DECIZIE Nr. 140 din 23 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin.
(4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 379 din 29 aprilie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea
energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Isaie Bujor si Viorica
Bujor in Dosarul nr. 7.048/2003 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal se prezinta Gheorghe Goia, personal si in calitate de
administrator al Societatii Comerciale "ARM IMPEX" - S.R.L. din
Cluj-Napoca, si Societatea Comerciala "Electrica Transilvania Nord" -
S.A. - Sucursala Cluj, prin avocat, lipsind autorii exceptiei, fata de care
procedura de citare este legal indeplinita.
Gheorghe Goia solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum
aceasta a fost formulata de catre autori, respectiv cu privire la art. 16 alin.
(4), art. 18, art. 19 alin. (3) si la art. 37 alin. (4) si (7) din Legea
energiei electrice nr. 318/2003, iar nu doar referitoare la primele trei
dispozitii din legea mentionata, intrucat toate aceste prevederi aduc atingere
dreptului constitutional privind garantarea proprietatii private.
Avocatul Societatii Comerciale "Electrica Transilvania Nord" -
S.A. - Sucursala Cluj sustine respingerea exceptiei, aratand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la dreptul de
proprietate, in speta fiind aplicabile dispozitiile art. 44 alin. (1) teza
finala din Legea fundamentala, potrivit caruia continutul si limitele acestui
drept sunt stabilite prin lege. Intrucat operatiunile de realizare si
retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor
proprietate privata a persoanelor fizice nu au caracterul unei exproprieri sau
nationalizari, invocarea art. 44 alin. (3) din Constitutia republicata nu are
relevanta in solutionarea exceptiei.
In ceea ce priveste raportarea la art. 53 din Constitutia republicata, se
apreciaza ca restrangerea adusa dreptului de proprietate privata intruneste
cerintele impuse de norma constitutionala, respectiv este prevazuta de lege,
este necesara pentru realizarea activitatilor in domeniul electric si
termoelectric, este proportionala cu situatia care a determinat-o si nu are
caracter discriminatoriu, respectand art. 16 din Constitutia republicata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea
dreptului de proprietate privata, intrucat legiuitorul, in temeiul art. 44
alin. (1), a stabilit niste limite rezonabile ale exercitiului acestui drept in
considerarea interesului public general, restrangeri care nu afecteaza insasi
existenta dreptului.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
7.048/2003, Judecatoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4), art. 18 si
art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata
de Isaie Bujor si Viorica Bujor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei
electrice nr. 318/2003 sunt neconstitutionale, deoarece titularul dreptului de
uz nu poate fi decat o persoana fizica, iar instituirea dreptului de servitute
reclama doua conditii, si anume: existenta a doua fonduri, doua imobile
nominalizate prin doua numere topografice diferite, carti funciare diferite si
numere cadastrale diferite; existenta a doi proprietari diferiti, posesori ai
celor doua fonduri sau imobile. Se considera ca in cazul Societatii Comerciale
"Electrica Transilvania Nord" - S.A. nu sunt indeplinite conditiile
pentru exercitarea dreptului de uz si dreptului de servitute si ca textele de
lege criticate incalca prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutia
republicata.
In argumentarea criticii se sustine si neconstitutionalitatea dispozitiilor
art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003, intrucat acestea sunt
considerate a contraveni principiului constitutional referitor la garantarea
proprietatii private indiferent de titular.
Judecatoria Cluj-Napoca apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea
energiei electrice nr. 318/2003 este neintemeiata, intrucat, chiar daca
dispozitiile legale criticate instituie unele restrictii in exercitarea
dreptului de proprietate, acestea sunt justificate de ocrotirea interesului
general al cetatenilor. De altfel, art. 16 din Legea nr. 318/2002 prevede ca,
in cazul in care, cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii,
revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor
energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri in
conditiile stabilite de lege. Pe de alta parte, textele de lege criticate nu
instituie o discriminare intre titularii dreptului de proprietate, restrictiile
exercitiului acestui drept impunandu-se tuturor, in egala masura.
In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003, instanta a apreciat ca acestea nu
au relevanta pentru solutionarea cauzei si a respins critica cu un atare obiect.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate prevad conditiile si
modul de utilizare a terenurilor pe care se gasesc capacitati energetice, luand
in considerare necesitatea desfasurarii normale a serviciului public de
furnizare a energiei electrice, pe de o parte, si protejarea proprietatii private
a terenurilor afectate acestui serviciu public, pe de alta parte.
Reglementarile se incadreaza in masurile necesare pentru indeplinirea
obligatiilor statului referitoare la "protejarea intereselor nationale in
activitatea economica", prevazute la art. 135 alin. (2) lit. b) din
Constitutia republicata si sunt in concordanta cu prevederile art. 44 alin. (2)
din Legea fundamentala, deoarece nu fac distinctie in raport cu titularul
dreptului de proprietate privata al terenului.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 16 alin. (4), art. 18,
art. 19 alin. (3) si ale art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003 sunt
in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie,
potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite
de lege. Astfel, operatiunile de realizare si retehnologizare a capacitatilor
energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata a persoanelor
fizice nu au caracterul unei exproprieri, nationalizari sau unei treceri silite
in proprietatea publica a acestor terenuri, procedura exproprierii, precum si
situatiile in care solicitantul autorizatiei pentru infiintarea si functionarea
capacitatii energetice poate sa cumpere terenul aflat in proprietatea privata a
persoanelor fizice fiind expres prevazute de art. 20 din Legea nr. 318/2003.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 16 alin.
(4), art. 18 si art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iulie
2003. Textele legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz si servitute
asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu
titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca cu ocazia interventiei
pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube
proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta
au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile prezentei legi.";
- Art. 18: "(1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea
lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice se
intinde pe durata necesara executarii lucrarilor. In exercitarea acestui drept
de uz, titularul autorizatiei de infiintare, cu respectarea prevederilor
legale, poate:
a) sa depoziteze pe terenurile proprietate privata materiale, echipamente,
utilaje, instalatii;
b) sa desfiinteze culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari
existente ori numai sa le restranga, in masura strict necesara executarii
lucrarilor pentru capacitatea autorizata, in conditiile legii;
c) sa indeparteze materiale, sa capteze apa, in conditiile prevazute de
legislatia in vigoare;
d) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea, sa amplaseze birouri si
locuinte de santier;
e) sa opreasca ori sa restranga activitati ale proprietarului, in masura
strict necesara executarii lucrarilor pentru capacitatea autorizata.
(2) Dreptul de uz prevazut la alin. (1) inceteaza inaintea expirarii
duratei stabilite pentru executarea lucrarilor sau inaintea acestui termen, la
data terminarii anticipate a lucrarilor sau la data sistarii acestora si
renuntarii la autorizatii. Oricare dintre aceste situatii trebuie notificata de
indata proprietarului.
(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a
capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar
exercitarea lui se face ori de cate ori este necesar pentru asigurarea
functionarii normale a capacitatii. In exercitarea acestui drept, titularul
licentei poate:
a) sa depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalatii pentru
intretinere, revizii, reparatii si interventii necesare pentru asigurarea
functionarii normale a capacitatii;
b) sa instaleze utilaje si sa lucreze cu acestea;
c) sa desfiinteze sau sa reduca culturi, plantatii sau alte amenajari
existente si sa restranga activitati ale proprietarului, in masura si pe durata
strict necesare executarii operatiilor de intretinere, reparatii, revizii sau
interventii pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii.
(4) Titularul licentei este obligat sa instiinteze in scris proprietarul
bunurilor, terenurilor sau activitatilor care vor fi afectate ca urmare a
lucrarilor la capacitatile energetice, cu exceptia cazurilor de avarii,
situatie in care proprietarii sunt instiintati in termenul cel mai scurt.
(5) Titularul licentei este obligat sa plateasca proprietarilor
despagubirea cuvenita pentru pagubele produse, sa degajeze terenul si sa-l
repuna in situatia anterioara, in cel mai scurt timp posibil.
(6) Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde
dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor
energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si
avarii.
(7) Pentru a evita punerea in pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor
activitati desfasurate in zona de executare a lucrarilor de realizare sau retehnologizare
de capacitati energetice, precum si a operatiilor de revizie sau reparatie la
capacitatea in functiune, titularul autorizatiei sau al licentei are dreptul de
a obtine restrangerea sau sistarea, pe toata durata lucrarilor, a activitatilor
desfasurate in vecinatate de alte persoane. In acest caz persoanele afectate
vor fi instiintate, in scris, despre data inceperii, respectiv finalizarii
lucrarilor.
(8) La incetarea exercitarii drepturilor prevazute la art. 16 alin. (2),
titularul autorizatiei de infiintare, respectiv titularul licentei, este
obligat sa asigure degajarea terenului si repunerea lui in situatia initiala.
(9) Dreptul de acces la utilitatile publice, prevazut la art. 16 alin. (2)
lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizatiei sau al licentei cu
buna-credinta si in mod rezonabil, fara a prejudicia accesul altor persoane la
respectivele utilitati publice.";
- Art. 19 alin. (3): "Asupra terenurilor aflate in proprietatea
tertilor, cuprinse in zonele de protectie si de siguranta, se stabileste drept
de servitute legala."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutia Romaniei, republicata,
care au urmatorul continut:
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
In ceea ce priveste solicitarea formulata cu ocazia dezbaterii cauzei
referitoare la exercitarea controlului de constitutionalitate si asupra prevederilor
art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, Curtea
constata ca instantele judecatoresti au competenta ca, in conditiile legii, sa
constate, printr-o incheiere motivata, ca o exceptie de neconstitutionalitate
este admisibila sau inadmisibila, cu consecinta suspendarii cauzei si a
sesizarii Curtii Constitutionale in vederea solutionarii criticii astfel
formulate. Or, procedand la examinarea exceptiei sub acest aspect, Judecatoria
Cluj-Napoca a apreciat ca fiind nerelevante pentru solutionarea litigiului
criticile referitoare la art. 37 alin. (4) si (7) din Legea nr. 318/2003,
sesizand Curtea Constitutionala, potrivit art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, numai cu privire la dispozitiile art. 16 alin. (4), art. 18 si ale
art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, texte de lege
asupra carora Curtea urmeaza a se pronunta.
Analizand pe fond exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
prevederile art. 16 alin. (4), art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea
energiei electrice nr. 318/2003 instituie o sarcina gratuita care greveaza
proprietatile afectate de capacitati energetice pe toata durata existentei
acestora. Aceasta sarcina consta in obligatia detinatorilor cu orice titlu ai
acestor terenuri de a permite interventia titularilor de licenta pentru
retehnologizari, reparatii, revizii sau remedierea avariilor, in baza
drepturilor de uz si servitute ale acestora din urma asupra proprietatilor
respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a) - e)
din lege, au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal si se exercita pe
toata durata existentei capacitatii energetice sau temporar, cu ocazia
lucrarilor de interventie.
Curtea constata ca, in argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca
de la o premisa gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor
dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin.
(1) teza a doua din Constitutia republicata, potrivit caruia continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, precum si de cele ale art. 136
alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, "in
conditiile legii organice".
Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent sa
stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel
incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele
particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste
limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub
acest aspect, Curtea constata ca prin reglementarea dedusa controlului,
legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si
potrivit competentei sale constitutionale.
Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul
dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor
dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea
fondului energetic - bun public de interes national -, reglementarea legala in
sine nu releva nici o contradictie cu art. 44 alin. (2) din Constitutia
republicata referitor la garantarea proprietatii private. Astfel, exercitarea
drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile
energetice, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca
efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se
traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci se
limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1
din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private. Este
ceea ce a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza
"Mellacher si altii impotriva Austriei", 1989, o speta referitoare la
reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, in cauza "Sporrong si
Lonnroth impotriva Suediei", 1982, aceeasi Curte a aratat ca, intrucat
autoritatile nu au trecut la exproprierea imobilelor petitionarilor, acestia
puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vanda, sa le lase mostenire, sa le
doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat ca nu se poate asimila
situatia cu o expropriere in fapt, deoarece, chiar daca dreptul de proprietate
a pierdut in substanta sa, el nu a disparut.
Pe de alta parte, Curtea retine ca art. 44 alin. (5) din Legea fundamentala
prevede expres dreptul autoritatilor de a folosi subsolul oricarei proprietati
imobiliare pentru lucrari de interes general, in conditiile acordarii de
despagubiri proprietarului pentru "daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii".
Aceste prevederi se regasesc in art. 16 din Legea nr. 318/2003, care la alin.
(6) arata ca "Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate
privata [...] se stabilesc si se exercita cu respectarea principiului echitatii,
a dreptului de proprietate si a legislatiei in vigoare". Asa fiind, nimic
nu impiedica persoana care a suferit un prejudiciu, in urma operatiunilor de
realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra
terenurilor proprietate privata, de a solicita repararea pagubei produse,
potrivit dispozitiilor dreptului comun.
De altfel, prin Decizia nr. 72/2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitatii art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, solutia adoptata
mentinandu-si valabilitatea si in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, al art. 1, 2, 3, al art. 13
alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin.
(4), ale art. 18 si ale art. 19 alin. (3) din Legea energiei electrice nr.
318/2003, exceptie ridicata de Isaie Bujor si Viorica Bujor in Dosarul nr.
7.048/2003 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu