015-31.12.2015, întocmite de Penitenciarul Pelendava din Craiova, prin care li s-a atribuit autorilor excepţiei calificativul „satisfăcător", respectiv „bine", şi de obligare a penitenciarului la refacerea evaluării.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, întrucât ei sunt funcţionari publici cu statut special şi, astfel, raporturile lor de muncă derogă de la Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, acestea luând naştere, fiind executate şi urmând a înceta în baza unei legi speciale, Legea nr. 293/2004. Evaluarea performanţei activităţii profesionale, prevăzută la art. 23 din Legea nr. 293/2004, are în vedere însuşi raportul de serviciu, sens în care, în ipoteza acordării unor calificative inferioare, poate fi afectată executarea raportului de serviciu, existând chiar posibilitatea încetării acestuia. În concluzie, neconstituţionalitatea art. 23 din Legea nr. 293/2004 rezultă din aceea că procedura de evaluare a activităţii profesionale este stabilită printr-o normă juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului justiţiei. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, către un membru al Guvernului, respectiv către ministrul justiţiei.9. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, faţă de dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, personalul din sistemul administraţiei penitenciare fiind constituit din funcţionari publici cu statut special, iar statutul acestor categorii de personal trebuie reglementat prin lege organică.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în materia evaluării activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special, legiuitorul primar a reglementat cele mai importante aspecte, după cum urmează: periodicitatea evaluării activităţii funcţionarilor publici cu statut special (conform art. 23 din Legea nr. 293/2004, evaluarea activităţii se realizează anual); persoanele competente a efectua evaluarea activităţii [art. 24 alin. (1) din aceeaşi lege prevede în sarcina conducătorilor de compartimente din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate obligaţia de a completa şi a nota anual, în fişa de evaluare a activităţii, performanţele profesionale individuale obţinute în anul precedent de fiecare funcţionar public cu statut special din subordine]; calificativele ce pot fi acordate în urma evaluării activităţii, şi anume „excepţional", „foarte bun", „bun", „satisfăcător" şi „nesatisfăcător"; consecinţele ce decurg din rezultatul obţinut la evaluarea activităţii funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (art. 25). De asemenea, art. 26 din Legea nr. 293/2004 stabileşte că una dintre condiţiile pentru avansarea în funcţie şi în grad profesional este reprezentată de rezultatul obţinut la evaluarea activităţii profesionale. Totodată, art. 17 din aceeaşi lege reglementează evaluarea activităţii funcţionarului public cu statut special debutant. Prevederile legale criticate nu aduc atingere art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, modalitatea de reglementare încadrându-se în marja de apreciere a legiuitorului şi în dreptul său de a delega în mod expres reglementarea anumitor aspecte, mai ales a celor de natură organizatorică, prin acte administrative de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniştrilor). Astfel, art. 23 din Legea nr. 293/2004 a prevăzut în mod expres că evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se face pe baza criteriilor de evaluare, elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, însă aspectele esenţiale ale evaluării performanţelor profesionale ale acestei categorii de funcţionari publici sunt reglementate la nivel primar, prin lege organică, iar nu printr-un act administrativ. În plus, criteriile de evaluare profesională sunt chestiuni concrete, care variază în raport cu funcţia deţinută, şi sunt stabilite în funcţie de cerinţele angajatorului (autorităţii publice), la un anumit moment dat. Reglementarea lor ţine de marja de apreciere a autorităţii publice, fiind o chestiune de management al sistemului, nefiind necesar să fie reglementate la nivel de lege. Legiuitorul primar a legiferat aspectele care conturează cadrul general în materie de evaluare profesională, tot el delegând autorităţii responsabile modul de evaluare profesională a personalului. Spre deosebire de exigenţele impuse pentru alte categorii profesionale (magistraţi), unde trebuie asigurat şi din acest punct de vedere principiul independenţei, pentru funcţionarii publici cu statut special - cu privire la care nu operează aceleaşi rigori -, legiuitorul primar poate fi în măsură, fără a încălca nicio prevedere constituţională, să delege stabilirea unor aspecte privind evaluarea profesională legiuitorului secundar. Totodată, instanţele de contencios administrativ au competenţa de a aprecia asupra conformităţii cu legea a ordinului prin care ministrul justiţiei a aprobat criteriile de evaluare a activităţii funcţionarilor publici cu statut special, iar atunci când constată că dispoziţiile acestuia contravin legii, pot dispune anularea