Acsinte Gaspar |
- preşedinte |
Mircea Ştefan Minea |
- judecător |
Iulia Antoanella Motoc |
- judecător |
Ion Predescu |
- judecător |
Puskás Valentin Zoltán |
- judecător |
Tudorel Toader |
- judecător |
Ioana Marilena Chiorean |
- magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paul Bogdănescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 937D/2011.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.034D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ridicată de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.045D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Petru Dănuţ Avram în Dosarul nr. 11.561/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.046D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi reprezentantul Ministerului Public arată că se opun cererii de amânare.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată şi constată cauza în stare de judecată.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este de acord cu conexarea.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.034D/2011, nr. 1.045D/2011 şi nr. 1.046D/2011 la Dosarul nr. 937D/2011, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Sentinţa civilă nr. 3.961 din 3 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.198/2/2010, prin Încheierea din 18 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 8.159/2/2010, şi prin încheierile din 7 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.561/2/2010 şi nr. 6.240/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Paul Bogdănescu, de Nicolae Motronea, de Petru Dănuţ Avram şi de Ion Mihai în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea acţiunilor în constatare formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece:a)încalcă prezumţia de nevinovăţie pentru cadrele de informaţii ale Securităţii, întrucât creează premisele unei forme de răspundere morală şi juridică, fără a se stabili vreo formă de vinovăţie. În plus, se induce ideea prezumţiei de vinovăţie pentru toţi lucrătorii fostei Securităţi;b)acordă atribuţii jurisdicţionale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care trebuie să fie doar o autoritate administrativă autonomă. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 creează posibilitatea ca acest Consiliu să se substituie unei instanţe judecătoreşti, prin faptul că structurile sale interne, inclusiv Colegiul, emit evaluări şi constatări care sunt de competenţa unei instanţe judecătoreşti şi care pot produce ipso facto efecte juridice;c)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul cetăţeanului de a avea acces la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, prin introducerea unor acţiuni în constatare. Astfel, reglementarea criticată converteşte, nu doar fără temei constituţional, ci chiar împotriva acestuia, dreptul de acces liber la justiţie într-o obligaţie, încălcând art. 21 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie;d)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă şi instituţiei Avocatului Poporului, care este creată special pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice;e)foştii lucrători ai Securităţii nu au dreptul de a se apăra în faţa Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;f)se desemnează ca unică instanţă de judecată Tribunalul Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi, respectiv, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, îngrădindu-se astfel, în mod deliberat, accesul persoanelor verificate la celelalte instanţe de contencios administrativ din ţară;g)instanţele de contencios administrativ sesizate nu au competenţa materială de a se pronunţa asupra aspectelor sau faptelor ce ţin de regulamentele ori comandamentele specifice militare;h)excepţia de necompetenţă materială a instanţei sesizate în cauză rezultă şi din faptul că aceasta este chemată să se pronunţe asupra unor fapte de natură penală, infracţiuni descrise de Codul penal, cum ar fi: abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, violarea secretului corespondenţei, interceptarea ilegală/abuzivă a convorbirilor telefonice, violarea domiciliului, cercetarea abuzivă etc.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat nu încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală, ale art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, ale art. 28 privind secretul corespondenţei şi ale art. 30 privind libertatea de exprimare, precum şi ale art. 33 din Constituţia României din 1965 şi ale art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate. Astfel, prin Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 15 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiată, reţinând că, „în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, precum şi celelalte drepturi şi libertăţi fundamentale invocate, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept“. Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţională a observat, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege. Or, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia înfiinţării de instanţe extraordinare. Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a mai reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii nu reprezintă o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, „în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice“. Totodată, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară, astfel că nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (5) din Constituţie. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Cât priveşte raportarea la norme ale Constituţiei din anul 1965, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece - în cadrul controlului de constituţionalitate - Curtea Constituţională poate analiza doar conformitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 cu prevederile Constituţiei din anul 1991, revizuită în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste două acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituţiei din anul 1991. Curtea mai reţine că celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate nu au legătură cu cauza de faţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paul Bogdănescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010, de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010, de Petru Dănuţ Avram în Dosarul nr. 11.561/2/2010 şi de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011, toate ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2011. PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean