DECIZIE Nr. 188 din 18 noiembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin.
3 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 64 din 14 februarie 2000
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, ridicata de Daniel Marius
Tcaciuc in Dosarul nr. 6.860/1998 al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal se prezinta Ioan Ovidiu Sitterli, in calitate de mandatar
al autorului exceptiei, Daniel Marius Tcaciuc, in baza procurii autentificate
pe care o depune la dosar, lipsind celelalte parti: Luca Ovidiu Mihu, Florian
Dinca, Vasile Bejan si Alexandru Rad. Procedura de citare este legal
indeplinita.
Mandatarul autorului exceptiei solicita acordarea unui nou termen de
judecata, pentru a lua cunostinta de continutul raportului
judecatorului-raportor, precum si de punctul de vedere al Guvernului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii,
aratand ca este al doilea termen pentru lipsa de aparare, solicitat de autorul
exceptiei.
Curtea, deliberand asupra cererii formulate de reprezentantul autorului
exceptiei, o respinge, avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile art.
156 alin. (1) din Codul de procedura civila, potrivit carora instanta va putea
da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.
Cauza fiind in stare de judecata, mandatarul autorului exceptiei solicita
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca prevederile art.
81 alin. 3 din Codul penal contravin dispozitiilor art. 22 alin. (2) din
Constitutie referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor si a
tratamentului inuman sau degradant. Mai arata ca exceptarea unor inculpati de
la beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in raport de
natura infractiunilor savarsite, constituie un asemenea tratament degradant.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat a mai facut obiectul
controlului de constitutionalitate, iar prin Decizia nr. 25 din 23 februarie
1999 Curtea Constitutionala a statuat ca regimul pedepselor constituie o
problema de politica penala, aflata in competenta exclusiva a autoritatii
legiuitoare, iar nu o chestiune de neconstitutionalitate. Totodata considera ca
executarea pedepsei nu constituie un tratament inuman sau degradant.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 aprilie 1999 Tribunalul Sibiu a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81
alin. 3 din Codul penal, ridicata de Daniel Marius Tcaciuc, prin aparatorul
sau, in Dosarul nr. 6.860/1998.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile legale atacate sunt
neconstitutionale in raport cu prevederile art. 22 alin. (2) din legea
fundamentala, deoarece constituie o "limitare", datorita careia
"in procesul de individualizare a pedepsei nu se tine seama de principiul
umanismului sanctiunii aplicate, respectiv ca pedeapsa sa fie in concordanta cu
constiinta morala si juridica a societatii", si astfel se incalca
"drepturile fundamentale ale omului".
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia ridicata
este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 81 alin. 3 din Codul penal,
"care limiteaza aplicarea beneficiului suspendarii executarii
pedepsei", nu pot fi considerate neconstitutionale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
In punctul sau de vedere Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata,
deoarece nu se poate sustine ca, prin limitarea sferei de aplicare a
suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se aduce atingere dispozitiei
constitutionale a art. 22 alin. (2), "intrucat executarea efectiva a pedepsei
inchisorii, in conditiile prevazute de Codul penal si de Legea pentru
executarea pedepselor, nu poate echivala cu supunerea persoanei condamnate la
tortura, la pedepse sau la tratamente inumane sau degradante". Se fac
referiri si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cazul
"Tyrer contra Regatului Unit", 1978, privitor la pedepse judiciare
corporale), aratandu-se ca, in opinia Curtii, pentru ca o pedeapsa sa fie
"degradanta" si contrara art. 3 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, umilirea si dispretuirea
provocate trebuie sa atinga un nivel deosebit si sa difere de elementul
obisnuit de umilire pe care il comporta in mod normal si aproape inevitabil
pedepsele judiciare. De asemenea, se invoca deciziile Curtii Constitutionale,
si anume Decizia nr. 25 din 23 februarie 1999, prin care a fost respinsa
exceptia de neconstitutionalitate a aceluiasi text de lege (art. 81 alin. 3 din
Codul penal), raportata insa la alte prevederi constitutionale [art. 4 alin.
(2) si art. 16 alin. (1) din legea fundamentala] si prin care Curtea a statuat
ca "regimul pedepselor constituie o problema de politica penala, pe care
organul legislativ este singurul indreptatit sa o solutioneze in functie de
imprejurarile existente la un moment dat in domeniul criminalitatii".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitia legala
criticata, raportata la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, art. 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 81 alin. 3 din Codul
penal, care au urmatoarea redactare: "Suspendarea conditionata a
executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in
cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura."
Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii incalca prevederile art. 22
alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Nimeni nu poate fi supus
torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori
degradant", intrucat prin executarea efectiva a pedepsei inchisorii i se
refuza condamnatului posibilitatea indreptarii in conditii de normalitate si a
reeducarii in mijlocul societatii.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile
art. 81 alin. 3 din Codul penal, referitoare la excluderea de la beneficiul
suspendarii conditionate a executarii pedepsei a acelor infractori care au
savarsit infractiuni intentionate grave sau infractiuni de violenta
nominalizate, nu aduc atingere dispozitiei constitutionale cuprinse in art. 22
alin. (2). In mod evident, executarea efectiva a pedepsei inchisorii, in
conditiile prevazute de Codul penal si de Legea nr. 23/1969 pentru executarea
pedepselor, nu poate echivala cu supunerea persoanei condamnate la tortura, la
pedepse ori tratamente inumane sau degradante.
Astfel, potrivit art. 52 din Codul penal, "Pedeapsa este o masura de
constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este
prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata
de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala.
Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa
injoseasca persoana condamnatului".
Dispozitia constitutionala a art. 22 alin. (2) reproduce fidel dispozitiile
art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, potrivit carora "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante". In interpretarea
acestui text, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca o pedeapsa
penala nu echivaleaza, prin ea insasi, cu o tortura sau cu un rau tratament si
ca o astfel de masura ar putea capata un caracter degradant, deci contrar
prevederilor art. 3 din conventie, doar daca aplicarea ei ar produce "o
umilire sau o dispretuire a persoanei condamnate", in conditiile in care
ea "ar atinge un nivel deosebit, avand un caracter diferit de elementele
pe care le presupune, in mod normal, o pedeapsa judiciara" (cazul
"Tyrer contra Regatului Unit", 1978), ceea ce nu este cazul in care
se afla prevederea legala criticata prin exceptia de neconstitutionalitate de
fata.
De aceea, sustinerea autorului exceptiei referitoare la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal in raport
cu prevederile art. 22 alin. (2) din Constitutie nu poate fi primita,
executarea unei pedepse neputand constitui o incalcare a dispozitiei
constitutionale mentionate.
In realitate, finalitatea textului de lege criticat este aceea de a exclude
anumite categorii de inculpati de la posibilitatea acordarii suspendarii
executarii pedepsei, in scopul evitarii riscului la care societatea s-ar expune
prin lasarea in libertate si fara supraveghere a infractorilor din aceste
categorii.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3
din Codul penal, exceptie ridicata de Daniel Marius Tcaciuc in Dosarul nr.
6.860/1998 al Tribunalului Sibiu.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 noiembrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Marioara Prodan