acestora.12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, în primul rând, arată că reglementarea statutului funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare intră sub incidenţa art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, care statuează că statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică. Pe cale de consecinţă, elementele esenţiale în ceea ce priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale acestora se referă în mod intrinsec la statutul acestora, reglementat prin lege organică, respectiv Legea nr. 293/2004. În al doilea rând, arată că evaluarea activităţii funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare face parte din modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, se reflectă nu numai asupra carierei funcţionarului public, dar poate avea drept consecinţă chiar încetarea acesteia, potrivit art. 25 din Legea nr. 293/2004. Prin urmare, este de netăgăduit că evaluarea activităţii ţine de statutul funcţionarului public şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Or, prin textul de lege criticat, criteriile de evaluare sunt elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, delegându-se, astfel, către ministrul de resort atribuţia de reglementare, prin ordin, a evaluării funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Or, normele privind evaluarea activităţii funcţionarilor publici trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, iar delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, determină o stare de insecuritate juridică, care contravine voinţei legiuitorului constituant, care, prin art. 73 alin. (3) lit. j), a stabilit că aceste tipuri de norme juridice trebuie reglementate prin lege organică. Decizia puterii constituante de a reglementa anumite aspecte ale vieţii sociale prin legi organice nu poate fi ignorată, reprezentând un imperativ procedural. Ca atare, statutul special de care trebuie să se bucure funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare, învestit, de altfel, cu exerciţiul autorităţii publice, este consacrat şi garantat constituţional.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent la şedinţa publică, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, având următorul conţinut: „Evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei."16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j), privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei sunt funcţionari publici cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare. Referitor la statutul acestei categorii profesionale, prin Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 15, Curtea a constatat că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, funcţionarul public cu statut special este învestit cu exerciţiul autorităţii publice [art. 3 alin. (1)-(3) din Legea nr. 293/2004]. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, potrivit art. 53 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 293/2004, funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. Pe cale de consecinţă, elementele esenţiale în ceea priveşte naşterea, executarea şi încetarea raportului de serviciu se vor referi în mod intrinsec la statutul special al funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare, statut care trebuie reglementat prin lege organică - respectiv Legea nr. 293/2004.18. Referitor la dispoziţiile de lege criticate, verificând existenţa în cuprinsul Legii nr. 293/2004 a normelor prin care se reglementează evaluarea activităţii şi conduitei funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Curtea observă că acestea se regăsesc în cap. III: „Selecţia, numirea, evidenţa, evaluarea, avansarea, pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor publici cu statut special", secţiunea 4 (art. 23-25): „Evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare" din Legea nr. 293/2004. Astfel, art. 23 prevede că evaluarea activităţii profesionale se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei. Art. 24 alin. (1) prevede următoarele: „Conducătorii de compartimente din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate sunt obligaţi să completeze şi să noteze anual, în fişa de evaluare a activităţii, performanţele profesionale individuale obţinute în anul precedent de fiecare funcţionar public cu statut special din subordine". Art. 24 alin. (2) prevede calificativele care pot fi acordate, şi anume „excepţional", „foarte bun", „bun", „satisfăcător" şi „nesatisfăcător", iar art. 25 are următorul conţinut:
(1) Funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare notat cu «nesatisfăcător» sau «satisfăcător» nu poate fi avansat în funcţie sau grad profesional în anul următor.
(2) Ofiţerul sau agentul din sistemul administraţiei penitenciare care a fost notat cu calificativul «nesatisfăcător» va fi trecut într-o funcţie inferioară, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorului unităţii din care face parte. Funcţionarul public cu statut special care nu acceptă trecerea în funcţia inferioară va fi destituit din funcţie, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. a).
(3) Ofiţerii sau agenţii din sistemul administraţiei penitenciare notaţi cu calificativul «nesatisfăcător», în anul următor trecerii într-o funcţie inferioară, potrivit alin. (2), vor fi destituiţi din funcţie, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. a). 19. Curtea constată că Legea nr. 293/2004 instituie reguli referitoare la obligaţia conducătorilor de compartimente de a completa fişa de evaluare, la termenele de efectuare a evaluării, referitoare la calificativele care pot fi acordate şi la aprobarea prin ordin al ministrului justiţiei a criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Însă, Legea nr. 293/2004 nu cuprinde reguli substanţiale, esenţiale în materia evaluării, precum: precizarea criteriilor de evaluare a activităţii, comunicarea rezultatului evaluării şi posibilitatea de contestare. Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.792/C/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 17 iunie 2013, s-au aprobat „Criteriile privind evaluarea performanţelor activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special definitivi din sistemul administraţiei penitenciare", prevăzute în anexa la acest ordin. Anexa cuprinde 9 capitole, iar capitolul VII intitulat „Metodologia evaluării activităţii profesionale" cuprinde secţiunea 1: „Competenţa întocmirii şi hotărârii evaluării activităţii profesionale", secţiunea a 2-a: „Organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare a personalului" şi secţiunea a 3-a: „Procedura de evaluare". Capitolul VIII este intitulat „Contestaţia la evaluarea performanţelor profesionale".20. Curtea reţine că, referitor la stabilirea prin ordin al unui ministru a metodologiei privind evaluarea poliţiştilor, funcţionari publici civili, cu statut special, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, pronunţându-se asupra dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare (potrivit cărora „Metodologia privind evaluarea poliţistului se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor"), a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. La paragraful 28 al deciziei respective, Curtea a constatat caracterul lacunar al normelor referitoare la evaluarea activităţii poliţiştilor, de vreme ce reguli substanţiale, esenţiale în materia evaluării, amintite la paragraful 19 al prezentei decizii, nu sunt reglementate prin lege. Reţinând că normele privind evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, Curtea a constatat, la paragraful 31 al respectivei decizii, că delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, determină o stare de incertitudine juridică. De altfel, pe fondul acestei lacune legislative, Curtea a constatat că „soluţia legislativă prevăzută de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acesteia". În concluzie, la paragraful 32 al acestei decizii, Curtea a subliniat că, pentru a respecta dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, aspectele esenţiale referitoare la evaluarea activităţii poliţistului, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activităţii şi conduitei poliţistului, comunicarea rezultatului evaluării şi posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. În aceste condiţii, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, „prin trimiterea la acte administrative, cu forţă juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absenţa unor norme cu forţa juridică a legii organice, evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului, încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie".21. Totodată, la paragraful 35 al Deciziei nr. 637 din 13 octombrie 2015, Curtea a constatat că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului), precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea precisă a derulării procedurii de evaluare. De altfel, prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016, nr. 244 din 19 aprilie 2016 şi nr. 258 din 27 aprilie 2017, Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esenţiale" referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, funcţionar public cu statut special, către ministrul de resort care era abilitat să adopte ordine.22. În cauza de faţă, având în vedere prevederile de lege criticate, potrivit cărora evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare, se face pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, raportate la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Curtea constată că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 637 din 13 octombrie 2015. Întrucât funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, elementele esenţiale în ceea priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestuia, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 293/2004.23. Curtea reţine că evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se referă la modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, poate avea drept consecinţă chiar încetarea acestuia. Astfel, potrivit alin. (3) al art. 25 din Legea nr. 293/2004, ofiţerii sau agenţii din sistemul administraţiei penitenciare notaţi cu calificativul „nesatisfăcător", în anul următor trecerii într-o funcţie inferioară, potrivit alin. (2), vor fi destituiţi din funcţie, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. a), care prevede că „Funcţionarii publici cu statut special sunt destituiţi din funcţiile pe care le deţin numai în următoarele situaţii: a) sunt declaraţi necorespunzători din punct de vedere profesional, ca funcţionari publici cu statut special, debutanţi, sau sunt notaţi cu calificativul «nesatisfăcător», ca funcţionari publici cu statut special, definitivi, în condiţiile prezentei legi;".24. Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei. Se ajunge, astfel, la situaţia ca un aspect esenţial, care vizează executarea raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, să fie reglementat printr-un act administrativ. Dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 293/2004, prin trimiterea la acte administrative cu forţă juridică inferioară legii, care reglementează, în absenţa unor norme cu forţa juridică a legii organice, evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.25. Curtea reţine că normele privind evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Astfel, normele respective trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, iar delegarea către un membru al Guvernului a atribuţiei de a le stabili, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, determină o stare de incertitudine juridică. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate contravin şi normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Or, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.792/C/2013 s-au aprobat „Criteriile privind evaluarea performanţelor activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special definitivi din sistemul administraţiei penitenciare", care cuprind chiar metodologia evaluării activităţii profesionale a acestei categorii de funcţionari publici. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 23 din Legea nr. 293/2004 contravin şi art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului), precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.26. În consecinţă, pentru înlăturarea viciului de neconstituţionalitate, aspectele esenţiale referitoare la evaluarea activităţii funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activităţii şi conduitei acestora, comunicarea rezultatului evaluării şi posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Florentin Cojocaru şi Florin Eugen Stoian în dosarele nr. 3.877/63/2016 şi nr. 4.143/63/2016 ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt neconstituţionale.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 8 martie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. Valer DorneanuMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean