DECIZIE   Nr. 159 din 30 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 426 din 12 mai 2004

    Costica Bulai         - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Tom-Consult Intermed" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 3.372/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    La apelul nominal raspunde Societatea Romana de Televiziune, prin avocat Ioan Vlaic, lipsa fiind autorul exceptiei si celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Societatii Romane de Televiziune solicita respingerea exceptiei, aratand ca ordonanta criticata nu incalca prevederile constitutionale ale: art. 115 alin. (1) si art. 31 alin. (5), deoarece prin ordonante de urgenta Guvernul poate reglementa in domeniul legii organice; art. 134 alin. (1) si (2) si art. 135 alin. (1), intrucat pentru societatile de radiodifuziune si de televiziune se constituie alte resurse financiare extrabugetare din venituri proprii, iar nu o suprafinantare; art. 44 alin. (2), prin aceea ca nu instituie o discriminare intre persoanele fizice si persoanele juridice, acestea din urma putand include taxele platite catre cele doua societati in pretul produselor sau serviciilor oferite; art. 31 alin. (2) si (4) din Constitutie si nici cele ale art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece prin intermediul celor doua societati autoritatile publice asigura informarea cu privire la aspectele vietii publice, avand posibilitatea sa-si manifeste opiniile si sa exercite dreptul la replica.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.372/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Tom-Consult Intermed" - S.R.L. din Bucuresti intr-o cauza avand ca obiect anularea hotararilor Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003: "legifereaza intr-un domeniu rezervat legii organice, incalcand astfel prevederile art. 114 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5) din Constitutie", invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 300/2003; instituie taxe obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice cu domiciliul sau sediul in Romania, ceea ce constituie, pe langa veniturile asigurate Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune din bugetul statului, o noua sursa de venituri pentru acestea, astfel ca se incalca art. 53 alin. (2) din Constitutie, referitor la asezarea justa a sarcinilor fiscale; incalca principiile constitutionale inscrise in art. 134 alin. (1) si (2), precum si in art. 135 alin. (1) privind libertatea comertului si protectia concurentei loiale, fiind "vorba atat de o favorizare excesiva a unui participant la circuitul economic", cat si de "dirijarea insidioasa a clientelei" catre cele doua societati; incalca art. 41 alin. (2) din Constitutie, care consacra principiul ocrotirii egale a proprietatii private, deoarece plata taxei catre cele doua societati este obligatorie numai pentru persoanele juridice, persoanele fizice putand fi exonerate de aceasta obligatie in anumite conditii; transfera Guvernului atributii rezervate puterii legislative, constand in stabilirea cuantumului taxelor speciale, stabilirea persoanelor scutite de la plata taxelor, precum si a cuantumului penalitatilor de intarziere, ceea ce este contrar prevederilor constitutionale ale art. 53 alin. (3) si ale art. 107 alin. (2).
    Autorul exceptiei mai invoca si incalcarea prevederilor "art. 10 alin. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994), coroborate cu art. 20, respectiv cu art. 31 alin. (2) si alin. (4) din Constitutie". In acest sens arata ca, potrivit art. 31 alin. (2) si (4) din Constitutie, "autoritatile publice au obligatia de a asigura informarea corecta a cetatenilor", obligatie indeplinita inclusiv prin organizarea serviciilor publice de radio si televiziune, fara insa a limita si a dirija optiunea creditorilor respectivei obligatii spre serviciile celor doua societati. Or, in realitate, acest lucru se intampla datorita platilor obligatorii impuse tuturor persoanelor fizice si juridice cu domiciliul ori sediul in Romania.
    In sfarsit, autorul exceptiei solicita Curtii Constitutionale ca, in temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, prevederile ordonantei criticate sa fie raportate si la alte texte constitutionale, neindicate in sesizare, dar avand legatura cu aceasta.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens se arata ca "prevederile art. 31 alin. (5) si 114 alin. (1) din Constitutie nu au fost incalcate pentru ca actul normativ vizat este o ordonanta de urgenta supusa prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie si nu o ordonanta <<simpla>>, supusa regimului prevazut de art. 114 alin. (1) - (3)". Dispozitiile criticate nu aduc atingere nici prevederilor cuprinse in art. 53 alin. (2) si art. 138 alin. (1) din Constitutie, intrucat actul normativ criticat se refera la taxe pentru prestarea unor servicii publice si nu la sarcini fiscale catre bugetul de stat. Se apreciaza ca art. 31, 134 si art. 135 alin. (1) din Constitutie nu sunt incalcate, deoarece serviciile publice, definite ca activitati desfasurate sau autorizate de administratia publica, prin care se realizeaza nevoi sociale de interes public, au regim specific de drept public, derogatoriu de la dreptul comun. Se mai arata ca, "in functie de contextul economico-social si de strategia de dezvoltare a anumitor ramuri de activitate, statul poate interveni prin masuri care sa raspunda nevoilor de stimulare a anumitor activitati, fara ca optiunea legiuitorului, care stabileste destinatarii acestor masuri, sa aiba caracter discriminatoriu".
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, cat priveste incalcarea prevederilor art. 114 alin. (1) din Constitutie, arata ca interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele adoptate in baza unei legi speciale de abilitare, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 a fost aprobata prin Legea nr. 533/2003, cu respectarea dispozitiilor constitutionale privitoare la legile organice. Taxa stabilita in sarcina persoanelor fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul in Romania, in calitate de beneficiari ai serviciilor publice de radiodifuziune si televiziune, este in acord cu principiile generale ale fiscalitatii, potrivit carora orice taxa trebuie sa fie urmata de un serviciu sau o lucrare efectuata in mod direct si imediat de catre organe sau institutii publice, astfel ca art. 56 alin. (2) din Constitutie, republicata, nu este incalcat. Considera ca dispozitiile art. 31 alin. (2) si (4) din Constitutie privind dreptul la informatie, precum si dispozitiile art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu au incidenta in cauza, iar prevederile art. 135 alin. (2) din Constitutie, republicata, "trebuie interpretate sistematic si prin luarea in considerare a finalitatii lor, fara a se absolutiza una din obligatiile ce revin statului conform alin. (2) din acest articol pana la inlaturarea celorlalte obligatii la fel de importante". In ceea ce priveste principiul ocrotirii egale a proprietatii private, arata ca situatiile speciale si diferite in care se afla persoanele fizice exonerate de plata taxei impun si conditii diferite.
    Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 sunt constitutionale. In acest sens, invocandu-se Decizia Curtii Constitutionale nr. 413/2003, se arata ca reglementarea prin ordonanta de urgenta, in cazuri exceptionale, in domeniul legii organice, nu este contrara dispozitiilor art. 115 alin. (1) si art. 31 alin. (5) din Constitutie, republicata. In consecinta, organizarea serviciilor publice de radio si televiziune, care este de domeniul legii organice, se poate face si prin ordonanta de urgenta. Se arata ca dispozitiile criticate reglementeaza modul de constituire a resurselor financiare, din venituri proprii, ale serviciilor publice, astfel ca nu se incalca art. 56 alin. (2) si art. 139 din Constitutie, republicata. Se apreciaza, de asemenea, ca prevederile de lege care fac obiectul exceptiei nu sunt contrare nici art. 44 alin. (2), art. 135 si art. 136 alin. (1) din Constitutie, republicata. In sfarsit se considera ca "stabilirea unei taxe pentru serviciul public de radiodifuziune si televiziune nu reprezinta un <<amestec>> al autoritatilor publice in exercitarea libertatii de exprimare a oricarei persoane si nici o limita a exercitarii acestei libertati", fiind asadar in concordanta cu prevederile art. 30 din Constitutie raportate la dispozitiile art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost ridicata de autorul acesteia, il constituie Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, in intregul sau, precum si, potrivit criticilor formulate, in special prevederile art. I din ordonanta, care modifica art. 40 din legea mentionata. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale prin Incheierea din 9 decembrie 2003, ordonanta criticata a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 895 din 15 decembrie 2003.
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii legale contravin, in ordinea invocarii lor, urmatoarelor texte din Constitutie: art. 114 alin. (1), art. 31 alin. (2), (4) si (5), art. 53 alin. (2) si (3), art. 20, art. 134 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 107 alin. (2).
    Potrivit Constitutiei, republicata, cu reactualizarea denumirilor si o noua numerotare a textelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 114 alin. (1) a devenit art. 115 alin. (1), art. 53 alin. (2) si (3) a devenit art. 56 alin. (2) si (3), art. 134 alin. (1) si (2) a devenit art. 135 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (2) a devenit art. 44 alin. (2) si art. 107 alin. (2) a devenit art. 108 alin. (2).
    Textele din Constitutie invocate ca fiind incalcate dispun cu privire la: art. 115 alin. (1), posibilitatea Guvernului de a reglementa in domenii ce nu fac obiectul legilor organice; art. 31, "Dreptul la informatie"; art. 56 alin. (2) si (3), asezarea justa, prin sistemul legal de impuneri, a sarcinilor fiscale si interzicerea altor prestatii decat cele stabilite prin lege; art. 20, "Tratatele internationale privind drepturile omului"; art. 135, "Economia"; art. 44 alin. (2), proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular; art. 108 alin. (2), "Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor".
    De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea dispozitiilor art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale care au urmatorul continut: "Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
    I. O prima critica de neconstitutionalitate priveste Ordonanta de urgenta a Guvernului in ansamblul sau, in legatura cu care se sustine ca legifereaza intr-un domeniu rezervat legii organice, incalcand astfel prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, intrucat, potrivit art. 31 alin. (5) din aceasta, organizarea si controlul asupra serviciilor publice de radiodifuziune si televiziune se reglementeaza prin lege organica. Sub acest aspect, controlul de constitutionalitate al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 urmeaza a fi raportat la prevederile constitutionale in vigoare la momentul adoptarii ei, care este anterior revizuirii si republicarii Constitutiei. Asa fiind, urmeaza a se constata ca la data adoptarii ordonantei criticate art. 114 alin. (1) din Constitutie, invocat ca fiind incalcat, dispunea ca "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice". Or, ordonanta ce face obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate a fost emisa in temeiul alin. (4) al art. 114 din Constitutie, referitor la adoptarea de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in cazuri exceptionale. Asa cum a statuat in mod constant in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala, interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice nu priveste ordonantele de urgenta, ci numai ordonantele adoptate conform art. 114 alin. (1) din Constitutie, in temeiul unei legi de abilitare, ca urmare a unei delegari legislative acordate de legiuitor. Rezulta ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 nu incalca prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie.
    II. Cea de-a doua critica de neconstitutionalitate are in vedere Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003, cat priveste art. I din aceasta, prin care se modifica art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003. Prin textul de lege criticat se stabileste ca veniturile proprii ale Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune provin, intre altele, si din taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune.
    Se considera ca prin aceasta reglementare sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 31, art. 56 alin. (2) si (3), art. 20, art. 135, art. 44 alin. (2) si art. 108 alin. (2), precum si prevederile art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In legatura cu sustinerile potrivit carora textul de lege criticat instituie prin taxele obligatorii pe care le stabileste o noua sursa de venituri pentru Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, ceea ce incalca prevederile art. 56 alin. (2) din Constitutie, republicata, referitoare la asezarea justa a sarcinilor fiscale, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate. Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 reglementeaza, pentru serviciile publice mentionate, modul de constituire din venituri proprii a resurselor financiare care le asigura autonomia financiara, ca premisa a organizarii lor autonome. Curtea constata, de asemenea, ca aceasta taxa este instituita prin lege, iar Guvernul stabileste doar cuantumul ei, precum si scutiri de plata, ceea ce nu reprezinta un transfer de atributii de la puterea legislativa la puterea executiva, ci o imputernicire acordata de catre Parlament Guvernului, in vederea organizarii executarii legii. Asa fiind, prevederile de lege criticate nu numai ca nu incalca art. 56 si 108 din Constitutie, republicata, ci sunt chiar in sensul acestora.
    Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, privitoare la ocrotirea in mod egal a proprietatii, indiferent de titular, deoarece ordonanta ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate prevede ca plata serviciului public prestat este obligatorie pentru toti beneficiarii acestor servicii, persoane fizice sau persoane juridice.
    Se mai sustine ca reglementarea criticata incalca obligatia prevazuta de art. 31 alin. (1) si (4) din Constitutie, republicata, precum si, prin prisma prevederilor constitutionale ale art. 20, art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu privire la aceasta sustinere, Curtea constata ca taxele pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune, instituite prin art. 40 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2003, nu aduc atingere dreptului la libertatea de exprimare, ci, dimpotriva, garanteaza realizarea lui, datorita posibilitatii pe care serviciile mentionate o au de a se organiza si de a functiona autonom. Autonomia acestor servicii determina informarea corecta a persoanelor asupra problemelor de interes public si asigura un cadru organizat pentru exercitarea libertatii de opinie, libertatii de a primi si comunica informatii ori idei, fara amestecul autoritatilor publice.
    In legatura cu invocarea incalcarii dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, referitoare la economia de piata, libertatea comertului si protectia concurentei loiale, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente in cauza.
    In ceea ce priveste solicitarea autorului exceptiei ca, in temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, aceasta sa analizeze prevederile ordonantei criticate si prin raportare la alte texte din Constitutie, neindicate in sesizare, dar avand legatura cu aceasta, Curtea nu este competenta sa efectueze un asemenea control, care ar avea semnificatia sesizarii sale din oficiu.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, aprobata cu modificari prin Legea nr. 533/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Tom-Consult Intermed" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 3.372/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 30 martie 2004.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu