Decizia Nr.13 din 17.01.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Eugen Cirbus în Dosarul nr. 1.477/251/2009 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 195D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.172 din 6 noiembrie 2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.477/251/2009, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Eugen Cirbus într-o cauză având ca obiect fond funciar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât, „deşi statul român este obligat la despăgubirea tuturor persoanelor care au avut de suferit, în plan financiar, de pe urma regimului comunist“, în practică, legea fondului funciar încalcă dispoziţiile Constituţiei României, care prevede „înapoierea integrală, totală a tuturor bunurilor şi terenurilor agricole şi imobiliare confiscate de către regimul comunist“.Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, şi nici nu încalcă dreptul de proprietate, deoarece este vorba despre o lege specială reparatorie, iar în această materie „legiuitorul poate institui anumite limite în procedura de reparaţie a privării de proprietate“.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.“În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu modul de aplicare a legislaţiei în materia fondului funciar, sub aspectul reconstituirii dreptului său de proprietate, invocând totodată şi probleme privind fondul cauzei, referitoare la nelegalitatea hotărârii pronunţate de instanţa de judecată.Or, prerogativa interpretării înţelesului unei norme legale în scopul aplicării acesteia la situaţia de fapt dedusă judecăţii aparţine exclusiv instanţei de judecată, astfel încât aspectele invocate în susţinerea excepţiei nu intră în sfera de atribuţii a Curţii Constituţionale.De altfel, potrivit competenţei sale, stabilite prin Constituţie şi Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă cu privire la neconstituţionalitatea legilor care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Eugen Cirbus în Dosarul nr. 1.477/251/2009 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora