DECIZIA   Nr. 154 din  3 noiembrie 1998

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 502 din 28 decembrie 1998

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Florentina Geangu      - magistrat-asistent

    Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 3.554/1996 al acelei instante privind pe Tudoran Olanescu Gina.
    La apelul nominal s-a prezentat Tudoran Olanescu Gina, personal si asistata de avocatul Ioan Rotaru, lipsind Societatea Comerciala "Perla Moldovei" - S.A. Slanic-Moldova.
    Procedura este legal indeplinita.
    Fata de declaratia partilor ca nu au cereri de formulat, se constata cauza in stare de judecata si se da cuvantul in fond.
    Luand cuvantul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei invocate, aratand ca dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale, deoarece transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin Ministerului Public.
    In continuare are cuvantul, pentru Tudoran Olanescu Gina, avocatul Ioan Rotaru, care arata ca prin Decizia nr. 73/1996, ramasa definitiva prin Decizia nr. 96/1996, Curtea Constitutionala a decis ca prevederile art. 330^4 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. In speta insa se sustine ca au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, si anume Hotararea nr. 1 din 28 septembrie 1998 a Curtii Supreme de Justitie - Sectiile Unite prin care s-a decis ca instantele judecatoresti sunt competente sa judece, in conditiile legii, litigiile referitoare la incalcarea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, intervenite in perioada 1944 - 1989. In aceasta situatie, ca urmare a retragerii recursului in anulare de catre procurorul general, se considera ca nu se mai justifica continuarea judecarii cauzei la solicitarea partilor din proces. In concluzie, se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 aprilie 1998, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Ministerul Public in Dosarul nr. 3.554/1996 aflat pe rolul acelei instante.
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, intrucat declararea recursului in anulare constituie, conform art. 130 din Constitutie, o prerogativa care apartine exclusiv procurorului general, ca reprezentant al Ministerului Public, apare firesc ca retragerea acestei cai extraordinare de atac de catre initiatorul ei sa reprezinte un exercitiu al aceleiasi atributii, la indemana aceluiasi subiect calificat si avand ca efect stingerea litigiului respectiv. De aceea, se apreciaza ca dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, care permit partilor din proces sa ceara continuarea judecatii unei cai de atac pe care nu sunt abilitate sa o declanseze si care apartine in exclusivitate unei autoritati publice, apar ca neconstitutionale, deoarece transfera in competenta partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, constituie atributul exclusiv al Ministerului Public si se exercita numai prin procurorii constituiti in parchete. Se precizeaza totodata ca art. 16 alin. (1) din Constitutie nu are in vedere egalitatea de tratament juridic a cetatenilor in raport cu aceea care se aplica autoritatilor publice si nici preluarea de catre cetateni a atributiilor care revin respectivelor autoritati.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, in conformitate cu dispozitiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, instanta arata ca aceasta este nefondata.
    In temeiul dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. In punctul de vedere primit de la Guvern se arata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila este nefondata, invocand in acest sens practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate, fiind sesizata legal, in conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata.
    Potrivit prevederilor art. 330^4 din Codul de procedura civila, "pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile in proces pot cere continuarea judecatii". Aceasta dispozitie legala a fost integral atacata, in repetate randuri, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Astfel, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile art. 330^4 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. In considerentele deciziei se retine ca "art. 330^4 din Codul de procedura civila arata conditiile in care procurorul general isi poate retrage recursul in anulare si consacra totodata dreptul partilor din proces de a starui pentru continuarea judecatii. Or, prin aceste prevederi nu poate fi pusa in discutie nici o situatie conflictuala cu dispozitiile Constitutiei". Dispozitiile art. 330^4 din Codul de procedura civila nu au fost atacate cu recurs, astfel incat, sub acest aspect, decizia a ramas definitiva.
    Aceeasi solutie a constitutionalitatii dispozitiilor art. 330^4 din Codul de procedura civila a fost pronuntata in mod constant in practica jurisdictionala a Curtii.
    Ulterior, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse in teza a doua a art. 330^4 din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat in acelasi sens, respingand exceptia. Astfel sunt deciziile nr. 67 si 68 din 16 aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998.
    Pentru a se pronunta aceasta solutie s-a retinut ca prevederile legale care reglementeaza recursul in anulare, deci si cele ale art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, sunt elaborate in conformitate cu dispozitiile art. 125 si 128 din Constitutie.
    Faptul ca recursul in anulare, care se poate exercita numai de procurorul general, este continuat la cererea uneia dintre parti, in cazul in care procurorul general il retrage, nu incalca dispozitiile constitutionale mentionate. Aceasta nu este o problema de constitutionalitate, ci o chestiune de politica legislativa a autoritatii legiuitoare, optiune legislativa care nu poate fi considerata ca neconstitutionala atata timp cat nu contravine unei prevederi a Constitutiei.
    Avand in vedere ca in speta nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea practicii jurisdictionale a Curtii, urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila sa fie respinsa.
    Referitor la Hotararea nr. 1 din 28 septembrie 1998 a Curtii Supreme de Justitie - Sectiile Unite, cu privire la care se sustine ca ar fi un element nou pentru schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie, se constata ca acest argument nu poate fi primit, deoarece hotararea mentionata priveste interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti in litigiile referitoare la incalcarea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, intervenite in perioada 1944 - 1989, pe cand in speta problema dedusa judecatii este cea a legitimitatii constitutionale a textului de lege atacat.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 3.554/1996 al acelei instante.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 noiembrie 1998.

                     PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. Ioan Muraru

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu