DECIZIE Nr. 132*) din 29 octombrie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 37 din 6 martie 1997
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 23 din 4 februarie
1997.
Viorel Mihai Ciobanu - presedinte
Mihai Constantinescu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 16 mai 1996 (dosarele nr. 3.467/1995, nr. 3.468/1995
si nr. 3.485/1995), din 17 mai 1996 (dosarele nr. 3.520/1995 si nr.
3.542/1995), din 28 mai 1996 (Dosarul nr. 3.051/1995) si din 18 iunie 1996
(Dosarul nr. 410/1996), Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat
Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 330, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila,
ale art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 24 din Legea nr.
112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia
de locuinte, trecute in proprietatea statului, si ale art. 31 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.
Exceptiile de neconstitutionalitate au fost invocate si formeaza obiectul
dosarelor Curtii Constitutionale, dupa cum urmeaza:
- neconstitutionalitatea art. 330 din Codul de procedura civila si a art.
24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 a fost invocata de Livia Deheleanu si
Popovici Axente Sever (Dosarul nr. 103C/1996), care arata ca prin aceste
prevederi sunt incalcate dispozitiile art. 16, art. 21, art. 125 si art. 128
din Constitutie, principiul separatiei puterilor in stat si cel al stabilitatii
raporturilor juridice;
- neconstitutionalitatea art. 330^1 din Codul de procedura civila si a art.
24 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 112/1995 a fost invocata de Erdei Margareta
Maria Victoria si Wolf Hans Neingz (Dosarul nr. 98C/1996), Dutulescu Stelian,
Dutulescu Radu Cristian, Erti Ruxandra Rodica si Botez Mihaela (Dosarul nr. 150
C/1996), pe motiv ca aceste prevederi incalca dispozitiile art. 21, art. 125
alin. (1) si ale art. 128 din Constitutie;
- neconstitutionalitatea art. 330, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de
procedura civila a fost ridicata de Caracostea Gheorghe si Svoronos Ileana
(Dosarul nr. 139C/1996) si Caracostea Constantin (Dosarul nr. 140C/1996), cu
motivarea ca prin aceste dispozitii sunt incalcate principiile statornicite in
art. 41 alin. (1) si art. 135 alin. (1) si alin. (6) din Constitutie,
"deoarece Ministerul Public are posibilitatea de a declara recurs in
anulare impotriva hotararilor judecatoresti irevocabile, fara a se stabili un
termen, poate suspenda pe un termen nelimitat prin lege executarea hotararilor
atacate cu recurs in anulare si poate invoca depasirea atributiilor puterii
judecatoresti fara ca acest termen sa fie explicitat prin lege". De
asemenea, prin aceleasi exceptii, a fost invocata si neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, sustinandu-se ca textul este
neconstitutional, intrucat "discrimineaza pe cetatenii romani care au avut
in suprafata terenuri mai mari de 50 de hectare, fiind astfel expropriati prin
Decretul nr. 83/1949";
- neconstitutionalitatea art. 330^1 din Codul de procedura civila si a art.
31 din Legea nr. 92/1992 a fost invocata de Caracostea Florica Venturia
(Dosarul nr. 93C/1996) si de Sandulescu Violeta (Dosarul nr. 141C/1996), care
au sustinut ca "procurorul general, in aplicarea acestor texte, actioneaza
ca reprezentant al puterii executive, ceea ce ar insemna incalcarea
principiului separatiei puterilor in stat, iar prin reglementarea unei cai de
atac fara limita de termen se incalca principiul stabilitatii raporturilor
juridice".
In Dosarul nr. 103C/1996 s-a depus o cerere de interventie in interesul
intimatilor, Consiliul Local Timisoara si Administratia patrimoniului
"Urbis" Timisoara, care a fost avuta in vedere la solutionarea
cauzei.
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a apreciat, in incheierile de
sesizare, ca dispozitiile art. 330, art. 330^1 si ale art. 330^2 sunt
constitutionale, iar in dosarele nr. 3.520/1995, nr. 3.542/1995 si nr. 410/1996
a prevazut ca art. 24 din Legea nr. 112/1995 nu a fost aplicat in cauza.
Deoarece exceptiile de neconstitutionalitate invocate se refera la aceleasi
dispozitii legale si pentru o buna administrare a justitiei, Curtea dispune
conexarea dosarelor nr. 150C/1996, nr. 141C/1996, nr. 140C/1996, nr. 139C/1996,
nr. 103C/1996 si nr. 98C/1996 la Dosarul nr. 93C/1996, care a fost inregistrat
primul, urmand a se pronunta asupra tuturor exceptiilor prin decizia de fata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
prevederile art. 330, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila,
precum si ale art. 24 din Legea nr. 112/1995, art. 36 din Legea nr. 18/1991 si
ale art. 31 din Legea nr. 92/1992, raportate la dispozitiile Constitutiei si
ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, constata ca este competenta sa solutioneze exceptiile invocate, fiind
legal sesizata.
Pe fond, constata ca asupra dispozitiilor art. 330 si art. 330^2 alin. 2
din Codul de procedura civila, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin
Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa definitiva, statuand ca ele sunt
constitutionale. Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine
schimbarea acestei solutii, exceptiile de neconstitutionalitate privind aceste
prevederi legale urmeaza, potrivit practicii constante a Curtii
Constitutionale, sa fie respinse ca vadit nefondate.
Cat priveste dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila, se
constata ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva si
obligatorie, Curtea Constitutionala a modificat Decizia nr. 73/1996, prin care
se respinsese exceptia de neconstitutionalitate, si a decis ca prevederile art.
330^1 sunt neconstitutionale in masura in care acestea se aplica hotararilor
pronuntate inainte de 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a Legii nr.
59/1993. Rezulta ca exceptiile de neconstitutionalitate invocate in cauzele de
fata, referitoare la art. 330^1, sunt inadmisibile in limitele interpretarii
date, pentru ca, asa cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.
107 din 2 noiembrie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 34 din 15 februarie 1995, o prevedere legala declarata neconstitutionala
printr-o decizie a Curtii nu mai poate face obiectul unei noi exceptii. Faptul
ca Decizia nr. 96/1996 a constatat neconstitutionalitatea, in limitele
interpretarii date, nu conduce la o alta consecinta, deoarece sensul deciziei
este circumstantierea legitimitatii constitutionale a textului de lege
respectiv si, deci, constatarea caracterului sau neconstitutional pentru ceea
ce excede acestei legitimitati. In acest sens, Curtea s-a pronuntat si prin
Decizia nr. 92/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
294 din 20 decembrie 1995.
In ce priveste posibilitatea atacarii cu recurs in anulare a hotararilor
judecatoresti pronuntate dupa data de 26 iulie 1993, solutia din Decizia nr.
96/1996 isi pastreaza valabilitatea, in temeiul art. 145 alin. (2) din
Constitutie, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice
schimbarea acestei solutii.
Fata de cele aratate, rezulta ca exceptiile de neconstitutionalitate
privind dispozitiile art. 330^1 urmeaza a fi respinse ca vadit nefondate.
In sfarsit, cu privire la dispozitiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de
procedura civila, este de retinut ca, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996,
ramasa definitiva, Curtea Constitutionala a constatat ca acestea sunt
neconstitutionale. Avand in vedere ca o exceptie de neconstitutionalitate
admisa nu mai poate fi reiterata, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din
Constitutie si art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive
ale Curtii Constitutionale sunt obligatorii erga omnes, exceptiile invocate in
cauzele de fata privind prevederile art. 330^2 alin. 1 sunt lipsite de obiect
si, in consecinta, urmeaza a fi respinse tot ca vadit nefondate.
Referitor la exceptiile de neconstitutionalitate a art. 24 alin. 1 si alin.
2 din Legea nr. 112/1995, se constata ca acesta este un text de trimitere la
recursul in anulare asupra constitutionalitatii caruia Curtea Constitutionala
s-a pronuntat, asa cum s-a mentionat mai sus, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie
1996 si Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996. Totodata, prevederile art. 24
din Legea nr. 112/1995 au fost declarate ca fiind constitutionale prin Decizia
nr. 73/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din
8 august 1995.
Cat priveste prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991, prin Decizia nr.
126 din 16 noiembrie 1994, ramasa definitiva, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 74 din 25 aprilie 1995, Curtea Constitutionala a
respins exceptia de neconstitutionalitate a acestei dispozitii legale.
Avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi care sa determine
schimbarea solutiilor pronuntate prin deciziile sus-mentionate, nr. 73/1996,
nr. 96/1996, nr. 73/1995 si nr. 126/1994, exceptiile de neconstitutionalitate
din prezenta cauza, privind prevederile art. 24 alin. 1 si 2 din Legea nr.
112/1995 si ale art. 36 din Legea nr. 18/1991, sunt neintemeiate, urmand a fi
respinse, de asemenea, ca vadit nefondate.
Referitor la art. 31 din Legea nr. 92/1992, se constata ca, potrivit art. 1
30 alin. (2) din Constitutie, atributiile Ministerului Public se exercita in
conditiile legii, iar textul atacat nu contravine atributiilor prevazute in
Constitutie. Pe de alta parte, prevederile art. 31 din Legea nr. 92/1992 nu
contrazic statutul constitutional al Ministerului Public, prevazut in art. 130
si 131 din Constitutie, care face parte din cap. VI - Autoritatea
judecatoreasca - al titlului III privind autoritatile publice. In sfarsit, in
ce priveste atributia referitoare la exercitarea recursului in anulare, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile mentionate anterior.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24
alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondate exceptiile de neconstitutionalitate, invocate
de Deheleanu Livia, Popovici Axente Sever, Erdei Margareta Maria Victoria, Wolf
Hans Neingz, Dutulescu Stelian, Dutulescu Radu Cristian, Erti Ruxandra Rodica,
Botez Mihaela, Caracostea Gheorghe, Svoronos Ileana, Caracostea Constantin,
Caracostea Florica Venturia si Sandulescu Violeta, privind:
1. prevederile art. 330 si ale art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedura
civila si ale art. 24 alin. 1 si 2 din Legea nr. 112/1995, ale art. 36 din
Legea nr. 18/1991 si ale art. 31 din Legea nr. 92/1992;
2. dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila, constatand ca
prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 Curtea Constitutionala a statuat ca
prevederile acestui articol sunt neconstitutionale in masura in care se aplica
hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a
Legii nr. 59/1993;
3. prevederile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila, constatand
ca exceptiile invocate in legatura cu aceste prevederi sunt lipsite de obiect.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la 29 octombrie 1996.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu
Magistrat asistent,
Florentina Geangu