DECIZIE Nr.
1558 din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 si art. 44 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 110 din 11 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Măria Bratu -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi 44 din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, excepţie ridicată de Gheorghe Cozmuţa, în calitate de preşedinte
al Asociaţiei de proprietari „Comuna Bârgău", în Dosarul nr.
9.916/182/2008 al Tribunalului Maramureş -Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă
personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea
acesteia pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată. Depune
concluzii scrise cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât
critica de neconstituţionalitate priveşte aplicarea şi interpretarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 9.916/182/2008, Tribunalul Maramureş - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi
44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată de Gheorghe Cozmuţa, în calitate de preşedinte al Asociaţiei de
proprietari „Comuna Bârgău".
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin
dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie deoarece „datorită neclarităţii
legii, se ajunge la împroprietărirea ilegală a unităţilor
administrativ-teritoriale cu păşuni comunale, în detrimentul comunelor ca forme
asociative de proprietate, cu prejudicierea în final a milioane de ţărani
români deposedaţi ilegal de dreptul lor de proprietate, fără o cauză de
utilitate publică şi dreaptă despăgubire".
Tribunalul Maramureş - Secţia civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. In acest sens, arată că,
„în măsura în care o persoană fizică sau juridică pretinde îndreptăţirea sa la
reconstituire asupra unor astfel de terenuri, nimic nu o împiedică să formuleze
o cerere în acest sens în procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi
să-şi dovedească dreptul la reconstituire, urmând ca organele abilitate să
statueze asupra vocaţiei sale succesorale."
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că soluţia de
restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opţiunii
legiuitorului. In plus, critica vizează interpretarea şi aplicarea legii,
aspecte care excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile părţii prezente,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, îl reprezintă prevederile art. 33 şi ale art. 44 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1 din
5 ianuarie 1998, texte de lege care au următorul conţinut:
-Art. 33: „ Terenurile provenite din fostele izlazuri
comunale - pajişti şi arabil- care s-au aflat în folosinţa cooperativelor
agricole de producţie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a
municipiilor şi în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca păşuni
comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere.";
- Art. 44: „(1) Terenurile
provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care,
în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în
proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea
primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de
furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu
vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii
de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezarii
şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate
în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale
pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(2) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului
precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau a
municipiilor, după caz, a acestor terenuri."
Textul constituţional considerat ca fiind încălcat este
cel al art. 44 alin. (3), potrivit căruia „Nimeni nu poate fi expropriat
decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă
şi prealabilă despăgubire."
Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea
constată că aceasta nu priveşte textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea
acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de
contencios constituţional.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor[...] care încalcă
dispoziţiile sau principiile Constituţiei", alin.
(3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată
[...]".
Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că
nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele
judecătoreşti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul
sistemului căilor de atac prevăzut de lege. In acest sens, potrivit art. 126
alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de
lege".
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi art. 44 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Gheorghe Cozmuţa, în calitate de
preşedinte al Asociaţiei de proprietari „Comuna Bârgău", în Dosarul nr.
9.916/182/2008 al Tribunalului Maramureş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Măria Bratu