DECIZIE   Nr. 130 din 13 octombrie 1998

referitoare la constitutionalitatea dispozitiilor art. 59 alin. 1 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 473 din  9 decembrie 1998

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Claudia Miu            - magistrat-asistent sef

    Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. 1 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, ridicata de recurentul Dinu Emil-Dumitru in Dosarul nr. 564/1997 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta din data de 6 octombrie 1998, in prezenta autorului exceptiei, lipsind reprezentantul Presedintiei Romaniei, pentru care procedura de citare este legal indeplinita.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ, prin Incheierea din 18 februarie 1998, pronuntata in Dosarul nr. 564/1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, ridicata de recurentul Dinu Emil-Dumitru.
    Din incheierea de sesizare, ca si din actele si lucrarile dosarului mentionat al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ, rezulta ca obiectul litigiului pe fond il constituie actiunea introdusa la data de 26 septembrie 1996 de catre domnul Dinu Emil-Dumitru, in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, impotriva Presedintiei Romaniei "pentru refuzul nejustificat de a solutiona cererea de autorizare a urmaririi penale si a trimiterii in judecata a domnului Vasile Manea-Dragulin, fost procuror general, precum si pentru refuzul nejustificat de a solutiona reclamatia privind nesolutionarea cererii respective". Recurentul Dinu Emil-Dumitru a solicitat autorizarea mentionata, intrucat, potrivit opiniei sale, domnul Vasile Manea-Dragulin se face vinovat de "savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazute la art. 246 alin. 1 din Codul penal si ultraj prevazut la art. 239 alin. 1 din Codul penal", prin eliberarea sa "absolut ilegala si abuziva" din functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
    Prin Sentinta civila nr. 1.180 din 12 decembrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, actiunea a fost respinsa; impotriva acestei sentinte Dinu Emil-Dumitru a formulat recurs.
    In fata instantei de recurs, recurentul a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 din Legea nr. 56/1993. Atat in incheierea de sesizare, cat si in cererea prin care s-a ridicat exceptia si in cererea de recurs se sustine ca dispozitiile acestui text sunt neconstitutionale in masura in care ele nu se aplica procurorului general si adjunctilor sai, intrucat incalca dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1), potrivit carora "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari" si dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 15 alin. (1), in baza carora "cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi". Tot astfel se arata ca se incalca principiul potrivit caruia "justitia este unica si egala pentru toti". Autorul exceptiei sustine, de asemenea, ca, potrivit art. 16 alin. (3) din Constitutie, "egalitatea in drepturi este aplicabila si cetatenilor care ocupa functii ori demnitati publice", iar aceste dispozitii impun ca procurorul general sa beneficieze de "dreptul garantie - regula speciala de protectie prevazuta de art. 59" din Legea nr. 56/1993 si sa nu poata fi urmarit penal ori trimis in judecata "fara autorizarea Presedintelui Romaniei", intocmai ca presedintele Curtii Supreme de Justitie si cei enumerati prin dispozitia legala atacata.
    In continuare, in esenta, sunt utilizate argumente in sprijinul sustinerii ca dispozitiile constitutionale anterior citate "impun ca procurorul general sa beneficieze de dreptul garantie speciala de protectie prevazut de art. 59 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, de a nu fi urmarit penal sau contraventional, ori trimis in judecata fara autorizarea Presedintelui Romaniei, intocmai ca presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai acestei Curti", deoarece, in conformitate cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, procurorul general are calitatea de magistrat; acesta face parte din aceeasi ierarhie a functiilor de conducere, avand in vedere ca, potrivit prevederilor art. 47 din legea anterior mentionata, ierarhia functiilor de conducere in cadrul corpului magistratilor se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor; intocmai ca si presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, procurorul general este numit in functie de Presedintele Romaniei, pe o durata de 6 ani, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii; functia de "procuror general al Romaniei constituie o demnitate publica, nefiind echivalenta functiei de simplu magistrat"; ministrul justitiei, conform prevederilor constitutionale si ale Legii nr. 92/1992, nu are autoritate asupra "procurorului general al Romaniei", pentru ca nu are atributii de numire a lui in functie si, implicit, nu poate aviza urmarirea penala sau trimiterea sa in judecata"; Presedintele Romaniei autorizeaza urmarirea penala a persoanelor pe care le numeste in demnitati publice potrivit art. 108 alin. (2) din Constitutie, "neputand fi admisa discriminarea negativa a procurorului general al Romaniei"; lipsa unor reglementari explicite privind conditiile speciale de urmarire penala ori de trimitere in judecata a procurorului general nu poate fi interpretata in sensul ca acesta nu ar beneficia de aceleasi reguli speciale de protectie, prevazute la art. 59 din Legea nr. 56/1993, de care beneficiaza ceilalti demnitari aflati in aceeasi situatie juridica.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ si-a exprimat opinia ca, desi exceptia de neconstitutionalitate este admisibila, fiind in conformitate cu dispozitiile art. 23 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aceasta este nefondata.
    In temeiul prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul de vedere al Guvernului se arata ca, prin exceptia ridicata, nu se "pune problema neconstitutionalitatii prevederilor citate din Legea nr. 56/1993, ci aceea a interpretarii lor extensive, in sensul ca ele ar trebui sa fie aplicabile si altui magistrat care nu are calitatea de judecator al Curtii Supreme de Justitie". Se mai sustine ca, intrucat Legea nr. 56/1993 are caracter special, dispozitiile sale sunt de stricta interpretare si aplicare. In consecinta, Guvernul considera ca exceptia "nu poate fi retinuta ca admisibila".
    Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului si ale autorului exceptiei, precum si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Dispozitia legala atacata din Legea nr. 56/1993 are urmatorul cuprins:
    "Presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai acestei Curti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea Presedintelui Romaniei.
    Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unei amenintari."
    Curtea, examinandu-si competenta potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, urmeaza sa se pronunte numai asupra constitutionalitatii dispozitiilor alin. 1 al art. 59 din Legea nr. 56/1993, pentru ca, desi prin exceptie a fost atacat articolul in integralitatea sa, nici din cererea prin care s-a ridicat exceptia si nici din incheierea de sesizare nu rezulta vreo referire la dispozitiile alin. 2 al art. 59.
    Se retine ca autorul exceptiei considera ca alin. 1 al art. 59 din Legea nr. 56/1993 ar trebui sa prevada ca nici procurorul general de pe langa Curtea Suprema de Justitie sa nu poata fi urmarit penal sau contraventional ori trimis in judecata fara autorizarea Presedintelui Romaniei. In masura in care textul legal atacat nu se aplica si procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, se incalca dispozitiile constitutionale care consacra principiul egalitatii, "neputand fi admisa discriminarea negativa a procurorului general". In opinia autorului exceptiei, presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintii de sectie, vicepresedintii, ceilalti judecatori si procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie se bucura de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, in mod egal, potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1) si (3) din Constitutie.
    Curtea retine insa ca atat art. 15 alin. (1), cat si art. 16 alin. (1) din Constitutie privesc drepturi cetatenesti, garantand egalitatea in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, iar nu egalitatea autoritatilor sau a demnitarilor in fata legii.
    Nu este intemeiata nici sustinerea ca, potrivit dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Constitutie, "egalitatea in drepturi este aplicabila si cetatenilor care ocupa functii si demnitati publice", fiindca aceasta dispozitie reglementeaza dreptul exclusiv al cetatenilor romani cu domiciliul in tara de a ocupa functii si demnitati publice.
    Se constata ca legiuitorul constituant a stabilit distinct pentru autoritatile publice norme fundamentale de organizare si functionare in titlul III al Constitutiei, denumit "Autoritatile publice", si, de asemenea, in sectiuni distincte, la cap. VI "Autoritatea judecatoreasca", reglementari cu privire la instantele de judecata si cu privire la Ministerul Public, creand si statute diferite pentru judecatori si pentru procuror.
    Dispozitiile constitutionale ale art. 124 referitoare la statutul judecatorilor prevad ca acestia sunt numiti de Presedintele Romaniei si sunt inamovibili, iar cele ale art. 131 referitoare la statutul procurorilor prevad ca acestia isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
    Statutul legal al magistratilor a fost reglementat prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in notiunea de "magistrat" fiind inclusi atat judecatorii, cat si procurorii.
    Cu toate ca dispozitiile art. 130 din Constitutie nu prevad ca procurorii sunt numiti de Presedintele Romaniei, numirea acestora in acelasi mod cu numirea judecatorilor se realizeaza in temeiul art. 133 alin. (1), coroborat cu art. 94 lit. c) din Constitutie.
    Insa, prin efectul numirii, procurorii nu sunt inamovibili, fiindca inamovibilitatea nu decurge din actul de numire, ci din norma constitutionala; or, legiuitorul constituant a stabilit prin art. 124 din legea fundamentala ca sunt inamovibili numai judecatorii, iar nu si procurorii.
    Acelasi statut constitutional diferit a fost avut in vedere de legiuitor si la elaborarea dispozitiilor art. 59 din Legea nr. 56/1993, prevazand numai pentru presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si pentru ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie conditia autorizarii de catre Presedintele Romaniei a urmaririi lor penale sau contraventionale ori pentru trimiterea in judecata.
    Textul alin. 1 al art. 59 din Legea nr. 56/1993 este criticat si pentru ca incalca dispozitiile art. 108 alin. (2) din Constitutie, care, sustine autorul exceptiei, prevad ca Presedintele Romaniei autorizeaza "urmarirea penala a persoanelor numite in demnitati publice". Curtea retine insa ca prevederile art. 108 alin. (2) din Constitutie se refera la dreptul Camerei Deputatilor, al Senatului si al Presedintelui Romaniei sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, precum si la dreptul Presedintelui Romaniei sa dispuna suspendarea acestora din functie.
    Fata de cele de mai sus, urmeaza sa se constate ca dispozitia legala atacata este constitutionala.
    In afara considerentelor aratate deja, solutia respingerii exceptiei se impune si pentru ca in exercitarea controlului de constitutionalitate, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. Aceasta ar insemna ca instanta de contencios constitutional sa se transforme in legiuitor pozitiv, ceea ce este contrar dispozitiilor art. 58 alin. (1) din Constitutie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 58 alin. (1) si al art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (3), al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. 1 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, ridicata de Dinu Emil-Dumitru in Dosarul nr. 564/1997 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 13 octombrie 1998.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu