DECIZIE Nr.
1101 din 21 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil si ale art. I
pct. 1 si 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 763 din 16 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
excepţie ridicată de Eufrosina Mia Gheorghică şi Constantin Marius Boşa în
Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorii
excepţiei, avocatul Mihai Rapcea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea
acesteia pentru aceleaşi motive invocate în faţa instanţei de judecată. Depune
un număr de 8 înscrisuri referitoare la imobilul în
litigiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 24
februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.227/302/2008, Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I
pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eufrosina
Mia Gheorghică şi Constantin Marius Boşa.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 480 din Codul civil contravine art.
44 alin. (1), (2) şi (8) din Constituţie, întrucât, deşi acest text de lege
defineşte dreptul de proprietate ca un drept exclusiv şi absolut, acest drept
este totuşi limitat prin sintagma „în limitele
determinate de lege". De asemenea, arată că
textul art. 480 din Codul civil nu defineşte în mod clar şi delimitat
caracterul absolut şi exclusivist al dreptului de proprietate, făcând în
acelaşi timp o comparaţie cu definiţia dată dreptului de proprietate în noul
Cod civil.
In ceea ce priveşte art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr.
1/2009, arată că „în condiţiile în care legea apără în mod egal şi fără
discriminări proprietatea, în conformitate cu art. I pct. 1 şi următoarele din
Legea nr. 1/2009, persoanele care au cumpărat de la stat au mai puţine
drepturi, dreptul de proprietate al unor astfel de cumpărători este mai puţin
protejat decât cel al statului, care este îndreptăţit să nu mai restituie în
natură anumite categorii de bunuri".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 480
din Codul civil, precum şi cele ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.
Aceste texte de lege au următoarea redactare:
- Art. 480 din Codul civil: „Proprietatea
este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod
exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.";
- Art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009:
„Art. I. - Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
«Art. 1. - (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice
în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechiziţiilor şi nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când
restituirea în natură nu mai este posibilă, în condiţiile prezentei legi.»
[...]
3. La articolul 5 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
«.(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi
persoanelor ale căror averi au fost dobândite ilicit, în conformitate cu
hotărârile instanţelor judecătoreşti pronunţate până la 6 martie 1945. Atât
anexa nr. 1 la prezenta lege, cât şi hotărârile judecătoreşti respective se
afişează pe pagina de internet a autorităţii publice cu atribuţii în domeniul
retrocedărilor.»"
Textele constituţionale considerate ca fiind încălcate
sunt cele ale art. 3 alin. (1) potrivit căruia „Teritoriul
României este inalienabil.", art. 15 alin.
(2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, art. 20 referitor la
tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1), (2) şi
(8) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 136 privind proprietatea
şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor comunitare faţă
de dispoziţiile contrare din legile interne.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
I. Prevederile art. 480 din
Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, pentru critici de neconstituţionalitate similare cu cele din prezenta cauză. Astfel,
prin Decizia nr. 323 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 257
din 1 aprilie 2008, Curtea a reţinut că prevederile art. 480 din Codul civil
dau definiţia legală a proprietăţii, precizând că dreptul de proprietate este
atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui
drept real (usus, fructus şi abusus), cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care
îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice şi a
dispoziţiilor imperative ale legii. Prin urmare, condiţionarea liberei
exercitări a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispoziţiilor
legii include şi Constituţia, ca Lege fundamentală, în esenţă, din punctul de
vedere al forţei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative.
II. Cu privire la
constituţionalitatea Legii nr. 1/2009, Curtea s-a pronunţat în cadrul
controlului a priori, prin
Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 881
din 24 decembrie 2008, statuând că dispoziţiile acestei legi sunt
constituţionale.
Curtea a reţinut că atât Legea nr. 10/2001, cât şi
Legea nr. 1/2009 sunt legi reparatorii speciale. In acest sens este şi Decizia
nr. 33 din 9 iunie 2008 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a
statuat că, în cazul concursului dintre legea specială şi legea generală, se
aplică legea specială, conform principiului specialia
generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este
prevăzut în legea specială.
Prevederile de lege criticate sunt în concordanţă cu
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care prin deciziile sale
obligă, într-adevăr, statul la măsuri reparatorii, dar nu în mod exclusiv la
restituirea imobilelor în natură, măsurile reparatorii putând consta şi în
despăgubiri prin echivalent. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cele mai
multe dintre hotărârile ce vizează măsurile reparatorii, se referă la punerea
în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar nu la
modalităţile de restituire a imobilelor în natură sau prin echivalent, şi a
statuat că vânzarea de către stat a bunului unei persoane către terţi de
bună-credinţă reprezintă o privare de proprietate, care, dacă este combinată cu
lipsa totală de despăgubire, este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, de
exemplu, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunţată în Cauza Johana Huber împotriva României. Aşadar,
Curtea Constituţională reţine că este contrar prevederilor art. 1 din
menţionatul protocol actul juridic prin care o persoană îndreptăţită la restituire
este privată de proprietate, întrucât nu beneficiază de măsuri reparatorii. Or,
din cuprinsul art. 1 şi următoarele din Legea nr. 10/2001 rezultă că cei
îndreptăţiţi, cărora nu li se restituie imobilul în natură, beneficiază de
măsuri reparatorii prin echivalent. In aceste condiţii, Curtea constată că
prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza întâi din
Constituţie.
Considerentele acestei decizii sunt valabile şi în
cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o
reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Curtea reţine, de asemenea, aşa cum a statuat în
jurisprudenţa sa, că, în ceea ce priveşte modalitatea prin care se realizează
repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate
deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
legiuitorul este liber să opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care
stabileşte măsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de
acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a respectivelor bunuri,
fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru
categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I
pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eufrosina Mia
Gheorghică şi Constantin Marius Boşa în Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Măria Bratu