DECIZIE Nr. 197 din 12 octombrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin.
1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 543 din 1 noiembrie 2000
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Nicolae Popa - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Victor Stroe, Dan Constantin, Ioan Florin Condurateanu, Aura Titiriga,
Catalin Antohe si "Jurnalul National" in Dosarul nr. 16.064/1999 al
Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal se constata lipsa autorilor exceptiei, precum si a
celorlalte parti: Octavia Dragusin si Eliza Monica Ciurlin, fata de care
procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din
Codul de procedura penala, referitoare la punerea in miscare a actiunii penale
la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu contravin prevederilor art. 16
alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece nu sunt incalcate nici
principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a
autoritatilor publice si nici dreptul la viata si la integritate fizica si
psihica al inculpatului, autor al exceptiei. Mai arata ca textul de lege criticat
nu contine dispozitii discriminatorii sau de natura sa lezeze principiile si
drepturile constitutionale invocate ca temei al exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 16.064/1999,
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de
procedura penala, exceptie ridicata de Victor Stroe, Dan Constantin, Ioan
Florin Condurateanu, Aura Titiriga, Catalin Antohe si "Jurnalul
National".
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala contravin
prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece
"persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere penala
devine automat inculpat, fara existenta vreunei probe care sa ateste vinovatia
sa" si astfel "se creeaza un privilegiu pentru partea vatamata si o
discriminare pentru persoana reclamata care devine inculpat, fara a exista
probe sau indicii temeinice impotriva sa, cei doi nemaifiind egali in fata
legii". Totodata, se mai sustine de acelasi autor, "este afectat si
dreptul la integritate psihica al persoanei reclamate, drept garantat de stat,
careia i se confera calitatea procesuala de inculpat, adica de persoana
urmarita penal si fata de care se exercita actiunea penala, care are ca obiect
tragerea la raspundere penala, fara existenta unor verificari prealabile,
plangerea penala neavand caracterul unui act de inculpare".
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale,
intrucat prevad ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate in cazurile in care legea cere o asemenea plangere. Se mai
arata ca "legea reglementeaza aceasta procedura de exceptie, caracterizata
prin disponibilitate, prin limitare a oficialitatii, numai in cazul anumitor
infractiuni si in aceste situatii, o data ce partea adversa devine parte in
proces, drepturile si garantiile sale sunt cele reglementate de lege pentru
desfasurarea tuturor proceselor penale". De altfel, opineaza instanta,
"inculpatul fata de care s-a pus in miscare actiunea penala nu este cu
nimic prejudiciat in drepturile sale, invocarea art. 16 si a art. 22 din
Constitutie fiind fara relevanta in cauza".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura
penala este nefondata, intrucat aceste dispozitii nu incalca dreptul la viata
si dreptul la integritate fizica si psihica prevazute la art. 22 din
Constitutie. In motivarea acestui punct de vedere se arata ca "activitatea
procesuala care se desfasoara dupa punerea in miscare a actiunii penale de
catre organele judiciare competente este cea de drept comun. Prin urmare, are
loc fie o cercetare in faza de urmarire penala, fie o cercetare judecatoreasca.
In ambele situatii persoana inculpata are la dispozitie suficiente garantii
pentru a-si asigura dreptul la aparare, pentru a combate acuzatiile ce i se
aduc, inclusiv prin exercitarea cailor de atac". In ceea ce priveste
pretinsa incalcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie Guvernul
arata ca "se da o interpretare eronata principiului egalitatii cetatenilor
in fata legii, in vadita contradictie cu modul in care a statuat Curtea Constitutionala
in nenumarate decizii". In acest sens se invoca Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. 1/1994.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
"Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea
prevede ca este necesara astfel de plangere."
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate
sunt:
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari.";
Art. 22
"(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si
psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de
tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
Curtea observa ca, desi autorii exceptiei invoca intregul text al art. 22
din Constitutie, din examinarea cererii prin care a fost ridicata exceptia de
neconstitutionalitate rezulta ca in realitate au fost avute in vedere numai
prevederile alin. (1) al art. 22.
Autorii exceptiei considera ca este neconstitutionala institutia plangerii
prealabile, conditie necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale,
deoarece persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere devine
automat inculpat, fara existenta vreunei probe care sa ateste vinovatia sa. Se
mai sustine ca "in aceste conditii se creeaza un privilegiu pentru partea
vatamata si o discriminare pentru inculpat", fiind totodata "afectat
si dreptul la integritate psihica al persoanei reclamate, drept garantat de
stat", intrucat acesta urmeaza sa fie tras la raspundere penala, desi
plangerea penala nu are caracterul unui act de inculpare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin.
1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu pot fi retinute sub nici
un aspect criticile formulate, pentru urmatoarele considerente:
Conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii
prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a
oficialitatii procesului penal, inscrisa la art. 2 alin. 2 din Codul de
procedura penala. Cazurile in care este necesara plangerea prealabila se impart
in doua categorii: in cazul anumitor infractiuni prevazute expres si limitativ
de lege, plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata, iar in
cazul altor infractiuni, determinate, de asemenea, prin lege, plangerea trebuie
adresata organului de urmarire penala competent, sesizarea instantei urmand sa
se faca prin rechizitoriul procurorului. Potrivit art. 125 alin. (3) din
Constitutie "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de
lege". Stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea
prealabila, a celor in care trebuie efectuata urmarirea penala, precum si a
celor in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea
prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera
optiune a legiuitorului.
Curtea observa ca in orice proces penal, incepand din momentul declansarii
sale (inceperea urmaririi penale sau sesizarea instantei de judecata), sunt
implicate diferite parti: invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila,
parte responsabila civilmente, parti care au drepturi si obligatii egale. Norma
procedurala penala criticata nu prevede privilegii sau ingradiri ale
exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile procesului
penal, iar distinctiile facute intre calitatea partilor nu inseamna nici
privilegii si nici discriminari.
Calitatea procesuala de inculpat este definita la art. 23 din Codul de
procedura penala, potrivit caruia "Persoana impotriva careia s-a pus in
miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat".
Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu
rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8) din
Constitutie, conform caruia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii
judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". De
asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate
care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul
la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru
combaterea sustinerilor formulate in acuzare. In vederea apararii impotriva
unor inculpari vadit nefondate sau tendentioase inculpatul are la dispozitie si
mijloace de drept penal, avand posibilitatea tragerii la raspundere penala a
celor care l-au reclamat, pentru savarsirea infractiunii de denuntare
calomnioasa, prevazuta la art. 259 din Codul penal.
Curtea constata, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura
penala nu contravine nici prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare
la garantarea dreptului la viata, precum si a dreptului la integritate fizica
si psihica ale persoanei, deoarece in mod evident nu contine dispozitii de
natura sa aduca atingere acestor drepturi fundamentale ale omului, obiectul
reglementarii constituindu-l doar procedura de punere in miscare a actiunii
penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul
infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Victor Stroe, Dan
Constantin, Ioan Florin Condurateanu, Aura Titiriga, Catalin Antohe si
"Jurnalul National" in Dosarul nr. 16.064/1999 al Judecatoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 octombrie 2000.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat asistent,
Marioara Prodan